INGRIJIRII GENERALE ALE BOLNAVIILOR CU AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV

Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si absorbtia nutrimentelor, in tubul digestiv au loc prelucrarea mecanica, fizica si chimica a alimentelor, absorbtia lor si eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secretiile lor la procesele de digestie.

1. Tubul digestiv

Structura tubului digestiv este unitara, prezentand in toata lungimea sa patru tunici.

TUNICI TIP DE TESUT LOCALIZAREmucoasa — epiteliu pavimentos pluristra-

tificat necheratinizat

— epiteliu cilindric unistratificat

— cavitatea bucala, faringe esofag

— in restul tubului digestiv

submucoasa — tesut conjunctiv lax — in tot tubul digestivmusculara — tesut muscular striat

— tesut muscular neted, cu doustraturi: intern (cu fibre circulare)

extern (cu fibre longitudinale)

— tesut conjunctiv lax

—cavitatea bucala, faringe si 1/3 superioara a esofagului

—in restul tubului digestiv, cu urmatoarele particularitati:

a)la stomac 3 straturi: in plus unul cu fibre oblice;

b)la colon, stratul extern formeaza 2-3 benzi (tenii);

c)intre segmentele tubului digestiv exista sfinctere.externa — tesut conjunctiv dens

— in restul tubului digestiv,

— faringe, esofag si portiunea terminala a rectului

acoperit de peritoneu

Cavitatea bucala prezinta: anterior orificiul bucal marginit de cele doua buze, lateral, obrajii, superior, bolta palatina, iar la interior, arcadele dentare si limba. Intre obraji si arcadele dentare exista vestibulul bucal. Pe arcade sunt asezati in alveole dintii. La om se disting doua tipuri de dentitie: dentitia de lapte, intre 6 luni si 7 ani, formata din 20 de dinti, si dentitia definitiva, ce apare intre 7 si 20 de ani, formata din 32 de dinti (incisivi, canini, premolari si molari). Formula dentara la adult este:

I 2 ; C 1 ; PM 2 ; M 3 ;

2 1 2 3

Inervatia dintilor este asigurata de trigemen (V).

Limba este un organ musculos cu rol in sensibilitatea gustativa, masticatie, deglutitie si vorbire, iner-vata motor de nervul hipoglos (XII).

Faringele este un organ musculo-membranos in care are loc incrucisarea caii digestive cu calea respi-ratorie. Comunica superior cu cavitatea bucala, cu fosele nazale si cu trompa lui Eustachio, iar inferior, cu laringele si cu esofagul. Calea alimentelor spre laringe in timpul deglutitiei este blocata de epiglota.

Esofagul, de circa 25 cm lungime la adult, asigura trecerea bolului alimentar din faringe in stomac.

Stomacul, portiunea dilatata a tubului digestiv, are forma literei „J'. Prezinta trei portiuni: fundul, corpul si portiunea orizontala, formata din antrul si canalul piloric. Comunica prin sfincterul cardia cu esofagul si prin sfincterul pilor cu duodenul (. ). In mucoasa se afla glande gastrice a caror secretie este sucul gastric. Inervatia este asigurata de fibre simpatice din plexul celiac, fibre parasimpatice provenite din nervii vagi, precum si de cele doua plexuri vegetative aflate in peretii stomacului.

Intestinul subtire este segmentul cel mai important al tubului digestiv. Are o lungime de circa 6 m la adult si prezinta doua portiuni:

a) duodenul, portiune fixa de circa 25 cm lungime, in care se deschid canalele pancreatice si canalul coledoc;

b) intestinul liber, portiune mobila, care formeaza anse* impartite intr-un grup superior situat orizontal (jejunul) si un grup inferior situat vertical (ileonul).

Mucoasa prezinta cute (valvule conivente), care maresc suprafata de absorbtie, si vilozitati intestinale microscopice in forma de deget de manusa (. 9.2.).

Inervatia intestinului subtire se realizeaza prin fibre vegetative din plexurile celiac si mezenteric superior, precum si din plexurile intrinseci.

Intestinul gros, lung de circa 1,70 m, are o importanta functie motorie si o functie digestiva secundara. Formeaza in cavitatea abdominala cadrul colic divizat in: cecum cu apendicele; colonul si rectul (. 9.3.). Trecerea continutului intestinului subtire in intestinul gros se face prin valvula ileocecala. Orificiul anal este prevazut cu doua sfinctere: intern neted, involuntar si extern striat, voluntar.

2. Glandele anexe

A. Glandele salivare in cavitatea bucala se deschid canalele a trei perechi de glande salivare acinoase*: sublinguale, submandibulare si parotide, care produc saliva. Inervatia motorie a acestora este realizata de nervii cranieni VII si IX.

B. Ficatul, organ cu multiple functii metabolice (tab. 17.), fara de care viata este imposibila, are si rolde glanda anexa a tubului digestiv. Este cea mai mare glanda exocrina, circa 1500 g, asezata sub diafragma,in unghiul superior drept al cavitatii abdominale (loja hepatica). Ficatul prezinta o fata superioara, pe carese disting 2 lobi (stang si drept), si o fata inferioara cu 4 lobi (stang, drept, patrat, caudal) si hilul* hepatic.

Functiile principale ale ficatului.

A. Functia exocrina secretia bileiB. Functiile metabolice

— sinteza de aminoacizi si proteine plasmatice;

— mentinerea constanta a glicemiei;

— sinteza fosfolipidelor si a colesterolului; cetogeneza* ; catabolismul acizilor grasi

C. Alte functii

— depozitare de glicogen, lipide, fier, sange

— functie antitoxica

— functie termoreglatoare

— functie hematopoietica in perioada fetala

— reglarea volumului de sange circulant

— inactivarea excesului de hormoni

— in coagulare si hemostaza

Structura ficatului. Ficatul este format dintr-o stroma* conjunctiva si un parenchim hepatic. Stroma cuprinde un invelis extern de unde pornesc septuri conjunctive care delimiteaza in parenchim lobuli hepatici, formatiuni piramidale cu 5—6 laturi.

Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Este alcatuit din cordoane radi-ate de celule hepatice (hepatocite), capilare sangvine si canalicule biliare dispuse in jurul unei vene cen-trolobulare (. 9.4.),

Bila este produsul de secretie continua a hepatocitelor. Ea se varsa in canaliculele biliare, care formeaza in final doua canale hepatice, drept si stang. Ele se unesc in canalul hepatic comun. In perioadele interdigestive, bila ajunge prin canalul cistic la ca biliara, unde se concentreaza si se imbogateste cu mucus. Evacuarea ei se face intermitent, in timpul meselor, prin canalul cistic si apoi prin canalul coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul principal pancreatic la nivelul sfincterului Oddi (. 9.5.).

Ficatul are o vascularizatie dubla.

Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica si ramurile ei, pana la nivelul lobulilor hepatici.

Vascularizatia functionala este realizata de catre sistemul port hepatic (. 10.13.), format din vena porta, care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si se termina prin capilare la nivelul lobulilor hepa-tici. Acest sistem aduce sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale.

Inervatia ficatului se realizeaza prin plexul hepatic, desprins din plexul celiac (simpatic) si pe cale vagala (parasimpatic).

C. Pancreasul (. 9.5.), de forma alungita, asezat inapoia stomacului, este o glanda mixta de tip acinos, denumita si „glanda salivara abdominala'. Acinii sai secreta sucul pancreatic, care se varsa in duoden prin canalul principal Wirsung si prin canalul secundar Santorini. Intre acinii glandulari se afla insulele Langerhans care secreta insulina si glucagon. Inervatia este vegetativa, simpatica si parasimpatica.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Tulburari de salivatie:

-hipersalivatia – ptialism , - sialoree.Saliva se rezerva in afara cavitatii bucale (se intalneste in stomatite si stenoza esofagiana)

-hiposalivatia – asialie, este cauzata de deshidratare , intoxicatie cu Beladona

Disfagia

-senzatia pacientului ‚de oprire a alimentelor’

-cauze: -tumori , stricturi ale esofagului

-spasm esofagian;cancer esofagian

-se asociaza cu dureri retrosternale leziuni ale mucoasei,regurgitatii,disfonie,scadere ponderala

Anorexie

-este intalnita in cancerul gastric,hepatic si in duodenite si gastrite

-poate fi selectiva pentru carne si grasimi

Greturi ,varsaturi

-in bolile digestive pot fi:

-precoce , dupa mese intalnite in ulcerul gastric

-tardive la 2-4 ore dupa masa in ulcerul duodenal

-continut alimentar in gastrite , boala ulceroasa

-continut alimentar vechi (alimente ingerate cu 24-48 ore inainte)in stenoza pilorica

-continut biliar – in dischineziile biliare

-continut sanguin - hematemeza – in complicatiile bolii ulceroase, cancer gastric

Durere

- Localizare – epigastrica postprandiala sau nocturna intalnita in ulcerul gastroduodenal

*retrosternala in bolile esofagului

*hipocondrul drept in colecistita

*flanc stang , drept in cancer de colon

*abdominala difuza in rectocolita

*fosa iliaca dreapta , in apendicita

*supraombilical , hipocondrul stang - in bara in pancreatita

- Iradiere – in spate ,in ulcerul gastroduodenal

- in umarul drept , in litiaza veziculara

- Manifestare – ca un ‚pumnal’ in cazul perforatiilor

- foame dureroasa in boala ulceroasa

- de intensitate crescuta - colica , biliara , apendiculara , intestinala

- Ritmicitate - marea periodicitate ( durerea aparuta toamna si primavara )

- mica periodicitate ( imediat dupa mese sau la 2-4 ore ) in ulceul gastric sau duodenal

- Factori care amelioreaza durerea :

- alimentatia in boala ulceroasa

- eliminarea scaunului in colite

- tenesme , senzatie imperioasa de defecare intalnite in procesele rectosigmoidiene

Regurgitatie

-reflux alimentar din esofag sau stomac , in cavitatea bucala

- este insotita de arsura retrosternala

- survine mai frecvent in hiperaciditate gastrica

Eructatie

-evacuarea pe gura a gazelor din stomac sau din esofagul inferior.Este intalnita in aerofagie , la persoanele care maninca repede

Pirozis

-arsura retrosternala care uneori inlocuieste durerea are caracter ritmic si periodic (cauza fiind hiperacicitate)

Meteorism

-acumularea gazelor in intestin ,este intalnita in colite , colecistite , ciroza hepatica

Diaree sau constipatii

-diaree acuta de cauze infectioase , cronica intalnita in colita ulceroasa

-perioade alternante de diaree si constipatie intalnite in cancerul de colon

-constipatia determinata :

- repaus prelungit la pat

- procese stenozante - cancer de colon

- afectiuni anale – hemoroizi

- ca efect secundar al unor medicamente

Melena

-hemoragie digestiva superioara exteriorizata prin scaun , intalnita in ulcerul hemoragic , ciroza hepatica cu varice esofagiene (scaun negru lucios ca pacura )

Rectoragie

-hemoragie la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv .Sangele este rosu si acopera scaunul.

PROBLEMELE PACIENTULUI

-alterarea integritatii mucoasei bucale - alterarea confortului fizic -risc de suprainfectie-disconfort abdominal cauzat de durere -anxietate -deficit de volum lichidian-risc de complicatii: -hemoragie digestiva superioara (hematemeza si/sau melena) -perforatie -malignizare (indeosebi pentru ulcerul gastric)-deshidratare-dissconfort abdominal

-hipertermie-alterarea eliminarilor intestinale -risc de alterare a starii generale , cauzata de hemoragii si perforatii ale colonului

OBIECTIVE-pacientul sa prezinte stare de bine -pacientul sa se poata alimenta si hidrata fara dificultate -pacientul sa prezinte temperatura corporala in limita normala-pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic -pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata , de alimentatie , poate preveni aparitia complicatiilor-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane -pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale-tegumentele sa fie curate ,integre ,fara leziuni de grataj-echilibrare hidroelectrolitica-ameliorarea confortului fizic si psihic al pacientului

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE