informatia de miroslava iulie informatia de miroslava iulie · mare din zona moldovei. cum a...

12
I nformaţia de Miroslava PUBLICAŢIE LUNARĂ A COMUNEI MIROSLAVA IULIE 2018 Numărul 7 Tiraj 7000 exemplare Dezvoltarea comunei Miro- slava este cu precădere principa- lul obiectiv al administrației locale. Prioritățile cetățenilor din comuna Miroslava așa cum au reieșit din audiențele susținute de conducerea primăriei, s-au con- cretizat într-un Program de in- vestiții centrat pe modernizarea infrastructurii rurale, extinderea sistemului de alimentare cu apă curentă și canalizare, extinderea rețelei electrice și a rețelei de ilu- minat public. De asemenea, în acest program sunt incluse și reparațiile drumurilor din co- muna Miroslava, consolidarea și modernizarea școlilor, dezvolta- rea activităților și investițiilor din zona parcului industrial și multe altele, investiții care au fost sus- ținute atât din bugetul local al comunei, cât și prin fonduri eu- ropene. Continuare în pagina 4 Investiţiile în infrastructură – motorul dezvoltării economice în comuna Miroslava Uniunea Europeană are ca obiectiv până în anul 2020 transformarea deșeurilor în resurse, dar pentru îndeplinirea acestui obiectiv pe par- cursul acestui proces este obligatoriu asigurarea unei colectări a deșeurilor pe fracții separate, de un proces de reciclare de înaltă calitate și de a lua toate măsurile posibile pentru ca, cantitatea depusă pe depozite să fie cât mai mică. Pentru alinierea la legislația Euro- peană și pentru îndeplinirea obiecti- velor asumate de România în ceea ce privește managementul deșeuri- lor, Județul Iași împreună cu Aso- ciația de Dezvoltare pentru Salubri- tate Iași au demarat implementarea Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor municipale în județul Iași“. Continuare în pagina 3 Biserica Dancaș a fost sfinţită Momente de sărbătoare și bucurie pentru credincioşii din satul Dancaş, comuna Miroslava, județul Iași care în data de 8 iulie 2018 au parti- cipat la slujba de sfințire a Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena“, singurul locaș de cult din zonă. Continuare în pagina 8 interviu cu domnul Dorel Codină, directorul executiv Miroslava Industrial Parc De peste zece ani, se tot vorbește în Iași despre oportunitatea dezvol- tării unui parc industrial. Încercările de a crea un parc industrial au fost multe și mai toate sortite eșecului. Comuna Miroslava a fost prima care a renunțat la vorbe și a trecut la fapte, înființând în 2015 primul parc industrial din județul Iași și cel mai mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In- dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și cum a reușit parcul industrial să atragă zeci de firme și investiții de zeci de milioane de euro aflăm de la Dorel Codină, directorul executiv al Miroslava Industrial Parc. Citiţi în pagina 5 Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în judeţul Iași „Parcul Industrial Miroslava va deveni un pol industrial al Moldovei“

Upload: others

Post on 07-Feb-2020

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

Informaţia de Miro slavaPUBLICAŢIE LUNARĂ A COMUNEI MIROSLAVA

IULIE 2018 Numărul 7 Tiraj 7000 exemplare

Dezvoltarea comunei Miro-slava este cu precădere principa-lul obiectiv al administrațieilocale. Prioritățile cetățe nilor dincomuna Miroslava așa cum aureieșit din audiențele susținute deconducerea primăriei, s-au con -cretizat într-un Program de in -vestiții centrat pe modernizareainfrastructurii rurale, extindereasistemului de alimentare cu apăcurentă și canalizare, extinderearețelei electrice și a rețelei de ilu-minat public. De asemenea, înacest program sunt incluse șireparațiile drumurilor din co-muna Miroslava, consolidarea șimodernizarea școlilor, dezvolta-rea acti vităților și investițiilor dinzona parcului industrial și multealtele, investiții care au fost sus -ținute atât din bugetul local alcomunei, cât și prin fonduri eu -ropene.

Continuare în pagina 4

Investiţiile în infrastructură – motoruldezvoltării economice în comuna Miroslava

Uniunea Europeană are ca obiectivpână în anul 2020 transformareadeșeurilor în resurse, dar pentruîndeplinirea acestui obiectiv pe par-cursul acestui proces este obligatoriuasigurarea unei colectări a deșeurilorpe fracții separate, de un proces dereciclare de înaltă calitate și de a luatoate măsurile posibile pentru ca,cantitatea depusă pe depozite să fiecât mai mică.

Pentru alinierea la legislația Euro -peană și pentru îndeplinirea obiecti-velor asumate de România în ceeace privește managementul deșe uri -

lor, Județul Iași împreună cu Aso -ciația de Dezvoltare pentru Salubri-tate Iași au demarat implementareaProiectului „Sistem de Ma na gement

Integrat al Deșeurilor municipale înjudețul Iași“.

Continuare în pagina 3

BisericaDancaș a fost

sfinţită Momente de sărbătoare și bucurie pentru

credincioşii din satul Dancaş, comuna Miroslava,județul Iași care în data de 8 iulie 2018 au parti-cipat la slujba de sfințire a Bisericii „SfințiiÎmpărați Constantin și Elena“, singurul locaș decult din zonă.

Continuare în pagina 8

� interviu cu domnul DorelCodină, directorul executivMiroslava Industrial Parc

De peste zece ani, se tot vorbeșteîn Iași despre oportunitatea dezvol -tării unui parc industrial. Încercărilede a crea un parc industrial au fostmulte și mai toate sortite eșecului.Comuna Miroslava a fost prima carea renunțat la vorbe și a trecut lafapte, înființând în 2015 primul parc

industrial din județul Iași și cel maimare din zona Moldovei. Cum aevoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fostînceputurile și cum a reușit parculindustrial să atragă zeci de firme șiinvestiții de zeci de milioane de euroaflăm de la Dorel Codină, directorulexecutiv al Miroslava IndustrialParc.

Citiţi în pagina 5

Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în judeţul Iași

„Parcul Industrial Miroslava va deveni un pol industrial al Moldovei“

Page 2: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

2 Informaţia de Miro slavaADMINISTRAŢIE

Reunit în ședinţa ordinară, îndata de 28.06.2018, la ora10.00, în sala de şedinţe aPrimăriei Miroslava, ConsiliulLocal Miroslava a dezbătut şiaprobat următoarelenormative locale:

� Hotărârea nr. 131/28.06.2018privind aprobarea președintelui deședință pentru trimestrul al III-lea,respectiv pentru lunile iulie, august șiseptembrie 2018.

� Hotărârea nr. 132/28.06.2018privind aprobarea încetării de drept acontractului de concesiunenr.33143/17.12.2015, încheiat întreComuna Miroslava şi doamna VeleșcuLaura.

� Hotărârea nr. 133/28.06.2018privind aprobarea încetării de drept acontractului de concesiune nr.23360/14.09.2015, încheiat întreComuna Miroslava şi doamna LambăNaomi-Claudia.

� Hotărârea nr. 134/28.06.2018privind aprobarea încetării de drept acontractului de concesiunenr.33025/17.12.2015, încheiat întreComuna Miroslava şi domnul GavrilDănuț-Mihai.

� Hotărârea nr. 135/28.06.2018privind aprobarea încetării de drept acontractului de concesiunenr.12865/26.04.2016, încheiat întreComuna Miroslava şi domnulAmihălăchioaei Vlad.

� Hotărârea nr. 136/28.06.2018privind modificarea și completareaHotărârii Consiliului Local Miroslavanr.85/26.04.2018.

� Hotărârea nr. 137/28.06.2018privind introducerea în inventaruldomeniului public al comuneiMiroslava a obiectivului de investiție:„Construire casă prăznicară în sat

Valea Adîncă, comuna Miroslava,județul Iași“.

� Hotărârea nr. 138/28.06.2018privind rectificarea bugetului devenituri și cheltuieli al ComuneiMiroslava, județul Iași, în trimestrul alII-lea 2018.

� Hotărârea nr. 139/28.06.2018privind revocarea H.C.L. Miroslavanr.93/26.04.2018 .

� Hotărârea nr. 140/28.06.2018privind însușirea de către ConsiliulLocal Miroslava a modificărilor șicompletărilor din InventarulDomeniului Public al ComuneiMiroslava, Anexă nr.1 la H.C.L.Miroslava nr. 2/30.01.2018.

� Hotărârea nr. 141/28.06.2018privind însușirea de către ConsiliulLocal Miroslava a modificărilor șicompletărilor din InventarulDomeniului Privat al ComuneiMiroslava, județul Iași, Anexă nr.1 laH.C.L. nr. 3/30.01.2018 și acontractului de vânzare-cumpărareautentificat sub nr. 1272/2018.

� Hotărârea nr. 142/28.06.2018privind instituirea taxei specialepentru publicarea anunțurilor depromovare aserviciilor/lucrărilor/produselor înpublicația lunară a comunei:„Informația de Miroslava“, lasolicitarea agenților economici șimodificarea și completarea Anexei nr.IX din H.C.L. Miroslava nr.231/29.11.2017.

� Hotărârea nr. 143/28.06.2018privind aprobarea inițieriidemersurilor de actualizare a PlanuluiUrbanistic General al ComuneiMiroslava, județul Iași.

� Hotărârea nr. 144/28.06.2018privind aprobarea hotărâre prin careConsiliul Local Miroslava ia act și îșiînsușește bugetul de venituri șicheltuieli al S.C. MIROSLAVA

INDUSTRIAL PARC S.R.L. pentruanul 2018.

� Hotărârea nr. 145/28.06.2018privind aprobarea documentaţiei şi aindicatorilor tehnico-economici pentruurmătoarele proiecte: 1. „Înființareaunui incubator de afaceri, MiroslavaStart-Up“; 2.“Construire sală de sport,Localitatea Uricani, ComunaMiroslava, Judeţul Iaşi“;3.“Construire sală de sport,Localitatea Corneşti, ComunaMiroslava, Judeţul Iaşi“; 4.„Construcţia, reabilitarea,modernizarea, extinderea şi dotareainfrastructurii educaţionale pentruînvăţămantul profesional şi tehnic încadrul liceului „Mihail Kogalniceanu“din Comuna Miroslava, Judeţul Iași“.

� Hotărârea nr. 146/28.06.2018privind aprobarea Regulamentului deOrdine Interioară a aparatului despecialitate al primarului ComuneiMiroslava, județul Iași.

� Hotărârea nr. 147/28.06.2018privind încetarea prin acordul părțilora contractului de concesiune

nr.14598/11.07.2013 încheiat întreComuna Miroslava şi doamna NițăGeorgeta;

� Hotărârea nr. 148/28.06.2018privind achiziționarea de cătrePrimăria Comunei Miroslava aserviciilor de consultanță juridicăpentru realizarea proceduriloraferente refinanțării unor contracte decredit.

� Hotărârea nr. 149/28.06.2018privind acordarea de către ConsiliulLocal Miroslava a sumei de 2500 leipentru plată contravaloare serviciifunerare prestate pentru înhumareadefunctului Sîngiu Dumitru.

� Hotărârea nr. 150/28.06.2018privind concesionarea terenului însuprafață de 100 m.p., situat înintravilan comuna Miroslava, județulIași, aparținând domeniului privat alcomunei, tarla 30, parcela Cc 1501/10pentru desfășurare activitățieconomice-magazin alimentar.

� Hotărârea nr. 151/28.06.2018privind înființarea incubatorului deafaceri „MIROSLAVA START-UP“.

Naşteri� Condurache Ştefania-Marina� Tafuni Adam-George� Bodnariuc Darius-Adelin� Petrila Mihuţ-Andrei

Căsătorii� Malcoci Mihai

şi Ciobanu Maria� Munteanu Artur-Ştefan

şi Florescu Daniela-Roxana

� Costandache Alin-Gabi şiTeclă Lăcrămioara-Liliana

� Iftimie Dragoş şi Marin Oana

� Vasilache Bogdan-Mihai şiŞuhanea Aurelia

� Talpeş Alexandru-Dănuţ şiNistor Liliana

� Malachia Vasile şiFăgăteanu Mona-Nicoleta

� Chelaru Tudorel-Ştefan şiBîrcă Andreea

� Andrei Eugen şi Mazilu Ana-Maria

� Grădinaru Radu şi Rotaru Gianina

� Andrei Vlad şi Postolache Cosmina

� Stoica Alin-Ionuţ şi Cojan Georgiana-Diana

� Gavrilaş Gaby-Petronel şiGalan Gabriela-Mădălina

� Veveriţă Mihai şi Dimitriu Irina

� Ajidaucei Mihai şi Popescu Maria

� Acatrinei Ciprian-Alexandruşi Burciu Alexandra

� Vlase Narcis şi Blagoci Daniela

� Popovic Florin şi Guriuc Ana-Nicoleta

Decese� Titu Ana, Miroslava, 82 ani� Amarandei Elena, Dancaş,

95 ani� Ursache Vasile, Ciurbeşti,

84 ani� Olaru Viorica, Miroslava,

68 ani� Livadaru Costel, Horpaz,

55 ani� Trocin Neculai, Iaşi, 77 ani� Ernilă Valeria, Balciu, 55 ani� Dumitraşcu Mihai-Ion,

Brătuleni, 87 ani� Vicol Maria, Ciurbeşti, 79 ani� Plugariu Vasile, Brătuleni,

71 ani� Toma Ana, Uricani, 61 ani

Poliţia Locală Miroslava,departamentul Mediu, felicităpe toţi gospodarii din comunăcare au înţeles să cureţe rigo-lele, şanţurile sau podeţele dinfaţa proprietăţilor. În acelaşitimp, sunt destule persoanecare, din diferite motive, re-fuză să respecte prevederileHCL 223-2017, cu privire lacurăţenia din faţa imobilelorpe care le deţin cu orice titlusau pe întreaga lungime afe-rentă proprietăţilor, indife-rent dacă au rigolă, şanţ,pod sau pur şi simplu spaţiuîntre gard şi marginea asfal-tului.

Având în vedere faptul căîn ultima perioadă au căzutprecipitaţii consistente, acolounde nu au fost curăţate cana-

lele de scurgere, apa a năvălitîn gospodării, provocând pa-gube.

Atenţionăm încă o dată petoţi cei care deţin spaţii, tere-nuri, gospodării, să facă astfelîncât toate șanțurile să fiecurățate, iar buruienile stârpi -te.

Acţiunile de control vorcontinua pe această linie, iaracolo unde vom întâmpina reavoinţă, vor fi aplicate sanc-ţiuni conform HCL 223-2017, art.6, lit.t, între 200 şi500 lei pentru persoane fi-zice şi între 1000 şi 2500 leipentru persoane juridice.

Doru PETRICĂ,Poliţist Local -

Departament Mediu

Omul gospodar secunoaște de la poartă!

Stare civilă – luna iulie 2018

Hotărâri ale Consiliului LocalMiroslava din luna iunie 2018

Page 3: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

3Informaţia de Miro slava ADMINISTRAŢIE

Continuare din pagina 1

Abordarea problemelor ce țin de ma-nagementul deșeurilor, la acest moment,se face ținându-se cont de legislația eu-ropeană, dar și cea națională din dome-niu.

Asociația de Dezvoltare pentru Salu-britate Iași are 99 de membri, reprezen-tând toate autoritățile locale (comunele,orașele, municipiile, consiliul județean),inclusiv comuna Miroslava, județul Iași.Asociația s-a constituit în scopul înfiin -țării, organizării, reglementării, exploa-tării, monitorizării și gestionarii încomun a serviciului de salubrizare peraza de competenta a unităților adminis-trativ-teritoriale membre, precum și rea-lizarea în comun a unor proiecte deinvestiții publice de interes zonal sau re-gional în județul Iași. Proiectul „Sistemde Management Integrat al Deșeurilormunicipale, în județul Iași“ (SMID) afost cofinanțat din Fondul European deDezvoltare Regională prin ProgramulOperațional Sectorial „Mediu“ 2007-2013 și Programul Operațional Infra -structură Mare 2014-2020. Valoareatotală a proiectului este de 69,3 milioaneEuro. Sistemul de colectare selectivă adeșeurilor adoptat în cadrul SMID estede pre-colectare a deșeurilor menajerenepericuloase de la populație, separat, pepatru fracții – deșeuri reziduale, hârtie șicarton, metal /plastic și sticlă, în contai-nere de culori și capacități diferite înfuncție de tipul deșeului și de zona decolectare (rural, urban).

Proiectul SMID a pus bazele unei in-frastructuri moderne de colectare și tra-tare a deșeurilor, astfel încât să se atingăindicatorii de valorificare impuși delegislația în vigoare, respectiv atingerea,până în anul 2020, a unui nivel de pre-gătire pentru reutilizare și reciclare deminimum 50% din masa totală a canti -tăților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal,plastic și sticlă provenind din deșeurilemenajere.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de peacest proiect s-au achiziționat 125.220pubele de 120 l; 9.795 containere de 1,1mc; 31.917 compostoare; 40 containere32 mc; 9 camioane transport de 24 și 37tone etc. Pentru a eficientiza transportuldeşeurilor, s-au realizat 2 noi staţii detransfer la Bălţaţi şi Ruginoasa. Dupăcompactare, deșeurile sunt transportatela Centrul de Management Integrat alDeşeurilor Ţuţora. Stația de transfer dela Ruginoasa are o capacitate de 44.000tone/an și deservește 176.000 locuitori.Stația de transfer de la Bălțați are o ca-

pacitate de 17.000 tone/an și deservește70.000 locuitori.

Deşeurile reciclabile colectate de lapopulaţie sunt sortate în staţiile de sor-tare de la Ruginoasa, Țuțora, Şipote șiHârlău. Stația de sortare de la Ruginoasaare o capacitate de 10.000 tone/an. Stațiade sortare de la Țuțora are o capacitatede 51.000 tone/an, cu două linii de sor-tare: una de 29.000 tone/an și una de22.000 tone/an. Etapa de dinaintea depo-zitării finale o constituie tratarea deșeu -rilor biodegradabile. Acest lucru se faceîn Stația de Tratare Mecano-Biologicăpentru deșeurile reziduale și în Stația deCompostare pentru deșeurile organice.Ambele instalații sunt realizate la Ţu-ţora, în cadrul Centrului de ManagementIntegrat al Deşeurilor. Centrul de Mana-gement Integrat al Deşeurilor (CMID)de la Ţuţora include 2 staţii de sortare, ostaţie de compostare, o staţie de trataremecano-biologică şi un depozit conformde deşeuri este cea mai complexă com-ponentă a proiectului. CMID are capaci-tatea de a prelucra 50.000 tone dede şeuri reciclabile şi 140.000 tone dedeşeuri menajere anual. Tehnologia exis-tentă este de ultimă oră, stația de trataremecano-biologică fiind una dintre celemai mari instalații de acest tip din țară,asigurând reducerea drastică a volumu-lui și greutății deșeurilor reziduale ce ur-mează a fi depozitate. Etapa de tratarebiologică are cea mai avansată tehnolo-gie, fiind 100% automatizată. Elimina-rea finală a deșeurilor se realizează îndepozitul ecologic de deșeuri Ţuţora.

Prin Proiectul SMID s-a realizat unnou compartiment de depozitare, care vaintra în funcțiune după epuizarea celuleiaflată în uz în prezent. Tot în cadrul Pro-iectului SMID au fost prevăzute și închi-derile depozitelor de deșeuri urbaneneconforme existente. Până în anul

2009, deşeurile colectate de pe raza ju-deţului erau depozitate în totalitate în 4depozite neconforme aflate la Tomeşti,Paşcani – Valea Seacă, Tg. Frumos –Adân cata şi Hârlău.

La momentul actual Asociația de Dez-voltare pentru Salubritate Iași este înfază de atribuire a celor două contracteaferente Proiectului SMID și anume: aContractului de delegare a gestiuniiactivității de colectare și transport aldeșeurilor municipale în județul Iași și aContractului de delegare a activității deoperare a stațiilor de transfer și ainstalațiilor de tratare a deșeurilor mu-nicipale în județul Iași.

SMID contribuie la creșterea standar-dului de viață a populației județului Iași,prin asigurarea serviciilor de salubritatepentru toți locuitorii. Efectul pozitiv asu-pra factorilor de mediu este unul semni-ficativ, prin reducerea substanțială aemisiilor în apă, aer și sol.

Conform proiectului SMID, Autorită -ți le Locale au stabilit ca la niveluljudețului Iași plata serviciului de salubri-tate să se realizeze prin intermediultaxei, colectate de către autoritățile lo-cale din județ.

„Sistemul de management integrat aldeșeurilor este unul dintre cele mai im-portante proiecte de la nivelul județuluiIași, iar în afară de componenta func -țională, mesajul colectării separate tre-buie transmis fiecărui cetățean. Înjudețul Iași suntem la finalizarea proiec-tului, delegarea serviciilor de operarefiind în derulare, iar prin modul defuncționare a acestuia dorim să fim unexemplu la nivel național privind colec-tarea selectivă a deșeurilor. Mai multeinformații puteți găsi pe site-ul nostru –www.adisiasi.ro“ - a declarat dl. RăzvanGheorghiu, director ADIS Iași.

Pentru cetățenii din comunei Miro-slava, județul Iași au fost alocați unnumăr de 2.893 recipienți de 120 de lpentru colectarea deșeurilor menajere,iar pentru colectarea deșeurilor recicla-bile 138 de containere de 1100 l. Pe razacomunei vor fi amenajate 46 de punctede colectarea deșeurilor reciclabile. Ope-ratorul de salubritate desemnat în urmalicitației pentru colectarea și transportuldeșeurilor va presta serviciul cu mașininoi, echipate cu sisteme de cântărire, iarplata serviciilor se va face în funcție decantitatea de deșeuri colectată prin pri-măria comunei Miroslava. Taxele care

vor fi plătite de către cetățeni la primărienu vor depăși 4,2 lei/persoană/lună pen-tru anul 2019. Veniturile obținute dinvân zarea deșeurilor reciclabile vor fiscăzute din facturile de servicii, astfelîncât cu cât cantitatea de reciclabile va fimai mare și cetățenii mai responsabili,cu atât beneficiile vor fi mai mari.

„Comuna Miroslava este o comunăfoarte mare și ca întindere și ca numărde locuitori, prin urmare efectuarea ser-viciului de salubritate pentru comunanoastră nu este un lucru simplu. Expe -riențele avute cu operatorii de salubri-tate cu care am colaborat până acum nuau fost tocmai fericite și asteptăm cu in-teres implementarea proiectului SMID.Deși din punctul de vedere al adminis -trației locale colectarea taxei de salubri-zare de la cetățeni va însemna muncă înplus, faptul că valoarea taxei va fi jumă-tate din costul actual al serviciului/per-soană/lună precum și faptul că nouloperator va avea infrastructura logisticăși operațională necesară unui astfel deproiect, a cântărit mult în luarea decizieide a ne înscrie ca și parteneri în proiec-tul mai sus amintit. Cetățenii comuneitrebuie să înțeleagă că legislația ne im-pune să ne aliniem normelor europene șidepinde de noi care dintre variante vomalege: cea de beneficiari ai unui sistemde management al deșeurilor așa cumeste descris în normele europene sau ceade plătitori de amenzi pentru nerespec-tarea acestor normative“, a declarat ing.Corina Darabană, consilier ecolog al Pri-măriei Miroslava.

Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în judeţul Iași

Răzvan Gheorghiu - Director ADIS Iasi

Page 4: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

4 Informaţia de Miro slavaPROIECTE&INVESTIŢII

În decursul anului 2018 s-a menținutdinamica investițiilor și modernizărilorde infrastructură în comuna noastră.Investițiile prin Programul Național deDezvoltare Locală (PNDL) reprezintăo sursă principală de finanțare pentruinfrastructura locală și are la bază prin-cipiul conform căruia în fiecare localitatedin țară trebuie să fie asigurat un setminim de servicii publice (10 S), în do-meniile: sănătate, educație, apă – cana-lizare, energie termică și electrică, in-clusiv iluminat public, transport / drumuri,salubrizare, cultură, culte, locuire șisport. În acest context, primăria comuneiMiroslava, județul Iași a depus în decursulanului 2017 un număr de 12 proiecte definanțare la Ministerul Dezvoltării Re-gionale și Administrației Publice. Laacest moment sunt semnate 6 contractede finanțare – PNDL II, după cum ur-mează: 1. Înființare rețea de colectareape uzate în satele Proselnici, Corneștiși Dancaș, Comuna Miroslava, JudețulIași; 2. Extindere și modernizare ȘcoalaGimnazială „Colonel Constantin Langa“Miroslava, Loc. Miroslava, Comuna Mi-roslava, Județul Iași; 3. Extinderegrădiniță și construire creșă în cadrulȘcolii „Colonel Constantin Langa“ Mi-roslava, Loc. Miroslava, Comuna Mi-roslava, Județul Iași; 4. Modernizareșcoala primară, Localitatea Proselnici,Comuna Miroslava, Județul Iași; 5. Ex-tindere și modernizare școala primară,

Localitatea Ciurbești, Comuna Miro-slava, Județul Iași; 6. Modernizaregrădiniță cu program normal, LocalitateaHorpaz, Comuna Miroslava, JudețulIași. După finalizarea documentațiilortehnico-economice (proiectele tehniceși caietele de sarcini) toate proiectelede execuție lucrări vor fi publicate însistemul informatic al achizițiilor publiceîn cel mai scurt timp, urmând mai apoiexecutarea lucrărilor propriu-zise. Înmomentul de față se află în curs deexecuție proiectul PNDL I - Reabilitare,modernizare şi recompartimentare ŞcoalaGimnazială „Miron Barnovschi“ Uri-cani, Localitatea Uricani, Comuna Mi-roslava, Judeţul Iaşi. Valoarea totală aacestor investiții depășește suma de 22,3miloane lei, din care contribuția bugetuluilocal ajunge la 0,8 milioane lei.

Exclusiv cu finanțare din bugetullocal al comunei Miroslava se află îndiverse etape ale execuției de lucrăridiverse investiții publice, dintre caremenționăm câteva: 1. Extinderea rețelelorelectrice în comuna Miroslava, sat Gău-reni, zona str. Zorilor; 2. Modernizarestrada Via mare - sat Uricani și str. Inv.Cernescu Vasile-sat Proselnici, com.Miroslava (prelungire proiect Măsura125); 3. Înființare sens giratoriu în co-muna Miroslava, sat Brătuleni, stradaBasarabia; 4. Lucrări de alimentare cuenergie electrică - rețea de utilizare; 5.Investiții în parcul industrial I (extindere

sistem de canalizare in Parc IndustrialMiroslava, racordare la rețea de gaznatural, lucrări de alimentare cu energieelectrica -rețea de utilizare, extindererețele de gaz natural-distribuție). Va-loarea totală estimativă a acestor investițiidepășește suma de 10 milioane lei.

Cu finanțare prin Programul Naționalde Dezvoltare Rurală, Submăsura 7.2se află tot în stadiul de execuție lucrăriproiectul Extindere infrastructură deapă uzată în localitățile Găureni, Uricani,Brătuleni, Vorovești, Valea Ursului șiCiurbești din comuna Miroslava, judeţulIaşi, în cadrul căruia valoarea contractului

de execuție lucrări este de 7,8 milioanelei.

„Toate aceste proiecte depuse de cătrenoi la finanțatori și investițiile care suntacum în derulare sunt făcute pentruîmbunătățirea condițiilor de trai pentrulocuitorii comunei noastre. S-au depuseforturi foarte mari din partea tuturor ceiimplicați ca să ajungem aici. Nu dorimsă ne oprim aici, avem și alte idei de dez-voltare, se lucrează la foc continuu și întimp ce anumite proiecte se vor încheia,avem puterea și determinarea să începemaltele noi“, a declarat primarul comuneiMiroslava, județul Iași dl. Dan Niță.

Programul Operațional Regional (POR)2014-2020 succede Programul OperaționalRegional 2007-2013 și este unul dintre pro-gramele prin care România va putea accesafondurile europene structurale și de in -vestiții provenite din Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională (FEDR), înperioada actuală de programare.

În acest context, POR 2014–2020 îșipropune ca obiectiv general creștereacompetitivității economice și îmbunătă -țirea condițiilor de viață gionale, prinsprijinirea dezvoltării mediului de afa-ceri, infrastructurii și serviciilor, pentrudezvoltarea durabilă a regiunilor, astfelîncât acestea să își poată gestiona în modeficient resursele și să își valorificepotențialul de inovare și de asimilare a

progresului tehnologic. Aceste obiectivesunt traduse în 11 axe prioritare (plus oaxă de asistență tehnică), care au în totalo alocare estimată de 8,25 miliarde euro,din care 6,7 miliarde de euro reprezintăsprijinul UE, prin Fondul European pen-tru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5miliarde de euro - contribuția na țională.

Comuna Miroslava, județul Iași a iden-tificat în acest program de finanțareoportunități pentru finanțarea unor pro-iecte. Drept urmare, la începutul luniiiulie 2018, specialiștii din cadrul primă-riei comunei Miroslava a depus 4 cereride finanțare la Agenția pentru DezvoltareRegională Nord Est Piatra-Neamț: 1.„Înființarea unui incubator de afaceri,Miroslava Start-Up“; 2. „Constru ire sală

de sport, localitatea Uricani, co muna Mi-roslava, județul Iași„; 3. „Cons truire salăde sport, localitatea Cornești, comunaMiroslava, județul Iași„; 4. „Construcția,reabilitarea, modernizarea, extinderea șidotarea infrastructurii educaționale pen-tru în văță mân tul profesional tehnic în ca-drul liceului „Mihail Kogălniceanu“ dincomuna Miroslava, județul Iași“„. Valoa-rea totală a celor 4 proiecte depuse sprefinanțare prin Programul Operațional Re-gional (POR) 2014-2020 va depăși 29 mi-lioane lei. În acest moment aceste cereride finanțare se află în stadiul de evaluare.

„Chiar dacă vom intra în competiție cuautorități publice locale – consilii jude -țene, municipii, orașe și comune, cât și cufirme private din toate județele RegiuniiNord-Est, am lucrat cu mult entuziasm laacest proiecte și suntem optimiști. Referi-tor la Miroslava Start-up – incubatorul deafaceri – precizez faptul că se va realiza oclădire nouă cu spații de producție, in -stalații, sisteme de alimentare cu energieelectrică, rețele de telecomunicații, rețelede alimentare cu gaze, apă, de canalizare,parcări şi servicii de internet pe osuprafață de aproximativ 10000 mp înspate la SC ANTIBIOTICE SA. Incubato-rul de afaceri va asigura pentru firme noiînființate un pachet integrat de servicii,

care va include în principal: servicii depre-incubare – consultanță pentru înfi -ințarea firmei, acordarea de asistență teh-nică, consultativă și administrativă,consultanță juridică și de contabilitate,cursuri de formare antreprenorială și pro-fesională, asigurarea cheltuielilor deînființare, dar și servicii post-incubareconstând în asigurarea infrastructurii deutilități, a sistemelor IT, promovarea latârguri și expoziții, precum și în mediulonline, accesul la surse de finanțare. Altedouă proiecte se referă la cons trucția adouă săli noi de sport în satele Uricani șiCornești, deoarece sala de sport actualănu mai face față multiplelor solicitări. Nuîn ultimul rând, ne-am gândit la liceulagricol unde am propus construcția unorclădiri noi și modernizarea și dotareacelor existente. Aceste fonduri care vor fiatrase vor contribui la dezvoltarea comu-nei noastre, la binele comun al locuitori-lor. Pentru echi pa noastră rămâne unobiectiv major, având în vedere nevoile deinvestiții în sfera infrastructurii, utilită -ților, serviciilor, care se pot concretizaîntr-un timp mai scurt, dându-ne posibili-tatea să dezvoltăm mai multe proiecte șiextinzând finanțarea dincolo de bugetullocal.“, a declarat Dan Niță, primarul co-munei Miroslava, județul Iași.

Proiecte prin fonduri europene în Miroslava -Programul Operaţional Regional 2014-2020

Investiţiile în infrastructură –motorul dezvoltării economice în

comuna Miroslava

Page 5: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

5Informaţia de Miro slava INTERVIU

De peste zece ani, se totvorbește în Iași despreoportunitatea dezvoltării unuiparc industrial - încercări multeși mai toate sortite eșecului.Comuna Miroslava a fost primacare a renunţat la vorbe și atrecut la fapte, înfiinţând în2015 primul parc industrial dinjudeţul Iași și cel mai mare dinzona Moldovei. Cum a evoluat înultimii doi ani Parcul IndustrialMiroslava, cum au fostînceputurile și cum au reușit săatragă zeci de firme și investiţiide zeci de milioane de euroaflăm de la Dorel Codină,directorul executiv al„Miroslava Industrial Parc“.

Reporter (R): Înainte de a intra dinplin în subiect, vă rog să schițați încâteva cuvinte o descriere a ParculuiIndustrial din Miroslava: ce a fostatunci, în 2015, ce este astăzi și ce per-spective sunt pe viitor?

Dorel Codină (D.C.): E greu să cu-prinzi în câteva propoziții o muncăsusținută timp de doi-trei ani. Cu toateacestea, aș putea spune că, dacă în urmăcu doar doi ani eram în stadiul în careaveam o simplă hârtie care confirmafaptul că avem titlu de parc industrial,în prezent, „Miroslava Industrial Parc“înseamnă zeci de clienți de top, aproxi-mativ 60-70 de milioane de euro -investiții care se vor derula până în 2020și peste 2.000 de locuri de muncă. Câtdespre viitor, ne dorim ca Parcul IndustrialMiroslava să devină o instituție cu carejudețul Iași să se mândrească și să deve-nim un adevărat pol industrial pentruîntreaga zonă a Moldovei, să ajungemsă concurăm în mod real parcurile in-dustriale de tradiție precum cele dinCluj, Oradea sau Ploiești.

R: Revenim la începuturi, la anul2015, când s-a înființat Parcul IndustrialMiroslava. Ați crezut dela început căar putea fi un proiect de succes?

D.C.: Voi fi puțin mai tehnic în primaparte a răspunsului. Procedural, ParculIndustrial Miroslava a luat ființă în 2015,când prin ordinul nr. 350 al MinisteruluiDezvoltării Regionale și AdministrațieiPublice, se acorda titlul de parc industrialsocietății „Miroslava Industrial Parc“SRL, societate deținută de către ComunaMiroslava, prin Consiliul Local. Pânăatunci însă, a fost nevoie de o muncăsusținută din partea Primăriei Miroslavacare a pregătit documentația în vedereaobținerii titlului de parc industrial și aicitrebuie să remarc că Miroslava are unprimar vizionar și funcționari implicațiși bine pregătiți, deoarece nu este ușorsă duci la bun sfârșit un astfel de de-mers.

Eu am intrat în echipa parcului indus-trial din 2016 și, împreună cu colegiimei, în primă etapă am început să facemdemersurile organizatorice pentru că, cel

puțin la Iași, nu exista experiența de ma-nagement al unui asemenea proiect. În-ceputurile au fost dificile pentru că nicipotențialii clienți pe care îi abordam nuînțelegeau avantajele și oportunitatea dea fi rezidenți într-un parc industrial. Afost nevoie în unele cazuri de zeci de în-tâlniri pentru a convinge o companie sădevină clientul nostru. Dacă am crezutcă va fi un proiect de succes? Ei bine,înainte de aveni la Parcul Industrial Mi-roslava am făcut o vizită la Cluj undeam văzut gradul de dezvoltare al celorpatru parcuri industriale de acolo și, da,am venit extrem de determinat să facemdin Parcul Industrial Miroslava un proiectde succes!

R: Pentru cei care nu sunt fa milia -rizați cu ceea ce înseamnă Parcul In-dustrial Miroslava, ne puteți spune undeeste localizat, ce suprafață de teren ad-ministrează?

D.C.: Noi administrăm în prezent osuprafață de 46,4 hectare de teren situateîn Brătuleni, exact lângă Fabrica Delphi,în spatele complexului Metro și cu ieșiredirectă la șoseaua de centură. Din celepeste 46 de hectare, noi putem folosipentru construcția de hale industrialedoar aproximativ 35 de hectare, restulterenului fiind afectat de drumurile inte-rioare din parc, de spațiile destinaterețelelor de utilități și de o rețea de înaltătensiune care traversează perimetrul zoneiindustriale. Terenul este în proprietateacomunei Miroslava și este dat în admi-nistrare societății „Miroslava IndustrialParc“ SRL, societate controlată de cătreConsiliul Local Miroslava, deoarecelegea parcurilor industriale prevede înmod expres că administratorul unui parcindustrial trebuie să fie o societate co-mercială, o autoritate publică neavânddreptul să desfășoare activități comer-ciale.

R: Ne spuneați că parcul industrialeste deja un proiect de succes. Ce în-seamnă asta mai exact? Câte firme ac-tivează în prezent în zona industrialăde la Miroslava?

D.C.: Atunci când am afirmat că ParculIndustrial Miroslava este deja un proiectde succes m-am gândit în primul rând lafaptul că, în momentul de față, avemgrad de ocupare de aproape sută la sută.Cu alte cuvinte, avem atribuită investi-torilor aproape întreaga suprafață de 35de hectare disponibilă. Asta înseamnăun număr de peste 50 de firme care și-auconstruit deja sau urmează să-și con-struiască în următorii doi ani hale deproducție sau unități logistice în Miro-slava. Valoarea totală a investițiilor asu-mate de către companii se ridică la apro-ximativ 70 de milioane euro, iar înactivitățile care se vor desfășura în peri-metrul parcului industrial vor fi angrenațipeste două mii de angajați.

R: Peste 50 de firme, investiții dezeci de milioane de euro și mii de locuride muncă, sună aproape incredibil. Neputeți da exemple de companii care voractiva în Parcul Industrial?

D.C.: Vă pot spune că vom aveaactivități diverse în perimetrul ParculuiIndustrial, de la industria alimentară șifarmaceutică și până la companii dindomeniul construcțiilor. De pildă, esterelevant să menționăm că firma Electra,cel mai mare producător de interfoanedin România și unul dintre cei mai maridin Europa, își va muta la Miroslavatoate cele trei fabrici din grup și ceipeste 250 de angajați. Din domeniul far-maceutic putem aminti Fildas Trading,unul dintre cei mai mari distribuitori demedicamente din România, companiecare deține și grupul de farmacii Catena,dar și producătorul ieșean Fiterman Phar-ma sau distribuitorul de medicamentede uz veterinar Vetro. În domeniul ali-mentar, menționăm fabrica de produsede patiserie congelată pe care o va dez-volta compania care deține brandurilePetru și DopoPoco, o altă companie dinAfrica de Sud care va face produse dincarne sau o firmă din Republica Moldovacare va produce, de asemenea, produsecongelate de uz alimentar. Mai adăugămapoi tipografii foarte importante, precumcompania elvețiană Inovalabel sau Mas-terPrint. Avem printre rezidenți și firmedin domeniul distribuției de materialeelectrice precum Resonance, firme careproduc mase plastice, precum AllGreensau Plastic&Paper Distribution, companiidin industria chimică precum Casa Lebădasau Global Alliance și firme care producmașini unelte, precum Knuth sau Al-lmetech sau Trevis Grup. Mai mult, sa-lutăm și prezenta unei firme importantedin domeniul IT&C, precum GeminiCad Systems. În fine, în Parcul Industrialvor activa și firme din domeniulconstrucțiilor și confecțiilor metalice,precum Mecon SA, Panoterm, Stef Invest,Mega Edile, ZupFinestre, Avinci și mulțialții.

R: Cum poate o firmă, de exemplu,să devină rezident în Parcul IndustrialMiroslava? Ce criterii trebuie să înde-plinească și de ce ar fi avantajos pentruo companie să investească într-un parcindustrial?

D.C. În cazul tuturor rezidenților și alpotențialilor clienți noi avem o procedurăsimplă: mai întâi depun o cerere cătreParcul Industrial în care explică pe scurtdomeniul de activitate, valoarea investiției,numărul de angajați și suprafața de terende care au nevoie. Toate firmele caredepun cereri primesc întreaga documen -tație și sunt invitate apoi la o licitațiepublică pentru adjudecarea suprafețelorde teren scoase la licitație. Pentru a fieligibile, companiile trebuie să dovedeascăexperiență în domeniul în care doresc săfacă investiția, să demonstreze o situațiefinanciară solidă, să nu aibă datorii cătrebugetul de stat și să îndeplinească celalaltecondiții cuprinse în Regulamentul deAcces în Parcul Industrial. În privințaavantajelor pe carele au rezidenții unuiparc industrial, țin să menționez că, înstrăinătate, cele mai importante investițiiindustriale sunt dezvoltate în parcuri in-dustriale. În România, există o lege aparcurilor industriale, Legea nr. 186/2013,

care oferă facilități fiscale importanterezidenților din parcurile industriale. Deasemenea, este important de menționatcă în Parcul Industrial Miroslava rezidențiiau utilitățile asigurate la limita terenului,Primăria Miroslava investind sume uriașeîn construcția drumurilor interioare, sis-tematizarea parcului și rețelele de utilități.În situația în care ar dezvolta o hală deproducție pe un teren aflat în proprietate,o firmă ar trebui să suporte pe cheltuialaproprie investițiile în utilități care se potridica la sute de mii de euro.

R: Ne apropiem de finalul acestuiinterviu încărcat de informații. Ce ațifi dorit să vă întreb și nu am făcut-o?

D.C. Mai înainte de toate, țin sămulțumesc Primăriei Miroslava, domnuluiprimar, membrilor din Consiliul Localși funcționarilor din Primăria Miroslavacare au depus toate eforturile pentru aface funcțional acest Parc Industrial șicare ne-au ajutat constant pentru ca „Mi-roslava Industrial Parc“ să devină unproiect de succes. Apoi aș adăuga căsuntem deschiși către orice tip de investițiicare să aducă plus valoare industrieiieșene, așa că invităm orice firmă inte-resată să investească durabil să vină cuîncredere în Parcul Industrial Miroslava,pentru că vor găsi un mediu de businessdeschis și întreaga susținere din parteanoastră.

R: Care sunt planurile de viitor înprivința Parcului Industrial Mirosla-va?

D.C. Pentru că în momentul de fațăavem parcul industrial ocupat aproapeîn întregime, împreună cu Primăria Mi-roslava am început deja demersurile pen-tru a obține cel de-al doilea titlu de parcindustrial pe o suprafață de peste 20 dehectare de teren, situat în spatele fabriciiAntibiotice. În momentul de față, estefăcut studiul de fezabilitate și se pregăteștedocumentația pentru a fi depusă la Mi-nisterul Dezvoltării. Asta înseamnă onouă etapă de dezvoltare economică șiindustrială a întregii zone și consider că,după ce și acest proiect va fi definitivat,vom avea la Miroslava cea mai importantăcomunitate industrială și de business dinzona Moldovei.

De vorba cu Dorel Codină, directorul executiv al „Miroslava Industrial Parc

„Parcul Industrial Miroslava vadeveni un pol industrial al Moldovei“

Page 6: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

6 Informaţia de Miro slavaCULTURĂ&EDUCAŢIE

Ce a început la miezul unei nopți devară, avea să se transforme în cea mai fru-moasă experiență de până acum, din viațanoastră. Din nou plecam la drum cu copiideja prieteni din proiectele anterioare, de lașcolile Cornești și Uricani. De data aceasta,totul ne era complet necunoscut, noi știinddoar de unde erau partenerii noștri de proiect,un sat din județul Timiș, Tomnatic. Ne-aminformat cu ajutorul internetului și am aflatcă aveam să ajungem într-un sat cu unamalgam de populații și etnii, dar care laorigine fusese un sat franțuzesc.

Cum distanțele ne obligau să parcurgempractic pe diagonală România, am hotărâtsă poposim în prima seară la MânăstireaPrislop, unde am fost impre sionați deliniștea duhovnicescă de aici, de duhulpărintelui Arsenie Boca, ce fusese pânăatunci pentru noi doar un subiect de știridifuzate până la refuz de televiziuni. Ne-am dat însă seama, doar după câteva orepetrecute la mânăstire, că minunile potexista, dacă oamenii sunt încrezători și leașteaptă cu încrederea că se vor împlini.

Ne-am întâlnit cu prietenii din Tomnaticla Timișoara, unde am petrecut o zi lapas, descoperind împreună locuri-emblemăale orașului.

Următoarele două zile ale ,,expedițieinoastre“, pentru a ne descoperi țara, aufost, ,,miezul problemei“, de fapt. Am pe-trecut ore extrem de frumoase și instructivecu prietenii noștri bănățeni, care ne-auprezentat nu doar frumusețile satului lor,care nu le întrec pe ale satelor noastre (săne fie iertată lipsa de modestie și nuspunem doar din patriotism local), ci și omultitudine de programe artistice, care decare mai frumoase, mai muncite și maiinstructive.

Cea mai grea a fost despărțirea de gaz-dele noastre, consolarea fiind că excursiaera pentru noi, doar la jumătatea ei. Amdescoperit apoi, o Românie pe ape, ca ur-mare a unei plimbări pe Dunăre realizatăla Orșova, dar și parcurgând județe întregiîn compania curgerii, în ritmul istorieiparcă, a mărețului Olt.

Am pășit pe sub Poarta Sărutului, amînconjurat Masa Tăcerii și am dat capulmult pe spate pentru a admira ColoanaInfinitului. Am văzut apoi cu surprindereși admirație, cât de frumoasă este Româniadin adâncuri, traversând peșterile Muierilorși Polovragi, din inima celor mai înalțimunți românești.

Periplul nostru nu s-ar fi putut încheiafără ora de istorie, ținută de data asta laCurtea de Argeș. Din toate unghiurile serevărsau parcă, figuri de regi și regine,aflați, poate nu întâmplâtor, sub protecția„Sfântuliței“ Filofteia. Am înțeles încă odată, că măreția regalității este ceva cevine de dincolo de oameni, de pământenimuritori.

Pentru ca întoarcerea să nu ne lase, cala orice final de excursie, un gust amar,am traversat Transfăgărășanul, un drumexact așa cum îl descriu străinii: măreț,parcă atingând norii, care poate concuracu oricare obiectiv turistic din orice colțal lumii.

Ca urmare, impresiile nostre sunt dincolode cuvinte. În afară de faptul că numărulprietenilor noștri este acum mai mare, amdescoperit o Românie care reușește defiecare dată să ne surprindă și careîmpletește parcă pentru noi, elevii, natura,istoria, geografia, religia, totul pus la locullui de o mână protectoare.

Elevii din proiect şi profesorii coordonatori, cu mulțumiridomnului Primar și Consiliului Local

al Comunei Miroslava

Descoperind România

,,Care e mai mîndră decât tine întretoate țările semănate de Domnul pepământ? care alta se împodobește înzilele de vară cu flori mai frumoase,cu grâne mai bogate?“

Alecu Russo – Cântarea României

1. Excursia din judeţul Timiş a fostfrumoasă, chiar dacă am stat doardouă zile. Orașul Timişoara ni s-aarătat foarte colorat și construitvariat. Satul Tomnatic, unde am fostgăzduiţi, a fost și el interesant, cu casemai mari decât cele de la noi și întinspe o suprafaţă mult mai mare. Copiiiau fost super drăguți, de treabă șiamabili, la fel ca și părinții lor. Nu amapucat să stăm prea mult împreună,dar am legat prietenii durabile, caresperăm să țină mult timp.

Musteaţă Mădălina, clasa a VIII-a

2. Pentru a ajunge pe tărâmurileTimișoarei, totul a început pe 20 iunie.A fost destul de scurt, însă noicunoscându-ne deja cu ei a fost doar orevedere. Am avut ocazia să vizitezsatul lor, Tomnaticul, dar şi orașulTimişoara. Satul este foarte frumos,ordonat, iar oamenii foarte amabili sideschiși, casele frumos văruite și dedimensiuni diferite faţă de ale noastre.Au o școală cu elevi numeroși, carene-au întâmpinat la sosire cu cântecepline de voie bună. Vom ţine legăturapentru a menţine prietenia noastră câtmai mult.

Bursuc Anisia, cl. a VI-a

3. Excursia în Timișoara a fostobositoare, dar totodată ce maiinteresantă din câte am făcut pânăacum. Am avut ocazia să vizităm ceva,

ceea ce puțini români pot vedea: niștelocuri pur și simplu extraordinare, dela est la vest, minunate ca și oameniice locuiesc acolo. Îmi pare nespus derău că am stat numai două zile în acelsat împreună cu famiia prieteneimele.Sper să ne revedem la fel debucuroși precum am fost în acele zile.Cea mai frumoasă ieșire de pânăacum, o experiență de neuitat alăturide cei dragi!!

Cordunanu Aexandra cl.a VIII-a

4. Excursia mi-a plăcut foarte mult,am avut ocazia să cunosc oameni noiși să văd zone deosebite din ţaranoastră. Deși am vizitat multe locuri șidin fiecare am rămas cu amintirifrumoase, cel mai mult m-aimpresionat Peștera Muierilor, un locnemaivăzut, plin de mister. A fost oexperiență minunată, pe care aș vreas-o repet oricând.

Chiruţă Iulian, cl. a III-a, Şcoala Voroveşti

5. Călătoria la Timișoara mi s-apărut frumoasă și un bun prilej pentrua vedea mediul în care trăiesc şiceilalți români din celălalt colţ deţară. Oamenii din Tomnatic mi s-aupărut atât de primitori având in vedereca ne-am văzut pentru prima. Familiala care am fost a fost o familie deoameni cumsecade și primitori. Chiardacă am stat doar două zile am legatprietenii cu copiii la care am fost câtsi cu prietenii lor.

Liliac Iulia-Amira, cl. a VIII-a

6. În acest schimb de experienţă amcunoscut foarte multe persoanedrăguţe şi amuzante. Reîntâlnirea cu

Diana a fost foarte emoţionantă.Copiii din Tomnatic ne-au aşteptat cubraţele deschise. Ne-au arătat maiîntâi centrul oraşului Timişoara, undese află foarte multe case vechi şilocuri pline de istorie. După un drumdestul de lung, dar deosebit de frumos,am ajuns la destinaţie, unde mamaDianei ne aştepta cum masa caldă.După aceea am ieşit în sat, sădescopăr locurile unde noua meaprietenă se întâlneşte cu colegii ei. Aşaam aflat că în comună sunt foartemulţi bătrâni, care mai păstrează încătradiţiile. De la aceştia au învăţatdansurile din zonă, pe care ni le-auprezentat la spectacolul de la căminulcultural. Mai apoi am fost invitaţi la opetrecere-surpriză. În dimineaţaurmătoare ne-am despărţit cu tristeţeşi am pornit spre Dunăre.

Dumitraşcu Melania, clasa a V-a

7. Somnoroşi, în miez de noapte, ampornit spre Tomnatic. Pe drum ne-amoprit la mai multe atracţii turistice :Mănăstirea Prislop, unde ne-amînchinat la mormântul părinteluiArsenie Boca, am ajuns la CazaneleDunării, apoi la Târgu Jiu, Curtea deArgeş, şi, pe drumul de întoarcere,Mănăstirea Codreanu. La Tomnaticam fost întâmpinaţi cu căldură. LaMuzeul Satului Bănăţean, prietenulmeu, Cosmin, m-a întrebat desprecălătorie şi despre impresia pe caremi-o fac casele tradiţionale. Vizita laTomnatic ne-a familiarizat cu locul şine-a bucurat cu amestecul de folclor,religie, istorie. Ne-am despărţit culacrimi în ochi şi am pornit spre casă.

Dumitraşcu Alexandru, clasa a VII-a

Impresiile elevilor de la Școala Uricani, despre excursia din Timiș

Page 7: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

7Informaţia de Miro slava CULTURĂ&EDUCAŢIE

Sala de Sport din comuna Miroslavaa fost gazda spectacolului de teatruAnul Z3RO. Evenimentul organizat pedata de 14 iulie 2018, de Atelierul luiGeppetto în parteneriat cu Primăria Mi-roslava face parte din proiectul HistoryVillage Tour realizat și dedicat Cente-narului Marii Uniri. La eveniment aufost prezenți un număr aproximativ de80 de persoane, marea majoritate fiindelevi la şcolile din comuna Miroslava.Anul Z3RO este un spectacol de teatrubazat pe mărturii, texte și poezii scrisede soldați în tranșeele Primului RăzboiMondial.

Spectacolul reprezintă o formă deeducație modernă și alternativă, prin in-termediul căruia sunt rememorate oparte dintre evenimentele și acțiunilesoldaților ce au luptat pe fronturileromânești în primul război mondial.După finalizarea piesei de teatru aurmat o sesiune de dialog social interac-tiv între public și echipa artistică, prinintermediul căruia s-a încercat dezbate-rea istoriei așa cum o percepe publicul.Din echipa spectacolului au făcut parteAlex Iurașcu, staging, Titus Ivan, sce-nografie și actorii Alexandra Bandac,Adnana Bolea, Andreea Olaru și Bog-dan Borta.

Este vorba de BiblioVACANȚA, careare ca principale obiective atragerea denoi categorii de utilizatori, cu precăderesegmentul copii și tineri, formarea gus-tului pentru lectură și artă de calitate șicrearea unor alternative cultural-educa-tive de petrecere a timpului liber prinmetode interactive și atractive pentrucele două categorii de cititori vizate deproiect. BiblioVACANȚA va cuprinde oserie de activități ce se vor derula pe pe-rioada vacanțelor și vor avea în primplan cartea și promovarea ei în comuni-tate. Fiecare activitate cuprinsă în ca-lendarul BiblioVACANȚEI va cuprindelecturi, vizionări de filme ecranizatedupă scriitori celebri și ateliere creative.

� Ce ne dorim? Ateliere creative,lectură și cursuri interactive pentru copiiși adolescenți, bucuria de a învăța și adscoperi, dar și distracție cât cuprinde,muzică și surprize vă așteaptă toate, laBIBLIOTECĂ, în perioada 2 iulie – 3august 2018; 27 august – 7 septembrie2018.

� Cu cine? Cu voluntari – studenți,elevi și cadre didactice, cu ajutorul că-rora BIBLIOTECA este pregătită săajute copii și adolescenții, să învețe lu-cruri noi și interesante sub supravegherepermanentă. Pentru cei care iubesc lec-tura, discuțiile despre cărțile preferate șivor să-și facă noi prieteni personaje depoveste sau de viață, le oferim posibili-tatea să se înscrie la clubul „Tărâmulpoveștilor“. Vom fi împreună într-unspațiu relaxat, în care să citim, să dezba-tem și să călătorim în lumea fascinantă

a cărților bune, dar și a personajelor pre-ferate.

� De ce? Pentru că la biblioteca noas-tră vor putea învăța să iubească lecturile,să-și dezvolte gândirea, creativitatea, vo-cabularul și să învețe să-și exprime liberpropriile trăiri și emoții.

� Ce activități se fac la club: � Ceimici vor citi, vor asculta și vor interpretapovesti, basme, legende, poezii și piesede teatru. � Nu vor lipsi textele istoriceși geografice, marile descoperiri si auto-rii lor, textele fantastice, proverbele,snoa vele, imaginile, muzica. � Vor par-ticipa la jocuri ce stimulează inteligențași încurajează exprimarea liberă. � Vorfi puse în discuție lecturile personale. �Se vor schimba impresii și se vor face re-comandări. � Vom afla ce este și cum săscrie o poveste. � Se vor creiona perso-naje (vom vorbi despre personaje pozi-tive si personaje negative).

Prin aceste activități, ne propu-nem… Să le insuflăm pasiunea de aciti, de a scrie... Să stimulam dezvolta-rea gândirii și a vorbirii... Să încura-jam creativitatea și libertatea deexprimare.

Structura programului:� Număr de participanți: 8-10 copii;� Vârsta: copii cu vârsta cuprinsă

între 5 – 17 ani;� Frecvență: 2 ședințe/săptămână� Durata unei ședințe: 40 de minute

pentru preșcolari, 60 de minute

pentru școlari și 120 de minutepentru adolescenți.

Pentru cei cărora le place să deseneze,să lucreze cu diferite materiale în dome-niul handmade, am pregătit Clubul ,, De-coArt“. Astfel, toată lumea va fi fericită:copiii își vor etala talentele, iar părințiile vor putea admira oprele expuse, nudoar acasă ci și la bibliotecă. Copiii, cuvârsta între 7 și 13 ani, pot învăța la ,,De-coArt“ mai mult tehnici și noțiuni ele-mentare de desen și creații handmade,iar imaginația lor se va dezvolta într-unmod creativ, desenul și pictura fiind omodalitate extraordinară de liberă expri-mare, iar copiii se vor simți niște ade -vărați artiști! Cursul de desen esteco ordonat de Cristian Mihăilă, student,la

Universitatea de Arte ,,George Enescu“din Iași, Facultatea de Arte Vizuale șiDesign.

Atelierul handmade este coordonat deCorina Chiriac, elevă - Liceul Teoretic,,Miron Costin“. Prin aceste metode deeducație non-formală dorim să atragemîn jurul bibliotecii cât mai mulți copiicare preferă să își petreacă timpul liberîntr-un mod plăcut și creativ oferindu-leși posibilitatea de a socializa, de a se dis-tra și de a lega noi prietenii. Este știut șiapreciat faptul că educația non-formalăînsoțește cu succes formarea educațio -nală a copiilor și rămâne una dintre va-riantele optime pentru susținerea dorințeide cunoaștere și de afirmare.

Otilia PORUMBOIU

Ateliere creative, lectură și cursuri interactivepentru copii și adolescenţi – la BIBLIOTECĂ!

Spectacolul de teatru Anul Z3RO astârnit interesul publicului din Miroslava

Parteneri în cadrul proiectului: Addarta, Asociația ProLife Community, Fundația Colegiului Național de Apărare -sucursala Iași, Centrul Cultural German, Radio Iași, InOras.ro, Primăria Pașcani, Primăria Aroneanu, PrimăriaMiroslava, Primăria Târgu Frumos, Școala Gimnazială Alexandru Ion Cuza din Podu Iloaiei, Primăria Rediu,Primăria Cotnari, Casa de cultură Hîrlău, Primăria Prisăcani. Sponsori: Panifcom, Rotary Club Iași 2000, DiaDent.Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN.

FOTO: Ionuţ Ignat

Page 8: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

8 Informaţia de Miro slavaRELIGIE

Continuare din pagina 1

Momente de sărbătoare și bucuriepentru credincioşii din satul Dancaş,comuna Miroslava, care în data de 8iulie 2018 au participat la slujba desfințire a Bisericii „Sfinții Împărați Con-stantin și Elena“, singurul locaș de cultdin zonă.

Slujba de Sfinţire a noii biserici, con-struită de o echipă de meşteri maramu-reşeni condusă de domnul Vasile Bâr -san, a fost săvârşită de către Înalt prea -sfinţitul Părinte Teofan, MitropolitulMoldovei şi Bucovinei, şi de Prea -sfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul,Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Suceveişi Rădăuţilor, înconjuraţi de un soborde preoţi şi diaconi. La eveniment auparticipat şi membri ai autorităţilorlocale, judeţene şi centrale.

Încă de la primele ore ale dimineţii,grupuri de credincioşi au sosit atât dinlocalitate, cât şi de prin satele şi oraşelevecine, pentru a asista la evenimentulpe care enoriaşii din Dancaş îl aşteptaude atâţia ani.

Bătrânii satului, dar şi tineri şi copiiîmbrăcaţi în tradiţionalul costum populari-au întâmpinat la poarta bisericii pecei doi ierarhi, care, după tradiţionalaprimire cu pâine şi cu sare, au fost con-duşi de soborul slujitor până în faţa bi-sericii, unde a început slujba de Târ -nosire a locaşului de cult. Biserica cuhramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena“ a fost sfinţită prin stropire cuapă sfinţită şi prin ungere cu Sfântul şiMarele Mir, iar Sfânta Masă din Altar a

fost târnosită, împodobită şi pregătităpentru slujbele cultului divin. La slujbade Sfinţire, au luat parte sute de credin-cioşi, care au stat la rând pentru a treceprin Sfântul Altar.

La finalul Sfintei Liturghii, părinteleprotopop Mihai Roşu a dat citire uneicopii a Hrisovului de Sfinţire, act semnatde IPS Mitropolit Teofan şi pus la slujbaTârnosirii în piciorul Sfintei Mese dinAltar. Drept recunoştinţă pentru impli-carea şi hărnicia de care a dat dovadă,părintele paroh Claudiu Constantin Ghe-orghiasa, care este şi director Activităţineeconomice în cadrul Sectorului Eco-nomico-financiar al Arhiepiscopiei Ia-şilor, a fost hirotesit întru iconom sta-

vrofor, primind crucea, bederniţa şibrâul roşu. De asemenea, ÎnaltpreasfinţiaSa Teofan a felicitat atât pe părinte, câtşi pe reprezentanții comunei Miroslavapentru felul în care s-au implicat înconstruirea locașului de cult, oferinddistincţie de vrednicie Crucea Moldavaprimarului comunei Miroslava domnulDan Niță, viceprimarului comunei Mi-roslava domnul Vasile Bulbașa, dar șimembrilor Consiliului Parohial, precumşi tuturor celor care au ajutat de-a lungultimpului la finalizarea lucrărilor.

„Bisericile ne cheamă să ascultămcuvântul din Evanghelie, anume «Sussă avem inimile!». Sus să avem inimilepentru că, deşi suntem împovăraţi de

păcate şi s-ar cuveni să privim doarspre pământ, Dumnezeu, în iertareaLui, ne îndeamnă să avem privirea spreCer, întocmai cum turla acestei bisericiîn stil maramureşean se înalţă spre văz-duh“, le-a spus la final IPS MitropolitTeofan credincioșilor din Dancaş.

„Ne bucurăm că locuitorii din satulDancaș pot beneficia după mulți ani deașteptare de această frumoasă bisericăce poartă hramul Sfinții Constantin șiElena. Pe lângă latura spirituală, sperămca locașul de cult prin unicitatea sa sădevină și un loc de atracție pentru co-munitatea din Miroslava și numai“, adeclarat domnul Vasile Bulbașa, vice-primarul comunei Miroslava.

Biserica Dancaș a fost sfinţită

Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau „Paștele verii” - 15 august. Scurt istoric

Tradiţia Bisericiiamintește faptul căMaica Domnului a fostanunţată cu trei zileînainte de către un îngerde trecerea ei dinaceastă lume, începândastfel să se pregăteascăașa cum se cuvine.Fiindcă în ziua Adormiriinu erau prezenţi toţiApostolii în Ierusalim, unnor i-a adus în apropierepe fiecare, singurulabsent fiind SfântulApostol Toma. Sursa:Blogul Mystagogy

Sărbătoarea Adormirii MaiciiDomnului ocupă un loc deosebitîn calendarul Bisericii Ortodoxeși este direct legată de unicitateapersoanei Născătoarei de Dum-nezeu în lucrarea mântuitoare înHristos a întregii lumi, devenindtotodată cea mai importantăsărbătoare rânduită de cătreBiserică în cinstea Preasfintei Fe-cioare.

Prima mărturie a prăznuiriiAdormirii Maicii Domnului apareîn secolul al V-lea, în preajmaconvocării celui de-al Treilea Si -

nod Ecumenic din Efes din anul431, care a definit învățăturadogmatică despre Maica Dom-nului și a stat la baza dezvoltăriiulterioare a cultului Născătoareide Dumnezeu. Cea dintâi prăz -nuire a acestei sărbători a avutloc la Ierusalim în data de 13 au-gust, ulterior fiind mutată cu douăzile mai târziu, până în data de15 ale aceleiași luni. Inițial, aavut un caracter general, fără nicioreferire specifică la evenimentulAdormirii, și purta numele de„Ziua Sfintei Maria, Născătoareade Dumnezeu”. O „kathismă”(biserica centrală a unei mănăstiri)din afara zidurilor Ierusalimului,situată pe drumul către Betleem,este menționată ca fiind loculinițial de prăznuire. Legătura dintreaceastă sărbătoare și AdormireaMaicii Domnului a început aprinde contur în Biserica Panaghiadin Ghetsimani, unde se află mor-mântul ei, în timpul împăratuluibizantin Mauriciu (582-602).

Potrivit tradiției bisericești,sărbătoarea Adormirii Născătoareide Dumnezeu este precedată de operioadă de post, ce a fost stabilităîncă din secolul al VII-lea. Inițial,această perioadă a fost divizată îndouă părți distincte, separate desărbătoarea Schimbării la Față aDomnului. În secolul al X-lea, Bi -

serica a unit aceste două perioade,rezultând un singur post de pai -sprezece zile, ce începe pe data de1 August și în timpul căruia cre -dincioșii se abțin de la consumulde alimente de origine animală șiuntdelemn, în timp ce de sărbătoareaSchimbării la Față, a fost rânduitădezlegarea la pește. Tradiția Bisericiiamintește faptul că Maica Domnuluia fost anunțată cu trei zile înaintede către un înger de trecerea ei dinaceastă lume, începând astfel săse pregătească așa cum se cuvine.Fiindcă în ziua Adormirii nu erauprezenți toți Apostolii în Ierusalim,un nor i-a adus în apropiere pefiecare, singurul absent fiind SfântulApostol Toma.

Adormirea Maicii Domnului aavut loc în casa SfântuluiEvanghelist Ioan, unde a și locuitdupă răstignirea MântuitoruluiIisus Hristos. Ea a fost în mor -mântată în Grădina Ghetsimani,iar după trei zile, când a ajuns șiToma, acesta a găsit în mormântdoar veșmintele Preacuratei Maici.Deasupra mormântului Născă -toarei de Dumnezeu a fost cons -truită o biserică de către SfântaÎmpărăteasă Elena, iar după dis-trugerea lăcașului de cult,împăratul bizantin Marcian (392-457) împreună cu soția sa, Pul-

heria, au ridicat un nou așezământ,existent și astăzi.

De altfel, numeroase biserici șimănăstiri au fost ridicate de-a lun-gul timpului în cinstea AdormiriiMaicii Domnului, fresce uimitoareîmpodobesc lăcașurile de cult, iarimnuri deosebite înfrumusețeazăslujbele închinate ei. Toate acesteadovedesc faptul că pentru cre -dincioși, praznicul Adormirii nueste o sărbătoare tristă, de doliu,ci una de bucurie, deoarece MaicaDomnului a fost mutată la Viață.Într-un important document „Bib-

liografia localităţilor şi monu-mentelor feudale din România” semenţionează ca şi an al construiriiBisericii „Adormirea Maicii Dom-nului” din satul Uricani, comunaMiroslava 1745, biserica fiindconstruită din bârne de lemn şilut. Tot în acest document găsimmenţiunea că Biserica AdormireaUricani era filie a ParohieiVoroveşti, realitate ce a durat pânăîn anul 1993 când cele două bisericiau fost separate şi a luat fiinţăParohia Uricani, de sine stătătoaredin punct de vedere juridic.

Page 9: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

9Informaţia de Miro slava ISTORIE

Cea de a doua etapă a școlii desericicultură de la Miroslavaeste cu noscută ca Școala desericicultură VitlimescuMironeanu. De istoria acesteișcoli s-au ocupat mai mulţidintre oamenii de carteimportanţi ai României, printrecare A. D. Xenopol careîmpreună cu Anibal Mironeanu apublicat o lucrare numită„Industria mătasei“ în București1896. S-a ocupat deasemeneaRadianu în „Învăţământulagriculturei și silviculturei“,material publicat înainte deanul 1900, Grădinaru înlucrarea „Învăţă mân tul dinMoldova“ și mai există o lucrarea lui Gheorghe Manolescu„Viermele de mătase“publicatăîn București în anul 1910. Ultimalucrare, respectiv monografiaacestei școli o face profesorulElena Puiu și cuprinde în eareproduse o serie întreagă demateriale documentare cuprivire la istoria acestei școli.

În 1893 se prezintă din nou la familiaMironeanu o comisie special constituităpentru a face evaluarea mijloacelor decare familia dispune pentru a reînființao școală sericicolă. Concluzia comisieieste aceea că în patrimoniul famliei segăsește un inventar extrem de bogat, maimult decât necesar, pentru nevoile unuișcoli serricicole și că interesul naționalprivind stimularea acestui sector agricolar cere reînființarea grabnică a acesteișcoli.

În ianuarie 1895 se realizează oficialreînființarea școlii. deși vor mai fi nece-sare circa 3 luni până când școala vaputea să își deschidă efectiv cursurile.Pentru primulș an de studiu se vor găsi15 eleve dintre acestea zece au beneficiatde burse de stat, două de burse de laorașul Iași, două întreținute de familiaVitlimescu Mironeanu și una de comunaMiroslava. De fapt în momentuyl înfi -ințării școlii, Galata devenise ea centrude comună în loculo Miroslavei.

Anibal Mironeanu și Sofia Vitlimescuau înființat un regulament special defuncționare a acestei școli. Coform pre-vederilor acestui regulament se primeaueleve care terminaseră o școală generalăde stat sau prvată recunoscută care a -veau vârsta între 10 și 12 ani și care seobligau să studieze practic 5 ani înșcoală.

În regulamentul pe care cei doi l-aurealizat au fost stabilite condițiile gene-rale de activitate pentru elevele școlii,obligațiile familiei, obligațiile comu -nității și obligațiile școlii. Prin acest re-gulament erau precizate deasemenea șicosturile pentru școlarizare respectivsuma de 600 de lei anual pentru fiecarecursantă, sursa de finanțare fiind fie dela stat, orașul Iași sau comunitatea lo -cală.

Pe tot timpul activității în școală ele-vele beneficiau de condiții bune de

masă, îmbrăcăminte și cazare și erauprotejate și de influența nefavorabilă astrăzii, în oraș se ieșea din școală doarduminica cu bilet de voie, în restul tim-pului era un regim de internat închis cuo programă specială care le asigura opregătire teoretică și practică corespun -zătoare.

Regulamentul spunea astfel: „în tottimpul duratei conviețuirii noastre neobligăm a avea pentru copilele ce ni s-auîncredințat o îngrijire părintească, a le damâncare bună și îndestulătoare, îmbră -căminte cuviincioasă pentru iarnă șivară, camere de locuire în condiții igie-nice cât și un pat cu mindir perne pro-stire precum și a ne îngriji de curățenialor corporală. Ca pedeapsă pentru oricegreșeală ar face acestor copile nu le vomputea aplica niciodată bătăi sau închi -soare și în nici un caz oprirea de lamasă.“

De menționat că suma de 600 de leipe care autoritățile locale urma să oplătească familiei Mironeanu pentrușcolarizarea elevelor va fi eliberată doardupă ce viceprimarul va verifica perso-nal felul în care copii au beneficiat anti-cipat de cele convenite.

Regulamentul mai spune că „ne obli -găm de a planta la domiciliul părințilorbursierelor pomi de aguzi pentru ca laabsolvirea cursurilor școalei acestea săaibă înlesnirea de a putea profesa mese-ria.“ Această precizare legată de obli -gația pe care și-o lua școala ca laterminarea celor cinci ani de studii fetele

respective să devină fie maistre serici-cultoare fie să lanseze o afacere în acestdomeniu.

Interesul pentru școala de sericicul -tură a fost determinat și de faptul că lamomentul respectiv România cunoșteaun adevărat salt economic, se dezvoltarapid un început de industrie, produseleagricole erau prezente pe piețele euro-pene iar leul avea acoperire în aur și erala nivelul dolarului american. În acestecondiții familiile erau interesate să îșivadă fetle antrenate în afaceri care seprognozau a fi extrem de profitabile pre-cum sericicultura.

Meseriile ce se învățau în școală eraucreșterea efectivă a viermilor de mătase,cultura agudului, a inului și a cânepei,torsul mătasei cu mâna sau cu mașina,țesutul a diferite stofe fine și duble demătase, lână in cânepă și bumbac în maimulte ițe.

Diferitele cusături pe pânză și albireaacestora alcătuiau alte obiective practicea instruirii elevilor. Partea teoretică erasuficientă așa cum observa și istoriculAD Xenopol, care scrie: „elevele respec-tive nu aveau nevoie de prea multă carteci ele trebuiau orientate spre partea refe-ritoare la cultura mătasei.“

Programul de internat era deosebit deriguros, în perioada 1 octombrie - 30martie elevele se sculau a ora 6 iar de la1 aprilie până la 30 septembrie la ora 5dimineața când treceau în ateier de la ora6.30 până la 8.30 iarna iar vara de la 5.30până la 8., după care urma micul dejun

reintrând ulterior în atelier până la ora 12când lua masa de prânz urmată de opauză până la ora 13.30.

După această oră se lucra din noupână la ora 17 când se servea cina și selua o pauză până la ora 18.30. De la ora19 până la 21.30 se ascultau și se învățaucursurile teoretice.

Abaterile de la regulamentul școlarerau pedepsite prin mustrarea în cance-larie sau atelier, oprirea de a ieși dumi-nica în oraș timp de până la o lună cât șieliminarea limitată sau totală din școală.

Uneltele folosite în școală erau dife-rite, cea mai importantă dintre ele eraconsiderată mașina de filat mătaseainventată de Mihai Vitlimescu și pre -miată la expoziția de la Viena în 1873,precum și stativele sistem Mironeanubrevetate de acesta.

Contribuția absolvenților acestei școlipe parcursul timpului la dezvoltarea se-riciculturii în Moldova este una esențialăîn mod categoric.

Trebuie să menționăm că în anul1903, datorită schimbării destinațieiîncăperilor din mănăstirea Galata, Școa -la Sericicolă a fost scoasă din mănăstireși va fi transferată în orașul Iași func -ționând în mai multe locații, de exemplupe str. Paladi nr. 2.

Această școală a funcționat până înanul 1928 ca un adevărat reper naționalal activității sericicole ea fiind regăsităîn toate expozițiile importante de profilsericicol din România.

Școala de Sericicultură VitlimescuMironeanu de la Miroslava

Anibal Mironeanu Sofia Mironeanu

Page 10: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

10 Informaţia de Miro slavaINFORMAŢII UTILE

În perioada 7-8 iulie 2018, încomuna Miroslava, s-adesfăşurat cea de-a şaseacampanie de sterilizărigratuite a câinilor cu sau fărădeţinător, autorităţile publicelocale venind încă o dată înajutorul celor care doresc sărespecte legislaţia în domeniu,însă nu dispun de resursefinanciare pentru a-şi sterilizacâinii la cabinetele veterinare.

Sterilizarea câinilor este recoman-dată în primul rând pentru reducereagestaţiilor şi a puilor ulterior abando-naţi, secreţia prelungită a hormonilorducând la infecţii şi maladii severe pen-tru animal. La femelele nesterilizate, tu-morile apar la nivelul mamelelor, iarsterilizarea reduce riscul aparitiei aces-tora cu peste 95%, dacă intervenţiachirurgicală este efectuată înainte deprimele călduri. La masculi, tumorileapar la nivelul testiculelor.

Conform legii nr. 258 / 2013 privindaprobarea programului de gestionare acainilor fără stăpân: „Este obligatoriesterilizarea câinilor cu sau fără stăpân,aparţinând rasei comune, metişii aces-tora, excepţie făcând exemplarele curegim special.“ Aşadar, persoanele fizi -ce, persoanele juridice, asociaţiile şifundaţiile pentru protecţia animalelorcare deţin câini de rasă comună saumetişi pe teritoriul ţării, au obligaţiasă-i sterilizeze (rasă comună înseamnăcâine maidanez sau comunitar).

Întrebări comune despre sterilizare

1. Cum se face operaţia desterilizare? Medicul face anestezie şiapoi o incizie pentru îndepărtarea

organelor sexuale. Incizia se închide şicâinele nu simte nimic.

2. Care sunt riscurile sterilizării?Medicii fac sterilizări des şi considerăacest tip de operaţie sigură, chiar de rutină.

3. Când poate câinele să vinăacasă? De obicei, în aceeaşi zi, chiarşi după câteva ore. Dacă este nevoie,pentru siguranţă, medicii pot reţineanimalul peste noapte.

4. Ce trebuie să faceţi dupăsterilizare? Este bine să ţineţi câinelesub observaţie după efectuareaintervenţiei chirurgicale. Dacăobservaţi orice activităţi anormale,luaţi legătura cu medicul veterinar.

5. Ce probleme pot săapară? Ţineţi sub observaţieurmătoarele aspecte: - dacă se lingeprea mult; - dacă se deschide operaţia(incizia); - dacă se umfla operaţia(inflamarea inciziei); - scurgeri desânge; - moleşeală şi apatie dupăcâteva zile.

6. Când îşi poate relua activitateanormală? Fiind o operaţie, animalulare nevoie de câteva zile să-şi revinăfizic. Unii câini sunt vioi, dar nutrebuie să sară sau să alerge 2-3 zile.

Sterilizarea este aşadar necesarăpentru stăpânii care nu cresc câini pen-

tru montă, iar câinii de companiesterilizaţi au şanse mult mai mici sădezvolte boli.

Toţi cetăţenii comunei Miroslava,interesaţi de programul de sterilizăriderulat de autorităţile publice locale,sunt aşteptaţi să se înscrie pentru ur mă -toa rele campanii de sterilizare a câi -nilor, sunând la telefon 0746.396.051 –Olaru Georgeana, coordonator al Ser-viciului de Gestionare a Câinilor fărăStăpân Miroslava.

Georgeana OLARU,Coordonator Serviciu de

gestionare câini fără stăpân

Având în vedere prevederile Legii62/2018 privind combaterea ambroziei,proprietarii sau deţinătorii de terenuri, ad-ministratorii drumurilor publice, ai căilorferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelorde irigaţii şi bazinelor piscicole vor aveaobligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire,combatere şi distrugere a ambroziei. Prinurmare, proprietarii sau de ţinătorii de te-renuri vor executa periodic lucrări de în-treţinere a terenurilor prin cosire, smulgere,erbicidare şi alte lucrări specifice. De ase-menea, beneficiarii lucrărilor de construcţiivor avea obligaţia ca pe terenurile afectatede lucrări să ia măsurile necesare pentruevitarea instalării sau răspândirii ambroziei.Nerespectarea acestor prevederi de cătreproprietarul sau deţinătorul de teren,precum şi de către administratorii drumu-rilor publice, căilor ferate, cursurilor deapă, lacurilor, sis te melor de irigaţii şi ba-zinelor piscicole constituie contravenţieşi se sancţionează cu avertisment. Constituiecon tra venţie și neconformarea celoravertizați la prevederile din avertisment.

Amenzile pentru nerespectarea repe-tată a prezentelor prevederi legale vor fi

cuprinse între 750 - 5.000 de lei pentrupersoanele fizice şi 5.000 - 20.000 de leipentru persoane juridice. Verificarea şiconstatarea nerespectării obligaţiilor pri-vind combaterea ambroziei se vor face decătre o comisie mixtă formată din specia-lişti desemnaţi de la direcţiile pentru agri-cultură judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, comisariatele judeţene ale Găr-zii Naţionale de Mediu, direcţiile jude-ţene de sănătate publică şi autoritateapublică locală pe a cărei rază teritorialăse face controlul.

Consilier ecolog - ing. Corina DARABANĂ

Anunţ –asistenţăsocială

În conformitate cuRegulamentul UE 2016/679,privind protecția persoanelorfizice, referitoare la prelucrareadatelor cu caracter personal șilibera circulație a acestora,beneficiarii de venit minimgarantat (ajutor social) suntașteptați la Serviciul Public deAsistență Socială din cadrulPrimăriei Comunei Miroslava învederea completării declarațiilorîn acest sens. Termenul pânăcând persoanele vizate de anunțse pot prezenta sa completezedeclarațiile este 10 august 2018.În caz de neprezentare, dosarulva fi suspendat până cândbeneficiarii de ajutor social vorintra în legalitate.

Referent asistență socială -Elena Lăcrămioara VIDREANU

Campanii de sterilizare a câinilor derulate la nivel local

Combaterea ambroziei

Page 11: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

11Informaţia de Miro slava INFORMAŢII UTILE

Lucrătorii Poliţiei Locale Miroslava desfăşoară zil-nic diverse activităţi, ce constau în efectuarea depatrulări pe raza localităţilor comunei, pentru preve-nirea şi descoperirea faptelor antisociale, pentruconştientizarea posesorilor de autovehicule în ceea cepriveşte respectarea normelor rutiere, protecţia me-diului şi a celor referitoare la agenţii economici. Ast-fel, urmare a activităţilor desfăşurate în ultimape rioadă, au fost aplicate 7 sancţiuni contra ven -ţionale, în valoare totală de 6700 lei, din care: 2sancţiuni pe linie de protecţia mediului, 2 sancţiunipe linie de circulţie şi 3 sancţiuni pe linie comercială.

În continuare, Poliţia Locală Miroslava îşi va facesimţită prezenţa, pentru a veni în întâmpinarea cetă -ţenilor, prin prevenirea, descoperirea şi sancţionareafaptelor antisociale. Pentru aceasta avem nevoie şi desprijinul cetăţenilor, de a ne sesiza în legătură cu oricefaptă, care ar putea perturba climatul civilizat existentîn mare parte, în această comunitate.

Bogdan MILEA - Şef Serviciu Poliţie Locală

Date de contact utile din comuna Miroslava

� Centrul de Informare Turistică, e-mail:[email protected], telefon 0232240510.

� Serviciului de Gestionare a Câinilor fără StăpânMiroslava, telefon 0746396051.

� SC MIROSLAVA INDUSTRIAL PARC SRL,www.miroslavaindustrial.ro, e-mail:[email protected], telefon 0745882888.

� Asociaţia Sportivă „Ştiinţa Miroslava“,Str.Stadionului, nr.1, Uricani, Miroslava, județul Iași,www.stiintamiroslava.ro, e-mail:[email protected], telefon 0232295680.

� Program audienţeprimar Niţă Dan -

Joi: între orele 12.00 - 14.00

�Program audienţe secretar

Ursanu Ancuţa - Miercuri: între orele 09.00 -

12.00

� Program audienţeviceprimar

Bulbaşa Vasile - Vineri: între orele

09.00 - 12.00

� Program audienţeconsilieri locali - în ultima

joi din fiecare lună întreorele 08.00 - 12.00

� Program RegistraturăGenerală şi Ghişeu Unic

Luni - Joi: între orele 07.30 - 16.00; Vineri:

între orele 07.30 - 13.30� Poliţia locală a comuneiMiroslava serviciu apelabil

24/24hTel.: (+4) 0751.251.513

Program audienţe

Informare de la Poliţia Locală

� Coordonator ziar: Stoica Eduard

� Echipa redacţională: Mona Popovici, MihaelaVechiu, Otilia Porumboiu,Adriana Cardaș.

� Contact: [email protected]

Page 12: Informatia de Miroslava iulie Informatia de Miroslava iulie · mare din zona Moldovei. Cum a evoluat în ultimii doi ani Parcul In-dustrial Miroslava, cum au fost începuturile și

12 Informaţia de Miro slavaSPORT

CALENDARUL ESTIMATIV DE LANSARE

A SESIUNILOR DE DEPUNERE DE PROIECTE PENTRU ANUL 2018

Nr. crt. Perioada sesiunii de

depunere proiecte

Alocare

(Euro) 2018 (Euro)

strategia (Euro)

1 M 2.3 GAL Stejarii Argintii

12.11.2018 - 12.12.2018 75.281,19 75.281,19 75.281,19

2 M 4.3 Dezvoltarea infrastructurii sociale în teritoriul GAL prin proiecte integrate 08.05.2018 - 08.08.2018 100.374,92 100.374,92 100.374,92

3 M 3.1 Conservareprotejate, inclusiv a zonelor Natura 2000 în teritoriul GAL.

12.11.2018 - 12.12.2018 41.822,88 41.822,88 41.822,88

4 M 1.1 formare în teritoriul GAL

12.11.2018 - 12.12.2018 25.093,73 25.093,73 25.093,73

e contractarea proiectelor selectate în sesiunile sus-

ANUNŢURI� Informăm toţi agenţiieconomici ce îşidesfăşoară activitatea peraza UAT Miroslava şisunt interesaţi depublicarea anunţurilor depromovare a serviciilor/lucrărilor/produselor, înpublicaţia lunară„Informaţia de Miroslava“,că taxa specială stabilită deConsiliul Local este dupăcum urmează: 400 lei –pentru o pagină întreagă,200 lei – pentru jumătatede pagină, 100 lei – pentruun sfert de pagină, 50 lei –un anunţ până la o optimede pagină. Solicitărileînsoţite de dovada plăţiitaxei aferente vor fi trimisepe adresa de email:[email protected].

***

�Anunț vânzare produselactate și păsări: brânză devaci - 13 lei/kg, smântână -10 lei/kg, caș - 18 lei/kg,lapte -2,50 lei/litru, ouă -1,00 lei/buc, găini -18lei/kg carcasă, pui- 20 lei/ kg carcasă. Ne gasiti în comunaMiroslava, sat Balciu, str Principala, nr 36.Telefon 0743901484.

Clubul Sportiv Știința Mi-roslava își reia activitateafotbalistică după o pauză de olună de la încheierea ligii se-cunde unde am reușit saobținem 37 de puncte. Așadar,campionatul Ligii a III-a vaîncepe pe 26 august, timp încare trupa din Uricani va rea-liza un program de pregătirepentru noul sezon 2018-2019.Până atunci, sub comandainterimară a antrenorului Cri-sti Ungureanu, am disputat unprin amical al verii împotrivacelor de la CSM Roman. Par-tida de pe stadionul „Constan-tinescu Nehoi“ din orașulnemțean s-a disputat pe datade 21 iulie de la ora 11:00, ec-hipa noastră reușind să învingăcu scorul de 3-1. Chirilă adeschis scorul în primul minutal întâlnirii pentru Știința, iarNedelcu a egalat în minutul32, tabela indicând egalitatedupă prima repriză. În cea de-a doua parte am reușit să ieșimla atac și să marcăm încă 2 go-luri prin Nemțanu în minutul55 și Iovu în minutul 76. Cumulți ju cători aflați în probe,am început acest amical în for-mula - Duta, Saritanu, Tacu-tanu, Bucur, Berdeianu,Sa voaia, Nemtanu, Gorovei,Tudorache, Chirila, Marin, iardupă pauza au mai intrat Agri-goroaei, Irimia, Iovu, Asavoa -ei și Tanana.

Știinţa pornește motoarele!