instituţia reeducării minorului delincvent

8/19/2019 Instituţia Reeducării Minorului Delincvent

1/7

INSTITUŢIA REEDUCĂRII MINORULUI DELINCVENT – CONCEPT, SENSURI

Fără a intra în detalii teoretice asupra instituţiei reeducării minorului infractor, vomschiţa în cele ce urmează, câteva din aspectele care pot sugera mai bine fizionomia acestui

concept. Instituţionalizarea reeducării în dreptul penal se realizează prin introducerea măsurilor educative în sistemul de sancţionare (tratamentul juridic penal) al minorului.

Înţeleasă în acest sens, instituţia reeducării ne apare în dublă ipostază: ca mijloc specificde drept penal prin care societatea îşi eprimă poziţia faţă de această categorie de infractori, înapărarea valorilor sale ! vizând o prevenire adecvată ", asociată cu opţiunea privind mi#loacelefolosite pentru recuperarea minorilor vinovaţi şi ca aptitudine funcţională a măsurilor educative$sancţiuni de drept penal% în realizarea scopului aplicării legii penale. &mbele aspecte seîntrepătrund în conţinutul instituţiei reeducării, imprimând măsurilor educative substanţanecesară finalităţii lor. În literatura #uridică penală !aducându"se drept argument scopul în careeste luată o măsură educativă $reeducarea minorului%, se susţine că aceasta este în realitate o

măsură de reeducare

'

.(eşi se identifică în opinia eprimată scopul măsurii educative cu mi#locul deconstrângere #uridică penală $instituţia de drept penal ca atare%, la o analiză mai profundă se poate deduce că autorul a avut în vedere, tocmai conţinutul măsurilor educative, aptitudinea lor funcţională care nu pot fi desprinse de forma #uridică în care sunt eprimate.

&stfel spus, instituţia reeducării este implicată în acţiunea şi finalitatea măsurilor educative constituind în acelaşi timp mi#loc şi scop al acestor măsuri. (in acest unghi dereferinţă, instituţia reeducării aduce cu sine o atenuare a măsurilor de constrângere #uridică penală în cazul faptelor săvârşite de minori $o limitare a mi#loacelor represive%. )onceptul îndiscuţie are, în această perspectivă, atât un temei #uridic cât şi unul etic ! ca orice act desancţionare #uridică în societate ! lucru ce se poate confunda chiar cu realizarea #ustiţiei, a

dreptăţii. &ceasta cu atât mai mult cu cât măsurile educative în principiu corespund mai binecaracterului care trebuie să"l aibă aplicarea de sancţiuni de drept penal unei categorii de infractoriaflată în plin proces de formare a personalităţii.

Fiind reglementată prin norme de drept penal, instituţia reeducării apare numai în

condiţiile unui raport juridic din sfera acestei ramuri de drept, izvorât din săvârşirea uneiinfracţiuni – consecinţă a răspunderii penale a minorului. )a atare, nu poate eista un astfel deraport #uridic înainte de încălcarea de către minor a acelor relaţii sociale care sunt ocrotite delegea penală $săvârşirea de infracţiuni%, după cum nu putem vorbi de instituţia reeducăriiminorului infractor în afara acestui raport #uridic*.

1 V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. Stănoiu,

Explicaţii teoretice ale codului penal român, ol. II, !d. "cade#iei, Bucure$ti,1%&', (. )*' +titlul V -inoritatea, V. Dongoroz.

) /Constrângerea penală, ca mijloc de realizare a ordinii de drept, vizândînsăşi persoana umană, deci o valoare esenţială, trebuie să aibă loc numai încazurile şi în condiţiile prevăzute de lege/, C. Bulai, din co#unicarea(rezentată la Si#(ozionul Na0ional de Cri#inologie Bucure$ti, 1%), cu(riire la orientarea (oliticii (enale ezi olu#ul si#(ozionului (. )%23'.


2/7

În acest contet, momentul apariţiei raportului #uridic este marcat de săvârşirea uneiinfracţiuni de către un minor cu răspundere penală iar momentul stingerii sale este, după cei maimulţi autori, fie eecutarea sancţiunii, fie intervenţia unei cauze care înlătură răspunderea penalăsau eecutarea sancţiunii+.

Fără a ignora faptul că un astfel de raport #uridic nu poate fi considerat încheiat înainte de

realizarea răspunderii penale a minorului $obiectul raportului #uridic% care include fără îndoială şieecutarea sancţiunii $soluţionarea raportului #uridic însuşi% ! dacă legea nu prevede şi altemodalităţi $cum ar fi suspendarea eecutării, de pildă%, suntem de părere că structura acestuiraport #uridic ar trebui să reflecte etapele pe care le include în desfăşurarea lui. aportul juridic penal care apare în condiţiile menţionate mai sus, însă care se stinge în momentul luării hotărâriide sancţionare a minorului şi raportul juridic e!ecuţional ! derivă din cel penal ! ia naştere înmomentul începerii eecutării sancţiunii şi se stinge odată cu eecutarea ei.

În această viziune, cele două categorii de raporturi #uridice ar eprima mai bine, îndesfăşurarea lor ! fiecare în parte ! unele particularităţi sub raportul compleităţii şi adimensiunilor imprimate de modalităţile de aplicare a măsurilor educative şi de eecutare a lor de către minori.

atura #uridică compleă a raportului #uridic eecuţional rezultă şi din aceea că, fiindinstituţionalizată reeducarea, activitatea desfăşurată în această direcţie devine obligatorie- ceea cedă dreptul minorului la reeducare ! şi ca urmare accesului lui la toate mi#loacele ce conduc la oasemenea finalitate şi totodată, obligaţia corelativă a acestuia de a se implica, de a colabora la, propria"i transformare/. În plus, prezenţa unui raport #uridic eecuţional în faza eecutăriimăsurilor educative ! al cărei specificitate nu este întâlnită înainte de această dată $prinintervenţia societăţii ! chiar şi în instituţiile de reeducare în mediu închis ! se dezvoltă relaţiicomplee : sociale, economice, pedagogice etc.% ! ne"ar implica mai mult în spiritul actualelor principii, şi norme de drept.

0biecţia care s"ar putea aduce că, într"o asemenea opinie, s"ar diviza însuşi scopulurmărit prin aplicarea legii penale care, " după cum se ştie ! este unitar prin concepţia şi funcţiile

sancţiunilor de drept penal la minori, ar rămâne fără răspuns dacă nu am avea în vederedependenţa funcţională care eistă între cele două categorii de raporturi #uridice ! condiţionatunul de apariţia celuilalt, având drept cauză comună de apariţie încălcarea legii penale ! caredetermină un proces unitar în desfăşurarea lor.

1tatul realizează astfel restabilirea ordini de drept tulburată prin încălcarea regulilor deconduită prevăzute de lege şi recuperarea minorului infractor, prin cele două categorii deraporturi #uridice care practic se prezintă într"o legătură indisolubilă. &precierea nu ar ecludeînsă şi un caracter de sine stătător al fiecăreia din aceste categorii atunci când intră în discuţieorganizarea relaţiilor sociale specifice fiecăreia.

3 Dicţionar juridic penal, !ditura 4tiin0i5că $i enciclo(edică, Bucure$ti, 1%&6,

(. )37.

7 Cu aceste actiită0i intră# 8n do#eniul (sihagogiei 9 totalitatea #ăsurilorde reeducare. Vezi, :aul :o(escu2Neeanu, Dicţionar de psihologie, !d."l;atros, Bucure$ti, 1%&, (. *63.

*


3/7

1trâns legat de cele ce preced, înţelegem să facem distincţie între conceptul de reeducareca instituţie de drept penal şi conceptul de reeducare înţeleasă în sens psi"o#social, ca proces

sistematic de transformare morală şi socială a infractorului minor – prin mijloace pedagogice, psi"oterapeutice etc$ şi metode educative adecvate% deşi şi aceste aspecte apar şi evoluează, încontetul eecutării unei sancţiuni de drept penal, tot pe fondul unor reglementări #uridice

specifice.(e altfel, însăşi acţiunea de reeducare2 prin care în esenţă se traduce în viaţă regimulreglementat pentru minorii ce eecută o sancţiune de drept penal3, are după părerea noastră şi uncaracter #uridic deoarece se desfăşoară potrivit normelor legale, în cadrul aceluiaşi raport #uridicdeterminat de săvârşirea unei infracţiuni.

)hiar şi în prezenţa acestui element comun în geneza lor, considerăm că nu poate fiidentificată instituţia care ! implicată în scopul şi finalitatea sancţiunilor de drept penalaplicabile minorilor ! determină o anumită activitate concretă în timpul e!ecutării acestor sancţiuni, cu activitatea propriu#zisă pe care o determină.

)eea ce trebuie reţinut însă, este faptul că şi procesul de reeducare ! înţeles ca mi#loc princare o măsură educativă $sancţiune de drept penal% acţionează asupra minorului în realizarea

scopului său de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni poate să se desfăşoare numai în cazurileşi în condiţiile prevăzute de lege.0ricum, conceptul de reeducare, astfel cum este el reglementat prin normele la care ne"

am referit, ne pune în legătură directă cu o&iectul raportului juridic e!ecuţional .În această ordine de idei " consecvenţi punctului de vedere eprimat la început !

considerăm că între cele două concepte $instituţia reeducării şi procesul de reeducare propriu# zisă% e!istă aceeaşi relaţie de dependenţă funcţională pe care am întâlnit#o între cele douăcategorii de raporturi juridice $raportul juridic penal şi raportul juridic e!ecuţional %.

&ceastă trăsătură, pe care o considerăm fundamentală, nu eclude însă nici diversificareametodelor şi mi#loacelor de reeducare care are loc în procesul de individualizare a eecutăriisancţiunilor de drept penal şi nici organizarea unui mediu pedagogic raportat la nivelul

cuceririlor ştiinţei educaţiei şi învăţământului şi în conformitate cu 4ecomandările organismelor internaţionale în materie5. u este lipsit de importanţă să notăm că, doar în contetul organizării întregii vieţi

sociale pe bază de legi şi norme, procesul de reeducare a minorului ! desfăşurându"se într"unclimat de legalitate, etică, ordine şi disciplină socială ! poate beneficia de un ansamblu de

6 Vezi :aul :o(escu2Neeanu, op!cit ., (. 6'*.

& V. Dongoroz 8n0elege (rin aceasta, asigurarea (osi;ilită0ilor de a do;=ndi 8nă0ătura necesară $i (regătirea (ro>esională care tre;uie să se 8n>ă(tuiască 8ntr2un regi# de disci(lină a(t să i#(ri#e #inorului de(rinderea de a seco#(orta 8n #od cores(unzător $i a res(ecta legea. Vezi V. Dongoroz, o(.cit.,

(. )*1.

:rin regi#ul de e?ecutare a sanc0iunilor de dre(t (enal 8n0elege# nor#elece se re>eră la organizarea ie0ii #inorilor din toate (unctele de edere (eti#(ul e?ecutării sanc0iunii, dre(turile $i o;liga0iile lor etc.

% Vezi, Ortansa Brezeanu, "inorul şi legea penală, !ditura "ll Bec@,Bucure$ti, 1%%, (. 6&23.


4/7

influenţe educativ"formative, care acţionează şi interacţionează într"un cadru organizat, ceea cegrăbeşte recuperarea minorului, şi desc"ide calea unei mai pronunţate activităţi ştiinţifice îndomeniu, spre o pedagogie a reeducării specific românească.

1ocietatea noastră în ansamblul ei deşi nu"i aprobă pe infractori ! chiar dacă aceştia suntminori ! ca dovadă că"i sancţionează, are meritul incontestabil de a"i însoţi pe drumul

transformării lor şi"i a#ută să reintre în viaţă şi relaţiile sociale normale.&spectele menţionate, devin cu atât mai importante cu cât un regim sancţionator , fie elconsiderat oricât de perfect, nu trăieşte şi nu poate trăi prin conţinutul lui teoretic ci, îndeose&i, prin modul în care este tradus în viaţă. (esigur, lărgind discuţia asupra conceptelor analizate s"ar mai putea ivi şi alte aspecte aşa după cum reeducarea ar mai avea şi alte accepţiuni'6 sau pur şisimplu ar fi privită ca o particularitate a procesului de educaţie permanentă, fapt ce ar puteacontribui la prevenirea unor comportamente inadecvate nu numai la minori.

(acă nu putem pune semnul egalităţii între conceptele analizate, ar fi o eroare credem, sănu avem în vedere unitatea dialectică dintre ele care impulsionează în realitate şi dă substanţa încele din urmă atât procesului de reglementare a regimului #uridic al minorului cât şi celui #udiciar

special şi reeducativ în ansamblul lui.În această viziune conceptele la care ne"am referit ! privite fiecare în parte şi încondiţionare reciprocă ! reflectă prin substanţa lor, atât evoluţia dreptului penal cât şi asistemului instructiv"educaţional general.

)a o concluzie la care ne oprim, instituţia reeducării ne apare prin origine şi structură,esenţă şi finalitatea ei, ca un sistem de relaţii – fapt ce tre&uie reţinut în toate etapele prin careminorul trece, de la intrarea în conflict cu legea şi până la completa lui reintegrare în societate.

0bservaţia pe care o facem este valabilă şi pe planul valorificării #urisprudenţei şi practicii reeducative pentru realizarea a noi nivele de eficienţă şi calitate în privinţa tratamentului #uridic penal al minorului şi a sistemului de reeducare în ansamblul său.

(e altfel, atât elementele legate de evoluţia instituţiei reeducării cât şi cele legate de

procesul de reeducare ! prin care se realizează scopul sancţiunii de drept penal la minori ! evoluează în strânsă corelaţie şi ca urmare, ele nu pot fi disociate fără riscul diminuării înconţinut în evocarea unuia sau altuia dintre conceptele analizate. 7a un moment dat, datorităstrânsei legături dintre ele, lasă impresia chiar că apare unul pe terenul celuilalt. &cest lucru a şideterminat ca situaţia minorului infractor în legislaţia noastră penală ! de care este legatconţinutul celor două concepte ! să fie urmărit pe două planuri, astfel cum s"au suprapus eleuneori în conţinut şi finalitate şi anume : cel al e!ecutării sancţiunilor de drept penal de cătreminori $regim reglementat prin legi speciale, de apărare socială, legi de eecutare a pedepseietc.% care, după cum se ştie, a precedat instituţionalizarea reeducării – pregătind în realitate

1' Cu# ar 5 de (ildă, ca una din >unc0iile (rinci(ale ale (ede(sei +art. *)

C.(. sau 8n sensul unei ac0iuni de a 8ndre(ta sau de a re>ace de la ca(ăt oeduca0ie nereu$ită sau nu#ai deenită inadecată, a unui handica(at dee?e#(lu, sau o reeducare >unc0ională +a unui in5r# etc. sau o reeducare(ro>esională etc. Vezi 8n acest sens /Dicţionar de pedagogie contemporană/,!ditura !nciclo(edică, Bucure$ti, 1%6%, (. )3). "r #ai 5 $i conce(tul dereeducare (e care2l 8nt=lni# 8n s(ecial 8n i(ostaza de actiitate(rein>rac0ională (rin #ăsuri de ocrotire a #inorilor e?(u$i să deinăin>ractori.


5/7

terenul unui asemenea salt calitativ şi cel al realizării sistemului sancţionator special pentru

minori, în cadrul căruia a fost instituţionalizată reeducarea.1e poate spune în încheiere că fiecare pas făcut pe drumul parcurs până în zilele noastre

în constituirea conceptelor în discuţie, reprezintă un fragment dintr"o problematică vastă ce seconstituie prin numeroase eforturi şi încercări şi se desfăşoară pe întreaga suprafaţă istorică

reflectând şi o fizionomie specifică evoluţiei societăţii noastre.)ronologia instituţiilor de reeducare româneşti $în aneă% pune în temă asupra celor demai sus şi se constituie astfel şi ca un scurt istoric a problemei pe care o abordăm.

CRONOLOGIA INSTITUŢIILOR DE REEDUCARE ROMÂNEŞTI

1852 8ntră în vigoare în 9ara 4omânească )ondica criminală a lui;arbu ărgineni pe o perioadă cenu putea să fie mai mare e '6 ani şi mai mică de * ani.

1862

- '' august

=e baza reglementărilor din )ondica criminală $care rămâne

în vigoare până la codul din '3?%, se adoptă, su& domnia lui uza,'egulamentul pentru organizarea serviciului sta&ilimentelor penitenciare şi de &inefacere din omânia. În art. 2 şi 3 se prevede pentru întâia oară la noi în ţară înfiinţarea unui penitenciar deose&it , penitenciarul nevârstnicilor pentru minorii de la 3"*6 de ani.

1864 " ** aprilie

;azat tot pe )ondica )riminală " deoarece practic nu se luasenici un fel de măsuri 4egulamentul general pentru aresturiledistrictuale din toată ţara stabileşte ca nevârstnicii să fie separaţi deadulţi în închisori.

(rept urmare, la scurt timp după intrarea în vigoare a celor două regulamente menţionate mai sus, a luat fiinţă prima înc"isoare pentru minori la noi în ţară la ânăstirea ernica, @ud. 8lfov$zidită în '?63 de vornicul )ernica 1urheiu%.

1865 " ' mai

*rimul od penal român intră în vigoare. În art. ? se prevedecă locul de eecutare a pedepsei de către minori trebuie să fie într#un sta&iliment anume destinat sau într#o parte separată a casei de


6/7

educaţiune corecţională.

1868 " * august

Închisoarea de minori de la >ânăstirea )ernica $înfiinţată în'3?% " devenind neîncăpătoare " s"a mutat la 1chitul ;alamuci învederea înfiinţării unei case de corecţie şi de aici, la scurt timp, la

>ânăstirea )ăscioarei " fostul @udeţ Alaşca.

1872 &şa"zisa casă de corecţie de la >ânăstirea )ăscioarei a foststrămutată la 4eni, #ud. 8smail " ;asarabia în fostele clădiri alecarantinei ruseşti transformate anume în acest scop.

1874 " ' februarie

8ntră în vigoare +egea privitoare la regimul înc"isorilor'(înlocuieşte cele două regulamente mai sus menţionate # din -%. şi

-%/%, pune accentul tot pe separarea condamnaţilor înînchisori.evârstnicii condamnaţi " prevede art. * din lege " vor fiînchişi în case speciale care vor purta numele de case de educaţiune

corecţională. &ceastă reglementare poate fi considerată careprezentând actul de naştere al instituţiilor de reeducare la noi în ţară. =e lângă fiecare casă de educaţiune corecţională urma să sedeschidă o eploataţie agricolă şi ateliere pentru meserii $art. */%.7a ieşirea din casa de educaţiune corecţională fiecare nevârstniceliberat va căpăta un rând de haine şi bani de drum până ladestinaţie " inclusiv o mică sumă de bani pentru înlesnirea aşezăriilui $art. *2%. )asele de educaţiune erau prevăzute pentru începutnumai pentru bărbaţi, fetele fiind trimise la =enitenciarul central defemei ma#ore =lătăreşti înfiinţat în temeiul aceleiaşi legi.

" ' mai 4egulamentul general al )asei centrale de corecţiunedezvoltă principiile consacrate în lege.

1878 (atorită con#ucturii politice, instituţia de corecţie de la 4eni$#ud. 8smail " ;asarabia%, s"a mutat la >ânăstirea >islea unde pânăîn anul '33+ minorii au stat împreună cu infractorii militari de dreptcomun.

188 0in acest an înc"isoarea islea a rămas singura înc"isoare pentru minori din ţară până la primul răz&oi mondial . &ceastăînchisoare neputând face faţă numărului mare de condamnaţi

minori, cei mai mulţi dintre aceştia îşi eecutau pedeapsa înînchisorile destinate adulţilor.

1886 1e reorganizează închisoarea pentru minori >islea creându"secu acest prile# două secţiuni distincte: una pentru minorii propriu"zişi şi o alta pentru minorii care deveneau ma#ori în cursuleecutării pedepsei. =entru prima secţiune s#a înfiinţat o şcoalăelementară de / clase $prima şcoală pentru minorii din acest sistem%


7/7

şi un atelier de tâmplărie, căruia i s"a adăugat ulterior şi un atelier de sculptură.

1887 1"a etins şcoala elementară şi în cea de"a doua secţiune de laînchisoarea sus"menţionată şi s"a amplificat numărul minorilor.

)alitatea produselor a fost atestată prin obţinerea în '35 a medalieide aur la epoziţia cooperatorilor din ;ucureşti.

1!"7 1 luat fiinţă '2ocietatea română de *atronaj, în cadrul căreiafuncţiona o secţiune învestită cu atribuţii largi privitoare la spri#inulminorilor a#unşi în #ustiţie precum şi în legătură cu eecutarea pedepsei de către aceştia.

1!14 7a propunerea =refectului capitalei şi a şefului 1iguranţei a luat fiinţă la ălureni (1rgeş) o 'colonie disciplinară' pentru minoriivaga&onzi şi cerşetori care populau străzile capitalei, epuşi să

săvârşească unele fapte grave. &ici sub îndrumarea unui pictor minorii învăţau meseria de olari " produsele fiind epuse şi vânduteîn =iaţa 1fântul &nton din ;ucureşti " iar doi grădinari îi iniţiau în probleme de agricultură şi împreună cu minorii cultivau / pogoanede zarzavaturi. )omisarii mai destoinici asigurau prin rotaţieeducaţia minorilor internaţi în colonie. Bste în fond o încercarereuşită de autogospodărire.

1!1! 0dată cu înfăptuirea unităţii aţionale trec la noi Institutul decorecţie 3"erla (mi!t) " înfiinţat în anul '33? $şi"a încetatactivitatea în anul '56% " şi înc"isoarea de minori (&ăieţi) luj.

&mbele aveau să se numească după intrarea în vigoare a +egiiînc"isorilor din 4.4, Institute preventive pentru minori. (emenţionat că în aceste două instituţii de reeducare a întreprinscercetări profesorul român &l. 4oşca, pe un număr de *2* subiecţi$*+/ băieţi şi +2 fete% reprezentând totalitatea lor în momentulcercetării în urma cărora a scris prodigioasa sa lucrare(elincventul minor ! )lu#, '5+

instituţia reeducării minorului delincvent

Documents