inovcluster: clusterele inovative -suport al cresterii competitivitatii operatorilor economici

InovCluster: Clusterele inovative -suport al cresterii competitivitatii operatorilor economici

Clustere inovative - suport al creşterii competitivităţii operatorilor economici.

Suedia –exemplu de bune practici

Domnica Cotet, director de proiecte CIDAf

InovClusterSuedia –exemplu de bune practici

Cuprins

•R&D-mediu stimulativ pentru crestere durabila•VINNOVA -Agentia Guvernamentala pentru Inovare din Suedia •Proiecte si programe•Clustere: exemple de bune practici


VINNOVA•cea mai importanta institutie din sitemul de RD&I din Sudia

•Misunea: promovarea dezvoltarii durabile prin finantarea cercetarii cerute de piata si dezvoltarea sistemelor de inovare

•Responsabilitati alocate de catre guvern:

•sa aduca cercetarea suedeza pe pozitia de leader

•sa promoveze dezvoltarea durabila si sa creasca numarul locurilor de munca prin cresterea competitivitatii si dezvoltarea companiilor de succes.

•sa sprijine cercetarea de varf in domenii ca: transportul, comunicatiile si stiintele vietii, promovand inovarea si dezvoltarea durabila.

•sa stimuleze participarea Suediei in activitatile de R&D Europene, colaborarea internationala si schimul de experienta in domeniul inovarii.•


VINNOVAGuvern

Sector public

Sectorul afaceri - Universitati

Economia bazata pe cunostiinte

De la PPP, Parteneriatul Public Privat,La Parteneriatul: Universitati, Public

Privat Modelul “Triple Helix”


Contextul national •Alocare financiara ridicata in R&D, aproape de 4 % din PIB• Nivel ridicat de patentare si publicare; dar trendul este negativ • Paradoxul suedez – Nivel ridicat al intrarilor in sistemul R&D dar nivel scazut al iesirilor; • Nivel ridicat al internationalizarii sectorului de afaceri: dependenta ridicata de companiile straine in termeni de R&D, locuri de munca etc.• Stabilitate macroeconomica• Piata interna de dimensiuni mici


Cercetarea si Inovarea Principii aplicate

Cercetarea: transforma banii in Cunostiinte si Competente

Inovarea: transforma Cunostiintele si Competentele in bani

Buget VINNOVA 200 M € pe an

•6 % din programul Guvernamental pt. investitii in R&D, dublat de fonduri aditionale de la cofinantatori diversi;

•Repartizare: ca 40% universitatilor,ca 20% institutelor de cercetare, ca 30% firmelor, ca 10% altor organizatii


Sistemul de Cercetare si Inovare Programe, cofinantari din partea firmelor

•Tehnologii de Informare si Comunicare 30%•Biotech, Stiintele vietii 20%•Manufacturare si Materiale 20%•Sistemul de transport, automobile 20%•Activitati in domeniul stiintelor vietii 10%


IMPACTUL R&D

Programul de R&D aduce un profit

Societatii de 5,5 Billion SEK, la o

investitie de 200 Million SEK!

Autoliv, companie leader mondial in

domeniul sigurantei pasagerilor

Impact Coatings companie exemplu in cresterea competitivitatii sale internationale prin R&D.Produsul este un film subtire de material (MAX-material) care inlocuieste aurul ca material de contact, in contactele electrice. Este mai iefitin decat aurul si cu caracteristici mai bune.


Programe regionale de cercetare si sisteme de inovare

•VINNVÄXT (WIN Growth) program la nivel regional (Competitive Regions )•Sitem: Triple Helix: •Experienta castigata din revitalizarea cu succes a orasului

Karlskrona prin implementarea initiativei “Telecom City” in 1990

•Acest apel are 8 castigatori, in doua competitii; •14-22 M€ pe o durata mai mare de 10 ani pentru fiecare castigator. Finantare 50% de la VINNOVA si 50% din cofinantari ( firme si autoritati regionale)


8 castigatori

Ludvika

Falun

Uppsala

Fagersta

Hudiksvall

Sundsvall

Ljusdal

Söderhamn

Härjedalen

Östersund

Kramfors

Umeå

Örnsköldsvik

Vilhelmina

Gävle

Åre

Strömsund

Skövde

Jönköping

Borås

Lidköping

Ljungby

Kristianstad

Karlshamn

Kalmar

Karlskrona

Oskarshamn

Gotland

Västerås

Eskilstuna

Katrineholm

Nyköping

Stockholm

Köping

Örebro

Skellefteå

Norrköping

Växjö

Linköping

Västervik

Nässjö

Vimmerby

Luleå

Överkalix

Kalix

Övertorneå

Gällivare

Pajala

Storuman

Sorsele

Arjeplog

Jokkmokk

Kiruna

Värnamo

Tranås

Älmhult

Avesta

Bollnäs

Lycksele

Arvidsjaur

Mora

Vansbro

Malung

ROBOTICS VALLEY

http://www.triplesteelix.se/


Structura de sprijin pt R&DInnovation Bridge• Reteaua de incubatoare de afaceri din Suedia: 42 de incubatoare, 500 de

firme incubate

Stokolm Innovation Growth• Program de “ seed capital”: imprumuturi pentru infiintarea IMM in domeniul

ICT

Stokolm City Science• Aplicarea conceptului de “triple helix” : Universitatea Stokolm, Karolinska

Institut, Royal Institut of Tehnology• viziune: facilitarea initierii si dezvoltarii activitatilor interdisciplinare;• comercializarea rezultatelor cercetarii universitare prin centre de transfer

tehnologic• retea de parteneri strategiciKista Science City• cel mai mare cluster din Europa in domeniul ICT si al V-lea din lume;


a) Karlskrona (Ronneby)-Telecom City ( Parc Stiintific)

• prezentare generala; zona militara dezafectata

• viziune: lider mondial in domeniul telecomunicatiilor;

• constructia si recunoastrerea brendului;• conceptul de triple helix: Institutul de Tehnologie Blekinge, Municipalitatea

din Karlskrona si firme de ICT;• program de asistenta si consultanta pentru infintarea IMM ( start-up) bazata

pe competitii de planuri de afaceri;

• atragerea de studenti din India si China ( dar nu numai);

• incubatoarele sunt finantate de stat iar firmele incubate platesc costuri simbolice;

• Cuvinte cheie: adaptarea modelului si nu copiere!


b) Kista scince city prezinta urmatoarele carasteristici:• cel mai mare cluster din Europa si unul din cele cinci cele mai mari clustere din

din lume;• are o densitate de firme, de angajati si de cercetatori de inalta pregatire, mai

mare dacat orice cluster de ICT din lume;• este un adevarat oras, dispunand de toate tipurle de servicii si infrastructuri

necesare;• este foarte central localizat: in Stockholm – capitala Scandinaviei• 120 000 locuitori in regiune;• 5 000 firme din care 500 firme in ICT;• 62 000 de angajati din care 20.000 in ICT;• date statistice, nr firme 1.400 din care 300 de ICT;15-20 noi firme de ICT/an;

Kista Science City (zona centrala)

• 30 000 locuitori;• 1 400 de firme dintre care 300 in domeniul ICT ;• 31 000 de angajati dintre care 17 000 in domeniul ICT;• 15-20 de start-up-uri in domeniul tehnologiilor, pe an • suprafata: 200ha; spatii de birouri: 110 ha

InovClusterSuedia –exemplu de bune practiciEducatie si cercetare• 2 universitati cu peste 4500 studenti in domeniul ICT, 65 profesori si 300

de cercetatori

• 4 institute de cercetare cu peste 750 de cercetatori

• 8 mari companii de talie mondiala de cercetare si dezvoltare

Kista Science CityViziune• Dezvoltarea clusterului “Kista Science City” intr-o zona de crestere rapida,

cu firme de talie mondiala, universitati si institute de cercetare, cu zone de agreement, activitati culturale, servicii si facilitati, care sa atraga oameni competenti de talie nationala si internationala.

• Dezvoltarea Kista Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de crestere in domeniile : ICT, Multimedia, MedTech si CleanTech“


Strategia

• Atragerea companiilor de talie internationala • Sprijinirea dezvoltarii companiilor existente • Stimularea si sprijinirea crearii de companii de talie mondiala • Realizarea unor cercetari stiintifice si educatii de inalta clasa, pentru a

asigura crestere durabila • Stimularea transferului de cunostinte intre cercetare si industrie • Dezvoltarea unui oras al stiintei, viu, atractiv, din punct de vedere al vietii

sociale, studiului si cercetarii Istoric• Teren de antrenamente militare;• Primaria orasului Stockolm, compania Ericson si ABB initiaza construirea unui

centru electronic• 1988 este stabilit campusul; • 2000 este stabilita viziunea• 2003 compania Ericsson isi stabileste sediul central


Arii strategice de crestere

• Sisteme Wireless• Siteme de banda larga• Servicii de telefonie mobile si aplicatii• Digital media• Tehnologii de media • (MedTech & CleanTech)


Obiective pentru anul 2012

• Cresterea numarului de angajati cu 5000, in urmatorii cinci ani

• Cresterea numarului de locuitori cu 3000, in urmatorii cinci ani

• Cresterea numarului de studenti cu 3000, in urmatorii cinci ani

• Eco-sistem si cluster pentru inovare si crestere de nivel mondial

• Crearea unui sistem de transfer de cunostinte intre academie si industrie care sa sprijine inovarea si dezvoltarea cercetarii

• Asumarea rolului de model international ca “oras al stiintei” de catre Kista Science City

Kista Science City


Concluzii

Studiile de caz Karlskrona (Ronneby)-Telecom City si“Kista Since City” prezenta este un exemplu practic deorganizare si functionare a unui cluster, realizat caurmare a unei initive locale, bazata pe un parteneriatlocal puternic, a carui activitate se afla la intersectiadintre: stiinta, politica si mediul de afaceri, cu o misiune, viziune si strategie clara, si a carui rezultate s-au obtinutin decursul a 32 de ani.

InovCluster: Prezentare Generala Romania

• Observatii Generale(1):

• In toate Regiunile de Dezvoltare ale Romaniei exista cele trei verigi de baza ale unui cluster: – Cercetare (universitati, institute nationale de

cercetare)– Mediul de Afaceri ( IMM, investitori strategici)– Autoritati Locale /Regionale, avand

responsabilitatile implementarii strategiilor de dezvoltare economica si crearea de noi locuri de munca


Exista de asemenea o infrastructura suport de tipul: • parc industrial, parc tehnologic, incubatoare de

afaceri, centre de informare tehnologica; • conceptul de cluster este cunoscut si perceput in mod

diferit ( mai mult ca o aglomerare geografica de structuri ce interactioneaza si mult mai putin ca un suport pt. cresterea competitivitatii si a cercetarii de varf);

• se opereaza in paralel cu conceptul de pol de dezvoltare tehnologica, pol de competitivitate, centre de competena tehnologica;


• În România, experienţa a arătat însă, că cei 3 parteneri naturali ai modelului „Triple helix” nu cooperează, mai mult decât atât, acestia nu se cunosc şi nu ajung să discute unul cu celalalt.

• Necesitatea adaptarii modelului „Triple helix” şi transformarea acestuia într-un model „Four clover“ – „Trifoi cu patru foi”, cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizaţii catalizator - entităti specializate în domeniul transferului tehnologic şi al inovării[1], firme de consultanţă.


1 Nord – EstExistent: Textile

Potential: Lemn, Petrochimie, Prelucrarea metalelor

2 Sud – Est

Existent: Construcţii navale, Turism

Potential: Agricultură, Energie regenerabilă (eoliană, solară)


3 Sud Muntenia

Existent: Agricultură, Automotive (inclusiv subansamble) Construcţii, Nuclear Petrochimie,

Potential: Agricultură


4 Sud Vest Oltenia

Existent: Chimie şi petrochimie• Agricultură• Construcţii

Potential: Energie, inclusiv energie regenerabilă• Industrie alimentară Agricultură


5 Vest

Existent: Automotive, Construcţii, Materiale de constructii

Potential: Imprimerie/ tipografie

6 Nord – Vest

Existent: Mase plastice Agricultură

Potential: Alimentare cu apă, Industria alimentară,

Tehnologii de mediu


7 CentruExistent: Lemn şi mobilă, Turism existent

Potential: Agricultură Industria alimentară

8 Bucuresti-IlfovExistent: Cercetare, Comercializare utilaje agricole,

Comercializare cerealePotential:

• Cercetare si Educaţie Construcţii• Construcţii de masini • Mediu

inovcluster: clusterele inovative -suport al cresterii competitivitatii operatorilor economici

Documents