1

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

PRAHOVA

Nr. 3291/20.09.2019

Avizat,

Inspector Şcolar General

Prof. Nicolae Angelescu

SCRISOARE METODICĂ REPERE PRIVIND DEFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN ANUL ŞCOLAR

2019-2020

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

A. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR: OMEN 3191/20.02.2019 Anul școlar 2019-2020 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare.

Pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri și se

încheie în data de 29 mai 2020.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 34 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 5 iunie

2020.

Suplimentar, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază

de vacanţă în săptămâna 26 octombrie - 3 noiembrie 2019.

Semestrul I: 15 săptămâni (9 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019)

Cursuri - luni, 09 septembrie 2019 - vineri, 20 decembrie 2019

În perioada 26 octombrie - 3 noiembrie 2019, clasele din învățământul primar și grupele din

învățământul preșcolar sunt în vacanță.

Vacanța de iarnă - sâmbătă, 21 decembrie 2019 - duminică, 12 ianuarie 2019

Semestrul al II-lea: 20 săptămâni (13 ianuarie 2020 - 12 iunie 2020)

Cursuri - luni, 13 ianuarie 2020 - vineri, 03 aprilie 2020

Vacanța de primăvară - sâmbătă, 04 aprilie 2020 - duminică, 21 aprilie 2020

Cursuri – miercuri 22 aprilie 2020 - vineri, 12 iunie 2020

Vacanța de vară - sâmbătă, 13 iunie 2020 - duminică, 13 septembrie 2020

Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfășura în perioada 7 octombrie 2019 - 29 mai 2020,

pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, pe baza unei planificări ce rămâne la decizia unității

de învățământ.

Desfășurarea programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor

semestriale, care vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei

şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului.

Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,

modalitățile de organizare și responsabilitatile se stabilesc in consiliul profesoral si se

aproba de catre consiliul de administratie al unitatii de invatamant. Elevii au obligatia de a

participa la activitatile pentru care s-au inscris, absentele fiind inregistrate in catalog

la rubrica Purtare. Activitatile aprobate se vor mentiona în condica de prezență a cadrelor

didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de învățământ.

2

Solicitare

În vederea planificării inspecţiilor de specialitate, până la data de 14 octombrie 2020,

responsabilul comisiei metodice va transmite responsabilului de cerc perioada planificată la

nivelul şcolii pentru derularea activităţilor programului “Şcoala altfel”.

Unităţile de învăţământ vor marca prin manifestări specifice următoarele zile:

5 Octombrie– Ziua Internaţională a Educaţiei;

5 Iunie- Ziua Învăţătorului.

B. CURRICULUM NAŢIONAL ŞI CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII În anul şcolar 2019/2020 se aplică:

1. planurile cadru aprobate prin OMEN 3371/12.03.2013 pentru toate clasele din învăţământul

primar (clasa pregătitoare și clasele I - IV);

2. programele şcolare aprobate prin:

OMEN nr 3418/2013 pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a;

OMEN nr 5003/2014 pentru clasele III-IV.

Pentru avizarea disciplinelor opţionale din cadrul C.D.Ş. pentru anul şcolar 2019/2020 se va

aplica procedura elaborată de ISJ Prahova

Observaţii:

La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, matematică şi explorarea mediului se studiază

integrat, adică reprezintă o singură disciplină chiar dacă în planul cadru sunt consemnate

distinct orele de matematică şi de ştiinţe. În catalog va fi o singură rubrică în care vor fi

consemnate calificativele. Numărul de ore precizat în planul cadru vă ajută să stabiliţi

ponderea conţinuturilor în ansamblul numărului total de ore;

La clasele a III-a şi a IV-a sunt două discipline diferite, matematică, respectiv ştiinţe, deci

în catalog fiecare va avea rubrică separată;

Având în vedere abordarea integrată a conţinuturilor, nu se mai acordă o oră distinctă

pentru lectură. Acest tip de activitate se va desfăşura pe parcursul orelor de studiu. La

clasele I şi a II-a, elevii sunt încurajaţi să citească atât texte literare cât şi texte nonliterare.

Lectura este exersată la fiecare disciplină de studiu, în diferite registre: citirea tabelelor, a

graficelor, a schemelor, a hărţilor etc.

Ce înseamnă a citi?

Lectura este un act care necesită un efort de interpretare și nu doar o simplã receptare.

A citi nu înseamnă doar a ști să răspunzi la întrebări, ci a-ți pune întrebări.

Pentru a învăța să înțelegi sunt necesare texte ”rezistente”, alese cu grijă.

Textul nu este adecvat dacă cititorul nu își imaginează toate detaliile care nu sunt

scrise.

A citi înseamnă să oferi elemente culturale (obiceiuri, mituri, stereotipuri culturale,

valori simbolice etc.)

Factori care motivează lectura:

Implicarea directă a elevilor în învățare;

Crearea unui mediu educațional bogat în texte;

Crearea unui climat în care elevii să își poată alege și singuri lecturile;

Crearea de contexte de interacțiune între elevi pe marginea lecturilor, să-şi exprime

opiniile, să-şi imagineze, să întrebe

3

Să fim noi înșine modele de cititori.

Propunerea unei varietăți de activități pertinente și semnificative legate de lectură

Principii pedagogice și didactice

Menținerea echilibrului între:

activitățile prin care adresăm întrebări orale sau în scris în legătură cu

textul și activitățile de reformulare a textului, transpunerea ideilor din text în cuvinte proprii;

activitățile prin care adresăm întrebări care vizează aspectele explicite

in text și cele care forțează raționamentul asupra textului pentru a deduce informații noi, care nu

sunt explicite.

C. SPAŢIUL EDUCAŢIONAL Succesul activităţii didactice este legat în mod cert şi de amenajarea spaţiului educaţional.

Fără un mediu educaţional protector, bine organizat şi frumos decorat, care să sporească

starea emoţională a copiilor, să le stimuleze şi să le pună la încercare abilităţile individuale,

finalităţile educaţionale sunt dificil de atins.

Mediul educaţional (spaţiul de învăţare) trebuie:

să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea copiilor;

să creeze ocazii de explorare şi descoperire;

să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora;

să le asigure sănătatea şi protecţia fără a impune restricţii.

Observaţii:

La clasa pregătitoare se vor respecta cu stricteţe precizările privind modul de organizare a

spaţiului educaţional cu zone de interes: bibliotecă, construcţii, ştiinţe, ludotecă, o zonă

pentru expunerea lucrărilor elevilor, formată din panouri, etajere, sfori întinse pe care

copiii îşi expun lucrările pentru a le vizualiza, autoanaliza, compara cu ale colegilor.

La evaluarea unui proiect (şi chiar la finele unei unităţi tematice), spaţiul educaţional, prin

lucrările expuse, poate fi o dovadă elocventă a interesului de care s-a bucurat tema abordată

în rândul elevilor, a modului în care le-a fost stimulată creativitatea.

Recomandăm, de asemenea, calendarul naturii, mascota clasei, regulile clasei, materiale

care să evidenţieze prezenţa elevilor, zilele lor de naştere;

Elementele de management al spaţiului, specifice clasei pregătitoare, se pot menţine şi anii

următori de studiu, cu adaptarea acestora la particularităţile de vârstă ale elevilor şi la

conţinuturile programelor şcolare pe discipline;

La clasa I se impune folosirea şi expunerea materialelor didactice care să sprijine învăţarea

alfabetului şi însuşirea numerelor naturale;

Materialele expuse trebuie reînnoite periodic, astfel încât acestea să reflecte dinamica

vieţii de grup (nu vor fi simple elemente decorative);

În fiecare sală de clasă va fi afişat orarul;

La fiecare clasă se va elabora regulamentul clasei, cu implicarea elevilor, şi se va afişa.

D. PORTOFOLIUL ÎNVĂŢĂTORULUI Se recomandă următoarea structură:

1. Documente curriculare:

Structura anului şcolar;

Planul cadru şi programele şcolare pentru anul de studiu;

Programa şcolară avizată pentru CDŞ (dacă este cazul).

4

2. Proiectare:

Orarul clasei;

Planificarea calendaristică (anuală);

Proiecţia unităţilor tematice;

Proiecte de lecţii ( pentru cadrele didactice debutante);

Observaţii:

Orarul clasei trebuie să se realizeze ţinând cont de următoarele precizări:

la clasa pregătitoare şi la clasa I prima oră să fie desfăşurată de învăţător pentru

realizarea momentului „Întâlnirea de dimineaţă”;

se va evita situaţia în care învăţătorul clasei desfăşoară 1 oră pe zi, restul orelor fiind

alocate disciplinelor predate de alte cadre didactice (excepţie fac învăţătorii

metodişti);

se va respecta curba de efort, atât la nivelul unei zile de curs, cât şi la nivelul

săptămânii;

ordinea disciplinelor în orar trebuie să reflecte abordarea integrată a acestora;

Planificarea calendaristică se va realiza în manieră integrată la clasele pregătitoare şi I-II,

după modelul prezentat (anexa 1).

La clasa a III-a și a IV-a planificarea calendaristică se va realiza pe discipline, conţinuturile

fiind selectate şi grupate pe unităţi tematice comune, parcurse în aceeaşi perioadă de timp.

La disciplinele: istorie, geografie, educaţie civică, ştiinţe unităţile tematice şi resursa

temporală alocată fiecăreia se vor stabili în funcţie de conţinuturile specifice. Abordarea

integrată se va realiza la nivelul lecţiilor.

La disciplina educaţie fizică planificarea calendaristică şi proiecţia unităţilor se va realiza în

funcţie de resursele materiale de care dispune unitatea de învăţământ (sală de sport);

Pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică elevii vor prezenta avizul medical eliberat de

medicul de familie.

3. Evaluare

3.1. Teste de evaluare iniţială

Clasele I-II Clasele III-IV

Comunicare în limba română,

Matematică şi explorarea mediului

Limba şi literatura română,

Matematică, Ştiinţe

Etape propuse pentru realizarea evaluării iniţiale:

Recapitularea/reactualizarea cunoştinţelor;

elaborarea testelor (matricea de specificaţii, descriptori de performanţă pentru cele trei scale:

foarte bine, bine, suficient) – termen: 23 septembrie 2019;

administrarea şi evaluarea testelor de către învăţătorul care predă la clasă- termen: 27

septembrie 2019;

analiza rezultatelor pentru identificarea categoriilor de erori şi discutarea acestora în cadrul

comisiei metodice;

proiectarea unităţilor tematice şi selectarea celor mai potrivite resurse pentru a răspunde

nevoilor de dezvoltare ale elevilor;

structurarea unor parcursuri individualizate de învăţare.

5

Observaţie:

Calificativele obţinute la testarea iniţială nu se vor consemna în catalog.

3.2. Teste de evaluare sumativă (matricea de specificaţii, descriptori de performanţă pentru

cele trei scale: foarte bine, bine, suficient)- anexa 3

Observaţie:

Recomandăm aplicarea unui test de evaluare sumativă la finalul fiecărei unităţi tematice.

3.3. Portofoliul elevului

Portofoliul este o colecţie strucutrată sistematic, formată din produse ale activităţii de

învăţare ale elevului, care arată eforturile depuse de acesta, progresul şi realizările sale în unul

sau mai multe domenii. Elevii îşi selectează lucrarea pe care doresc să o includă în portofoliul

propriu. Această metodă este esenţială pentru dezvoltarea capacităţii individuale de

autoevaluare. Totuşi, elevul fiind într-o situaţie de a descoperi valenţele evaluării personale, este

necesară şi o orientare exercitată cu tact, din partea învăţătorului, care are rol de ghid, de prieten

critic pentru a-l ajuta să facă alegeri motivate pentru conţinutul portofoliului.

Observaţii:

La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a

limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare

ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui

raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al

ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile

psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.

Acestea pot fi:

a) Chestionări orale;

b) Lucrări scrise;

c) Experimente şi activităţi practice;

d) Referate şi proiecte;

e) Interviuri;

f) Probe practice;

g) Alte instrumente stabilite de comisiile metodice şi aprobate de director sau

elaborate de catre ISJ /MEN;

În învăţământul primar, la clasele I-IV, elevii vor avea la fiecare disciplină, cu excepţia celor

preponderent practice, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru;

La clasele I-IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu;

Pentru aceste clase calificativul se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea

mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de

consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic

poate opta pentru unul dintre cele două calificative;

Calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre

calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:

a)progresul sau regresul elevului;

b)raportul efort-performanţă realizată;

c)creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;

6

d)realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare,

stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau

susţinătorului legal;

Numărul de calificative acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu,

trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de

învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim

de calificative este de două;

Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ în plus faţă de

numărul de calificative prevăzute, ultimul calificativ fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele

două săptămâni ale semestrului;

La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe

parcursul clasei, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare

pentru clasa pregătitoare şi evaluările finale pentru clasa I, privind dezvoltarea fizică,

socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării

capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe

parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/ recuperare şcolară, realizat

de învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar, împreună cu un specialist de la

centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională.

ATENŢIE!

Nu se evaluează prin calificative disciplina Dezvoltare personală (clasele CP-II) şi

disciplinele opţionale din aria curriculară Consiliere şi orientare ( Educaţie pentru sănătate etc). În

catalog, în rubrica destinată acestor discipline, se consemnează absenţe iar în registrul matricol, se

trece disciplina studiată, dar rubrica pentru evaluare rămâne liberă. Evaluarea la aceste discipline se

va face prin metode complementare (observarea sistematică, proiectul etc) iar informaţiile obţinute

contribuie la conturarea profilului psihocomportamental al elevului;

Monitorizarea progresului individual al elevilor se va face prin modalităţi eficiente şi relevante

pentru cadrul didactic, elev şi părinţi. Recomandăm consemnarea concluziilor desprinse în

urma procesului de monitorizare, nu numai grafice sau simboluri. Evaluarea vizează toate

competenţele programei şi se realizează prin metode adecvate.

4. Proiectarea activităţilor nonformale

4.1. Graficul activităţilor extraşcolare;

4.2. Graficul activităţilor de educaţie rutieră (o activitate pe lună)

Observaţii:

Pentru fiecare activitate extraşcolară desfăşurată, învăţătorul va completa fişa pentru

descrierea şi monitorizarea activităţii (anexa 4)

5. Relaţia şcoală-familie

5.1. Componenţa Comitetului de părinţi;

5.2. Graficul întălnirilor cu părinţii;

Observaţii:

Orele pentru consilierea elevilor nu se vor susţine ca lecţii de sine stătătoare, consilierea se va

face pe parcursul activităţilor formale şi nonformale;

7

O oră pe săptămână este destinată pentru consilierea părinţilor, şi se va realiza în baza unui

program adus la cunoştinţă acestora. La fiecare întâlnire se va propune spre dezbatere o temă

din planificarea calendaristică anuală realizată în acest sens.

Recomandăm ca pe parcursul anului şcolar să se desfăşoare cel puţin două şedinţe cu părinţii;

La fiecare întâlnire cu părinţii (consiliere sau şedintă) se încheie proces verbal consemnat în

registrul Consiliului clasei.

E. DOCUMENTELE COMISIEI METODICE 1. Componenţa comisiei (nume şi prenume, clasa la care este încadrat, vechime în învăţământ,

gradul didactic)

2. Decizia pentru numirea responsabilului de comisie

3. Raportul semestrial/ anual de activitate

4. Planul managerial

5. Graficul semestrial al activităţii

6. Lista programelor de formare finalizate pentru fiecare cadru didactic

7. Rezultatele obţinute la probele de evaluare aplicate la nivelul comisiei metodice (iniţială)

8. Rezultatele obţinute la concursurile şcolare

9. Fişele pentru avizarea disciplinelor opţionale (dacă este cazul)

Observaţii:

Comisia metodică a învăţătorilor va avea maxim 9 membrii;

O dată la doi ani, fiecare învăţător va susţine cel puţin o lecţie demonstrativă;

Recomandăm ca temele abordate în activitatea de perfecţionare desfăşurată la nivelul

comisiei metodice, să fie încadrate priorităţilor stabilite prin Strategia privind reducerea

părăsirii timpurii a şcolii, în anul şcolar 2019-2020:

Creșterea accesului la educație și asigurarea unui învățământ de calitate;

Consolidarea programelor remediale și de sprijin pentru elevii aflați în risc;

Reintegrarea în sistemul de educație – Programul ”A doua șansă”.

Procesele verbale încheiate la activităţi se consemnează în registrul Comisiei metodice iar

documentele aferente (proiect de lecţie, referat) vor fi menţionate şi păstrate ca anexe.

F. TEMELE PENTRU ACASĂ Legislație aplicabilă:

Statutul elevului aprobat prin Ordinul MENCS nr. 4742/2016 ;

Ordinul MENCS nr. 5893/2016 privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar;

Temele pentru acasă la clasele I-IV să fie diferențiate, relevante, în concordanţă cu

conţinuturile parcurse în ziua respectivă şi să nu aibă un volum mare.

Pentru stabilirea temelor se va avea în vedere următoarele aspecte:

Conținutul temei respectă programele în vigoare?

De cât timp au nevoie elevii pentru efectuarea temelor?

În ce măsură efectuarea acestora necesită implicarea familiei?

Tema pe care o are de rezolvat motivează elevul?

Contribuie tema dată la formarea/dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei?

Există o corespondenţă optimă între ceea ce a învăţat, ceea ce urmează să înveţe şi tema

pentru acasă?

8

Observaţii:

Timpul alocat pentru efectuarea temelor la clasa I (scris/oral) să fie de maxim 1 oră, iar la

clasele II-IV, de maxim 2 ore;

Temele vor fi verificate, corectate de cadrul didactic şi discutate cu elevii, altfel nu au

finalitate. Constatările făcute să fie un bun reper pentru proiectarea activităţilor viitoare,

astfel încât să răspundă nevoilor elevilor;

Proiectele – să fie precedate de o serie de activități proiectate pe o unitate de timp, pentru „a

învăța” cum se realizeață un Proiect, care sunt etapele de parcurs;

Pentru temele corectate se fac aprecieri, recomandări care să aibă un caracter stimulativ.

Atenție!

Lectura nu trebuie să reprezinte temă obligatorie. Ea trebuie promovată ca activitate de

timp liber, de relaxare. Se impune ca astfel de momente să fie create și în cadrul orelor de curs.

NU trebuie să se solicite povestirea în scris a lecturior citite! Elevii pot realiza un Jurnal de lectură

în care să consemneze pe scurt elementele ce l-au impresionat.

Se impune reînnoirea portofoliului de cărți. Cadrul didactic trebuie să cunoască noile

publicații în domeniul literaturii pentru copii.

Învățătorul trebuie să încurajeze schimbul de cărți între elevi și să recomande elevilor

publicațiile existente în biblioteca școlii.

G. ORGANIZAREA PROGRAMULUI „Şcoală după şcoală” Legislație aplicabilă:

OMECTS Nr. 5349/2011 privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului

„Şcoala după școală”

OMEN Nr. 4802/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei

Organizearea activităţilor desfăşurate în afara orelor de curs în unităţile de învăţământ

(Program SDS) se va realiza în baza unui proiect, astfel încât să se respecte prevederile actelor

normative în vigoare:

Printr-o relaţie contractuală directă între unitatea şcolară şi părintele/tutorele elevului;

Prin includerea şi aprobarea în buget a veniturilor şi cheltuielilor aferente şi înregistrarea

acestora în contabilitatea entităţii;

Cu implicarea personalului de învăţământ conform OMECTS nr. 5349/2011 privind

aprobarea Metodologiei de organizare a Programului „Şcoală după şcoală”.

De asemenea, se va avea în vedere stabilirea condiţiilor în care sunt implicate cadrele

didactice plătite suplimentar, respectiv dacă orele efectuate de acestea sunt în completarea

normei de predare (pentru cei care nu au norma completă) sau ca activitate cuprinsă în norma

didactică de 40 de ore pe săptămână.

STRUCTURA OFERTEI PROGRAMULUI ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ

PENTRU AVIZARE

1. Argument

2. Analiza de nevoi

3. Grup ţintă – componenţa grupelor

4. Locul desfăşurării programului ȘDȘ

5. Obiectiv general

6. Obiective specifice

7. Indicatorii de performanță pentru fiecare obiectiv specific, în parte

9

8. Modalități / Instrumente de evaluare a gradului de realizare a indicatorilor de performanță

9. Modalităţi de monitorizare şi evaluare a progresului realizat de elevii participanți la program

10. Descrierea programului: număr zile, interval orar

11. Orarul activităților, cu precizarea tipului de activitate și a cadrului didactic responsabil pentru

fiecare activitate din orar. Se vor avea în vedere:

– în înv. primar:

a) activități de educație, complementare activității didactice (Art.6, alin.2, OMEN 4802 / 2017);

care se corelează cu:

b) activități de susținere și de dezvoltare personală a elevilor ( Art.6, alin.3, OMEN 4802 / 2017);

- în înv. secundar:

a) de educație, complementare activității didactice (Art.7, alin.2, OMEN 4802 / 2017) care se

corelează cu:

b)de susținere și de dezvoltare personală a elevilor (Art.7, alin.3, OMEN 4802 / 2017):

14. Resurse materiale (săli pentru activităţi, sala de mese etc)

15. Resurse financiare; modalitatea de finanțare a programului şi costul pe zi/ elev cu argumentare

16. Resurse umane implicate în derularea programului: structura echipei pedagogice implicate în

derularea programului, cu precizarea responsabilităților fiecărui membru

17. Parteneriate încheiate în vederea derulării programului (dacă este cazul)

18. Numele și prenumele persoanei care are atribuții de responsabil al programului la nivelul școlii,

dintre membrii Consiliului de administrație al unității de învățământ

19. Se vor anexa următoarele documente:

a) decizia CA al unității de învățământ pentru organizarea programului ȘDȘ b) copia procesului-verbal încheiat în Registrul consiliului profesoral cu privire la aprobarea

Observație:

Oferta se depune spre avizare la I.S.J. PRAHOVA până la data de 29 septembrie 2019

H. TRANSFERUL ELEVILOR Legislație aplicabilă:

OMEN Nr.3027/2018 pentru modificarea și completarea Anexei - Regulament - cadru de

organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar la OMENCS nr. 5079/2016

privind aprobarea ROFUIP

Copiii şi elevii au dreptul să se transfere în conformitate cu prevederile Regulamentului de

organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar (Ordinul 5079/2016 –

ROFUIP cu modificările și comletările ulterioare – OMEN Nr.3027/2018).

Transferul copiilor şi elevilor se face cu aprobarea Consiliului de Administraţie al unităţii de

învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consultativ al consiliului de administraţie

al unităţii de învăţământ de la care se transferă (art.149).

În învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar, gimnazial, învățământul profesional, liceal,

postliceal, precum și în învățământul profesional și tehnic dual elevii se pot transfera de la o

grupă/formaţiune de studiu la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de

învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la

grupă/formaţiune de studiu (art.150, alin. 1).

În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de

antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/formaţiune de studiu, inspectoratul şcolar poate

aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului (art.150, alin. 2).

10

I. RETRAGEREA/ REÎNSCRIEREA ELEVILOR Legislație aplicabilă:

OMEN Nr.3027/2018 pentru modificarea și completarea Anexei - Regulament - cadru de organizare

și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar la OMENCS nr. 5079/2016 privind

aprobarea ROFUIP

11

J. AUXILIARELE DIDACTICE Legislație aplicabilă:

OMEN 3.022/2018 privind aprobarea auxiliarelor didactice din învățământul preuniversitar

OMEN Nr. 5.062/2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind reglementarea utilizării

auxiliarelor didactice în unitățile de învățământ preuniversitar

OMEN 5063/2017 de stabilire a tarifelor percepute de CNEE pentru activități derulate în vederea

aprobării auxiliarelor didactice utilizate în învățământul preuniversitar

K. ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE - tabere, excursii și alte activități de timp

liber Legislație aplicabilă:

OMEN 3637/12.04.2016 pentru modificarea anexei Ordinului ministrului Educației Naționale nr.

3060/2014 pentru aprobarea condițiilor de organizare a taberelor, excursiilor, expedițiilor şi a altor

activități de timp liber în sistemul de învățământ preuniversitar.

L. RED - RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE Legislație aplicabilă:

Nota MEN Nr. 808AOB/13.11.2017

M. EVALUAREA NAȚIONALĂ LA CLASELE II-IV-VI Legislație aplicabilă:

OMEN Nr. 4946/27.08.2019 privind aprobarea Metodologiei de administrare a evaluărilor naționale

la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2019-2020

Anexa 1 la OMEN Nr. 4946/27.08.2019 privind aprobarea CALENDARULUI de administrare a

evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2019-2020.

Probele din cadrul evaluărilor naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a se

vor desfășura în anul școlar 2019-2020, în intervalul 11- 28 mai 2020.

Evaluarea elevilor la finalul clasei a II-a (EN II) va avea loc în perioada 11 - 14 mai.

Probele scrise la limba română și limba maternă sunt programate în 11 mai, fiind

urmate a doua zi (12 mai) de testele de citire la cele două discipline.

Proba de matematică este prevăzută pentru data de 13 mai, în timp ce proba de limbă

română (scris și citit) pentru elevii din rândul minorităților naționale se va desfășura în

data de 14 mai.

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-

a) are următorul calendar: limba română (19 mai), matematică (20 mai) și limba

maternă (21 mai).

N. PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” Legislație aplicabilă:

ORDINUL privind aplicarea programului “A doua șansă” - 5248/2011

OMEN nr. 4093/ 2017 pentru modificarea și completarea OMECTS nr.5248/2011

12

O. TEMATICA ACTIVITĂȚILOR ORGANIZATE ÎN CADRUL CERCULUI

PEDAGOGIC

Semestrul I – Modalități de integrare în lecții a elementelor de istorie și geografie locală

Semestrul al II-lea – Demersuri didactice creative pentru dezvoltarea competenței cheie „spirit de

inițiativă şi antreprenoriat”, din profilul de formare al elevului din învățământul primar.

Prezenta scrisoare metodică va fi prelucrată în cadrul comisiei metodice până la data

de 30.09.2019.

Inspectori şcolari pentru învăţământul primar,

Prof.dr. Coralia Matei

Prof. Camelia Stroe Bibescu

13

ANEXA 1

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ

pentru CP-II

Semestrul I

Nr săptămâni:

Nr. crt. Unitatea

tematică

Disciplina

de studiu

Nr ore Competenţe

specifice

Detalii de

conţinut

Perioada de

timp

CLR

MEM

DP

AVAP

MM

CLR

MEM

DP

AVAP

MM

PROIECŢIA UNITĂŢII TEMATICE

Unitatea tematică:

Perioada:

Ziua

Disciplina de

studiu +

disciplinele

integrate*

Competenţe

specifice

Activităţi de

învăţare

Resurse

material

e

Evaluare

luni

marţi

miercuri

joi

vineri

Observaţii:

În coloana a doua se trec disciplinele integrate şi disciplina de bază (care este în orar) în

sucesiunea în care, prin corespondenţă, sunt susţinute activităţile de învăţare.

14

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

pentru clasele III-IV

Disciplina:

Nr. ore pe săptămână:

Manualul:

Nr. crt. Unitatea

tematică

Competenţe

specifice

Detalii de conţinut Perioada de timp

PROIECŢIA UNITĂŢII TEMATICE

Unitatea tematică:

Perioada:

Competenţe

specifice

Detalii de

conţinut

Activităţi de învăţare Resurse

materiale

Evaluare Observaţii

15

Anexa 2

AVIZAT,

Inspector de specialitate

- FIŞĂ DE AVIZARE -

A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A.* Avizul şcolii:

Denumirea opţionalului …____________________________________.

Tipul :

Clasa _________

Durata ___ an

Număr de ore pe săptămână ___ oră / săptămână

Autorul prof. _________________....................................

Abilitarea pentru susţinerea cursului ………………

Instituţia de învăţământ ________________________________________

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii (CCŞ)

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

D

A

NU DA, cu

recomand

ări

I. Respectarea structurii standard a programei

Argument

Competete specifice / obiective

Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare obiectiv) Conţinuturi Modalităţi de evaluare

II. Existenţa unei bibliografii

III. Elemente de calitate

Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii

Conţinutul argumentului

- oportunitatea opţionalului

- realismul în raport cu resursele disponibile

Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare

Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut

Adecvarea evaluării la demersul didactic propus

AVIZUL CCŞ:

Avizul conducerii şcolii: .............

AVIZAT,

DA DA, cu recomandări NU

16

ANEXA 3

DOCUMENTE DE LUCRU PENTRU

PROBA DE EVALUARE SUMATIVĂ

Disciplina:

Clasa:

Data:

Număr de elevi evaluaţi:

PROBA DE EVALUARE

Exemplu Clasa a IV-a:

Subiectul I

1. Marcaţi răspunsul corect:

Ce proprietate a adunării este evidenţiată în relaţia : (a+b)+c= a+(b+c)?

a. comutativitatea

b. asociativitatea

c. element neutru

2. Stabiliţi valoarea de adevăr a egalităţii:

5+(3+4)=(5+3)+4 Adevărat □

Fals □

3. Calculaţi 1+2+3+4+96+97+98+99=

Subiectul II

1. Completaţi următoarea afirmaţie:

Proba adunării se poate realiza prin .................şi.......................

2. Calculaţi şi realizaţi proba:

3256+7689=

9765-564=

Subiectul III

1. Aflaţi numărul cu 356 mai mare decât 10000

2. Calculaţi suma dintre cel mai mare număr natural de patru cifre diferite şi cel mai mare număr

par de o cifră.

3. Determinaţi valoarea lui a, b şi c dacă abc+bc=988

17

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Competenţe

specifice

Detalii de

Conţinut

Cunoaştere Înţelegere Aplicare Analiză Sinteză

Evaluare/

apreciere/

interpretare

2.4

Utilizarea

proprietăţilor

adunării

Item I.1 Item I.2 Item I.3

Efectuarea

probei

Item II.1 Item II.2

Efectuarea de

adunări şi

scăderi în

concentrul 0-

100000, cu

trecere peste

ordin

Item III.1 Item III.2 Item III.3

Observaţii:

Matricea de specificaţii are rol de a asigura un echilibru între clasele comportamentale vizate

în evaluare: cunoaştere, înţelegere, aplicare, sinteză şi evaluare;

Niciun item nu va viza decât nivelul cunoaştere, având în vedere că se evaluează

competenţe;

BAREM DE CORECTARE ŞI APRECIERE/

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

ITEM CALIFICATIV

Foarte bine Bine Suficient

I.1 Cunoaşte proprietatea

adunării redată printr

expresie matematică

Cunoaşte proprietatea adunării

redată printr expresie matematică,

dar face confuzii

Nu cunoaşte proprietatea

adunării redată printr

expresie matematică

I.2 Înţelege proprietatea de

asociativitate a termenilor

într-o adunare

Înţelege proprietatea de

asociativitate a termenilor într-o

adunare, dar are ezitări

Nu înţelege proprietatea

de asociativitate a

termenilor într-o adunare

I.3 Aplică asociativitatea şi

obţine rezultatul corect

Obţine rezultatul corect, adunând

termenii în succesiunea dată, fără

să aplice asociativitatea

Obţine rezultat eronat, cu

încercări

II.1

II.2

II.3

III.1

III.2

III.3

18

ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Nr.

crt,

Numele şi

prenumele

elevului

Item

I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 III.1 III.2 III.3 Calificativ

1. A.M F.b F.b B F.b B F.b F.b B Foarte

bine

2. B.C B B S B S B B S Bine

3. C.T. B B S S S S S S Suficient

4. D.N S I I S I I S I Insuficient

5. E.P F.b F.b F.b F.b S F.b F.b S Foarte

bine

CALIFICATIVE OBŢINUTE LA NIVELUL CLASEI

Foarte bine Bine

Suficient Insuficient

Nr elevi

%

REZULTATE OBŞINUTE LA NIVELUL CLASEI

Nr elevi

evaluaţi

Competenţa 2.4

Nivel de

realizare

F.b B S

Nr de elevi

care

demonstrează

formarea competenţei

PROBLEME IDENTIFICATE

Competenţa Descrierea dificultăţilor

identificate

Numele şi prenumele

elevilor care întâmpină

dificultatea

19

REZULTATELE OBŢINUTE ÎN URMA ACTIVITĂŢILOR DE

AMELIORARE/RECUPERARE

Numele şi

prenumele

elevului

inclus în

programul

de

ameliorare

Competenţe

2.4

F.b B S F.b B S

A.M X

20

ANEXA 4

Clasa:

Învăţător:

Data:

Titlul activităţii extracurriculare:

Locul de desfăşurare:

Scopul activităţii:

Obiectivele educaţionale ale activităţii:

O1:

O2:

O3:

Resurse umane:

a) elevi

b)cadre didactice

c) părinţi

Resurse materiale:

Resurse temporale:

Colaboratori/parteneri/sponsori:

Descrierea activităţii

Descrierea rezultatelor obţinute în urma

activităţii/ impact