CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIREDatorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motorului, gazele rezultate in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 500 . . . 600C. Aceste gaze incalzesc prin conductibilitate chiulasa, cilindrii, pistoanele si supapele, astfel ca, din aceasta cauza, se pot produce perturbatii in functionarea normala a motorului; astfel, nu se mai asigura o ungere normala a motorului, deoarece la temperatura de 600C uleiul se arde si se depasesc limitele admisibile ale valorilor termice pentru mecanismul de distributie. De aceea, pentru functionarea normala a motorului, trebuie sa se asigure racirea elementelor care se incalzesc in contact cu gazele de ardere, respectiv peretii cilindrilor si ai chiulasei.Prin racirea acestor elemente se mentine temperatura peliculei de ulei de pe fata interioara a camasii cilindrului sub temperatura de descompunere si se realizeaza o uniformizare a temperaturii peretilor, ceea ce are ca efect evitarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase; se evita, de asemenea, pericolul care ar putea rezulta din reducerea rezistentei materialului, datorita temperaturii ridicate.In functie de natura agentului de racire exista urmatoarele tipuri de instalatii de racire:- instalatia de racire cu aer;- instalatia de racire cu lichid.1.1INSTALATIA DE RACIRE CUAERRacirea directase realizeaza prin racire cu aer dirijat (prin turbina) si prin racire cu aer nedirijat (cu aerul inconjurator). Racirea cu aer dirijat se obtine printr-o turbina actionata de motor, iar curentul de aer este dirijat spre toti cilindrii printr-un sistem de galerii. In vederea racirii cu aer nedirijat, cilindrii, chiulasa si carterul motorului sunt prevazute cu aripioare pe suprafatalor exterioara, care maresc suprafata de racire iar curentul de aer generat prin deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare si preia,o parte din temperatura acestora.Avantajele sistemului de racire cu aer sunt urmatoarele:se elimina radiatorul;se elimina pompa de apasi conductele.In consecinta motorul este mai ieftin, mai usor cu 10 15% fata de cele racite cu apa, dupa pornirile la rece motorul se incalzeste imediat, se evita pericolul inghetului lichidului de racire, este usor de intretinut.Cu toate avantajelc pe care le prezinta, acest sistem are o sfera de folosire limitata la automobile deoarece nu asigura o racire uniforma a motorului si ca urmare determina un consum marit de combustibil.Racirea cu aer se foloseste in special la automobilele cu motoare de capacitate mica, precum si la motociclete.Schema instalatiei de racire cu aer este reprezentata inANEXA 1.1.2INSTALATIA DE RACIRE CU LICHIDRacirea indirecta cu lichid. In prezent, la majoritatea motoarelor de automobil, racirea este asigurata printr-o instalatie cu circuit de apa sau lichid antigel in jurul cilindrilor. In functie de presiunea lichidului din instalatiile de racire, se deosebesc:instalatii de racire la presiunea atmosferica;instalatii de racire presurizate.Suprapresiunea din instalatie este asigurata de capacul (busonul) radiatorului, prevazut cu doua supape:-supapa de evacuare care se deschide la o anumita suprapresiune fata de cea atmosferica pentru ca vaporii ori lichidul de racire in exces sa fie evacuate in afara;-o supapa de aspiratie, pentru patrunderea aerului in instalatie cand depresiunea in aceasta depaseste o anumita valoare.In primul caz, vaporii de lichid sunt evacuati in atmosfera, in cel de al doilea caz intr-un vas de expansiune.Instalatia de racire presurizata si capsulata reprezinta solutia moderna de racire a motoarelor, ea fiind aproape generalizata la automobile. Lichidul folosit la aceste instalatii este lichidul antigel care are un punct de inghetare scazut, fapt ce inlatura necesitatea schimbarii lui vara si iarna.In aceste instalatii, racirea motoruiui se face in felul urmator: caldura inmagazinata in peretii cilindrilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului, apa incalzita trece printr-un racitor, numit radiator, unde cedeaza caldura in aerul exterior, racindu-se, din radiator, apa racita ajunge din nou in camasa de apa a motorului si in felul acesta circuitul se repeta in mod neintrerupt in tot timpul functionarii motorului. Circulatia apei se poate realiza cu ajutorul unei pompe.Atentie! Periodic trebuie urmarit nivelul antigelului in vasul de expansiune, acesta trebuie sa se situeze intre limita maxima si minima.Cand se lucreaza cu antigel se va evita contactul cu el deoarece este toxic.Antigelul se inlocuieste dupa maxim 3 ani chiar daca concentratia lui este corespunzatoare.Schema instalatiei de racire cu lichid este reprezentata inANEXA 2.1.3 PARTILE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIREInstalatia de racire cu lichid a motoruluicuprinde in principal:radiatorul;pompa de racire;termostatul;ventilatorul;vasul de expansiune;racordurile de cauciuc (ANEXA 3).Radiatorul- Preluarea caldurii de la lichidul de racire si transmiterea acesteia mediului ambiant se realizeaza prin intermediul radiatorului.Pentru a realiza transferul de caldura radiatorul trebuie sa dispuna de o mare suprafata (1525 m2).Radiatorulse compune din doua rezervoare, unul superior si altul inferior, confectionate din tabla de alama sau otel. Legatura intre ele se realizeaza prin mai multe tevi subtiri, prevazute cu aripioare. Rezervorul inferior al radiatorului este prevazut cu o teava de iesire a apei reci , cu un robinet de golire si cu suporturile de fixare a radiatorului.

Fig. 1.Radiatorul: 1- rezervor superior; 2- gura de umplere;3- busonul radiatorului; 4 - rezervorul inferior.Radiatorul se fixeaza in afara motorului, pentru a fi expus total curentului de aer, in vederea racirii in ce!e mai bune conditii.Pentru asigurarea debitului de aer necesar racirii motorului, in special cand functioneaza la sarcina mare si viteza mica, instalatia de racire este prevazuta cu un ventilator, care se gaseste montat pe axul pompei de racire in dreptul radiatorului. Ventilatorul este antrenat, de obicei, printr-o curea catre arborele cotit.Schema radiatorului si schema de realizare ale corpului activ sunt prezentate inANEXA 4.Pompa de apaasigura circulatia fortata a lichidului in instalatia de racire. La automobile sint folosite pompe de racire centrifuge.Pompa de lichid are rolul de asigura recircularea lichidului in sistemul de racire, si se utilizeaza in general pompa de tip centrifugal. Presiunea necesara acestor pompe este de 0,0350,15 MPa. Asigurarea unei circulatii in bune conditiuni prin canalizatii se realizeaza la o presiune de 0,030,05 MPa, in realitate se cauta ca presiunea din sistemul de racire sa fie mai mare cu 0,080,1 MPa fata de necesar pentru a impiedica formarea vaporilor in anumite puncte ale instalatiei de racire.Pompa de apa este actionata de la arborele cotit al motorului printr-o transmisie cu curea, raportul de transmitere fiind de 0,81,95.

Fig. 2. Pompa de lichid: 1-rotorul pompei; 2-corpul pompei; 3-garnitura de etansare.Variante constructive ale pompei cu lichid sunt reprezentate inANEXA5.Corpul pompei este montat pe blocul motor si comunica cu rezervorul inferior al radiatorului si cu partea inferioara a camasii de racire.

Fig. 3. Garnituri de etansare a) cu fixare in carcasa; b) cu fixare pe arbore1-inel de alunecare; 2-saiba de presare; 3-arc; 4-carcasa; 5-camasa de etansare; 6,7-carcasa; 8-inel de fixare; 9-inel de etansare; 10-inel de frecare.In timpul functionarii motorului, rotorul este pus in miscare, antrenand prin paletele sale apa din pompa. In felul acesta, lichidul de racire vine in contact cu peretii cilindrilor si ai camerelor de ardere, dupa care trece in bazinul superior al radiatorului. Locul apei refulate de pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in legatura cu bazinul inferior al radiatorului. In modul acesta, pompa asigura o circulatie neintrerupta a apei in instatatia de racire a motorului.Slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa duce la cresterea excesiva a regimului termic de functionare al motorului. La automobilele la care alternatorul, pompa de apa si ventilatorul sunt antrenate de aceeasi curea, ruperea curelei se poate deduce din aprinderea martorului luminos care semnalizeaza functionarea alternatorului, din bordul automobilului.Pentru etansarea lagarelor rotorului se utilizeaza garnituri speciale prezentate in fig. 3.La proiectare se pot adopta datele orientative prezentate in tabelul urmator.Tab. 1. Dimensiuni ale inelelor de etansareDiametrul arboreluiDiametrul exteriorLungimea de montajDiametrul inelului de alunecare

Dimensiunead[mm]D[mm]L[mm]d1[mm]

13x30x151230150,7521

17x35x161635160,7526

22x42x182042180,7532,5

27x27x192547190,7538

12x26x161226160,5021

14x28x161428160,5023

16x33x181633180,5026

18x36x181836180,5028

20x38x182038180,5031

24x43x202443200,5035

Termostatuleste o supapa dubla, care dirijeaza automat circulatia apei in instalatia de racire, in functie de temperatura, regland si mentinand temperatura apei in instalatia de racire, in limite normale (80100C) asigurand functionarea optima a motorului.Temperatura optima de functionare a motorului care asigura randament maxim si uzura minima a motorului este cuprinsa intre 90 si 95C sieste asigurata prin inchiderea si deschiderea termostatului la temperaturile limita.Termostatul este compus dintr-un burduf (capsula) solidar printr-o tija cu o supapa ce poate obtura doua orificii si anume:- orificiul de acces spre radiator;- orificiul de acces spre pompa.

Fig. 4. Termostatul: 1 - racord de acces spre pompa;2 - termostat; 3 - racord de acces spre radiator.In interiorul burdufului se afla un lichid volatil, ceara sau alt material ce se dilata usor.Supapa este actionata de presiunea rezultata din vaporizarea lichidului volatil sau prin dilatarea materialului din burduf, care se obtine la temperatura de regim pentru care a fost reglat termostatul (80 100C). In stare de repaus si la temperaturi ale apei sub valoarea celei de regim, supapa inchide orificiul de acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa. In felul acesta, apa circula de la motor la pompa si invers (circuital mic), realizindu-se incalzirea rapida a apei pana la temperatura de regim stabilita.Pentru mentinerea acestei temperaturi, supapa este actionata in asa fel incat ambele orificii sunt partial deschise, apa circuland o parte spre radiator si o parte spre pompa.Daca se depaseste temperatura de regim, supapa deschide orificiul de acces spre radiator si inchide orificiul de acces spre pompa. Ca urmare, apa circula de la motor la radiator, unde cedeaza o parte din temperatura acumulata, trece in continuare prin pompa la motor {circuitul mare) pana cand se ajunge iarasi la temperatura optima.Blocarea termostatului in pozitia inchis determina supraincalzirea motorului deoarece lichidul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare si circuitul mic) fapt ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.Blocarea termostatului in pozitia deschis nu permite motorului sa ajunga la temperatura de regim 90.95C, fapt ce duce la consum marit de combustibil deci o conducere neecologica a automobilului.Ventilatorul -Intensificarea circulatiei aerului prin radiator este realizata cu ajutorul ventilatorului. Se utilizeaza ventilatoare de tip axial prezentate in fig. 5.

Fig. 5. Constructia si amplasarea ventilatoruluiPaletele ventilatorului au un anumit profil sau sunt inclinate sub un unghi de atac de 4050oin asa fel incat sa se asigure aspiratia aerului cu pierderi minime de lovire. Unghiurile de iesire ale profilului paletelor sunt in general de 350. Latimea paletelor este de 3070mm, iar grosimea tablei din care se ambutiseaza este de 1,251,8 mm. Diametrul exterior se plaseaza in limitele 0,30,7m. Se utilizeaza ventilatoare cu patru sau sase palete cea mai larga raspandire avand-o insa ventilatoarele cu patru palete asezate perpendicular sau in X (70orespectiv 1100).Antrenarea ventilatorului se poate realiza de aceeasi curea cu pompa de lichid daca este plasat pe rotorul pompei sau cu o transmisie separata.In ultimul timp se practica utilizarea unor cuplaje care permit functionarea ventilatorului numai cand este necesar sau antrenarea printr-un motor electric.FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE2.1 FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHIDInstalatia de racire a motorului de autoturism cu lichid cu circulatie fortata si presurizata permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 1100C.In instalatia de racire, circuitul lichidului este urmatorul:lichidul din jurul camasilor de racire din blocul motor (1) se ridica in camasile de racire din chiuloasa (2), avacuand caldura, apoi prin termostatul (3) este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa, cand temperatura este sub 70 grade celsius, fie spre radiatorul (5) prin racordul (4) cand temperatura trece de 70 grade celsius, pentru racire de catre ventilatorul (8), montat pe axul pompei de apa sau actionat electric si comandat de termocupla (12). Apoi pompa (7) aspira lichidul din radiator prin racordul (6) si-l recircula prin camasile de racire din blocul motor.Variatia de volum a lichidului de racire datorata diferentelor de temperatura este preloata de vasul de expansiune (10), prin racordul (9); busonul cu supapa dubla (11) asigura mentinerea unei presiuni constante.Verificarea functionarii normale a instalatiei de racire se face prin bec de control la bord (rosu), care se stinge la temperatura optima, fie prin termometru, sesizata de traductorul12montat la chiulasa motorului(ANEXA 6).INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI DE AUTOCAMIONeste o instalatie de racire cu lichid si circulatie fortata si presurizata,avand urmatoarele circuite de racire:- circuitul principalpentru racirea uleiului, blocului motor si chiulasei;- circuitul de completare compensare a lichidului de racire din din circuitul principal;- circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei.CIRCUITUL PRINCIPALCirculatia fortata a apei este realizata de catre pompa de apa, antrenata de arborele cotit al motorului, prin intermediul unei curele trapezoidale,pompa de apa aspira apa racita din bazinul inferior al raditorului, printr-o conducta, o refuleaza in racitor, racind uleiul si o introduce prin rampa de distributie a apei, intre camasile de cilindri. Preluind caldura inmagazinatade cilindri, apa este impinsa in chiulasa, de unde preia calduracalotelor camerelor de ardere a injectoarelor si a ghidurilor de supapa si in stare fierbinte, iese din chiulasa prin conducta termostatului si ajunge in bazinul superior al radiatorului. Apoi, este impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se aduna in bazinul inferior, de unde este absorbita iarasi de pompa de apa.La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorultermostatului, pana cand apa din motor ajunge la temperatura de 780C; se deschidecomplet cand apa atinge 910C, iar in perioadadetimp limitata de cresterea temperaturii de la 780C-la 910C, apa de racire este impinsa atat catre racitorul de ulei cat si spre radiator.CIRCUITUL DE DRENAJ SI COMPENSAREEste asezat deasupra motorului si cuprinde rezervorul de completare condensare cu doua conducte, una de legatura cu bazinul inferior si alta de legatura cu pompa de apa siindeplinesteurmatoarele functii:- colecteaza aburul din circuitul de apa, deoarece bulele de abur pot provoca supraincalziri locale ale blocului carter si chiulaselor,supra incalziri care in final pot provoca fisurarea acestor piese;-compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului;- fiind asezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana de aspiratie sa scada sub valoarea limita la care se pot produce vapori.CIRCUITULSECUNDARSe realizeaza astfel: apa fierbinte este impinsa in radiator pentru incalzirea cabinei si dupa cedarea calduriiaerului, este impinsala pompa de apa.Scoaterea din circuita intregii instalatii de incalzire a cabinei se facecuajutorulunui intrerupator, iar reglarea incalziriicabineise faceprinmanevrareaventiluluide incalzire.2.2. FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU AERInstalatia de racire cu aer se foloseste la motoarele de motocicleta,la care aerul rece patrunde printre aripioarele cilindruluisi chiulasei (expuse deschis in atmosfera),datorita vitezei de deplasare. La motoarele de automobile, se folosestensistemul de racire cu aer ,prin intermediul unui ventilator(turbina)care introduce aerul sub presiune printre aripioarelecilindrilor si chiulaselor cu care sunt prevazute.Ventilatorul are rolul de a trimite un curentputernic de aer peste cilindri si chiulasa. Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decat al ventilatorului de la sistemul de racire cu lichid.Unele motoareauventilatoarecupalete cu pas variabil reglatautomatprintermostat, in functie de temperature motorului.Cilindrii si chiulasa motorului racit cu aer sunt prevazuti princonstructive cu aripioare turnatecorp comun sau atasate, care au rolul de a mari suprafata de racire.Avantajele sistemului de racire cu aer sunt: incalzirea mai rapida a motorului la pornire;constructiamai simpla a chiulasei si a blocului motor(fara camasa de apa);evitarea neajunsuluicreatde depunerea de piatra; intretinereamai simpla; nu prezintapericol de inghet;uzuri mai mici ale cilindrilor ,ca urmare a unei incalziri mai rapide dupa pornire;cost mai redus.Dezavantaje:-imposibilitatea unui control precis al racirii;-racirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a conductibilitatii termice inferioare a aeruluiin comparative cu apa;-zgomot puternic al ventilatorului;-la putetre egala motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri si prin urmareeste mai greu.Datorita celor mentionate racirea cu aer se aplica mai frecvent la MAC grele, dat fiindca acestea lucreaza mai bine la temperature mai mari ale cilindrilor si la MAS de cilindrie mica.INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE4.1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIREIntretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control,verificare, ungere,reglare si curatire,dupa cum urmeaza:verificareaetansietatiiorganelor componentale instalatiei;controlulnivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic,care se completeaza cu apa curatasau lichidantigel , in timpce motorul functioneaza;ungerearulmentilorpompei de apa (daca nu suntcapsulati),cu unsoare consistent,la fiecare10.000km;verificarea intinderii cureleide ventilator, la10.000-15.000 km ,care nu trebuie sa faca osageatamai mare de15-20 mmla o apasarecu o fortade30-40 Nla mijlocul dinstantei dintre cele doua fulii. In caz ca e maimare se regleaza prinmodificarea pozitiei generatorului de curent, dupa slabirea piulitelor de fixare;dupa reglare,se strang din nou piulitele.O intindere insuficienta a curelei duce la racirea insuficienta,iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent (alternator).spalarea cu jet de apa a radiatoruluiprin indepartareaimpuritatilor,la 10.000 km;spalarearacitouluicu jet de apala60.000 km sau anual;controlul punctului decongelare a lichidului de racire cu ajutorultermodensimetruluianual;inlocuirea lichidului antigel, o data la doi ani, folosindpalnia speciala si sistemul de aerisire a instalatiei;inlocuireatermostatului , la60.000 km;curatireadepunerilor de piatradin instalatie ,care reduce capacitateade racire;piatra se depune subforma de crusta calcaroasa pe peretii organeleor, provenita din saruriin urma evaporarii apei, mai ales cand se fac completariale nivelului cu apa dura.Dizolvarea pietrei depusese face pe cale chimica cu solutii acide ,pentru blocurile de aluminiu sau bazice, pentru cele din fonta.Se utilizeaza cel mai adesea solutia bazica formata din:10% carbonat de sodiu (soda de rufe), 5% petrol lampant si restul apa.Solutia acida cea mai folosita este compusa din 10% acid clorhidric si restul apa. In functie de blocul motor, se umple instalatia cu una din aceste solutii,punandu-se motorul in functiune circa 10 min se opreste si se lasa 8-10 h;se pune din nou motorul in functiune circa 5 min si apoi se goleste instalatia;urmeaza o spalarecu apa curate,cu motorul in functiune 3-5 min dupa care se golestesi se umple cu apa curate,pentruo functionarenormalaa motorului.Pentruevitareadepunerilor depiatraacarei curatirenecesita o operatiecomplicata se recomandautilizareasi completareaniveluluide apaevaporate ,cu apacare are duritateascazutasauutilizindmetode de reducere cu permutit(nisip fin care continesodiu):acesta intra in reactie cu sarurile de calciu si magneziu pe careledizolva.4.2. DEFECTIUNIALEINSTALATIEIDE RACIREIngeneral, defectiunile instalatiei de racireduc la supraincalzireasau laincalzireainsuficienta amotorului.Supraincalzirea are dreptcauze: pierdere de apa , slabirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defectsau blocat , functionarea necorespunzatoarea pompei de apasau a ventilatorului, infundareasauspargerearadiatorului ,depunerii de piatra.Pierderea de apainexteriorpot avea loc pe la racorduri,radiator,pompa de apa,busoane, care se observa prin scurgeri in timp cat motorul nu este in functiune. Pierderileinterioare au loc datoritaspargerii garniturii de chiulasa sau inelelorde cauciuc de la cilindrideformarii suprafetelor de etansaredintre bloc si chiuloasa, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa. Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior alradiatoruluila turatieridicatasau a picaturilor de apa galbui de pe tija de ulei .Remediereaconsta instrangereacolierelor,inlocuirea racordurilor defecte , inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelorcilindrilor, strangereasuruburilorde chiulasain ordinea indicata(de la mijloc spre exterior),rectificarea suprafetelorde imbinarea chiulasei sau a blocului motor.-cureauainsuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si modificarea pozitiei , pana la intinderea corecta;apoi se strang piulitele;daca este rupta , cureaua se inlocuiesteTermostatul este defectsau blocat se datorestedeteriorarii burdufului saucapsulei, scurgerii lichiduluisau pastei din interior, ceeace poate bloca supapa prin pozitia inchisa.Constatarea se faceprin controlul radiatorului, care daca este rece in timp ce carcasa termostatului si motorul sunt incinse, iar la accelerarea motorului nu se observanici o induire a apei in radiator.Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatuluiFunctionarea necorespunzatoare a pompei de apase datoreste ruperii penei de fixare a rotorului sau depresarii eide pe arbore , iar uneori din cauza inghetarii apei , ruperii paletelor rotorului.Defectiunea se depisteazaprin observarea unei unduiri slabe in bazinul superior al radiatorului , la accelerarea motorului .Remedierea se executa prin inlocuirea penei ruptesau asigurarea unei presaricorespunzatoare;in cazul ruperii paletelor turbine, se inlocuieste complet rotorul pompei.La ventilatorse pot deforma sau rupe paletele. Daca paletele ventilatorului sunt deformate se indreapta , iar cand sunt rupte se inlocuieste ventilatorul.Infundarea radiatoruluise datoreste impuritatilorsau ruginei .Se remediaza prin desfundare chimica sau mecanica cu ajutorul unor tije prin deplasare longitudinalin interiorul tevilor ,apoi se sulfa cu aer comprimat.Depunerile de piatrase curate cu solutii acide sau bazice .Incalzirea insuficienta a motoruluieste cauzata de blocarea supapei termostatului in pozitie deschisa , cand apa trece spre radiator nepermitand incalzirea rapida a motorului.Remedierea consta in inlocuireatremostatului.Defectareaindicatorului de temperatura(bec rosu de control sau termometru) presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste, la fel si pentru instalatia de semnalizare a avariilor.4.3.REPARAREAINSTALATIEIDERACIRECele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat , dupa cum urmeaza:Pompa de apase demonteaza de pe motor, desfacand colierele, racordurile si cureaua ventilatorului se dezamsambleaza, apoi se constata defectele si se repara in deosebi corpul si arboreal; fisurile sau rupturile se repara prin sudura si ajustare sau prin lipire cu rasini epoxidice. Dupa reparare, se face proba hidraulica la 3-4 bar.-suprafata deformatase reconditioneaza prin rectificare plana, admintandu-se o abatere de 0,05 mm;-filetele uzate, inclusive cel pentru gresor, se refac prin incarcarea cu sudura, gauriresi refiletare la cota nominal, sau se refileteaza la cata majorata;-rulmentii uzati se inlocuiesc;-arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abatarea maxima este de 0,05 mm;-arborele uzat se rectifica , se cromeazasi se rectifica rotund la cota nominal;-canalul de pana largit se incarca cu sudura sise frezeaza un altul decalatla 180 sau se rectifica si se inlocuieste pana;-fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se inlocuieste rotorul;-locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alizare, dupa care se face rectificarea la cota nominala;-dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asambleaza componentele.Ventilatorulpoate prezenta ca defectiuni :-deformarea paletelor;-fisurarea sau ruperea paletelor;-slabirea paletelor in locurile de imbinare;-deformarea orificiilorsuruburilorde fixare pe fulie.Radiatorul se curate mai intai cu jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie cu soda caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune controlul in baia de apa ,introducand in interior aer comprimat sub presiunea de1,5 bar.Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 C, iar la 8590 C sa fie complet deschisa. Sub 70C supapa trebuie sa fie complet inchisa.Racitorul de uleipoate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.