Măsuri de restaurare a conectivităţii laterale a corpurilor de apă preliminar identificate

ca fiind puternic modificate

Dr. ing. Şerban PetruDr. ing. Gălie AndreeaIng. Marin Marin

BucureştiMartie 2007

Cuprins

1. Conectivitatea corpurilor de apă_________________________ 32. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor antropice asupra

corpurilor de apă_____________________________________ 73. Măsuri de restaurare a conectivităţii laterale_________________13

1. Conectivitatea corpurilor de apă

Presiunile hidromorfologice au un impact negativ asupra conectivităţii corpurilor de apă.

Conectivitatea este definită ca fiind transferul de energie, materie şi organisme prin traversarea unui peisaj hidrologic. Cele mai importante componente ale conectivităţii sunt: conectivitatea longitudinală, conectivitatea transversală şi conectivitatea verticală (figura 1).

Fig 1. Dimensiunile conectivităţii râurilor. A c. în albie (e.g., verticală şi longitudinală). B c.laterală Luther Aadland (Minnesota Department of Natural Resources,).

Conectivitatea longitudinală este utilizată pentru a descrie modificările asupra axului de curgere a unui sistem acvatic datorată realizarii de: baraje, deversoare, praguri de fund, epiuri, etc. Conectivitatea laterală este utilizată pentru a descrie interacţiunea dintre corpurile de apă şi luncile inundabile.

Deşi conectivitatea laterală este o selecţie spatială şi/sau structurală modul şi gradul de existenţă al acesteia este un fenomen dependent de timp, având în vedere dinamica regimului hidrologic. Astfel în zonele temperate fazele conectivităţii laterale sunt strâns legate de variaţia sezonieră a nivelului apei.

Conectivitatea verticală este utilizată pentru a descrie fluxurile de materie şi energie ce au loc, pe direcţie verticală, la corpurile de apă stratificate termic sau între corpurile de apă subterane şi cele de suprafaţă.

Presiunile antropice de natură hidromorfologică alterează conectivitatea în special conectivitatea laterală şi conectivitatea longitudinală.

În vederea explicării diversitatii biologice mai mare în râurile mari decat în cele mici şi mijlocii s-a dezvoltat conceptul de ,,viitură ecologica” (flood-pulse concept, Junk et al. 1989) care presupune ca cel mai important factor hidrologic al râurilor mari este viitura anuală.

Acest concept presupune ca materia organică acumulată în câmpia inundabilă în cursul ciclului anual este asimilată bio-geo-chimic în timpul şi după viitură. Comunităţile biotice au o dinamică predictibilă fiind în echilibru cu dinamica inundaţiilor - perioda, durata marime. Acest echilibru este posibil datorită dimensiunilor mari ale luncilor inundabile şi efectului de atenuare a debitului maxim al viiturii. De aceea, viiturile prea scurte nu permit organismelor acvatice să-şi ducă la sfârşit ciclul reproductiv iar cele prea lungi nu lasă timp de refacere vegetaţiei terestre. Viiturile sunt cele care cresc productivitatea sistemului şi susţin biodiversitatea.

Fig 2. Modificarea raportului diverselor surse de carbon organic în diverse sectoare ale râurilor

Urmând variaţia topografică a peisajului raporturile diverselor surse de substanţe organice variază în lungul râului (figura 2). În cursul superior al râului cu separaţie terestră acvatică puternică zonele inundabile sunt relativ mici şi aportul de materie organică de origine terestră este relativ ridicat. În cursul mijlociu al râului în zonele cu maluri abrupte naturale , în zone de piemont şi dealuri sau în zone canalizate extinderea zonelor inundabile este mică şi carbornul este fixat de plancton şi macrofite acvatice .

În cursul inferior al râului carbonul poate pătrunde prin curgerea apei şi este transferat prin organismele care circulă între zona inundabilă şi albia propriuzisă.

Fig 3. Comparatie schematică între un sistem stabilizat stânga şi unul pulsatoriu

Comparaţia între un sistem stabilizat şi unul pulsatoriu la nivelul normal 0, nivele foarte mari +1 şi foarte scăzute -1 se face în figura 3.

Stanga în sistemul stabilizat râu regularizat sau natural dar făra zone inundabile nivelul 0 predomină în majoritatea timpului, permiţind stabilirea unui zone litorale bine definite cu subzone Litorale, Pelagiale, Profundale şi comunităţi de organisme corespunzătoare bine adaptate acestor condiţii. Inundaţiile sunt fenomene catastrofale care însă nu permit utilizarea resurselor oferite de zonelor inundabile.

Dreapta în sistemele pulsatorii organismele sunt adaptate la modificări periodice ale nivelului apei şi utilizează resursele din surse variate. Flora şi fauna se mişcă odată cu nivelul apei încât acelaşi loc poate conţine faună profundală sau litorală în sezoane diferite

Nivelurile minime extreme forţează organismele pelagiale şi profundale să migreze, iar cele terestre au strategii specifice de supravietuire la inundaţii.

Spre deosebire de conceptul continuitatii râului ,,River Continuum” conceptul viiturilor ecologice presupune că materia organică provenită din partea amonte a bazinului este nesemnificativă pentru productivitatea sistemului comparativ cu materia organica produsă şi consumata local în luncile inundabile.

Acest concept, care include dimensiunea laterală a luncilor inundabile, permite explicarea diversităţii biologice - mai mare în râurile mari decât în cele mijlocii. Astfel conectivitatea laterală este considerată un factor critic în menţinerea integrităţii ecologice a râurilor. (Junk 1999; Ward et al. 1999).

Conectivitatea laterală este foarte importantă pentru peşti. Interdependenţa faunei piscicole de conectivitate laterală poate fi discutată la diverse nivele de organizare ecologică şi/sau de scară geografică. Speciile de peşti dulcicoli au dezvoltat adaptări biologice specializate pentru valorificarea viiturilor sezoniere predictibile şi a habitatelor şi surselor de hrană, în special pentru reproducere, hrănire sau refugiu faţă de factori de mediu neprielnici (Welcomme 1979; McKeown 1984; Petts 1989; Winemiller and Rose 1992; Scheimer 2000). Din acest motiv, utilizarea câmpiilor inundabile este o caracteristică la nivel global a faunei piscicole (Welcomme 1979; Petts 1989; Winemiller and Rose 1992). Ca urmare a acestor adaptări diversitatea faunei piscicole a marilor fluvii a fost atribuită diversităţii structurale a habitatelor întâlnite în câmpiile inundabile (Schiemer 2000).

Peştii migratori sunt în căutarea carbonului organic al câmpiilor inundabile, de îndată ce acestea sunt accesibile. (Welcomme 1985; Lowe-McConnell 1987; Winemiller 1989; Junk et al. 1997; Wantzen et al. 2002).

Când speciile mici sau puietul anului în curs se întoarce în albie ei contribuie semnificativ la hrana speciilor prădătoare, astfel materia organică a câmpiei inundabile are o contribuţie semnificativă în reţelele trofice ale râurilor chiar dacă este proces de scurtă durată. (Wantzen et al. 2002).

Momentul şi durata viiturii sunt critice pentru speciile de peşti ale căror reproducere se deruleză în câmpiile inundabile. Condiţiile ideale pentru reproducere sunt în anii în care viitura şi creşterea temperaturii apei sunt simultane (fig 4). Îndiguirea râurilor reduce frecvenţa acestui fenomen datorită creşterii vitezei şi reducerii duratei de curgere a apei. Suprafaţa pe care are loc şi perioada în care aceşti peşti au contact cu câmpiile inundabile s-a redus foarte mult.

Creşterea productivităţii piscicole în anii cu viituri majore ne demonstrează pierderile de producţie piscicolă datorate îndiguirilor.

a) b)

Fig. 4 Modelul de variaţie a nivelului apei şi a temperaturii pe un râu; a) în regim natural b) în regim indiguit

Viiturile au un rol critic în supravieţuirea peştilor, deoarece majoritatea speciilor au o durată de vârstă relativ îndelungată, este important ca aceştia să aibă acces pe întrega periodă a vieţii la habitatele de care sunt dependenţi. De exemplu multe specii au nevoie de apele puţin adânci şi liniştite pentru hrănire

Zonele inundabile oferă o mare diversitate de habitate, bălţi, zone mlăştinoase, canale şi gropi care răspund unor cerinţe ecologice diverse ale unor specii sau categorii de vârstă din cadrul aceleiaşi specii.

Este deosebit de clar şi a fost în numeroase rânduri argumentat că îndiguirile produc o scădere a productivităţii piscicole în marile râuri şi în Dunăre.

2. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor antropice asupra corpurilor de apă

Corpurile de apă sunt supuse unor presiuni chimice (punctuale şi difuze) şi presiuni hidromorfologice care au condus la următoarele efecte majore: degradarea calitaţii apelor, eutrofizarea apelor şi reducerea biodiversitaţii florei şi faunei acvatice

Sursele punctuale luate în considerare sunt: aglomerări umane, unităţi industriale. Sursele difuze considerate sunt: scurgerile provenite din îngrăşămintele utilizate în agricultură, sistemele individuale de colectare ape uzate fără conectare la sisteme centralizate. Pe langă acestea se iau în considerare şi încărcările provenite din fondul natural: aport din zone umede, scurgeri de pe terenuri naturale ocupate cu păduri, păşuni, culturi perene şi depuneri din atmosferă.

În conformitate cu art. 4(1) al DCA Statele Membre trebuie:

Să implementeze măsurile necesare pentru a preveni deteriorarea corpurilor de apa;

Să renatureze toate corpurile de apa de suprafaţă la risc în vederea atingerii în anul 2015 al starii bune a apelor

Trebuie să implementeze măsurile necesare cu scopul reducerii progresive a poluării cu substanţe prioritare şi al stopării poluării cu substanţe prioritare periculoase;

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.11 al DCA, Statele Membre trebuie să asigure eleborarea Programelor de Măsuri (POM) care să includă (figura 5):

Măsuri de bază / Scenariu de bază (art. 11(3) şi anexa VI partea A din legislaţia Uniunii Europene);

Măsuri suplimentare / Scenariu optim (art. 11(4) şi anexa VI partea B )

Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de Directiva Cadru a Apei se vor lua în considerare minimum două scenarii (figura 5) şi anume:

Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor europene din domeniul calităţii apei în conformitate cu prevederile fiecărei Directive;

Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faţă de scenariul de bază pentru atingerea în 2015 a stării bune/a potentialului ecologic bun a apelor în conformitate cu prevederile Directivei Cadru pentru Apă.

Elaborarea planului de măsuri presupune cunoaşterea foarte bună a relaţiilor dintre forţele motrice (exemplu folosinţe de apă – hidroenergetică), presiuni (exemplu modificări fizice – baraje), impact (exemplu: întreruperea conectivităţii longitudinale – reducerea ictiofaunei migratoare) şi măsurile corespunzătoare (exemplu –repopulări, pasaje de trecere: scări de peşti, lifturi, etc)

Figura 5 - Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu

Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general de următoarele tipuri/categorii: restaurarea habitatelor/elementelor landscape-ului natural; restaurarea proceselor naturale; măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităţii.

Măsurile de renaturare a elementelor landscape-ului natural în cazul refacerii conectivităţii longitudinale sunt următoarele: îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu

sunt utilizate pentru un anumit scop sau funcţia pentru care au fost create a dispărut;

realizarea unor pasaje de trecere a ichtiofaunei pentru lucrările de barare transversale a cursului de apă.

Pasajele de trecere a ichtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în care trăiesc specii migratoare.

Măsurile de renaturare a elementelor landscapului natural pentru îmbunătăţirea conectivităţii laterale sunt următoarele: restaurarea zonelor umede: foste bălţi; restaurarea albiei: vaduri, bălţi, nisip, pietriş, bolovăniş, meandre/braţe

secundare, renaturare maluri; restaurarea reliefului din lunca inundabilă.

Pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic este necesar pe lângă renaturarea elementelor landscape-ului natural şi restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic corespunzător folosinţelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcţionale între râu şi lunca inundabilă prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor.

De asemenea, trebuie luate măsuri specifice funcţie de tipul de specie. De exemplu: măsuri de realizare a unui pescuit raţional; măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin etc.

Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenţialul ecologic bun sau la starea bună funcţie de tipul corpului de apă.

Până în prezent, au fost renaturate anumite sectoare de râuri – prin realizarea unor zone umede – în ţările din vestul Europei şi în special în Germania, Austria, Olanda şi Elveţia. În România, au fost renaturate, cu rezultate foarte bune, incintele Babina şi Cernovka din Delta Dunării, Ciobarciu din bazinul Jijiei şi se află în proces de renaturare anumite sectoare de râu din lunca Prutului, Mureşului şi Dunării.

În figurile 6 - 10 se prezintă exemple de renaturare a râurilor din Germania, Austria, Elveţia şi România.

- realizată

- în construcţie

- propusă

- dig

- zonă de retenţie propusă

Figura 6a Zone de retenţie cu inundare controlată pe rîul Rhine în landul Nord Rhine-Westphalia

Figura 6b - Zona de retenţie Bishicher Insel

Înainte de renaturare După renaturare

Raul Drava inainte si dupa renaturare

Râul Drava înainte şi după renaturareFigura 7 - Activarea unor brate secundare, râul Drava, Austria

Râul Isar după renaturare în München Râul Isar înainte de renaturare în München

Figura 8 - Realocare diguri pe râul Isar din Germania

Figura 10 - Renaturarea zonei umede Babina din Delta Dunării

3. Măsuri de restaurare a conectivităţii laterale

3.1 Etape de parcursI Reanalizarea corpurilor de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită alterărilor hidromorfologice cu evidenţierea cauzelor: îndiguiri, modificarea regimului hidrologic, etc. În figura 11 se prezintă tipurile de corpuri de apă din bazinul Bârlad care riscă să nu atingă obiectivele de mediu din cauza alterărilor hidromorfologice.

II Identificarea fostelor zone umede pentru sectoarele de râuri cu corpuri de apă puternic modificate.

Criteriile pentru selectarea zonelor umede sunt următoarele: fostele bălţi din luncile inundabile ale râului care au fost

desecate sau a căror conectivitate a fost întreruptă; aceste zone ar trebui să se întindă pe o suprafaţă de minim 2 hectare iar adâncimea apei să fie de cca 30 cm la ape mici (la debite minime ale apei în râu);

meandre sau braţe moarte ale râului – cu mai mult de 1 km lungime – care de regulă se activează în capătul aval al contactului cu râul al braţului mort;

anumite zone selectate din zonele cu inundări dirijate, propuse în Planul bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehince şi poluărilor accidentale. Aceste zone trebuie să aibă cote mai

Restraurarea habitatului în Delta Dunării - înainteRestraurarea habitatului în Delta Dunării - înainte Restraurarea habitatului în Delta Dunării - dupăRestraurarea habitatului în Delta Dunării - după

joase decât nivelul mediu al apei din râu şi să nu necesite lucrări de amenajare importante în vederea menţinerii permanente a apei în acestea; În figura 12 şi tabelul 1 se prezintă zonele cu inundare controlată propuse în “Planul de apărare impotriva inundaţiilor”.

zonele umede propuse în Schemele de amenajare a bazinelor hidrografice – 2003.

1

Figura 11

Zonele cu inundare controlată propuse în “Planul de apare impotriva inundaţiilor”

1. Indiguire Râu Bârlad Tabel nr. 1

IncintaSuprafa

ţa(ha)

Comune afectate

Localităţi Obiective afectate

Compartimente inundabile din incintePerimetruLocalizare

breşaDate caract.

Localităţi

Obiective

0 1 2 3 4 5 6 7

Incinta IIndiguire râu Birlad sector

Negreşti - Vaslui

400

Ştefan cel Mare- 320 haZapodeni - 40

haVultureşti - 40

ha

Incinta este în

extravilan

- Păşune 180 ha

- Teren agricol 140 ha

- Pţădure 20 ha

- Rachitarie 15 ha

- Plantatie silvia 45 ha

- Drum exploatare 10 Km

- Retele electrice 20 KV 2 Km

- S.P. Rachitarie Birzesti

- Indiguire râu

Buhaieşti→Indiguire râu Birlad mal drept ( Km 13+000 –

Km 17+000) →Indiguire râu Birzesti → rambleu CF Iasi –

Vaslui- S = 400 ha

- h apa = 1,2- 1,5 m

- Waten. = 6 mil. mc

Incinta este în

extravilan

- Păşune 180 ha- Teren

agricol 140 ha- Padure 20

ha- Rachitarie

15 ha- Plantatie

silvia 45 ha- Drum expl.

10 Km- LEA 20 KV

2 Km- S.P.

Rachitarie Birzesti

1

IncintaSuprafa

ţa(ha)

Comune afectate

Localităţi Obiective afectate

Compartimente inundabile din incintePerimetruLocalizare

breşaDate caract.

Localităţi

Obiective

0 1 2 3 4 5 6 7Incinta II

Indiguire râu Birlad sector

Vaslui- Crasna

200 Deleni Incinta este în

extravilan

- Padure 120 ha- Teren arabil 80

ha- Linie CF 3 Km

- DJ 245 E Bulboaca - Secuia→

Indiguire râu Birlad, mal sting, aval

pod Bulboaca – confluenţa

râu Vasluiet→Indiguire râu Vaslui, mal

drept (confluenta râu Birlad –

pod Bulboaca)

- S = 200 ha- h apa = 1,2- 1,5 m

- Waten. = 3

Incinta este în

extravilan

- Padure 120 ha

- Teren arabil 80 ha

- Linie CF 3 Km

1

IncintaSuprafa

ţa(ha)

Comune afectate

Localităţi Obiective afectate

Compartimente inundabile din incintePerimetruLocalizare

breşaDate caract.

Localităţi

Obiective

0 1 2 3 4 5 6 7mil. mc

IncintaSuprafa

ta(ha)

Comune afectate

Localităţi Obiective afectate

Compartimente inundabile din incintePerimetruLocalizare

bresaDate caract.

Localităţi Obiective

0 1 2 3 4 5 6 7Incinta III

Indiguire râu Birlad sector Crasna –

Birlad

200 ha Banca Incinta este în

extravilan

- Teren agricol 188 ha, din care

- Lucerna 3 ha- Griu 165 ha

- Porumb 20 ha- Teren neproductiv

12 ha- Drum exploatare –

3 Km

- Dig remuu râu Banca → rambleu CF Vaslui – Birlad → dig remuu

râu Bujoreni →Indiguire râu Birlad

Incinta este în

extravilan

- Teren agricol 188 ha- Teren

neprod. 12 ha- Drum expl. –

3 Km1

- saivane vite - 2

mal sting ( Km

75+000 – Km

77+800)- S = 200

ha- h apa = 1,2- 1,5 m- Waten. = 3 mil. mc

- Saivane vite - 2

Incinta IVIndiguire râu Birlad sector

Crasna – Birlad

110 Banca 50 ha

Costesti 60 ha

Incinta este în

extravilan

- Teren agricol 110 ha, din care:

- Porumb 10 ha- Soia 37 ha

- Floarea Soarelui 10 ha

- Sfecla 4 ha- Griu 49 ha

- LEA 20 KV 1,5 Km

- Dig remuu râu

Chitcani→ Indiguire râu Birlad mal drept

( Km 62+700 –

Km 60+000) → versant mal drept râu

Birlad (Popas Stina

Costesti→ rambleu DN

Incinta este în

extravilan- Teren agricol

110 ha- LEA 20 KV

1,5 Km

2

24 Vaslui-Birlad

- S = 110 ha

- h apa = 1,0- 1,2 m- Waten. = 1,320 mil.

mc

Îndiguire râu Bârlad

Sector Ghidigeni – confl. Valea

Lupului

750GhidigeniPriponesti

GhidigeniPriponeştii

de Jos

- 750 ha plantatie de salcie şi pãdure

Dig remuu r. Pereschiv – CF Galati

Bârlad – DC Tãlpigi Ireasca – dig mal

drept râu Bârlad

GhidigeniPriponestii de Jos

- 750 ha plantatie de

salcie şi pãdure

2. Indiguire Râu Vaslui

Incinta Suprafata

(ha)

Comune afectate

Localităţi Obiective afectate Compartimente inundabile din incintePerimetruLocalizare

bresaDate

Localităţi Obiective

2

caract.0 1 2 3 4 5 6 7

Incinta IIndiguire râu

Vaslui sector aval ac. Soleşti – pod

Văleni

350

Soleşti 250 ha

Văleni - 100 ha

Văleni

- Păşune 210 ha- Fineata 140 ha- Drum exploatare

1 Km- Reţele electrice 20

KV 1,2 Km- 13 locuinţe sat

VăleniNOTA: Prin execuţia

digului de compartimentare în

cadrul lucrăii de invesţitii “Apărarea

impotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti-Vaslui-Secuia” cele 13 locuinţe din satul Văleni vor fi scoase

de sub efectul inundaţiilor prin

inundarea acestei incinte.

- Indiguire râu Vaslui aval ac.

Soleşti- pod Văleni, mal

drept →rambleu

DN 24 Vaslui – Iasi →

versant sat Văleni

- S = 350 ha

- h apa = 1- 1,2 m

- W aten. = 4,200 mil.

mc

Văleni – 13

locuinte

- Păşune 210 ha

- Fineata 140 ha

- Drum exploatare 1

Km- Retele

electrice 20 KV 1,2 Km- 13 locuinte sat Văleni

Incinta IIIndiguire râu

Vaslui sector pod Va leni-pod Moara

350 Văleni 150 haMunteni de

Sus - 200 ha

Munteni de Sus

- Păşune 150 ha- Teren arabil 200

ha- Drum exploatare 2

- Indiguire râu

Vaslui ,pod Munteni de Sus –

- Păşune 150 ha

- Teren arabil 200 ha

2

Ghimus

Km- Reţele electrice 20

KV 1,2 Km- 10 locuinte sat Munteni de Sus

NOTA: Prin executia digului de

compartimentare în cadrul lucrii de

investitii “Apararea impotriva inundaţiilor a localităţilor Soleşti-Vaslui-Secuia” cele 10 locuinte din satul Munteni de Sus vor

fi scoase de sub efectul inundaţiilor

prin inundarea acestei incinte.

Văleni – pod Moara Ghimus, mal sting

→rambleu DJ Satu Nou –

Tanacu → versant sat Munteni de

Sus- S = 350

ha- h apa = 1- 1,2 m

- W aten. = 4,200 mil.

mc

10 locuinte

- Drum exploatare 2

Km- Retele

electrice 20 KV 1,2 Km- 10 locuinte

sat Munteni de Sus

2

I. Propuneri de realizare a unor zone umede Localizarea şi distanţele dintre zonele propuse pentru creşterea biodiversităţii mediului acvatic depind de următoarele:

necesitatea reducerii debitelor maxime ale undelor de viitură în vederea reducerii riscului producerii inundaţiilor;

tipul de specie existent pe cursul de apă: migratoare, sau sedentară;

în zonele cu potenţial turistic şi de agrement importante (localităţi importante, zone turistice, etc.)

În general se recomandă aplicarea conceptului european “managementul inundaţiilor şi conservarea naturii” prin realizarea de zone umede în interiorul zonelor cu inundare dirijată (poldere). În acest caz o anumită incintă din polder va fi amenajată ca zonă umedă, iar uvrajele de umplere şi golire ale polderului si zonei umede vor fi diferite.De regulă, distanţele recomandate pentru realizarea zonelor umede pe un curs de apă îndiguit, pentru diferite specii sunt următoarele:

20-30 km pentru specii sedentare; 50-60 km pentru specii migratoare.

Utilizând aceste criterii au fost selectate în bazinul Bârlad trei zone umede care se prezintă în figurile 13-15 şi tabelul 2.

II. Evaluarea costurilor realizării zonelor umedePentru evaluarea costurilor realizării măsurilor de îmbunătăţire a conectivităţii laterale a cursurilor de apă se utilizează costurile unitare prezentate în tabelul 3. Pentru zonele umede propuse în figurile 13-15 au fost evaluate costurile de realizare prezentate în tabelul 2.

2

2

Figura 12Figura 13Figura 14Figura 15

Măsuri de restaurare a conectivităţii laterale a corpurilor de apă din bazinul hidrografic Bârlad

Tabel nr.2

2

Nr. Crt.

Râu Măsură Limite Suprafata /Lungime

Utlizare teren ha

Lucrari necesare CosturiEuro

1 Bârlad Zona umedaBirsesti - Brahasoaia

Cf Bârlad-Vaslui, drum communal Birzesti – DN 15 D, dig mal drept r. Bârlad, drum communal DN 15 D - Brahasoaia

290 ha - arabil neirigat -54- arabil cu zone de

vegetaţie naturală - 236

- dig limita nord, lungime =1575 m;- dig limita sud, lungime =890 m- uvraj umplere golire dig mal dreapt

r. Bârlad

160000100000800000

2 Bârlad Zona umedaGara Branca -

Zorleni

Dig mal stang r. Bârlad, dig mal stang r. Branca, Cf Bârlad-Vaslui, dig(investiţie) intre dig stang r. Bârlad şi rambleu cf.

440 ha - păşune – 1,24- păşune naturală – 41,46- dune de nisip -37,30- arabil neirigat - 360

- dig limita sud, lungime =1150 m- uvraj umplere golire dig mal stang

r. Bârlad

120000180000

3 Bârlad Zona umedaTaplau - Ireasca

Cf Bârlad-Vaslui, derivaţie cf spre Taplau, dig mal drept r. Bârlad

185 ha - paşune – 24,60- păşune naturală – 35,60- padure – 17,50- arabil neirigat -107,50

- uvraj umplere golire dig mal drept r. Bârlad

190000

4 Bârlad Renaturare albie

Amonte oras Vaslui –Aval oras Vaslui

30 km - renaturare mal 1200000

TOTAL 2750000

Costuri unitare pentru măsurile de îmbunătăţire a conectivităţii lateralea cursurilor de apă

Tabel nr. 3Famila de măsuri Măsură (specifică) Elemente de

costCost investiţie (I) / exploatare (E)

UM Cost unitar

A.Restaurarea habitatelorAA umede

aa1 Cumpărare teren Suprafaţa I mii €/ha€/m2

0.02 – 2

aa2 Lucrări pentru delimitarea zonei umede aa21 Realizare diguri Lungime I €/ml 125-400

€/ml aa22 Realocare (îndepărtare) diguri

Lungime I €/ml 150-500 €/ml

aa23 Uvraj de umplere golire zonă umedă

1 buc I €/buc 800000buc

aa3 Lucrari de restaurare a reliefului în zona umedă aa31 Terasamente Volum I €/m2 5-25 €/m aa32 Realizare de canale Volum I €/m2 0,5-3 €/m aa33 Întreţinere m2 E (anual) €/m2 0,1-0,2

AB Renaturare albie ab1 Renaturare mal Lungime I €/ml 20-120 ab2 Diversificare albie minoră Lungime I €/ml 12 €/ml ab3 Reconectarea unui brat (terasamente + plantatii)

Lungime I €/ml 30 €/ml

B Restaurarea procese naturale b1 Proiectarea regimului hidrologic

Studiu I €/studiu

5000-10000 €/studiu

2

C Plantări / repopulări c1 Plantarea de copaci / arbuşti Numar I €/copac

4 €/copac

c2 Repopulare fauna Numar Kg I €/nr, kg 6 €/kg crapD Informarea şi sensibilizarea stakeholderilor

d1 Pliante, broşuri, panouri publicitare, informari în cadrul unor întâlniri, publicare pe internet

Nr. publicatii

Nr. panouri

Nr. reuniuni

I+E (anual) mii€/an 1-4€/pliant, broşura500€/panou publicitar10000€/ reuniune anuala

2