Instalatia de Pornire

CUPRINS

1.Conditii si metode de pornire3

2.Constructia instalatiei de pornire4

3.Metode de usurare a pornirii motorului11

4.Intretinerea, defecte in exploatare si repararea instalatiei de pornire15

4.1.Intretinerea instalatiei de pornire15

4.2.Defecte in exploatare ale instalatiei de pornire16

5.Norme de protectie a muncii22

6.Bibliografia26

Instalatia de pornire

1.Conditii si metode de pornire

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turatii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.

Turatia minima depinde de tipul motorului si este determinata de necesitatea asigurarii unei depresiuni suficiente pentru formarea si umplerea cilindrilor cu amestec carburant ( sau aer la MAC), precum si de pregatirea lui pentru aprindere.

La MAS, datorita volatilizarii mai usoare a benzinei si dispozitivelor de imbogatire a amestecului de catre carburator, precum si a scanteii electrice, turatia minima este mai mica, 50-70 rot/min.

La MAC, compresia mai mare, preincalzirea aerului mai grea, precum si formarea mai dificila a amestecului carburant datorita volatilizarii reduse a motorinei, impun o turatie minima mai ridicata pentru asigurarea conditiilor de autoaprindere.

Aceasta variaza intre limitele : 100-180 rot/min (180 rot/min la cele cu camera separate de preardere, 150 rot/min la MAC cu camera separate de turbionare si 100 rot/min la motoarele cu injectie directa).

Aceasta depinde si de avansul la injectie , care , la pornire, trebuie sa fie mai mic pentru realizarea amestecului.

Pornirea este influentata de un sir de factori, ca:

temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificila datorita formarii mai greoaie a amestecului carburant conditinata de vaporizarea combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere;

natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scanteie pornesc mai usor datorita vaporizarii mai usoare a combustibilului, formarii mai rapide a amestecului carburant si atingerii temperaturii de aprindere in timp mai scurt fata de motoarele cu aprindere prin compresie;

tipul instalatiei de racire . Motoarele racite cu aer pornesc mai usor ca cele cu racire prin lichid.

Metoda de pornire depinde de natura energiei externe si poate fii:

pornire manuala, la care turatia minima necesara este asigurata de catre conducatorul auto prin manivela. La capatul anterior, arborele cotit este prevazut cu un organ special, racul, cu care cupleaza manivela pentru antrenare. Turatiia fiind mica se utilizeaza la MAS pana la 73 kW ( 100CP ) si la MAC pana la 22 kW ( 30CP );

pornire cu demaror electric, ce antreneaza arborele cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul sau si coroana dintata de pe volant.

Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul are puterea de 1-2% din puterea nominala a MAS si de 5-10% pentru MAC.

Datorita avantajelor printre care siguranta si comoditatea, acest sistem este utilizat la toate autovehiculele.

2.Constructia instalatiei de pornire cu demaror

Instalatia de pornire este format din demarorul 1 (prevazut cu releu electromagnetic E) (figura 1) , contactul cu cheie 2 , pentru pornire, conductoarele de legatura dintre baterie si demaror 3 si conductorul de legatura cu contactul de pornire 4; pentru controlul curentului debitat de bateria 5 se monteaza in paralel voltmetrul V.

Functionarea instalatiei: la trecerea contactului cu cheie 2, in pozitia b , bateria de acumulatoare alimenteaza borna instalatiei de aprindere a ( numai pentru MAS) si demarorul 1, prin electromagnetul E al carui miez m se deplaseaza axial si armatura K, cupleaza cu bornele b, pentru a se transmite curentul de la baterie la infasurarile statorului, iar prin peria pozitiva (+) la rotor inchizand circuitul la masa prin peria negativa (-). Se creeaza astfel cuplul electromagnetic din interactiunea celor doua campuri magnetice ale statorului si rotorului, imprimandu-i acestuia o miscare de rotatie.

Totodata parghia cu furca f, trasa de miezul m, face sa cupleze pinionul p, cu coroana dintata c, a volantului motorului termic, transmitandu-i cuplul motor si rotirea arborelui cotit pentru pornire.

Dupa ce motorul a pornit, cheia contactului revine automat in pozitia initiala si electromagnetul demarorului nu mai atrage armatura k, intrerupand alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage pinionul de cuplare cu coroana datorita arcului ei.

Descrierea partilor componente ale instalatiei de pornire se prezinta in continuare.

Cablurile de legatura 3 dintre bateria de acumulatoare si demaror au o sectiune mare (deobicei 20 30 mm), in functie de intensitatea curentului ce trebuie sa fie transmis.

Cablul este din sarma de cupru multifilar (litat) cu izolatie din material plastic. La capete este prevazut cu piese terminale adaptate pentru prindere la bornele bateriei (coliere sau papuci cu orificii) si respective la borna demarorului si la masa automobilului.

Cablul de alimentare 4 al contactului este tot din sarma de cupru multifilara, dar de sectiune mica (5-6 mm), cu piese terminale adaptate.

Contactul cu cheia 2 este un ansamblu de piese, prevazut cu mai multe borne pentru primirea curentului de la baterie si distribuirea la consumatori. Are trei pozitii distincte : 0 cand nu se alimenteaza vreun consumator; 1 pentru conectarea cu ajutorul cheii a instalatiei de aprindere, pentru MAS si alti consumatori ( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si D 2156HMN-8 ); 2- pentru alimentarea demarorului la pornire.

Dupa pornire, cheia lasata libera revine automat in pozitia 1 datorita arcurilor contactului, alimentand numai consumatorii conectati. El este montat la bord, in partea dreapta pentru facilitarea comenzilor.

Demarorul (motorul electric 1 ) functioneaza pe principiul cuplului rezultat din interactiunea campurilor magnetice, dintre stator si rotor, imprimandu-i acestuia din urma o miscare de rotatie, care, prin pinionul sau, angreneaza cu coroana volantului datorita mecanismului de cuplare, transmitand-o arborelui cotit, pana la pornire.

Dupa tipul mecanismului de cuplare, demaroarele se clasifica in :

demaroare cu inertie

cu cuplare fortata

cu cuplare electromagnetica , in trepte.

La automobilele romanesti de putere mica se utilizeaza demaroare cu cuplare electromagnetica iar pentru cele de putere mare se folosesc demaroare cu cuplare electromagnetica in trepte.

Demarorul cu cuplare electromagnetica (fig 2 ) este un motor electric de curent continuu si are aceeasi constructie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05; difera doar gabaritul , puterea 0.9 kW (1.35 CP) pentru Dacia, Olcit si 2.9 kW (4 CP) pentru D797-05 si unele caracteristici, printre care structura bobinajului si numarul periilor (4 in loc de 2).

Se compune din: statorul 1 , cu patru mase polare din tole de otel electrotehnic, fixate pe carcasa lui , avand patru bobine legate in serie si care formeaza infasurarea de excitatie , ale carei capete sunt racordate la peria (+) si respective la borna 10 (izolata fata de masa) ; rotorul 2, format din arborele sprijinit prin bucse din bronz pe capacele statorului si miez din tole de otel electrotehnic cu canale, pentru infasurarea sa, ale carei capete sunt lipite de lamelele colectorului 3; infasurarile statorului si rotorului sunt confectionate din bare de cupru cu sectiune mare.

Demarorul se mai compune din periile 4 ( + si - ) din bronz grafitat ghidate pe suporturile capacului statorului si care apasa pe colectorul 3 sub influenta unor arcuri spirale.

Electromagnetul 5, montat deasupra statorului 1 , are o infasurare in serie de cuplare si una derivatie de mentinere in camp, care conecteaza armatura ce face legatura intre borna 11 de alimentare de la baterie si borna 12 pentru transmiterea curentului la infasurarea excitatiei prin borna 10, la comanda de la contactul cu cheia (prin borna 12).

Mecanismul de cuplare 6, cu cuplarea fortata electromagnetica, comandat prin furca 7 de la electromagnet, face posibila deplasarea pinionului sau 8 pentru cuplare cu coroana volantului; mecanismul dispune de un cuplaj de siguranta cu role 9, care protejeaza demarorul impotriva suprasolicitarii.

Functionarea : la comutarea contactului cu cheie in pozitia cuplat, curentul de la baterie alimenteaza infasurarea electromagnetului 5, al carui camp magnetic atrage armatura si totodata miezul lui, la al carui capat este ansamblata partea superioara a furcii 7, care , osciland in jurul boltului de articulare pe carcasa , impinge pinionul 8, fixat la partea ei inferioara si care culiseaza pe filetul special al arborelui, spre coroana volantului cu care angreneaza.

Armatura electromagnetului inchide contactele bornelor 11 si 12, scurtcircuitand infasurarea serie a solenoidului. Totodata, se alimenteaza infasurarea de excitatie a statorului iar prin perii-colector si infasurarea rotorului, ale caror campuri magnetice se interactioneaza, dand nastere unui cuplu ce imprima

rotorului o miscare de rotatie pe care o transmite prin pinion la arborele cotit pentru pornirea motorului.

Dupa pornire, nemai actionndu-se cheia din contact, demarorul nu mai este alimentat si miscarea de rotatie inceteaza, iar furca, datorita arcurilor sale, retrage automat pinionul pentru decuplare.

Ca masura de siguranta pentru protectia rotorului demarorului la o eventuala suprasolicitare si scurtcircuitarea infasurarilor, mecanismul de cuplare este prevazut cu un cupaj de siguranta cu role tip roata libera 9, care va determina decuplarea rotorului. Aceasta poate avea loc cand pinionul a ramas cuplat dupa pornirea motorului si se iveste pericolul transmiterii inverse a miscarii, ceea ce duce la rotatii de circa 100000 rot/min ale rotorului, tinand cont de raportul de demultiplicare dintre pinion si coroana care are valoarea: i=8 10.

Mecanismul de cuplare de la autoturismele ARO-240 si autoutilitarele TV este de tipul cu cuplare prin inertie.

Aceasta este format dintr-un pinion montat liber pe o bucsa filetata; bucsa este solidarizata elastic printr-un arc elicoidal, iar la capatul opus este fixate cu un surub de rotor .

Pinionul este prevazut cu o contragreutate. La cuplare pinionul are tendinta de a ramane in urma datorita inertiei amplificate de contragreutatea excentrica, apoi avanseaza pe bucsa filetata angrenand cu coroana volantului . Dupa pornire, datorita rotirii mai rapide a pinionului , se desurubeaza si se decupleaza.

Demarorul cu cuplare electromagnetica in trepte I.M.-23, folosit pentru pornirea motorului D2156 HMN 8 este alimentat la o tensiune de 24 V, de catre doua baterii de acumulatoare legate in serie, iar puterea lui este de 4 kW (6CP).

Cand contactul cu cheie 2 (figura 3) se afla in pozitia de pornire a motorului, demarorul se alimenteaza de la bateria de acumulatoare 1, electromagnetul de A si curentul circula prin infasurarile auxiliare 4 si 5 si rotor ce dau nastere unui camp magnetic, care face sa se invarteasca rotorul cu o turatie redusa, deplasandu-l in acelasi timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant.

Prin deplasarea rotorului , se elibereaza clichetul 8 si este atrasa armature 7, inchizand contactul B, care determina intrarea in circuit a infasurarilor principale 6, si rotorul 9 se va invarti cu turatie nominala , dezvoltand puterea maxima pentru pornirea motorului termic.

La intreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la pozitie initiala, fiind retras de un arc de readucere-anclansare 3 incheie contactul

3.Metode de usurare a pornirii motoarelor

Pe timp rece, conditiile de formare si aprindere a amestecului carburant sunt ingreunate, ceea ce impune masuri speciale de pornire a motoarelor ca:

Preincalzirea generala a motorului prin introducerea de apa calda in instalatia de racire a motorului; apoi se comanda contactul pentru pornire.

Pe timp foarte friguros, operatia se repeta in prealabil de doua si chiar trei ori.

Preincalzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor incandescente sau a instalatiei cu thermostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii).

Bujiile incandescente (figura 4 ) se monteaza la camerele de ardere ale cilindrilor si sunt conectate la circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu cheie in pozitia de alimentare a bujiilor timp de 30 s si rezistentele de forma spirala devin incandescente , preincalzind aerul aspirat si amestecul carburant se autoaprinde mai usor la ctionarea demarorului. Ele se insurubeaza in locasurile speciale din chiulasa, sub injectoare astfel incat partea lor activa sa preincalzeasca aerul admis in camera de ardere si sa usureze pornirea motorului termic, prin realizarea unei temperaturi optime, de formare a amestecului carburant si autoaprinderea lui. Bujiile incandescente sunt legate in serie , la sursa current, prin intermediul contactului cu cheie.

Numarul bujiilor incandescente depinde de numarul cilindrilor motorului termic. Dupa pornire cheia revine in pozitia initiala deconectand bujiile, dar aceasta constituie punte de inca ca la conectarea demarorului, este pusa in circuit si electrovalva pompei de injectie pentru alimentarea distribuitorului de motorina; la oprirea motorului este deconectata de catre contactul cu cheia si electrovalva pentru intreruperea alimentarii cu motorina.

Instalatia cu termostart (figura 5) utilizata la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 foloseste un termoinjector 2, montat in galeria de admisie a aerului 3 prin filtrul 4, alimentat cu motorina de la rezervorul termoinjectorului 1 si conectat in circuitul electric prin contactul cu cheie 5 ; rezistenta termoinjectorului devine incandescenta la semnalizarea termostarterului 6 prin lampa de control rosie 7.

Termoinjectorul (figura 6 ) este alimentat cu motorina prin racordul sau, iar la conectarea contactului cu cheie in pozitia a II-a , curentul incalzeste rezistenta 5 pana la incandescenta . Se dilata partea inferiara a stiftului 4, pe care este bobinata rezistenta si bila 3 permite accesul motorinei care intra prin corpul 2 (din camasa 1 ) la contactul cu rezistenta, se evapora si se aprinde, preincalzind aerul admis in cilindri, usurand pornirea motorului. La motorul D 2156 HMN 8, se monteaza doua termoinjectoare.

La ultimele serii de motoare, in locul termoinjectorului se monteaza electroventile pentru usurarea pornirii.

Preincalzirea cu lichide de pornire se foloseste la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 prin pulverizarea in galeria de admisie cu un dispozitiv numit Start-Pilot. Lichidul este usor inflamabil si este un eter etilic, amestecat cu aldehide, etili, nitrati si alte substante, pentru evitarea functionarii dure a motorului .

Dispozitivul este format dintr-o pompa pneumatica actionata manual, un suport pentru capsula cu lichid care este montat in cabina automobilului si o conducta care face legatura cu pulverizatorul de pe galeria de admisie . La actinarea pompei, lichidul este pompat sub forma de emulsie in galerie si se aprinde preincalzind aerul admis , care va favoriza formarea amestcului carburant si autoaprindere.

4.Intrretinerea, defecte in exploatare si repararea instalatiei de pornire

4.1. Intretinerea instalatiei de pornire

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel:

sa verifice starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de acumulatoare; aceasta se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta, periodic (10000-15000 km);

verificarea fixarii demarorului pe motor (se face la aceeasi periodicitate);

bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie prea suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata;

la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 s, cu pauze intre ele de 30 s ; daca motorul nu porneste, se face o pauza de 10-15 min pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se face iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 min intre ele; daca totusi nu porneste, se determina si inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a evita descarcarea bateriei;

pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire , eventual prin preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru ruperea uleiului;

motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate in locul manivelei;

periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si arborelui filetat;

se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza demarorul cu o folie de material plastic;

distanta intre pinion si Volant trebuie sa fie de 2-4 mm si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza;

contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, in deosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea;

se controleaza periodic, cuplarea releului electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca ;

la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se decupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carui viscozitate este marita iarna;

La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se reconda:

utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare ;

verificarea periodica (10000-15000 km) , a starii legaturilor electrice, functionariilor ( in cca 30 s, sa atinga temperature de preincalzire ); starea lor se poate constata si prin palpare (bujiile care raman reci, dupa conectarea lor in circuit, sunt defecte);

controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin masurarea rezistentei ohmice a fiecareii bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0.5 ; bujiile arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele scurtcircuitate 0;

timpul de incalzire, dupa conectarea contactului cu cheie sa nu depaseasca 30 s.

4.2. Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire

Defectele in explatare ingreuneaza sau chiar fac imposibila pornirea motorului.

Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele motive:

Caderea de tensiune normala, dar curentul absorbit este mare in sarcina, datorita frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele arborelui ), incovoierii arborelui rotorului, griparii pinionului de cuplare, scurtcircuitarii infasurarilor sau a colectorului, arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetului, precum si arderii colectorului, uzarii sau griparii periilor in culisele lor.

Remedierea consta in demontarea demarorului de pe motor, dezasanblarea , curatirea cu razuitoare si panza ( nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor si releu), controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special , si dupa necesitate, inlocuirea bucselor de bronz, indreptarea arborelui, verificand centrarea lui pe strung, de griparea pinionului( curatirea si ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului cu hartie abraziva foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele scurtcircuite ale infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea lui . La releul electromagnetic,se face dezoxidarea armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit se izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare montare a releului sunt mai dificile, ceea ce impune mai multa atentie).

Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala.

Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special.

Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile consta in uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura dupa cum s-a aratat mai sus.

Daca curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator ( uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.

Remedierea se face ca mai sus .

Caderea de tensiune mare este provocata e oxidarea bornelor sau terminalelor, conductoarele slabite sau defecte.

Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0.2 V pe fiecare portiune de circuit si de 0.5 V pe intregul circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa .

In figura 7 se prezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror.

Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang. Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc.

Motorul nu porneste , din urmatoarele cauze:

Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta, legaturile slabite sau oxidate.

Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau chiar inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor.

La demaror defectiuni ale : releului electromagnetic, infasurarile statorice si rotorice scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat (mai ales la cel de tip ambreiaj), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental.

Remedierile se fac ca mai sus, iar arcurile detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte , mansonul se degripeaza, iar boltul de articulare a furcii se remonteaza.

Contact cu cheie sau legaturi defecte ; se remediaza prin repararea sau inlocuirea lor.

Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreaza descarcarii puternice a bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere.

Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect.

Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este cauzata de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei.

Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se dezoxideaza, sau se inlocuieste.

Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volantei, griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea sistemului de cuplare, deformarea furcii).

Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare consistenta.

Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumut de current de la bateria altui autovehicul, conectand un conductor de sectiune mare intre bornele(+) ale bateriilor sau ale demaroarelor si un altul intre masele metalice.

De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in treapta a II-a sau a III-a a autovehiculului.

Repararea demarorului :

Prin demontare , dezansamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supune examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.

Statorul se examineaza astfel:

verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control ( la 220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de inceracare este mai mica ( lampa stinsa ) , infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune ( se aprinde lampa ), bobinajele sunt scurcircuitate.

Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea infasurarii de excitatie.

verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa ( pe rand ); daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

Uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore; la depasirea jocului de 0.2-0.5 mm se impune inlocuirea lor.

Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate ( sub 8-12 N) se inlocuiesc.

Rotorul se examineaza astfel:

verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat inductor; cand lamela de otel , deplasata pe circumferinta miezului vibreaza exista scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.

Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva.

Colectorul se supune operatiei de verificare a scurtcircuitarii lamelelor, prin conctarea lampii de control cu o borna la fiecare lamella si cu cealalta borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se aprinde, sunt scurtcircuitate. Remedierea consta in curatirea cu o lama subtire a izolatiei dintre lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore.

Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0.02 mm ; in caz contrar, se face centrarea pe strung.

Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa corespunda concentricitatii de mai sus ( abatere 0.02 mm).

Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin matalizare sau pulberi metalice, apoi se rectifica la cota nominal, sau se rectifica si se folosesc bucse cu alezajul corespunzator.

Releul electromagnetic este supus verificarilor de scurtcircuitare a bobinajului ca sic el al rotorului; cand este scurtcircuitat se rebobineaza. Armature uzata se inlocuieste.

Mecanismul de cuplare poate prezenta defectiuni , ca: griparea tijei ( care se degripeaza si unge cu ulei), deformarea furcii de cuplare ( se indreapta ) , uzarea cuplajului de siguranta ( se inlocuiesc rolele sau discul cu planuri inclinate ), uzarea filetului bucsei mecanismului de cuplare ( se inlocuieste bucsa ); pinionul uzat se inlocuieste, arcurile detensionate sau rupte se inlocuiesc.

Dupa reparare, demarorul se remonteaza, se regleaza cursa pinionului de la surubul miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor ( Dacia 1310 ) care trebuie sa fie de 0.5-1.5 mm .

Apoi , pe standul special (figura 8) , se supune probelor functionale in gol si sarcina, urmarind ca valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru tipul respective de demaror; la fel si pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul blocat, masurand cuplul de pornire.

Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare, pentru actionarea demarorului in sarcina, este dependent de puterea lui si variaza in limitele 180-600 A.

Dupa antrenarea demarorului ( maximum 5 s) , se urmaresc pe aparate intensitatea si tensiunea si se compara cu cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se astfel :

la tensiune nominala, cand curentul absorbit depaseste valoarea indicate a tipului respective de demaror, defectiunea consta in scurtcircuitarea spirelor , sau la masa;

la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior celui recomandat, exista uzuri ale periilor, presiune insuficienta a periilor pe collector oxidari puternice ale lamelelor , sau imbacsirii colectorului cu praf de carbine de la perii.

5.Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor

Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amenajate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite platforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite

-caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor

-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare

-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare

-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucratori instruiti special in acest scop

-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazute in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoasa)

-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat

-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

Bibliografie:

Automobilul V.Radulescu, E.Bratu, I.Georgescu

Repararea automobilelor Al.Groza , I.Ghita

Intretinerea si repararea automobilelor Gh.Fratila

Sofer mecanic auto Gh. Fratila si Mv. Popa

Automobilul cunoasterea, intretinerea si repararea B. Popa

Motoare pentru autovehicule - Stelian S.

Masini si utilaje- constructii de automobile Fratila Gh.