inliniedreapta.nethttp://inliniedreapta.net/colonizarea-culturii-de-intelectualii-marginali-antonio-gramsci-si-falsa-societate-civila/#

Colonizarea culturii de intelectualii marginali.Antonio Gramsci și falsa societate civilă

Înrudite

Un profesor de șt iințe polit ice din But ler University, Statele Unite, a impus studenților în t impulcursului său să renunțe la “americanismul, masculinitatea, culoarea albă a pielii,heterosexualitatea, statul lor de clasă mijlociue”. Conform decanului universității asta arrespinge “prejudecățile inerente ale studenților”. Din art icolul publicat de The Gateway Pundit maiaf lăm că “în cursul de la But ler, o mică inst ituție de arte liberale în Indianapolis, studenții ar t rebuisă folosească un “limbaj incuziv” pentru că asta e “o problemă fundamentală a just iției sociale”.“Limbajul cu adevărat incluziv af irmă sexualitatea, rasa și etnicitatea, maturitatea/sau lipsa ei șidiferitele grade ale condițiilor limitat ive (‘handicap’ în newspeak)”.

Cu toate astea, cursul de la But ler University este învechit , t rebuie îmbunătățit pentru că nuconfruntă “prejudecata inerentă” cea mai gravă -religia, mai exact creșt inismul, care după cumbine se șt ie este generator de intoleranță, bigot ism, rasism homofobie etc, într-un cuvînt ,înapoiere . Bărbatul (american în acest caz), alb, heterosexual și care face parte din clasamijlocie este obstacolul principal în calea realizării societății “incluzive”, inamicul numărul 1 al“just iției sociale” și al societății viitorului.

Bine ați venit în viitor!

A painting that depicts President Barack Obama as a crucified Jesus Christis prominently on display at a Boston community college art gallery.Michael D’Antuono, who painted Obama with his arms outstretched on a crosswith a crown of thorns on his head, said he actually painted the picture four yearsago. The painting was supposed to debut then in New York but the event wascanceled due to public outrage. (breitbart)

Jamie Foxx: “It’s like church over here. It’s like church in here. First of all, give anhonor to God and our Lord and Savior Barack Obama.”

Începînd cu campania electorală din 2008, referințele la Obama ca Isus modern, ca “domn șimîntuitor”, au abundat și au fost preluate de massmedia de pe toate cont inentele cu entuziasmunanim. Acestea au fost livrate “prost imii” americane și din întreaga lume fără nici un fel dediscernămînd sau simț al ridicolului. (Aici o imagine preluată de Romania Libera). De la mic lamare, dar mai ales cei care se vor intelectuali, cad în fund la auzul cuvintelor magice, “BarakHussein Obama”. Mai jos încerc să găsesc cîteva explicații pentru acest delir. La f inal cîte cevadespre variațiunile dîmbovițene ale st îngismului occidental.

Opiumul intelectualilor

Omul t rebuie să f ie eliberat din sclavia religiei printr-un tratament de detoxif icare aplicat de o“elită”, acei “intelectuali organici”, cum îi numește Antonio Gramsci, elita conșt ientă, act ivă și

creat ivă care “poate înlocui bunul simț și vechile concepții asupra lumii în general”. “Elita”intelectualilor organici este intoxicată la rîndul ei de ideile marxiste, acel “opium al intelectualilor”,cum l-a numit Raymond Aron.

Omul eliberat de creșt inism trebuie să îmbrățișeze socialismul. În cuvintele lui Gramsci,socialismul “este religia care trebuie sa distrugă crestșinismul, religie in sensul că tot ocredință cu martiri și credincioși este; și e religie pentru că a înlocuit pe Dumnezeultranscedental al catolicilor cu credința în om și energiile lui ca singură realitate spirituală,”iar part idul comunist e “singura instituție care poate fi comparată în mod serios cu comunitățilereligioase ele creștinismului primitiv”. În cuvintele lui Gramsci, comunismul este o religie primit ivă.

Scriitorul italian Luciano Pellicani scrie în cartea sa “Gramsci, La quest ione comunista (1976)/“Gramsci, An Alternat ive Communism?”(traducerea în engleză din 1891)” ): “Comuniștii trebuiesă imite pe primii creștini. Trebuie să erodeze ordinea existentă din interior, prin cuceriridiscrete, metodice, infiltrînd suprastructurile ideologice pînă cînd au capturat sprijinulclaselor subordonate din mîinile clasei dominante. Lenin teoretiza cucerirea societății princucerirea violentă a statului, Gramsci a propuse procedura inversă: cucerirea statului prinocuparea culturală a societății. ”

Manifestul Comunist al lui Marx și Engels spune că “Legea, moralitatea, religia, sînt totat îtea prejudecăți burgheze, în spatele cărora stau la pîndă tot at îtea intereseburgheze.”

Antonio Gramsci a observat că societatea Occidentală se bazează în primul rînd peconsimțămîntul act iv dat guvernului, și nu pe control autoritar al aparatului coercit iv al statului,ca în Orient. În Occident comunismul nu va putea f i direct impus prin revoluție violentă ca în Est,unde “statul era totul, societatea civilă era embrinoară și gelatinoasă”. Din contră, în Occidenttrebuie ca înainte cultura să f ie “ocupată”, t rebuie cîșt igată “hegemonia culturală”, în cuvintelelui Luciano Pellicani, “devine clar că revoluția comunistă are nevoie de o strategie diferită pentrua triumfa în Occident (…) part idul comunism în loc să adopte confruntarea directă, t rebuie săaleagă tact ica războiului de poziție; asta înseamnă că trebuie să extenueze inamicul penetrîndfortăreața societății civile. Ast fel va dobîndi hegemonia și odată cu ea controlul polit ic alautorității conducătoare. (…) Baricadele din 1848 și lovitura de stat leninistă t rebuie înlocuită cuprocesul metodic, răbdător și laborios de cucerire a inimilor și suf letelor pentru valorilecomunismului și planurilor lui pentru înnoire intelectuală și morală”. Pentru Occident, scriePellicani, Gramsci “a elaborat o strategie profund diferită, cu un rol al violenței revoluționare multredus”.

Hello, Mr. President we honor you today! For all your greataccomplishments, we all doth say “hooray!” Hooray, Mr. President! You’renumber one! The first black American to lead this great nation! Hooray, Mr.President we honor your great plans To make this country’s economy number oneagain! Hooray Mr. President, we’re really proud of you! And we stand for all

Americans under the great Red, White, and Blue! So continue —- Mr. Presidentwe know you’ll do the trick So here’s a hearty hip-hooray —- Hip, hip hooray! Hip,hip hooray! Hip, hip hooray!

Încrederea în inst ituțiile de bază ale societății Occidentale, familie, armată, biserică, economialiberă, t rebuie slăbită. Cultura t rebuie inf ilt rată de agenții schimbării, “hegemonia culturală”trebuie cîșt igată de către “elementele conșt iente”, care, scrie Luciano Pellicani, “prin asimilareametodei dialectice și a teoremelor fundamentale ale așa numitului socialism științific – trebuie săducă la îndeplinire misiunea care le-a fost dată de proletariat.”. Masele nu se pot elibera singurepentru că, orbite f iind de “conșt iința falsă” (inst ituțiile și valorile t radiționale), “nu pot percepecauzele structurale ale propriei alienări, cu atît mai puțin mijloacele de a le eradica.” Intelectualiiorganici vor prelua acest rol, devenind “doctori ai corpului social”, cum i-a numit Troțki.

Leszek Kołakowski, în “Principalele curente ale marxismului – Vol. al III-lea: Prăbuşirea”(Editura Curtea Veche, 2010):

“Clasa muncitoare, credea Gramsci, este pe cale de a-și crea o cultură proprie, total diferită decea a burgheziei, o cultură care urmează să distrugă miturile și prejudecățile burgheze, generîndpentru prima dată niște valori cu adevărat universale(…) muncitorii nu puteau învinge dacăînaintea de cucerirea puterii politice nu dobîndeau “hegemonie” culturală(…) Odinioară claseleprivilegiate dețineau o poziție hegemonică atît în sfera politică, cît și în cea intelectuală; elesubjugau în acest fel pe celelalte, iar supremația culturală era o precondiție a dominației politice.Principalul obiectiv al muncitorilor din epoca modernă era de a se elibera spiritual de culturaburgheziei și a Bisericii și de a crea noi valori culturale proprii în așa fel încît să atragă de partealor păturile oprimate și intelectuale. Hegemonia culturală era o condiție fundamentală șiprealabilă a cuceririi puterii politice.”

Într-o societate occidentală în care clasa muncitoare este prosperă și educată, locul eieste luat de grupurile minoritare de tot felul, de oamenii de culoare din ghetouri,minoritățile sexuale, etnice, de alienați, asociali și asistații social.

“Leon Troțki credea că oamenii de culoare oprimați ar putea alcătui avangarda unei revoluțiicomuniste în America de Nord. El i-a acuzat pe muncitorii albi de prejudecăți față de muncitoriide culoare și i-a instruit să se solidarizeze cu cei din urmă în declanșarea revoluției. Ideile luiTroțki au fost adoptate de mulți studenți inițiatori ai mișcării contraculturale din 1960, care auîncercat să îi avanseze pe revoluționarii de culoare în poziții de conducere în cadrul mișcării.Studenții revoluționari au fost, de asemenea, influențați în mod hotărâtor de ideile lui HerbertMarcuse, un alt membru al Școlii de la Frankfurt. Marcuse a profesat „Marele Refuz”, prin careerau negate toate conceptele occidentale de bază, pledând pentru „eliberarea sexuală” și pentrumeritele revoluției feministe și a oamenilor de culoare. Teza sa principală era aceea că studenții,oamenii de culoare din ghetouri, alienații, asocialii și Lumea a Treia puteau prelua rolul pe care îlavusese proletariatul în revoluția comunistă.” (Raymond V. Raehn – Rădăcinile istorice ale„Corect itudinii Polit ice” – sursa)

Această nouă și falsă societate civilă, compusă în mare parte din intelectuali marginali, își vaproiecta asupra societății furstrările și angoasele în încercarea de a o distruge. Cum o va face?Printr-o crit ică tăioasă și neîncetată a culturii burgheziei în numele clasei muncitoare oprimate,sau mai nou, o crit ică a majorității (albi, creșt ini, burghezi) în numele minorităților oprimate de totfelul, minorități mai mult sau mai puțin închipuite (homosexuali, musulmani, femei etc). Asta seînt împlă în zilele noastre, cînd, în mult iculturalism, clasa muncitoare a devenit din asupritasupritor, elementul reacționar societății, orbit de xenofobie, de religie, de naționalism, bigot ism,rasist , individualism, pe scurt , e vorba de ceea ce este perceput azi ca extremismul de dreapta.Locul lor fost luat de noii oropsiții ai soartei, în Europa Occidentală mai ales, minoritățile sexuale,raiale, etnice, și în primul rînd, milioanele de imigranți musulmani neintegrați și neintegrabili.

Gramsci scrie în “Opere” (vol 5, pp. 132-133): “Planul cultural va fi mai ales negativ, de critică atrecutului, încercînd să îi facă pe oameni să-l uite și urmărind să-l distrugă”, și ce reprezintă acesttrecut dacă nu tradiția creșt ină a Europei, cea at ît de hulită și atacată în România de diferiteMiliții Spirituale, Mircea Tomi, Remus Cerni, Ciprian Ciuci, Aline Mungiu?

Coloniștii

România recuperează repede teren, iar ideile dominante înainte de 1989 revin într-o formănouă și mai atract ivă, rolul intelectualilor organici f iind asumat, în situația descrisă mai jos, deMircea Toma, Ruxandra Ivan de la Milița Spirituală, profesorul SNSPA Alfred Bulai, vice-președintele Eco-Civica Dan Trifu, președintele Cartel Alfa Petru Dandea, lectorUniversitatea Bucureșt i Carol Căpiță, și cei “80% doctoranzi și ONG-ișt i” prezenți în sală.

Despre aceșt i intelectuali organici, “elita” care t rebuie să scoată masele din ignoranță, LucianoPellicani spune că “nu pot fi decît revoluționari marxiști, și din motive evidente ei trebuie să fie

recrutați din rîndurile intelighenției alienate”. Intelectualii organici, cont inuă acesta, se bucură deun rol at ît de privilegia în schema propusă de Caietele lui Gramsci, încît , scrie Pellicani, “cinevapoate spune că gramscianismul nu e nimic mai mult decît legitimarea ideologică a pretențieiintelighenției alienate de a exerciza dictatura pedagogică asupra maselor de muncitori înnumele unei viitoare eliberări de opresiune și exploatare. Cu alte cuvinte, orice a fost scrisde apologeți, gramscianismul nu este doar profund înstrăinat de clasa muncitoare, dar defapt a fost și continuă să fie o ideologie care are ca scop “colonizarea” muncitorilor șiașezarea lor sub controlul paternalistic al intelectualilor mic-burghezi. “ Pentru exemple nutrebuie decît să aruncați o privire asupra art icolelor pline de ură, îndîrjire și avînt revoluționar aleunui Cost i Rogozanu, sau la disprețul cu care vorbesc cei din f ilmarea de mai jos desprecredințele omului obișnuit . Asta este una din explicațiile faptului că tot mai mulți oameni publicicare și-au cîșt igat un prest igiu în anii ’90 virează în ult imii ani înspre Stînga și St înga radicală(Mircea Toma și Crist ian Pîrvulescu sînt doar 2 dintre ei)

Urmărți secvența de mai jos. Cei prezenți, pe măsură ce se citesc concluziile IMAS, par cădescoperă, acolo, pe loc, soluția pentru recrutarea de forțe proaspete, de care depinde bugetullor. Act ivitățile pe care le desfășoară sînt f inanțate în primul rînd de la bugetul UE sau alRomâniei, și primesc f inanțare și în numărul de t ineri implicați. Scopul înt îlnirii este prezentareaunui studiu ce “măsoară nivelul culturii protestului şi a implicării civice a t inerilor din România.” Cualte cuvinte, scopul studiului e ident if icarea de noi surse de recruți, deci de venit pentru cei “80%ONG-ișt i și doctoranzi”, iar aceșt i recruți nu pot f i cîșt igați decît prin atacarea culturii majorității,de la care își primesc f inanțarea.

După cit irea concluziilor studiului, din care a af lat că t înărul protestatar t ipic are în primul rîndîncrederea scăzută în Biserică, și încredere crescută în ONG-uri, Mircea Toma pune punctul pe“i”: “O solut ie imediată pentru a inviora publicul, este să inlocuim cu curaj sloganul “JosBăsescu!” cu “Jos Dumnezeu!”” MT a af lat că încrederea mare în Biserică principalul vinovatpentru o “cultură a protestului” foarte scăzută printre t inerii din România, iar calea logică deurmat, dacă vrea să-și lărgească bazinul de potențiali recruți, este atacarea Bisericii. Reiau acestpasaj din Luciano Pellicani pentru situația de față e o ilustrare pefectă: “legit imarea ideologică apretenției intelighenției alienate de a exerciza dictatura pedagogică asupra maselor de muncitoriîn numele unei viitoare eliberări de opresiune și exploatare. Cu alte cuvinte, orice a fost scris deapologeți, gramscianismul nu este doar profund înstrăinat de clasa muncitoare, dar de fapt afost și cont inuă să f ie o ideologie care are ca scop “colonizarea” muncitorilor și așezarea lor subcontrolul paternalist ic al intelectualilor mic-burghezi.“ – - – - Alfred Bulai: “…luat i de exempluniste manuale de religie si vedet i ce scrie p-acolo.. deci, Evul Mediu t impuriu[...] Cind ai increderein Romania, si la nivel de intreaga populat ie, si la t ineri, in armata, inst ituia protestului, nu? Oinst itut ie democrat ica prin def init ie, in Biserica, e cam greu. E foarte greu! Asta ne spune, ce?Ca avem o societate cu un model cultural in care s-a inoculat obedienta la nivele profunde,repet, nu la nivel public, unde toata lumea poa’ sa vorbeasca, la nivel profund al angajarii.” DanTrifu: “De ce Biserica si armata sunt pe primele locuri?! Asta este prost ia romaneasca!” PetruDandea:: “Anomalia, pentru ca este o anomalie, incredere, armata, Biserica, e Romania!Original. Ai incredere in egala masura, sau foarte aproape, intre cel care t rage cu tunul si ucide

oameni si in cel propovaduieste credinta in Dumnezeu, alt ruismul, bunatatea. E o t impenie.”Alfred Bulai: “Din pacate exista o orbire a societat ii romanest i de 20 de ani, vis a vis deasemenea fenomene, o cirdasie intre clasa polit ica si biserica. Tot i polit icienii sint sponsoriiprincipali, nu st iu cit i polit icieni au sponsorizat o organizat ie ca a dvs, dar biserici, da! La greu, lagreu! In aceste condit ii e foarte, foarte greu sa apara cultura civica din… din ce?! “Secretulpentru care noi avem inst itut ii de incredere mare, e tocmai faptul ca nu se discuta si nu existadialog public. Increderea scade vis a vis de orice fel de inst itut ie care e supusa crit icii sociale.Cum la noi nu se vorbeste rau de armata, nu se vorbeste rau de religie, normal ca sint pe primelelocuri. Am facut un experiment in care am “rat ionalizat” increderea, inainte de intrebarea cuincrederea in inst itut am pus o intrebare de rat ionalizare, de genul “credet i ca tot i preot ii sintcorect i? …sau mai st iu eu cum? Credet i daca ar f i un razboi, armata romana ar putea f i singuracapabila sa apere Romania? Datorita acestor doua t ipuri de intrebari inaintea intrebarii deincredere, increderea a coborit cu 25-30%, adica s-a pabusit… ”Nu ne apara domn’e!”. Siimediat nu mai au incredere foarte mare, tocmai ca punerea intr-o alta def init ie a situat iei ducela schimbarea increderii intr-un asmenea gen de sondaj, dar inafara de asta, pentru ca nu existadezbatere si dialog.” Carol Căpiță: “Cine iese in strada este elita. Elita este elita, printrealtele, si pentru ca avem mai mult de dat societat ii dar si pentru ca este… putina.

Soluția pe termen lung – Dan Trifu: “Poate a venit momentul sa ne implicam mult mai act iv, sichiar in programa scolara, in programa universitara, sa introducem astfel de cursuri in care t ineriinascut i dupa ’89, au trait intr-o perioada neagra, necunoscuta. De ce Biserica si armata sint peprimele locuri? Asta e prost ia romaneasca!”

A doua parte din conferința de la Facultatea de istorie a fost dedicată promovării ideilorant icapitaliste, ridiculizării și demonizarii economiei de piață și a “neoliberalismului” într-un st ilaproape ident ic cu st ilul lui Mircea Platon.

Mai multe detalii: By Alexa: Anca Cernea despre Miliția Spirituală și falsa societate civilă

Bibliografie

Leszek Kołakowski –Principalele curente alemarxismului – Vol. al III-lea:Prăbuşirea (Curtea Veche2010)

Luciano Pellicani – Gramsci,an alternative communism?Hoover Institution Press,c1981;

Citiți și Fantasme politice sifanatisme intelectuale:

Kolakowski despre Sartre,stalinism si orbirea voluntara (Vladimir Tismaneanu)

(Pentru mai multe detalii urmăriți pagina de facebook Falsa societate civila. Descoperindcomunismul lui Antonio Gramsci.)