8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 1/6

INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE ŞI ALTE DATE

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare care a început în anul 1951, între

şase ţări europene. În 50 de ani au avut loc cinci valuri de extindere. În prezent UE este compusă,după cel de al şaselea val, din ! de state mem"re.

Obiectivele Uniunii Europene:

- promovarea progreului economic !i ocial"- a#rmarea i$entit%&ii Uniunii Europene pe cena interna&ional%"- intituirea cet%&eniei europene"- $e'voltarea unei 'one $e libertate( ecuritate !i )uti&ie"- e*iten&a !i conoli$area rela&iilor +n ba'a $reptului comunitar,

AUIS-U. CO/UNITAR 0I CE ESTE E.?

#$uis%ul comunitar este un compendium, un tot le&islativ care se compune din tratatele, deciziile,re&ulamentele, recomandările şi alte acte normative emise de instituţiile decidente alecomunităţii. #$uis%ul comunitar conţine în esenţă două mari componente' (ratatele )plec*nd de la (ratatul de la +oma %195! şi le&islaţia comunitară )directive, re&ulamente, decizii, etc.-ele mai importante tratate sunt'- Tratatul $e la /aatric1t( intrat în vi&oare la 1 noiem"rie 199, prin care se pun "azele celortrei piloni ai Uniunii. /rimul pilon, -omunităţile Europene, permite instituţiilor Uniunii săcoordoneze politici comune în diverse domenii )piaţa unică, transporturi, concurenţă, monedaunică, etc. urmărind coeziunea economico%socială. #l doilea pilon, /olitica externă şi de securitatecomună, reprezintă cadrul acţiunilor comune ale statelor mem"re în acest domeniu. #l treileapilon, -ooperare poliţienească şi udiciară în materie penală, este cadrul cooperării dintre or&anelede poliţie şi de ustiţie din statele mem"re pentru consolidarea securităţii interne.- Tratatul $e la Amter$am( intrat în vi&oare la 1 mai 1999, conţine prevederi în domeniiledrepturilor cetăţenilor, cooperării în domeniul securităţii şi ustiţiei, politicii externe şi de securitatecomună şi consolidării democraţiei.

- Tratatul $e la Nia a intrat în vi&oare la 1 e"ruarie 00, după ce a ost rati2cat de 2ecare statmem"ru, 2e prin vot în parlamentul naţional, 2e prin reerendum. (ratatul de la 3isa, consideratindispensa"il viitoarei extinderi, conţine prevederi pentru a asi&ura o "ună activitate instituţională în momentul c*nd Uniunea va avea aproape 0 de mem"ri, înscriindu%se, deci, în viziunea uneireorme instituţionale ale cărei trei axe principale sunt componenţa şi modul de uncţionare alinstituţiilor europene, procedura de decizie din cadrul -onsiliului de 4iniştri şi consolidareacooperării între instituţii.

A2ERAREA RO/3NIEI .A UNIUNEA EUROPEANĂ - 4ENE5ICII 0I COSTURI

+edăm mai os c*teva dintre "ene2ciile şi costurile inte&rării'

4ENE5ICIIPentru investitori:

% oportunităţi de aaceri mai mari% accesul la o piaţă mult mai mare de desacere şi de aprovizionare% creşterea e2cientei datorita unui cod comun de re&uli şi a unor standarde ridicate% transer de te6nolo&ie, 7no8%6o8% acces la onduri structurale.Pentru cetăţeni:% oertă mult mai variată% preturi mai mici% dreptul de a circula şi de a munci li"er şi ără restricţii în spaţiul UE.Pentru toată societatea, inclusiv ONG-uri şi administraţie:

8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 2/6

% creşte posi"ilitatea de acces la ondurile structurale care se îndreaptă spre re&iunilenedezvoltate, educaţie, politici de mediu şi inrastructură. umele vor 2 net superioare ondurilorde pre%aderare de care +om*nia a "ene2ciat pe perioada 000%00:, urm*nd să primească de la"u&etul comunitar cca. ; mld euro, în perioada 00!%01% valori2carea oportunităţilor le&ate de participarea la acordurile comerciale preerenţiale ale UE.Pe plan interna&ional( ca mem"ru cu drepturi depline, aparţinem unui or&anism puternic, "inepre&ătit pentru a ace aţa provocărilor ridicate de terorism, tra2cul de dro&uri, criminalitate.

#derarea +om*niei la UE a ost spriinită, at*t prin asistenţă te6nică, c*t şi prin măsuri 2nanciare,numite şi instrumente de pre%aderare' /<#+E, =/# şi #/#+>.P6ARE are trei o"iective principale' consolidarea administraţiei pu"lice şi a instituţiilor din ţărilecandidate pentru ca acestea să poată uncţiona e2cient în cadrul Uniunii Europene )dezvoltareainstituţională spriinirea statelor candidate în eortul investiţional de aliniere a activităţilorindustriale şi a inrastructurii la standardele UE )investiţii pentru spriinirea aplicării le&islaţieicomunitare promovarea coeziunii economice şi sociale )investiţii în sectoarele c6eie pentrudezvoltarea re&ională.SAPAR2 spriină ţările candidate în a"ordarea reormei structurale din sectorul a&ricol şi din altedomenii le&ate de dezvoltarea rurală, precum şi în implementarea ac$uis%ului comunitar reeritorla /olitica #&ricolă -omună. ?"iectivul prioritar al /ro&ramului #/#+> este acela de a crea cadrulnecesar implementării unei a&riculturi perormante şi dezvoltării dura"ile a zonelor rurale în ţărilecandidate.ISPA este instrumentul 2nanciar a 2nanţat în perioada 000%00: proiecte de inrastructură îndomeniul transporturilor şi mediului. ?"iectivele pro&ramului =/# sunt' spriinirea ţărilor

"ene2ciare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene extindereaşi conectarea sistemelor proprii de transport cu reţelele de transport trans%europeneamiliarizarea ţărilor "ene2ciare cu politicile şi procedurile aplicate @ondurilor tructurale şi de-oeziune ale Uniunii Europene.>upă aderare, pentru promovarea unei dezvoltări ec6ita"ile şi dura"ile, +om*nia are acces laprincipalele instrumente pentru susţinerea politicii re&ionale. +esursele vor 2 îndreptate spreacţiuni menite să reducă dierenţele între re&iuni mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate,promov*nd opţiuni e&ale de an&aare între dierite &rupuri sociale. /entru pro&ramarea 00!%01există trei instrumente 2nanciare structurale'1. @ondul european de dezvoltare re&ională )@E>+. @ondul social european) @E. @ondul de coeziune.precum şi onduri complementare acestora'1. @ondul European de Aarantare #&ricola )@EA#

. @ondul European pentru #&ricultura si >ezvoltare +urala )@E#>+. @ondului European pentru /escuit )@E/.

COSTURI:% vor exista şi costuri suplimentare oarte ridicate pentru societăţile rom*neşti nevoite să sealinieze la standardele europene )cele ecolo&ice, de exemplu% +om*nia va contri"ui cu miliarde de euro la "u&etul comunitar% autorităţile vor tre"ui să investească şapte%opt miliarde de euro pentru modernizareainrastructurii rutiere, la care se adau&ă ondurile necesare pentru construirea de drumuri şiautostrăzi% investiţii de un miliard de euro pentru securizarea rontierelor% investiţii de 9 de miliarde de euro pentru protecţia mediului. -ea mai mare parte, o treime, vatre"ui suportată de a&enţii economici şi marii poluatori. tatul urmează să contri"uie cuaproximativ 0 la sută din necesar, iar UE va acoperi aproximativ 0 la sută din costuri% eliminarea taxelor vamale pentru produsele din UE şi de reducere a nivelului de protecţie tariară

prin adoptarea tariului exterior comun% din 1 ianuarie 011, zonele deavorizate vor disparea, iar de la 1 ianuarie 01 vor 2 des2inţateşi zonele li"ere.

În cadrul ne&ocierilor, +om*nia a o"ţinut 50 de perioade de tranziţie şi aranamente tranzitorii,cele mai multe dintre toate statele din actualul val de extindere. pre comparaţie, /olonia ao"ţinut B;, Un&aria % 5 şi 4alta % B!. #ceste perioade de tranziţie ne vor permite să 2nalizămreormele în anumite domenii şi după data aderării eective la UE.

Intitu&ii ale Uniunii Europene:

8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 3/6

Parlamentul EuropeanConiliul Uniunii EuropeneComiia EuropeanaO#ciul European $e .upta Contra 5rau$ei 7O.A58EuropeAi$ O#ciul $e CooperareCurtea $e 9utitie a Comunitatilor Europene

Tribunalul $e Prima IntantaCurtea Europeana $e Conturi/e$iatorul EuropeanControlorul European pentru Protectia 2atelor

Organime #nanciare:

4anca Centrala Europeana4anca Europeana $e Invetitii 74EI85on$ul European $e Invetitii

Organime conultative:

Comitetul Economic i SocialComitetul Regiunilor

Organime interintitu&ionale:

O#ciul pentru Publica&ii O#ciale ale Comunit%&ilor Europene 7EUR-OP8O#ciul European pentru Selectia Peronalului 7EPSO8Scoala Europeana $e A$minitratie 7EAS8

Organime $ecentrali'ate:

 Agentii ale Comunitatii Europene

Agentia Europeana pentru Siguranta Aeriana 7AESA8Agentia Europeana pentru Evaluarea /e$icamentelor 7E/EA8Agentia Europeana a /e$iului 7EEA85un$atia Europeana pentru 5ormare Proeionala 7ET58Agentia Europeana pentru Recontructie 7EAR8Autoritatea Europeana pentru Securitate Alimentara 7E5SA8Agentia Europeana pentru Siguranta /aritima 7E/SA8Centrul European $e /onitori'are a 2rogurilor i a 2epen$entei $e2roguri 7E/C22A8Centrul European $e /onitori'are a Raimului i ;enoobiei 7EU/C8

Centrul European pentru 2e'voltarea 5ormarii Proeionale 7CE2E5OP85un$atia Europeana pentru Imbunatatirea Con$itiilor $e <iata i /unca7E, 5OUN28O#ciul Comunitar pentru <arietati <egetale 7CP<O8O#ciul pentru Armoni'are in Piata Interna 7O6I/8Centrul $e Tra$uceri pentru Intitutiile Uniunii EuropeneAgentia Europeana pentru Securitatea Retelelor i a Inormatiei7ENISA8Centrul European pentru Prevenirea i Controlul 4olilor

8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 4/6

Tranmiibile 7EC2C8Agentia 5eroviara Europeana 7ERA8Agentia Europeana pentru /anagementul Cooperarii Operationale la5rontierele E*terne 75RONTE;8

Politica externă şi de securitate comună

Agentia Europeana $e Aparare 7E2A8Intitutul European pentru Stu$ii $e Securitate 7ISS8Centrul European pentru Obervatii $in Satelit 7EUSC8

Cooperarea poliţienească şi udiciara !n materie penală

Colegiul European $e Politie 7CEPO.8Organimul European pentru Imbunatatirea Cooperarii 9u$iciare 7Euro)ut8Europol

În prezent uncţionarea Uniunii se "azează pe cinci instituţii' /arlamentul European, -omisiaEuropeană, -onsiliul de 4iniştri, numit pe scurt -onsiliu, -urtea de Custiţie a -omunităţilorEuropene )prescurtat -C-E şi -urtea de -onturi.

Parlamentul European reprezintă, în viziunea (ratatului de la +oma, din 195!, Dpopoarelestatelor reunite în cadrul Uniunii EuropeneD./rimele ale&eri directe pentru /arlamentul European au avut loc în iunie 19!9 cu un număr demandate repartizat pe ţări, în uncţie de mărimea acestora.Încep*nd cu 00!, B9 milioane de ale&ători din cele ! de state mem"re ale Uniunii Europene îşiale& cei !;5 de reprezentanţi în /arlamentul European.e&itimat prin vot universal direct şi ales pentru un mandat de cinci ani, /arlamentul European şi%asporit continuu inFuenţa şi puterea prin intermediul unei serii de tratate. #cestea, în mod special (ratatul de la 4aastric6t din 199 şi (ratatul de la #msterdam din 199!, au condus latransormarea /arlamentului European dintr%un or&anism pur consultativ într%un parlament cuputeri le&islative similare celor exercitate de parlamentele naţionale.

Parlamentul European este sin&ura instituţie comunitara ale cărei şedinţe şi deli"erări sunt

pu"lice.>ez"aterile, avizele şi rezoluţiile acestuia sunt pu"licate în Curnalul ?2cial al Uniunii Europene./reşedintele reprezintă /arlamentul la evenimentele cu caracter o2cial şi în relaţiile internaţionale,prezidează sesiunile plenare ale /arlamentului precum şi înt*lnirile Giroului şi ale -onerinţei/reşedinţilor.Giroul este or&anul de re&lementare în ale cărui atri"uţii intră "u&etul /arlamentului şi pro"lemeleadministrative, or&anizatorice şi de personal.-onerinţa /reşedinţilor reuneşte /reşedintele /arlamentului şi preşedinţii &rupărilor politice şi esteor&anul politic al /arlamentului. -onerinţa /reşedinţilor sta"ileşte ordinea de zi a şedinţelorplenare, 2xează calendarul activităţilor desăşurate de or&anismele parlamentare şi sta"ileştecompetentele comisiilor şi dele&aţiilor parlamentare, precum şi numărul mem"rilor acestora./arlamentul are trei uncţii esenţiale'1 alături de -onsiliul Uniunii Europene, are atri"uţii le&islative, adică adoptă le&islaţia Uniunii)re&ulamente, directive, decizii. /articiparea sa la procesul le&islativ contri"uie la &arantareale&itimităţii democratice a textelor adoptate împarte autoritatea în domeniul "u&etar cu -onsiliul Uniunii Europene, prin urmare poatemodi2ca c6eltuielile "u&etare. În ultimă instanţă, adoptă "u&etul în între&ime exercită un control democratic asupra -omisiei. #pro"ă desemnarea mem"rilor -omisiei şi aredreptul de a cenzura -omisia. >e asemenea, exercită un control politic asupra ansam"luluiinstituţiilor.ediul /arlamentului European este la tras"our&, unde se ţin şedinţele o săptăm*nă în 2ecarelună. Unele şedinţe se ţin la Gruxelles, iar ecretariatul Aeneral se aFă la uxem"ur&.

Comiia European% îndeplineşte trei uncţii de "ază'1 >reptul de iniţiativă' rolul său de iniţiator al politicilor comunitare este unic. În plus, -omisia

8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 5/6

uncţionează ca or&an executiv al Uniunii Europene, ve&6ind la respectarea (ratatelor înc6eiate.Ea reprezintă interesul comun şi în mare măsură, semni2că personalitatea Uniunii. /rincipala sapreocupare este aceea de a apăra interesele cetăţenilor Europei.4em"rii -omisiei sunt aleşi din ţările UE, însă 2ecare dintre ei depune un urăm*nt deindependenţă. ? alta uncţie a -omisiei este aceea de a ve&6ea la respectarea tratatelor UE, astel înc*tle&islaţia UE să 2e corect aplicată de către tatele 4em"re, iar toţi cetăţenii şi participanţii la /iaţa

Unică să poată "ene2cia de condiţiile unitare asi&urate. -ea de%a treia uncţie a -omisiei este aceea de or&an executiv al Uniunii, av*ndresponsa"ilitatea implementării şi coordonării politicilor. Una dintre atri"uţiile sale executiveconstă în &estionarea "u&etului anual al Uniunii şi a @ondurilor tructurale, al caror principal scopeste de a elimina decalaele economice dintre zonele mai "o&ate şi cele mai sărace ale Uniunii.-omisia Europeană lucrează prin >irectoratele &enerale structurate în principal pe cele 1! politiciale UE la care se adau&ă altele structurate pe relaţii externe )ex' >A Extindere, >A a&ricultură, >Adezvoltare re&ională etc..

Coniliul Uniunii Europene - Coniliul $e mini!triÎn "aza (ratatului de constituire a -omunitatii Europene, are următoarele responsa"ilităţi'% este or&anismul le&islativ al -omunităţii în rezolvarea unei &ame lar&i de pro"leme comunitare îşi exercită această putere le&islativă împreună cu /arlamentul European% coordonează politica economică &enerală a tatelor 4em"re% înc6eie, în numele -omunităţii, acordurile internaţionale dintre aceasta şi unul sau mai multe

state sau or&anizaţii internaţionale% împreună cu /arlamentul European ormează autoritatea "u&etară care adoptă "u&etul-omunităţii. Este ormat din miniştrii statelor mem"re.În "aza (ratatului privind Uniunea Europeană'% adoptă deciziile necesare pentru de2nirea şi punerea în practică a politicii externe şi desecuritate comună, pe "aza orientărilor &enerale trasate de -onsiliul European% coordonează activităţile statelor mem"re şi adoptă măsurile necesare cu privire la cooperareapoliţienească şi uridică în materie penală./reşedinţia -onsiliului este asi&urată, prin rotaţie, de 2ecare dintre tatele 4em"re, pe durataunui mandat de şase luni.

Coniliul European reuneşte şe2i de state sau &uverne ai celor ! state mem"re ale UniuniiEuropene şi /reşedintele -omisiei Europene. 3u tre"uie conundat cu -onsiliul Europei )care esteun or&anism internaţional sau cu -onsiliul Uniunii Europene.

Curtea European% $e 9uti&ie( ca instituţie urisdicţională a -omunităţii a ost în2inţată în anul195. #re ca atri"uţii uniormitatea interpretării şi aplicării dreptului comunitar în 2ecare tat4em"ru şi are competenţa de soluţionare a liti&iilor în care se constituie ca părţi state mem"re,instituţii comunitare, întreprinderi sau persoane 2zice.-urtea are udecători şi avocaţi &enerali, numiţi de &uvernele statelor mem"re de comun acord,pentru un mandat de şase ani, cu posi"ilitatea de reînnoire. Ei sunt aleşi din r*ndul uriştilor de oincontesta"ilă independenţă şi competenţa proesională. Cudecătorii îl ale& din r*ndul lor pe /reşedintele -urţii pentru un mandat de trei ani ce poate 2reînnoit. #vocaţii &enerali acorda asistenţa -urţii în îndeplinirea atri"uţiilor sale, prezent*nd înşedinţe desc6ise, în condiţii de completă imparţialitate şi independenţă, avize reeritoare laspeţele deduse curţii.

Curtea European% $e Conturi are ca principală atri"uţie veri2carea conturilor şi a execuţiei"u&etului Uniunii Europene, este ormată din ! mem"ri provenind din cele ! tate 4em"re şi

numiţi pentru un mandat de : ani. 4em"rii -urţii de -onturi sunt independenţi şi au experienţa îndomeniul auditării 2nanţelor pu"lice. 4em"rii -urţii îşi ale& /reşedintele pentru un mandat de ani. a -urtea de -onturi îşi desăşoară activitatea 550 de proesionişti de înaltă clasă din cele !ţări ale Uniunii Europene, dintre care circa 50 sunt auditori.

Organime conultative Comitetul Economic !i Social 7CES8 este or&anismul consultativeuropean în cadrul căruia sunt reprezentate diversele cate&orii de activităţi economice şi sociale.-omitetul are rolul unui orum de dez"atere şi reFexie, at*t la nivel european cat şi la nivelulstatelor mem"re. #re BB de mem"ri ce reprezintă patronatul, muncitorii, a&ricultorii, întreprinderile mici şi milocii, comerţul şi asociaţiile meşteşu&ăreşti, cooperativele, societăţile de

8/20/2019 Instituţiile Uniunii Europene Şi Alte Date

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-uniunii-europene-si-alte-date 6/6

 întrautorare, proesiunile li"erale, consumatorii, or&anizaţiile pentru protecţia mediului, amiliile,?3A % urile cu caracter DsocialD etc. 4em"rii sunt propuşi de către &uvernele naţionale şi numiţi decătre -onsiliul Uniunii Europene pentru un mandat de B ani, care poate 2 reînnoit. Ei aparţin unuiadin cele trei &rupuri, an&aatori, an&aaţi şi interese diverse. Aermania, @ranţa, =talia şi 4areaGritanie au B de mem"ri 2ecare, pania şi /olonia au 1 de mem"ri, +om*nia are 15 mem"ri,Gel&ia, Gul&aria, Arecia şi ?landa, /ortu&alia, #ustria, uedia, +epu"lica -e6ă şi Un&aria au c*te1 mem"ri, >anemarca, =rlanda, @inlanda, ituania şi lovacia, c*te nouă, Estonia, etonia şi

lovenia, c*te şapte, uxem"ur& şi -ipru şase, iar 4alta cinci. #re trei misiuni undamentale'% să oere consultanţă celor trei mari instituţii )/arlamentul European, -onsiliul şi -omisia% să asi&ure o mai mare implicareHcontri"uţie din partea societăţii civile la iniţiativa europeană şide a edi2ca şi consolida o Europa apropiată cetăţenilor săi% să sporească rolul or&anizaţiilor şi asociaţiilor societăţii civile în ţările nemem"re )sau &rupuri deţări, iar, în acest scop, de a promova dialo&ul or&anizat cu reprezentanţii acestora şi constituireaunor or&anisme similare în zonele vizate' Europa -entrala şi de Est, (urcia, ţările EU+?4E>, #-/ şi4E+-?U+ etc.

Comitetul Regiunilor7CR8, în2inţat prin (ratatul de la 4aastric6t este un or&anismcomplementar celor trei instituţii -omunitare de "ază )-onsiliul, -omisia, /arlamentul. Unul dinprincipalele sale o"iective îl reprezintă consolidarea coeziunii economice şi sociale a statelormem"re.#re BB de mem"ri şi un număr e&al de mem"ri supleanţi, numiţi pentru o perioadă de patru anide către -onsiliul Uniunii Europene, care îşi desăşoară activitatea în exclusivitate pe "aza

propunerilor venite din partea statelor mem"re.-omitetul +e&iunilor reprezintă o DpunteD de le&ătură între instituţiile europene şi re&iunile,comunele şi oraşele Uniunii Europene. 4em"rii -+ deţin mandate )administrative pe plan re&ionalsau local, nu uncţionează permanent la Gruxelles şi, ca urmare, menţin constant le&ătura cucetăţenii. e reunesc de cinci ori pe an în sesiune plenară, ocazie cu care adoptă recomandărileăcute pe "aza datelor urnizate de diversele comisii.