CMYK

De luni până vineri, de la la orele 13, 16, 18 și 22

Cei mai buni polițiști hunedoreniau fost recompensați

Pag. 3

Trecemla ora de vară

ConcertHuniadi Cantores

SPECIAL CULTURĂ

Citiți în pagina 7 Citiți în pagina 9

Pag.6

Pag.5

Micro-cantinăpentru elevila Hunedoara

Pag.5

Lipsiți de casă, școală și biserică,românii devin culegători decăpșuni pe tarlale străine

O nouă bursăa locurilor

de muncă pentruhunedoreni

Părintele Constantin Necula la Deva

De Ziua Poliției Române

În ședința Consiliului Local Hu-nedoara de joi a fost aprobată hotă-rârea de dare în administrareaConsiliului Judeţean Hunedoara asectorului de drum judeţean situat înintravilanul Municipiului Hunedoaracuprins între Km 7+590 – Km10+090 din drumul judeţean DJ 687Sântuhalm – Hunedoara – Călan.

Transmiterea sectorului dedrum în administrarea ConsiliuluiJudeţean Hunedoara se face în sco-pul realizării în mod unitar, a lucră-rilor de reabilitare a drumuluijudeţean DJ 687 Sântuhalm – Hune-doara – Călan, precum şi a lucrărilor

de întreţinere şi reparaţii curente ul-terioare finalizării proiectului de rea-bilitare.

Darea în administrare începe ladata semnării contractului de finan-ţare nerambursabilă pentru execuţialucrărilor de reabilitare/modernizarea sectorului de drum.

În raportul la proiectul de hotă-râre se arată că „Drumul judeţean DJ687 Sântuhalm - Hunedoara - Călanreprezintă un reper deosebit de im-portant pentru întreaga zonă, reali-zând conectarea localităţilor pe carele traversează, cu municipiul reşe-dinţă de judeţ – Deva. În scopul creş-terii gradului de siguranţă rutieră şi

de reducere a timpului de transportpe acest sector de drum este necesarăîmbunătăţirea stării tehnice a infras-tructurii rutiere prin reabilitarea dru-mului. Astfel, Consiliul JudeţeanHunedoara a iniţiat un proiect de mo-dernizare a drumului prin accesareade fonduri nerambursabile.În consecinţă, pentru a fi posibilă

realizarea lucrărilor de reabilitare decătre Consiliul Judeţean Hunedoaracare vor fi finanţate din fonduri ne-rambursabile este necesară dobândi-rea /preluarea unui „drept deadministrare” asupra sectorului dedrum care face obiectul lucrărilor dereabilitare.”

Informaţia de Hunedoara INTERES PUBLIC

NOTE

NOTE

PAGINĂ CU INFORMAȚII DE INTERES CETĂȚENESCDE LA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI HUNEDOARA

În ședința de joi, con-silierii locali din Hune-doara au aprobatoportunitatea de demararea Proiectului de Partene-riat Public-Privat pentrurealizarea pe raza terito-rial-administrativă a mu-nicipiului Hunedoara aunei „Instalaţii de distru-gere şi neutralizare a deş-eurilor, prin combustie,cu recuperare energetică,electrică şi termică – Ter-movalorizator” pe o su-prafaţă de 5 hectare.Începerea demersurilor seva face în condiţiile legi-slaţiei Parteneriatului Pu-blic-Privat (PPP).

Potrivit hotărâriiConsiliului Local, prima-rul municipiului Hune-doara este împuternicit, înnumele şi pentru munici-piul Hunedoara să în-ceapă demersurile legalepentru implementareaproiectului, în condiţiilelegislaţiei în vigoare şi aleîndrumării Unităţii Cen-trale pentru CoordonareaParteneriatului Public-Privat (UCCPPP) din su-bordinea GuvernuluiRomâniei, privind iniţie-rea unui proiect de parte-neriat public privat încare consiliile locale aucalitatea de partener pu-blic.

Potrivit articolului 4al hotărârii, ConsiliulLocal al municipiului Hu-nedoara va solicita acor-dul privind oportunitateade demarare a Proiectuluide Parteneriat Public-Pri-vat, Asociaţiei de Dez-voltare Intercomunitară„Sistem Integrat de Ge-stionare a Deşeurilor - Ju-deţul Hunedoara”.

Instalaţiede distrugereşi neutralizarea deşeurilor,

prin combustie,cu recuperare

energetică,electrică

şi termică– Termovalorizator

La Hunedoara

Hotărâre privind aprobarea încheierii între Municipiului Hunedoara şi ConsiliulJudeţean Hunedoara a contractului de administrare a sectorului de drum cuprinsîntre Km 7+590 – Km 10+090 din drumul judeţean DJ 687 Sântuhalm – Hunedoara– Călan, sector situat în intravilanul Municipiului Hunedoara pentru realizarea în

mod unitar a lucrărilor de reabilitare cu finanţare din fonduri nerambursabile

Hotărâre privind darea în folosinţă cu titlugratuit, pe termen limitat, a clădirii secţiei de

atletism din cadrul Stadionului „Michael Klein”,în suprafaţă de 342 mp, aflată în domeniul public

al Municipiului Hunedoara,către Clubul Sportiv Şcolar Hunedoara

„Prin adresa nr. 9799/21.02.2013, Clubul Sportiv Şcolar Hunedoara solicităacordarea dreptului de utilizare, în mod gratuit, a clădirii secţiei de atletism din ca-drul complexului sportiv „Michael Klein”.

Complexul sportiv „Michael Klein”, face parte din domeniul public al muni-cipiului Hunedoara conform Hotărârii Guvernului nr.354/2007, fiind înscris în CFnr. 62732, sub A1.4, nr. cad. 62732 – C4. Clădirea secţiei de atletism are o suprafaţăde 342 mp, fiind amplasată pe latura estică a stadionului şi include un birou pentrupersonalul administrativ (antrenori), vestiare, sală de forţă, sală duşuri, bazin de re-cuperare şi grupuri sanitare.

Clădirea s fost reabilitată, cu fonduri de la bugetul local, în a doua jumătate aanului 2007 şi începutul anului 2008, oferind condiţii bune pentru pregătirea spor-tivilor.”, se arată în raportul la proiectul de hotărâre.

În ședința de joi, consilierii locali au aprobat darea în folosinţă cu titlu gratuit,începând cu data de 01.04.2013 şi până în data de 31.12.2013, a clădirii secţiei deatletism din cadrul Stadionului „Michael Klein”, în suprafaţă de 342 mp, aflată îndomeniul public al Municipiului Hunedoara, înscrisă în CF nr. 62732, sub A1.4, nr.cad. 62732 – C4, către Clubul Sportiv Şcolar Hunedoara. Spaţiul sus menţionat vafi folosit în vederea pregătirii sportivilor de vârstă şcolară din municipiul Hune-doara.

Cu ocazia Zilei PolițieiRomâne luni, la Deva, auavut loc mai multe cere-monii, cele mai importantevizând premierea unorpolițiști cu o activitatedeosebită și avansarea îngrad a 138 de ofițeri și agențide poliție.

La nivelul subunitățilorPoliţia Oraşului Haţeg a fostdesemnată cea mai bună, iarBiroul Investigare a FraudelorHunedoara a fost desemnat„colectivul anului”.

De asemenea, titlul pentrucel mai bun post de poliţie afost acordat Postului de PoliţieŞoimuş.

Cel mai bun polițist hune-dorean al anului trecut a fost

declarat Dacian Vonu din ca-drul Serviciului InvestigaţiiCriminale.

Pe lângă aceste distincții,au mai fost acordate diplomede onoare comisarului şef de

poliţie Dan Micu - pentru acti-vitatea desfăşurată pentru re-ducerea riscului rutier lanivelul judeţului, comisaruluişef de poliţie Dumitru Grosu -pentru promovarea mişcăriisportive, şi comisarului şef depoliţie Ilie Iovănescu - pentruactivitatea desfăşurată şi bunagestionare a resurselor logis-tice a poliţiei hunedorene.

Tot luni, în cadrul unei alteceremonii, au fost acordate di-plome şi cupe poliţiştilor sauechipelor care au câştigat dife-rite competiţii sportive (şah,tenis de câmp, înot, tenis demasă, tir, bowling, biliard, pes-cuit sportiv şi fotbal) organi-zate cu prilejul Zilei PoliţieiRomâne.

În paralel, în centrul

Devei, poliţiştii hunedoreni auprezentat, în cadrul unor ate-liere, specificul câtorva servi-cii din subordineaInspectoratului Judeţean dePoliţie (Serviciul Criminalis-tic, Serviciul Rutier şi Servi-ciul Management ResurseUmane), precum şi o expoziţiede maşini de epocă aparţinândcomisarului şef de poliţie Ovi-diu Zaharia, şeful Poliţiei ora-şului Petrila. De asemenea,poliţiştii Serviciului pentru Ac-ţiuni Speciale au prezentat unexerciţiu de intervenţie în tra-fic, iar cei de la Criminalisticau susţinut un exerciţiu de-monstrativ cu câinii de urmă şide însoţire.

Mihaela Petroșan

Informaţia de HunedoaraPagina 3 EVENIMENT

De Ziua Poliției Române

Cei mai buni polițiști hunedoreniau fost recompensați

„Poliţia hunedoreanăa dovedit că este o struc-tură de elită, capabilă săgestioneze cu profesiona-lism şi eficienţă orice pro-blemă din domeniul său deactivitate. Îi asigurăm pecetăţeni că vom răspundeîn continuare prompt lasolicitările lor legitime,având potenţialul necesarpentru diminuarea şi ţine-rea sub control a fenome-nului infracţional”, adeclarat şeful IPJ Hune-doara, comisar şef de po-liţie Liviu GabrielDumitru.

La sfârșitul săptămânii trecute,senatorul hunedorean Har-alambie Vochițoiu a prezentatpublic poziția sa față de prob-leme de strictă actualitate. Întreacestea, Vochițoiu a ținut săatragă atenția asupra situațieiComplexului Energetic Hune-doara (CEH) și asupra dezin-teresului USL față de viațacetățeanului obișnuit.

ComplexulEnergeticamenință economiahunedoreană

Senatorul Haralambie Vochițoiua declarat vineri, la Deva, că dezin-teresul politicienilor față de proble-mele grave din interiorulComplexului Energetic Hunedoaraaduc economia hunedoreană însituație de criză. Vochițoiu a amintitcă însuși prefectul de Hunedoara arecunoscut că există dificultăți mariîn funcționarea complexului energe-tic și fără investiții extrem de impor-tante lucrurile devin periculoase.Senatorul hunedorean mai aminteștecă, dacă în campania electorală toțipoliticienii de la USL și PDL își fă-ceau un merit din existența CEH,acum toți se ascund și evită acest su-biect.

„Atrag atenția asupra unui faptîngrijorător în ceea ce priveștesituația SC Electrocentrale Deva SA.Într-un raport de control al Curții deConturi a României, întocmit în2012, se arată că în perioada 2009-2011, CNH SA a livrat către SCElectrocentrale Deva SA cantitateade 2.888.344 tone de huilă sortată laun preț mai mic decât prețul de costal exploatărilor miniere având dreptconsecință nerealizarea de venituri însumă de 408.687.159 lei. Într-un ra-port de control al Corpului de Con-trol al Prim-Ministrului, întocmitacum câteva zile, se arată că în pe-rioada 2009-2010, SC Electrocen-trale Deva SA a beneficiat deavantaje patrimoniale în detrimentulSC Hidroelectrica SA în sumă de95.362.359 lei. Astfel, semenționează în raport, au fostsusținute interesele financiare ale SCElectrocentrale Deva SA prin apro-barea majorării prețului Contractuluinr. 97 CE / 2009 peste prețul regle-mentat de ANRE. Având în vedere căîn urma acestui control au fost sesi-zate 14 instituții ale statului român șise consideră că aceste fapte sunt denatură penală, încadrate ca abuz înserviciu contra intereselor publice în

formă calificată, ne putem aștepta ca,dacă totul se confirmă în instanță, SCElectrocentrale Deva SA să fie obli-gată să returneze sumele încasate,ceea ce ar însemna închiderea termo-centralei.”, a declarat HaralambieVochițoiu.

Puterea i-a orbitpe USL-iști

Conform celor declarate de Ha-ralambie Vochițoiu, parlamentariiUSL sunt orbiți de puterea pe care oau prin majoritatea covârșitoaredeținută în parlament. Atât de orbiți,spune Vochițoiu, încât nu bagă înseamă pe nimeni altcineva și nu iauîn considerare nicio propunere exte-rioară chiar dacă este extrem de im-portantă pentru cetățeni.

„Vă spun sincer, deocamdată nuavem cu cine dialoga acolo. USLeste atât de orbită de procentul marede voturi pe care l-a luat în alegeriîncât nu se ia în considerare nicio pă-rere din partea altor parlamentari.

Vă dau două exemple: zileletrecute în Senatul României am dez-bătut câteva legi între care una legatăde ucenie. O lege bună, necesară,pentru că România nu mai prea aremeseriași. În dezbaterea acestei legiam avut o propunere ca vârsta la careun tânăr să poată să devină ucenic săfie de 15 ani. Pentru că cineva de laUSL a spus 16 ani, toată lumea avotat 16. Eu am spus că nu e în re-gulă pentru că sunt tineri care ter-mină la 14 ani școala obligatorie. Cefac de la 14-15 ani până la 16? Îi tri-mitem la păcănele un an-doi pânăcând împlinesc 16 ani? Îi invităm săfacă trotuarul? Pentru că propunereaa venit de la mine și nu de la cinevadin majoritate, au ridicat pur și sim-plu mâna și a rămas 16 ani.

Al doilea exemplu se referă la

legea privind impozitarea a tot ceeace mișcă în țara asta... în afară de po-rumbei, care au rămas neimpozitați.O să ajungem să-și ascundă țăraniianimalele ca pe vremea comuniștilordupă ce această lege intră în vigoare.Deci, găini, capre, porci, vaci, tere-nuri agricole... pe toate se plătesc im-pozite forfetare. Nu mai intereseazăpe nimeni cum a fost vremea în anulrespectiv, dacă au răsărit semințele...La începutul fiecărui an te duci și de-clari câte hectare de pământ ai, câteanimale, iar impozitul e stabilit. Sta-tul român nu mai are răbdare să seaștepte toamna, să vadă ce recoltă s-a obținut pe hectar.... Nu. GuvernulPonta nu mai are răbdare, trebuie săia banii înainte. Așa se întâmplă și latoate IMM-urile din România. Oricebutic, cât de mic, trebuie să plăteascăimpozitul forfetar, acel impozit multhulit de toată lumea când PDL-ul l-aintrodus. El a fost retras, dar astăzieste reintrodus. De asemenea, oriceresursă este supraimpozitată: lemn,cărbune, pietriș, nisip, balast... Prinaceastă lege se impozitează tot ce în-seamnă bani de delegații pentru toatălumea din România. Legea se aplicăde la 1 februarie.”, a mai declarat Ha-ralambie Vochițoiu.

Guvernul Pontaomoară spitalelehunedorene

Haralambie Vochițoiu a declaratcă reformele și strategiile Guvernului

Ponta privind sănătatea umilesc per-sonalul medical și pacienții și pun înpericol însăși existența spitalelor.

„Asistăm zi de zi la noi reformeîn sănătate: spitalele private nu vormai primi bani de la CNAS, vomdesființa direcțiile județene de sănă-tate publică, vom desființa caselejudețene de asigurări de sănătate,vom face strategii de sănătate publicăjudețene și naționale... În acest timpMinisterul Sănătății lasă spitalele dinjudețul Hunedoara să moară. DacăPDL-ul a închis spitalele din țară prinhotărâri de guvern, USL-ul le închidede foame, lăsându-le fără finanțare.Avem probleme grave la spitalul dinBrad, la spitalul din Orăștie, la celdin Vulcan, la spitalul din Hațeg, șinici celelalte spitale din județ nu oduc mai bine. Asistăm pasivi cumzeci de mii de pacienți sunt plimbațide la un spital la altul, cum sunttrimiși la farmacii să-și cumpere me-dicamente, iar personalul medical,medici, asistente, infirmieri suntumiliți de acest sistem bolnav. Amfăcut câteva interpelări pe adresadomnului ministru Eugen Nicolăescucu privire la finanțarea spitalelor dinsubordinea autorităților locale, cuprivire la implicarea primarilor șiconsiliilor locale ce au în subordinespitale în strategia județeană de sănă-tate publică sau cu privire la un aju-tor financiar pentru spitalul dinBrad.”, a mai spus senatorulVochițoiu.

Mihaela Petroșan

Informaţia de Hunedoara Pagina 4ACTUALITATE

NOTE

NOTE

În dorința de a face totmai mulți bani, oameniide afaceri hunedoreniîncalcă legea folosindangajați fără contracte demuncă. Astfel, în ultimasăptămână, inspectoriiInspectoratului Teritorialde Muncă (ITM) Hune-doara au descoperit peste20 de persoane folosite lamuncă fără forme legale.

Unul din cazuri a fost des-coperit la o firmă din comunaPui unde munceau la negrupatru persoane. În fapt, proble-mele acestei firme sunt maivechi, dar conducerea nu s-a sin-chisit de avertismentele șiindicațiile inspectorilor făcute laun control anterior. Până laurmă, angajatorul a fost sancţio-nat cu 40.000 de lei amendăcontravenţională pentru folosi-rea la muncă a patru persoanefără forme legale de angajare şicu 5.000 de lei pentru neîndepli-nirea măsurilor dispuse în con-troalele anterioare.

Alte două cazuri au fostdescoperite la Deva şi Petrilaunde lucrau fără forme legaledouă, respectiv o persoană. Ceidoi angajatori au fost sancţionaţicu câte 10.000 de lei amendăpentru fiecare persoană desco-perită fără forme legale de anga-jare.

Cei mai mulți lucrători fărăcontracte de muncă au fostdescoperiți, însă, la o firmă dinVulcan care se ocupă cu comer-ţul cu amănuntul. Conform da-telor oficiale, în urmacontrolului la această firmă „areieşit că pentru un număr de 14persoane nu au fost întocmitecontracte individuale de muncăsau că acestea au fost întocmitecu o întârziere de peste patruluni, perioadă pentru care nu s-au achitat contribuţiile de pen-sie, şomaj şi sănătate, iarpersoanele respective nu erauasigurate; urmare a număruluimare de persoane descoperitefără forme legale de angajare, s-a făcut o plângere penală cătreParchetul de pe lângă Judecăto-ria Petroşani, urmând ca procu-rorii să înstrumenteze cazul dinpunct de vedere penal”.

Aurel Ghinea

Încă 21de muncitorila negruîn firmehunedorene

Senatorul Haralambie Vochițoiu avertizează

Județul Hunedoara - pus în genunchide politica triumfalistă a USL

„Atâta vreme cât miniștrii din Guvernul Ponta nu vor înțelege căau și responsabilități, țara va merge într-o direcție greșită. (...) VictorPonta se plimbă pe la toate posturile de televiziune, merge pe la toatereuniunile interne sau internaționale, vorbește bine, și în asta stă gu-vernarea USL. Discursul însă nu poți să-l ungi pe pâine. Va veni vremeaîn care românii își vor da seama că au fost atrași într-o mare capcanănumită guvernarea USL.”, a precizat Haralambie Vochițoiu.

Informaţia de HunedoaraPagina 5 ACTUALITATE

Săptămâna în alte vremuri29 martie:1461 — Casa de York a învins

casa de Lancaster în Bătălia de laTowton în cadrul Războiului celorDouă Roze.

1831 — A început Marea Re-voltă Bosniacă împotriva ImperiuluiOtoman și a sultanului Mahmud al II-lea.

2004 — Bulgaria, Estonia, Le-tonia, Lituania, România, Slovacia șiSlovenia au devenit membri cu drep-turi depline ai NATO.

Nașteri: Lavrenti Beria (1899)– Marcel Aymé (1902) – Vangelis(1943)

Decese: Georges Seurat (1891)– Robert Falcon Scott (1912) – Mau-rice Jarre (2009)

30 martie:1867 — Secretarul de Stat al

SUA, William H. Seward, a cumpă-rat Alaska de la Imperiul Rus înschimbul a 7,2 milioane de dolari.

1912 — Sultanul Abdelhafid alMarocului a semnat tratatul de la Fez,prin care această țară a devenit pro-

tectorat francez.1981 — Președintele Statelor

Unite Ronald Reagan a fost împușcatîn fața Hotelului Hilton din Washin-gton, DC.

Nașteri: Moise Maimonide(1135) – Francisco de Goya (1746) –Vincent van Gogh (1853)

Decese: Karl May (1912) – Ru-dolf Steiner (1912) – ElizabethBowes-Lyon (2002)

31 martie: Paștele(Creștinismul occidental, 2013)

1778 — Exploratorul englezJames Cook a ajuns pe Insula Van-couver și a revendicat-o în numeleRegatului Marii Britanii.

1889 — A fost inaugurat turnulEiffel.

1994 — Revista Nature a relatatdescoperirea primului craniu completde Australopithecus afarensis.

1995 — Zborul 371 al TAROMs-a prăbușit lângă localitateaBalotești, la scurt timp după decola-rea de pe Aeroportul InternaționalHenri Coandă.

Nașteri: René Descartes (1596)– William Lawrence Bragg (1890) –Nichita Stănescu (1933)

Decese: Isaac Newton (1727) –John Constable (1837) – CharlotteBrontë (1855)

1 aprilie: Ziua Păcălelilor1941 — Câteva zeci de local-

nici din Bucovina de Nord ocupatăde URSS au fost uciși de NKVD întimp ce încercau să se refugieze înRomânia.

1976 — Steve Jobs și SteveWozniak au înființat Apple, Inc.

2004 — Google Inc. a lansatserviciul Gmail.

Nașteri: William Harvey(1578) – Otto von Bismarck (1815) –Octavian Goga (1881)

Decese: George al II-lea al Gre-ciei (1947) – Lev Landau (1968) –Max Ernst (1976)

2 aprilie: Ziua Internaționalăde Conștientizare a Autismului

1453 — Sultanul Mehmed al II-lea a început asediul Constantinopo-

lului.1930 — Haile Selassie a fost

proclamat împărat al Etiopiei.1997 — Rusia și Belarus au

semnat tratatul de constituire a uneiuniuni.

Nașteri: Hans Christian Ander-sen (1805) – Émile Zola (1840) –Max Ernst (1891)

Decese: Samuel Morse (1872)– Paul Heyse (1914) – Georges Pom-pidou (1974)

3 aprilie:1043 — Eduard Confesorul a

fost încoronat ca Rege al Angliei.1922 — Iosif Stalin a devenit

Secretar General al Partidului Comu-nist al Uniunii Sovietice.

1948 — Președintele StatelorUnite, Harry S. Truman, a promulgatPlanul Marshall prin care SUA auajutat financiar țările europene să sereconstruiască după al Doilea RăzboiMondial.

Nașteri: Marlon Brando (1924)– Helmuth Kohl (1930) – Eddie Mur-phy (1961)

Decese: Bartolome EstebanMurillo (1682) – Johannes Brahms(1897) – Wilhelm Ostwald (1932)

4 aprilie:1818 — Congresul Statelor

Unite a adoptat o regulă de design adrapelului Statelor unite, prin carenumărul de dungi a fost fixat la trei-sprezece iar numărul stelelor reflectănumărul de state din uniune.

1949 — Douăsprezece state ausemnat Tratatul Atlanticului de Nord,înființând organizația de apărare co-lectivă NATO.

1975 — Paul Allen și Bill Gatesau înființat compania Microsoft, carea început să dezvolte interpretoareBASIC pentru calculatoarele Altair8800.

Nașteri: Caracalla (186) – An-drei Tarkovski (1932) – Heath Led-ger (1979)

Decese: John Napier (1617) –Carol al II-lea al României (1953) –Martin Luther King, Jr. (1968)

Joi, la Hunedoara, a fost inaugurată o micro-cantină care vaasigura o masă caldă copiilor participanți la programul de tipafterschool. La eveniment a participat, pentru a da binecu-vântarea, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei șiHunedoarei.

Micro-cantina face parte dintr-un proiect de asistență socială în careparteneri sunt Episcopia Devei și Hunedoarei, Asociația Filantropia Or-todoxă Deva, Primăria Municipiului Hunedoara și Liceul Tehnologic -Școala Gimnazială Nr. 9 Hunedoara.

„Masa pentru elevi va fi pregătită în cadrul cantinei amenajate șisubvenționate de Episcopia Devei și Hunedoarei în Liceul Tehnologic –Școala Gimnazială Nr. 9 Hunedoara, corp A, unde beneficiază deja deservicii de masă și de programul de tip afterschool un număr de 18 elevi.Aceste acțiuni fac parte din strategia Episcopiei Devei și Hunedoarei re-feritoare la activitățile de asistență socială din județul Hunedoara și auca scop respectarea drepturilor copilului și prevenirea abandonuluișcolar. ”, se arată într-un comunicat oficial al Episcopiei Devei și Hune-doarei.

Aurel Ghinea

Micro-cantinăpentru elevila Hunedoara

Vineri, 29 martie, în toateagențiile teritoriale aleAgenției Județene pentru Ocu-parea Forței de Muncă(AJOFM) Hunedoara, are loc onouă ediție a bursei locurilorde muncă.

Agențiile care vor găzduievenimentul se află în Deva,Simeria, Hunedoara, Orăștie,Călan, Hațeg, Petroșani, Lu-

peni, Vulcan și Brad.Bursa locurilor de muncă

se va desfășura, ca de obicei,între orele 9 și 13.

AJOFM Hunedoaraașteaptă înscrierea firmelor hu-nedorene ce oferă locuri demuncă până în data de 29 mar-tie.

Aurel Ghinea

La sfârșitul acestei săptămâni

O nouă bursă a locurilorde muncă pentru hunedoreni

Marți, la Deva, directorul can-celariei prefectului, DanTerteci, a prezentat pozițiainstituției referitoare lademiterea conducerii SpitaluluiMunicipal „Dr. AlexandruSimionescu” din Hunedoara.Din perspectiva Instituției Pre-fectului, atât demiterea man-agerului spitalului, BendeBarna, a comitetului director,cât și înlocuirea unui membrual consiliului de administrație,s-au făcut fără respectareaprevederilor legale.

Legat de demiterea manageru-lui și a comitetului director al spi-talului din Hunedoara prindispoziție de primar, Prefectura se-sizează faptul că primarul ViorelArion nu are în competență demi-

terea comitetului director, ci numaia managerului. De asemenea, înhotărârea luată de Consiliul LocalHunedoara privind revocarea Sil-viei Ghenea din poziția de membrual consiliului de administrație alspitalului, nu s-a respectat prevede-rea legală privind votul secret.

„În urma controlului de lega-litate al actelor emise și adoptate deautoritatea publică din municipiulHunedoara, prefectul județului areținut nelegalitatea atât adispoziției de primar prin care sedemite managerul cât și comitetuldirector al spitalului din localitate,precum și nelegalitatea hotărârii deconsiliu local prin care s-a schim-bat componența consiliului deadministrație a spitalului. În am-bele cazuri s-a cerut reanalizareadocumentelor de către emitenți șirevocarea acestora, în caz contrar

urmând ca prefectul să cearăinstanței de contencios administra-tiv anularea actelor considerate ne-legale.

În ceea ce privește dispozițiaprimarului s-a reținut faptul că pri-marul nu are competență în demi-terea comitetului director, aceastădemitere revenind manageruluiunității medicale, primarul avândcompetența numai de a demite ma-nagerul instituției respective. Înceea ce privește hotărârea de con-siliu local, s-au încălcat mai multeaspecte procedurale, referitoare lavotul secret, așa cum prevedeLegea 215. Nu s-a votat secret nicila revocarea unui membru al con-siliului de administrație, nu s-avotat secret nici la desemnarea unuialt reprezentant în consiliul deadministrație. Acestea au fost as-pectele cele mai importante consta-tate.”, a declarat Dan Terteci,directorul cancelariei prefectului.

Mihaela Petroșan

Prefectura contestădemiterile de la spitaluldin Hunedoara

Ultima orăÎn ședința de Consiliu

Local ce a avut loc la Hune-doara joi, 28 martie, s-au făcutcorecțiile necesare pentru ca ho-tărârea privind schimbareamembrului Consiliului deAdministrație de la Spitalul Mu-nicipal „Dr. Alexandru Simio-nescu” să fie în totalitate înparametri legali.

Informaţia de Hunedoara Pagina 6CUVÂNT DE ÎNVĂȚĂTURĂ

O nouă întâlnireduhovnicească organizată deAsociația Logos din Deva l-aavut, marți seara, ca invitatpe carismaticul părinte Con-stantin Necula, conferențiaruniversitar la Facultatea deTeologie Ortodoxă „AndreiŞaguna” din Sibiu. În fațaunei săli pline până la refuz,preotul Constantin Necula apropus un discurs deschisdespre o temă de permanentăactualitate în bisericaortodoxă: Iisus Hristos -Paştele nostru.

Este extrem de dificil de re-zumat discursul viu, plin de har,al părintelui Constantin Necula.Tocmai de aceea vom lăsa câtevadin cuvintele sale să transmită înparte mesajul de trezire ce ar tre-bui să fie auzit de toțicredincioșii.

Ideea fundamentală de lacare a pornit discursul dascăluluisibian ar putea fi rezumată în cu-vintele sale: „Toată nebunia pecare o parcurgem în ultimii ani înRomânia nu-i alta decât atât: o în-singurare a lui Hristos, căruia îiîntoarcem spatele și-i dăm cu flit.De aceea, imaginea Hristos -Paștele nostru ar trebui să fie, o săfolosesc un termen nou, deși nu-mi place, brand-ul bisericii orto-doxe.”

Părintele Necula face apel lanevoia fiecăruia dintre noi de aredescoperi fundamentele ortodo-xiei, credința în adevărul ei.

„Dincolo de toate lucrurilepe care le auzim în jurul nostru,există un țel pe care ni-l propu-nem și acel țel nu este să fim maibuni, mai înțelepți. Îi aud pe mulțioameni răspunzând la întrebarea„pentru ce postiți”, „să mă facmai bun, mai înțelept”. Nu. Pos-tim ca să ne îndumnezeim. Amuitat să vă spunem asta. Ne-a luatși pe noi (preoții, n.r.) valul și amînceput să vă vindem un Post caîn galantarele magazinelor. UnPost cu produse de post. Bisericatrebuie să vă aducă aminte tot

timpul: postim ca să ne îndumne-zeim. Ca să ne apropiem de Dum-nezeul nostru care s-a înomenit,s-a întrupat, tocmai ca nouă să nefie posibilă dumnezeirea.

Nu, copiii noștri când mor nusunt îngeri, pentru că sufletulomului e cu mult mai mult decâtîngerul. Nu, bătrânii noștri nusunt niște handicapați și niște lo-cuitori ai azilelor de bătrâni; bă-trânii noștri sunt niște candidați laînviere cot la cot cu noi ceilalți.Pentru că vârsta pe care ne-o dăHristos, ne-o dă în raport cuașteptarea pe care o are de la noica oameni ai lui Dumnezeu. Nune-o dă pe măsura sistemului destat care ne batjocorește tot tim-pul, indiferent cine va fi vreodatăla putere. Totdeauna interesul sta-tului este să reducă persoana lanivelul individului, pentru a-lputea manipula spre individuali-tate și spre uitare. Pe când bise-rica spune tot timpul: fiți voiînșivă, luați-vă în serios numelede creștin, fiți ai lui Hristos pen-tru ca să fiți nemuritori, prindețiîn sufletul vostru lucrul cel maiînalt și cel mai plin de sens careeste aerul puternic al Împărăției

Cerurilor.Apoi, Hristos este Paștele

nostru pentru ne cheamă să nehrănim cu el, să mâncăm trupullui, să bem sângele lui. Necheamă să fim laolaltă, să nu nefim indiferenți unii altora, altfelspus, ne cheamă să nu fim sin-guri, să nu ne însingurăm pe bazăde constatare a singurătății noas-tre. Foarte rar avem tăria de ca-racter de a ști că, împărtășindu-netrupul și sângele lui Hristos, nusuntem frați doar cu Hristos.Creștinii sunt frați între ei, pentrucă prin venele lor curge sângelelui Hristos și în carnea lor s-a în-copciat carnea lui Hristos și înțelul vieții lor se dezvoltă țelulvieții în Hristos. Dar nu ne com-portăm niciodată ca frați, pentrucă nu ne știm pe nume, nu ne spri-jinim între noi, nu reușim să nestrângem mâna între noi cândgreșim unii altora; ne pupăm întrenoi ca niște mici iude de pripascare, din când în când, reușim săne punem câte o mască socială.Hristos Domnul n-a venit în mij-locul nostru ca să facem gesturisociale, Hristos a venit în mijlo-cul nostru ca să facem gesturi

mântuitoare.”, a explicat părinteleConstantin Necula.

Mesajul viu și trezitor al pă-rintelui Necula se dovedește ex-trem de actual și ar trebui să aibăecou în fiecare dintre noi: „Efoarte greu să mai spui copiilorastăzi că Hristos este Dumnezeu,câtă vreme tatăl nu mai este tatăși mama nu mai este mamă. Efoarte greu să-i spui unui copil căbiserica este o instituție care-lajută să crească, atâta vreme câtșcoala, cu care întotdeauna el ase-măna biserica, nu-l mai ajută săcrească. S-au pierdut valori carealtădată mergeau îngemănate, îm-preună, ca să crească omul mare.Românul nu creștea mare decâtîngemănat în casă, școală și bise-rică. Când se lovește în toate trei,românul nu este altceva decâtceea ce suntem acum, niște cule-gători de căpșuni pe tarlale stră-ine. Niște inconștienți de mareledar al lui Dumnezeu pentru noi șiprea conștientizați de nimicuriledin jurul nostru pe care alții vorsă ni le vândă ca pe niște daruri.”

Mihaela Petroșan

Părintele Constantin Necula la Deva

Lipsiți de casă, școală și biserică, româniidevin culegători de căpșuni pe tarlale străine

Părintele Constantin Neculas-a născut în 1970 la Brașov și esteabsolvent și doctor în teologie alFacultății de Teologie Ortodoxă„Andrei Şaguna” din Sibiu. El esteconferențiar universitar în catehe-tică - omiletică la aceeași facul-tate. În plus, el este și ConsilierMisionar-Pastoral și de Imagine alArhiepiscopiei Sibiului.

A urmat studii de specializare

la Padova (Italia) și Versailles(Franța), cursuri de specializare înpsihologie generală în problemelegate de maltratarea copiilor,dependența de alcool și droguri.Este autor a numeroase cărți, stu-dii și articole, de asemenea co-autor al altor numeroase lucrări despecialitate, dar și un carismaticconferențiar itinerant.

„Vine un moment în careMântuitorul este vândut deIuda și când oamenii constatăcă Iuda are putere, că vine cumiliție multă după el, spuneEvanghelia: și L-au lăsat sin-gur și au fugit. Pe mine m-apus pe gânduri. Parcă nicio-dată ca anul acesta nu m-amgândit cât de singur e Hris-tos.”

„Preoția este un exercițiude însingurare. În ciuda faptu-lui că suntem oameni sociabili,băieți buni, cum zice lumea,noi suntem extrem de singuri.În dramele noastre preoțești nusuntem însoțiți de nimeni.”

„În ultima vreme bisericiii se cere să fie și asistență so-cială, și poliție rurală, șipoliție rutieră, și elicopter, șiautostradă. Biserica va trebuisă fie stat pentru a putea să lefacă pe toate. Se spune că maibine plătim șase mii de medicidecât trei mii de preoți. Așaeste. Și eu mi-aș dori să plătimbine șase mii de medici cucondiția să nu ne batem joc detrei mii de preoți. Vorba lui Be-cali (nu-mi place de el dar câ-teodată are dreptate, e un micprofet): dacă ați construi maimulte biserici n-ați avea ne-voie de spitale pentru că oame-nii s-ar ruga mai mult pentrusănătatea lor și ar fi maisănătoși.”

„Să nu uităm că suntemfii treimii și treimea este ceacare lucrează în viața noastrăși ne desăvârșește viața noas-tră. Să nu uităm nicio clipă cănu facem parte dintr-o bisericănăscută din mersul pe bicicletăsau din jocul la inele, la gim-nastică. Nu suntem o bisericăce-am învățat să fim biserică.Suntem o biserică născută dinjertfa Mântuitorului Hristos,crescută în jertfa Mântuitoru-lui Hristos, dăruitoare de jertfaMântuitorului Hristos, pentruca jertfa noastră umană săaibă sens. Nu este suficient săspunem că suntem ortodocși,doar pentru că strămoșii noștriau fost ortodocși. Suntemortodocși și pentru că ne dorimca cei ce se nasc în viitor dinnoi să rămână tot ortodocși,pentru că în biserica aceastaam descoperit treimea lucrândîn slavă și pe Fiul lui Dumne-zeu, Dumnezeu întrupat în mij-locul nostru, de dragulmântuirii noastre.”

„Tot ce ne-a provocat în istorie ne-a dovedit că nu rezistămfără Hristos.”

„Dacă este ceva care trebuie să ne pună pe gânduri în ul-tima vreme este că inclusiv noi, ca biserică, riscăm să uităm căHristos e Paștele nostru. Construim ziduri, tragem clopote, con-struim cercuri, proiecte, ne vânzolim în biserică, dar nu maiavem liniștea să vedem că în mijlocul mării celei roșii care neeste viața, singurul care sfârâmă valuri rămâne Hristos Mân-tuitorul.”

Informaţia de HunedoaraPagina 7 SPECIAL

Știm cu toții că soarele este in-dispensabil vieții pe pământ. Elne dă lumină, el ne hrăneșteplantele, în prezența lui fructeleajung la maturitate și subrazele lui se desfășoară viațanoastră, a tuturor. Pentru aprofita cât mai mult de luminasolară, dar și pentru aeconomisi energie, oamenii audescoperit în timp un mod princare se pot bucura de benefici-ile soarelui pentru mai multtimp. Astfel, în fiecareprimăvară, experimentăm de-calarea ceasului cu o oră,schimbare cunoscută sub denu-mirea de trecere la ora de vară.

Deşi introducerea unei ore înplus pare o operaţiune simplă, traseulparcurs până la implementarea aces-tei idei nu a fost unul tocmai uşor. Oastfel de propunere a apărut pentruprima oară în capul celebrului om deştiinţă Benjamin Franklin, în anul1784. Aflându-se la Paris în acea pe-rioadă, Benjamin Franklin studiamodul în care lămpile cu ulei produ-ceau lumina, respectiv cât erau aces-tea de eficiente.

Într-o dimineaţă de vară, Benja-min Franklin s-a trezit la ora 6 sur-prins de cât de multă lumină îi intraîn cameră. La început a crezut căsunt lămpile cu ulei ce se instalau pestrăzile Parisului, dar şi-a dat seamaimediat că soarele tocmai răsărea la

orizont. Ulterior acestei experienţe,Benjamin Franklin a scris un eseunumit „An Economical Project" încare a emis câteva idei pentru econo-misirea uleiului folosit la lămpile deiluminat. Printre metodele propusese număra şi “mutarea” ceasului întimpul verii astfel încât să se utili-zeze mult mai eficient faptul că, peparcursul lunilor estivale, ziua estemult crescută faţă dimensiunea pecare o are iarna.

Primii care au introdus ora devară în mod oficial au fost germanii,începând cu anul 1916 (între 30 apri-lie şi 1 octombrie). Au urmat britani-cii, care au introdus ora de vară tot în1916 (între 21 mai şi 16 octombrie).Alte ţări care au introdus ora de varăau fost: Belgia, Denemarca, Franţa,Italia, Luxemburg, Olanda, Norve-gia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tas-mania. Pe 19 martie 1918, ora devară a fost introdusă şi în StateleUnite, dar această modificare a creato reală confuzie datorită faptului căfiecare stat avea propria regulă de in-troducere a orei de vară. În plus, mo-dificarea a fost intens contestată defermierii americani, care s-au opusvehement, motiv pentru care întreagaidee a fost abandonată în 1919.

În ţara noastră, ora de vară afost introdusă prima oară în 1932,între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1933şi până în 1940, când s-a renunţat laacest obicei, ora de vară era intro-dusă în prima duminică din apriliepână în prima duminică a lunii oc-

tombrie. Între 1941 şi 1979, în Ro-mânia nu s-a mai folosit ora de vară,dar asupra acestei decizii s-a revenitdefinitiv în primăvara anului 1979.De atunci, ţara noastră experimen-tează anual o schimbare a orei înfuncţie de apropierea verii, asigu-rându-se, astfel, folosirea optimă aluminii naturale şi reducerea ilumi-natului artificial.

Practic, în ultima duminică alunii martie, prin avansarea ceasuluicu o oră, România trece la ora devară. Anul acesta, trecerea la ora devară se va face pe data de 31 martie,atunci când ora 3 va deveni ora 4.Această modificare va fi valabilăpână pe data de 29 septembrie, mo-ment în care se va reveni la ora nor-mală.

Există studii care arată că, petermen scurt, corpul uman este influ-

enţat în mod negativ de aceastăschimbare. Specialiştii spun că orga-nismul are nevoie de cel puţin o lunăpentru a se adapta la această schim-bare, odihna şi plimbările în aer liberfiind recomandate şi considerate ex-trem de importante pentru o adaptarecât mai uşoară şi mai rapidă.

Per ansamblu, această schim-bare reprezintă o mişcare benefică:percepţia umană asupra zilei este căaceasta e mai lungă datorită faptuluică înserarea se face mai târziu. Lu-mina naturală, efectele benefice alerazelor soarelui şi expunerea pentruo durată mai scurtă de timp la efec-tele iluminatului artificial sunt prin-tre efectele pozitive aleimplementării orei de vară.

Raluca Herepean

Când ne gândim la 1 aprilie, unzâmbet ştrengar ni se înfiripă însuflet. Cu siguranţă fiecare din-tre noi a făcut, la un momentdat, cel puţin o farsă celorapropiaţi sau a fost, la rându-i,păcălit. Supranumită ZiuaPăcălelilor, 1 aprilie este, pelângă 1 iunie, o zi extrem deapreciată de copii, dar şi unbun prilej de distracţie pentruadulţii cu simţul umorului.

Oamenii din întreaga lume săr-bătoresc ziua de 1 aprilie făcând micifarse apropiaţilor. Noi o ştim dreptZiua Păcălelilor, englezii au denu-mit-o April Fools' Day, iar franceziise amuză cu Poisson d’Avril. Oricumo denumim, 1 aprilie este o zi a far-selor şi a păcălelilor, o zi aşteptată cuinteres şi planificare de copii şi deunii adulţi, dar şi o zi care le poatecrea disconfort celor care nu gustăacest tip de manifestări. Mark Twain

spunea la un moment dat că "ziua de1 aprilie este ziua în care ne amintimce suntem în celelalte 364 de zile aleanului".

Originea Zilei Păcălelilor esteincertă. Cea mai populară ipotezăsusţine că originea acestei zile are le-gătură cu reforma calendaristică, res-pectiv cu schimbarea calendaruluigregorian. Astfel, conform vechiuluicalendar, Anul Nou era sărbătorit pe1 aprilie, iar odată cu trecerea la ca-lendarul iulian, data specifică NouluiAn a devenit 1 ianuarie. În mod fi-resc, această schimbare nu s-a făcutdintr-o dată pentru că oamenii auavut nevoie de timp pentru a seadapta. Cu toate acestea, în periodade „tranziţie“, cei care nu s-au adap-tat imediat schimbării şi au continuat

să sărbătorească Noul An conformvechiului calendar erau ţinta ironiilorşi a farselor, fiind numiţi „Aprilfools“ (nebuni de aprilie).

Indiferent de origine, în prezent,Ziua Păcălelilor este sărbătorită înStatele Unite ale Americii, MareaBritanie, Spania, Italia, Portugalia,Suedia, Norvegia, Germania şiFranţa. Ţara noastră se află şi ea peaceastă listă, începutul acestei tradiţiiîn România neputând fi, însă, identi-ficat cu exactitate.

Indiferent de țară și de numelediferit al acestei „sărbători”, farselecare se fac sunt aceleaşi. Milioane deoameni se amuză pe data de 1 apriliepe seama celor din jur. În unele ţări,precum Noua Zeelandă, Irlanda,Australia, Africa de Sud și Marea

Britanie, tradiția spune că farsele tre-buie făcute numai până la prânz. Bri-tanicii sunt foarte îndrăzneţi la acestcapitol, unele publicaţii serioase rea-lizând chiar o primă pagină specială,cu ştiri false şi informaţii amuzantepentru ediţia de dimineaţă.

Vă las cu zâmbetul pe buze şicu recomandarea de a vă reaminticea mai amuzantă farsă pe care aţifăcut-o sau care v-a fost jucată dum-neavoastră vreodată. Puteţi chiar luaîn calcul o mică răzbunare; în acestfel, veți retrăi ziua de 1 aprilie așacum o făceam cu toții când eramcopii.

Raluca Herepean

Trecem la ora de vară

Ziua Păcălelilor

Cum și în ce felSfânta Biserică esteicoană a cosmosului,constând din ființevăzute și nevăzute?

După un al doilea înțeles spiri-tual, spunea, Sfânta Biserică a luiDumnezeu este chip și icoană a în-tregului cosmos, constând din ființevăzute și nevăzute, având aceeașiunitate și distincție ca și el. Ca edifi-ciu, biserica - fiind un singur locaș -se deosebește totuși după forma eispațială, împărțindu-se în locul des-tinat numai preoților și liturghisitori-lor, pe care îl numim "ieration" (vezinota de subsol, n.n.) și în cel lăsat peseama întregului popor credincios,pe care îl numim "naos". Dar esteuna după ipostas, neîmpărțindu-se șiea însăși deodată cu părțile ei, dinpricina deosebirii acestora întreo-laltă. Dimpotrivă, dezleagă și părțileînsele de deosebirea arătată prin nu-mirile lor, făcându-le să se rapor-teze la ceea ce este una în ea șiînfățișându-le pe amândouă identiceîntreolaltă. Căci fiecare din acestedouă este reciproc celeilalte ceea ceeste aceea pentru sine însăși. Naosuleste ieration în potență, inițiat șisființit prin ducerea sa până lasfârșitul acțiunii de inițiere și sfințire.

Iar ierationul este un naos actualizat,avându-l pe acela ca început alacțiunii de inițiere și de sfințire, carestăruie ca una și aceeași prin amân-două.

Tot așa și totalitatea lucruriloraduse de Dumnezeu la existență princreație, se împarte în cosmos inteli-gibil, constând din ființe spirituale șinetrupești și în cosmosul acesta sen-sibil și corporal, țesut grandios, dinmulte forme și naturi. Prin aceastae ca un fel de altă bisercă a luiDumnezeu, nefăcută de mâini, indi-cată cu înțelepciune de aceasta, caree făcută de mâini. Această totalitateare ca ieration cosmosul de sus, des-tinat puterilor de sus, iar ca naos pecel de jos, la îndemâna celor sortițisă trăiască o viață legată de simțuri.

Dar iarăși cosmosul e unul șineîmpărțit cu toată deosebireapărților sale. Dimpotrivă, elînfățișează și deosebirea părților,provite din însușirile caracteristicefirește firești, făcându-le să se rapor-teze la unitatea și neîmpărțirea sa.Astfel le vădește ca fiind una cu el șiîntreolaltă în chip neamestecat, fie-care din ele străbătând întreagă încealaltă și amândouă împlinindu-lpe el cum împlinesc părțile un în-treg și el împlinindu-se prin ele ca în-treg, în chip unitar și integral. Căciîntreg cosmosul inteligibil se arată înîntreg cosmosul sensibil, în chip tai-

nic prin formele simbolice, celor cepot să vadă; și întreg cel sensibilexistă în cel inteligibil, simplificat însensurile minții. În acela se aflăacesta, prin sensuri; iar în acestaacela, prin figuri. Iar lucrarea lor esteuna, cum ar fi "oroată înroată", dupăcum zice minunatul văzător al lucru-rilor mari Iezechiel, vorbind, cred,despre cele două lumi (1, 16). Dum-nezeescul apostol zice la rândul său:"Cele nevăzute ale lui Dumnezeu dela întemeierea lumii din făpturi fiindînțelese se văd." (Rom. 1, 20).

Iar dacă prin cele ce se văd se

privesc cele ce nu se văd, cum s-ascris, cu mult mai vârtos vor fiînțelese prin cele ce nu se văd cele cese văd, de către cei dedațicontemplației duhovnicești. De faptcontemplația simbolică a celor inte-ligibile prin cele văzute este știință șiînțelegere duhovnicească a celor vă-zute prin cele nevăzute. Căci celece-și sunt unele altora indicatoaretrebuie să vădească reciprocprezența adevărată și clară a celor-lalte și relația neștirbită cu acelea.

Sfânta Bisericăeste icoană și numaia lumii sensibile

Dar Sfânta Biserică a lui Dum-nezeu este, zicea, icoană și numai alumii sensibile în sine. Ea are dreptcer dumnezeescul ieration, iar ca pă-mânt frumusețea naosului. De ase-menea și lumea este biserică, avândcerul ca ieration, iar podoaba pămân-tului ca naos.

Cum și în ce chipSfânta Biserică a luiDumnezeu închipuiesimbolic pe om, iarea este închipuităde El ca om?

Și iarăși, după un alt înțeles spi-ritual, zicea că Sfânta Biserică a luiDumnezeu este om, având ca sufletierationul, ca minte, dumnezeesculaltar și ca trup, naosul.

Astfel ea este chip și asemănarea omului făcut după chipul și asemă-narea lui Dumnezeu. Prin naosscoate la înfățișare, ca prin trup,înțelepciunea practică; prin ieration,ca prin suflet, tălmăcește cunoaștereanaturală; iar prin altar, ca prin minte,străbate la cunoașterea tainică deDumnezeu, la teologia mistică. Dar

și invers, omul este o biserică tainică.Prin trup iradiază, ca printr-un naos,partea făptuitoare a sufletului în îm-plinirile poruncilor prinînțelepciunea practică; prin suflet,aduce, ca printr-un ieration, lui Dum-nezeu, folosindu-se de rațiune încunoașterea naturală, sensurile des-prinse din simțuri, după ce a depărtatde la ele tot ce-i material și necurat;iar prin minte, ca printr-un altar,cheamă tăcerea prea- lăudată a as-cunsei și necunoscutei mari grăiri adumnezeirii, cea din adâncurile ne-pătrunse, prin altă tăcere grăitoare șiprea-răsunătoare. În felul acesta seîmpreună cu ea prin cunoașterea tai-nică de Dumnezeu, cât e îngăduitomului, devenind astfel, ceea ce secuvine să devină cel ce s-a învredni-cit de sălășluirea lui Dumnezeu și afost însemnat de razele atotlumi-noase.

(va urma)

NOTĂ: /ieration/ Acesta este,după toată probabilitatea, spațiul încare este așezată masa altarului, că-reia sfântul Maxim pare a-i spunesimplu altar. Din această scriere,care e pentru multe elemente și mo-mente ale Liturghiei și ale locașuluibisericesc cel mai vechi documentinformativ (de pildă pentru Intrareamică și mare) s-ar părea că spațiulaltarului nu era încă atât de totalizolat de naos, ca mai târziu. Deaceea stăteau acolo nu numai litur-ghisitorii, ci și ceielalți preoți. A sevedea cu privire la timpul introduce-rii zidului despărțitor între spațiul al-tarului și naos detalii la Karl Holl,"Die Enstehung der Bilderwand inder griechischen Kirche", în "Ges-sammelte Aufsatze zur Kirchenges-chichte", II Der Osten, 2, Halbband,Tubingen, Mohr, 1929, p.22 și urm.

Informaţia de Hunedoara Pagina 8CREDINȚĂ

Sf. Maxim Mărturisitorul

Mistagogia (2)

Informaţia de HunedoaraPagina 9 CULTURĂ

Colțul de geniuPentru viaţa spirituală a omului cultura este oglinda măritoare. (Constantin Noica)

Definiții esențiale

„De multe ori privind în sufletul tău ţi se pare că stai în faţa unei case cu obloanele trase şi cu uşile încuiate. O mânănecunoscută a scris pe-o hârtie în colţ la poartă: Plecat fără adresă...” (Octavian Goga)

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881,Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fostun poet român, ardelean, politician deextremă dreaptă, (pro-nazist, mason șiantisemit) și prim-ministrul României dela 28 decembrie 1937 până la 11 februa-rie 1938. Membru al Academiei Românedin anul 1920.

Octavian Goga s-a născut la 1 apri-lie 1881 în satul Rășinari, de pe versantulnordic al Carpaților, în ulița Popilor nr.778, fiul preotului ortodox Iosif Goga șial soției sale, Aurelia, învățătoare (și co-laboratoare în tinerețe la ziarul Telegra-ful român și la revista Familia). Între anii1886-1890 Goga a urmat școala primarădin satul natal, avându-l învățător peMoise Frățilă, intelectual patriot, proto-tipul posibil din poezia Dascălul, așacum sora sa, Victoria, stinsă din viață detimpuriu, a fost prototipul din Dăscălița.Cea mai mare parte a vacanțelor, așacum povestește autorul în diverse texteautobiografice, le-a petrecut în satulnatal al tatălui său, Crăciunelu de Sus,jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică,astăzi fiind parte a comunei Cetatea deBaltă; circa 20 % din familiile din satpoartă numele de Goga. Poetul spunea:"Viața țăranilor de pe delnițele Crăciu-nelului mi-au fost sursă de inspirațiepentru Plugarii și Clăcașii"[necesită ci-tare]. În 1890 poetul s-a înscris la liceulde stat din Sibiu (astăzi Liceul GheorgheLazăr), ale cărui cursuri l-a urmat pânăîn 1899, când s-a transferat la liceul ro-mânesc din Brașov. La absolvirea liceu-lui, în 1900, s-a înscris la Facultatea deLitere și Filosofie a Universității din Bu-dapesta, continuându-și apoi studiile laBerlin și încheindu-le în 1904.

La 5 mai 1938, în parcul Casteluluide la Ciucea, Goga a suferit un atac ce-rebral și a intrat în comă. În ziua de 7mai 1938 la ora 14,15 s-a stins din viațăla vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prinfața catafalcului, duminică 8 mai și luni9 mai a continuat pelerinajul miilor deoameni care l-au iubit și i-au prețuitopera. Marți, 10 mai, trenul mortuar curămășițele pământești ale ilustrului dis-părut a pornit spre București. Sicriul afost așezat miercuri, 11 mai, în rotondaAteneului, unde a stat până sămbătă 14mai, când s-au desfășurat funeraliilenaționale. Conform testamentului nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poe-tului a fost înmormântat la conacul luiGoga de la Ciucea, conform dorințeiacestuia.

Octavian Goga

La invitația deputatului european IuliuWinkler, grupul Huniadi Cantores a concertat,la sfârșitul săptămânii trecute, la Institutul Cul-tural Maghiar din Bruxelles. Repertoriul a cu-prins piese de secol XVII și XVIII, compusede M. Praetorius, Fabritio Caroso, Simon Fra-ser, dar și o serie de cântece din Codex Caioni.

Iuliu Winkler și-a exprimat bucuria de a-i fi putut sprijini pe muzicienii din cadrul Hu-niadi Cantores în vederea organizării acestuispectacol. El a mai vorbit despre meleagurilehunedorene, arătând că bogăția culturală,moștenirea istorică și patrimoniul construit facdin acestea un loc care merită vizitat: „Am cu-rajul să afirm în fața dumneavoastră: Cine nua vizitat Ținutul Hunedoarei, nu poate afirmacă ar cunoaște Transilvania. Castelul Huniazi-lor, Cetatea Devei, casa natală a marelui prin-cipe transilvan Bethlen Gábor de la Ilia,Magna Curia de la Deva, monumentele dinȚara Hațegului, alături de multe alte vestigiiale istoriei noastre fac din Hunedoara cel maide preț giuvaier al Transilvaniei”.

Mihaela Petroșan

Concert Huniadi Cantores la Bruxelles

Pentru al optulea an consecutiv, în 2 aprilie, cuocazia Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii,Biblioteca Judeţeană „Ovid Densușianu” Hune-doara-Deva va premia câștigătorii concursurilor„Dacă aş fi scriitor…” și „Dacă aș fi ilustra-tor...”.

Concursul pentru micii scriitori se desfășoarăîn fiecare an pe două secțiuni: clasele I-II și claseleIII-IV. Conform celor spuse de organizatori, elevilor„li se comunică titlurile unor povești din literaturaromână și universală, cunoscute și îndrăgite, pe carecopiii sunt invitați să le recitească și, pe baza lor, săscrie propria lor poveste, să-și pună fantezia la în-

cercare și să re-scrie povestea pe care au ales-o dincele recomandate; în felul acesta, aflați în ipostazade scriitor, copiii refac povestirea, regândesc întâm-plările și conduc firul acțiunii fiecărei povești dupăcum le dictează talentul și imaginația; ceea ce re-zultă este o nouă variantă a poveștii; juriul, formatdin bibliotecari, citeşte toate aceste creaţii ale co-piilor şi le premiază”.

Pentru ediția din acest an au fost selectate optpovești și basme: Aladin, Cenușăreasa, Crăiasa Ză-pezii, Făt-Frumos din lacrimă, Ileana Cosânzeana,Muzicanții din Bremen, Povestea porcului șiSoldățelul de plumb.

De asemenea, concursul „Dacă aș fiilustrator...” îi pune pe cei mici să-și foloseascăcreativitatea și constă în realizarea unei coperţi decarte cu titlul uneia dintre poveştile menţionate maisus.

La ambele concursuri se acordă premii șimențiuni.

Mihaela Petroșan

De Ziua Internațională a Cărții pentru Copii

Mare concurs pentru cei mai mici scriitori hunedoreni

Ziua Internațională a Cărții pentru Copii a foststabilită în data de 2 aprilie, aceasta fiind data nașteriicelebrului scriitor, autor de basme, Hans Christian An-dersen.

Informaţia de Hunedoara Pagina 10ECONOMIE

Investitorii se tem că o altă ţară din Europaar putea avea soarta CipruluiRandamentul obligaţiunilorSloveniei a atins un nivelrecord, iar investitorii se temcă ţara ar putea urma Ciprudevenind următorul stat dinzona euro care necesită aju-tor financiar, după ce noulguvern instalat la Ljubljananu a reuşit să calmeze temer-ile, potrivit Bloomberg.

Randamentul obligaţiunilorSloveniei a atins un nivel record,iar investitorii se tem că ţara arputea urma Cipru devenind urmă-torul stat din zona euro care nece-sită ajutor financiar, după ce noulguvern instalat la Ljubljana nu areuşit să calmeze temerile, potri-vit Bloomberg.

Premierul sloven, AlenkaBratusek, a promis, într-un dis-curs în Parlament, că guvernul,instalat de circa o săptămână, va

consolida băncile cu probleme şiva îmbunătăţi situaţia finanţelorpublice, astfel încât Slovenia sănu devină a şasea ţară din zonaeuro care trebuie ajutată cu îm-prumuturi externe.

Liderii europeni încearcă sălimiteze extinderea crizei datorii-lor care a adus cel mai recentCipru în situaţia de a primi sprijinextern pentru a evita colapsul fi-nanciar. Lipsa detaliilor desprecum va încerca guvernul slovensă rezolve problemele ţării a îm-pins randamentul obligaţiunilorpe zece ani în dolari la un nivelrecord, într-o perioadă în care sta-tul trebuie să se împrumute de pepieţele internaţionale.

"Evoluţia din Cipru a cauzattemeri că Slovenia va avea difi-cultăţi să vândă obligaţiuni în lu-nile următoare, în timp ceîncearcă să-şi recapitalieze secto-

rul bancar şi să treacă de la finan-ţarea deficitului bugetar din surselocale la finanţarea de pe pieţeleexterne, cu un risc crescut depierderi pe depozite", a scris Gil-lian Edgeworth, economist-şef laUniCredit Londra, într-o notă

către clienţi.Randamentul pentru obliga-

ţiunile în dolari cu scadenţă în2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56puncte procentuale, la 6,34%, po-trivit datelor Bloomberg. Costulasigurării datoriei ţării împotriva

riscului de default a avansat cu0,49 puncte procentuale miercuri,la 3,27%.

Ţările de la periferia zoneieuro, precum Malta, Luxembourgşi Slovenia au încercat să se dis-tanţeze rapid de criza bancarăcare a forţat Cipru să accepte unacord pentru împrumuturi de 10miliarde de euro de la zona euro,în schimbul unei restructurăridure a sectorului bancar.

Economia Sloveniei s-a con-fruntat cu două recesiuni în ulti-mii patru ani, situaţie care acrescut numărul falimentelor.Băncile au în portofolii crediteneperformante echivalente cu20% din PIB.

Slovenia are nevoie de finan-ţare externă de circa 3 miliarde deeuro în acest an, iar băncile de ca-pital suplimentar de 1 miliard deeuro, potrivit unui raport FMI.

Managerii prevăd creşteriîn toate sectoareleeconomice, până în maiManagerii companiilor seaşteaptă pentru perioada mar-tie-mai la creşteri în comerţ,construcţii, industriaprelucrătoare şi servicii, în ra-port cu cele trei luni ante-rioare, potrivit InstitutuluiNaţional de Statistică (INS).

Managerii companiilor se aş-teaptă pentru perioada martie-maila creşteri în comerţ, construcţii, in-dustria prelucrătoare şi servicii, înraport cu cele trei luni anterioare,potrivit Institutului Naţional deStatistică (INS).

Concluziiile au fost obţinuteprin intermediul unor anchete deconjunctură, în urma estimărilor fă-cute de manageri cu privire la ten-dinţele activităţii economice.Anchetele indică soldul conjunctu-ral, obţinut ca diferenţă între pro-centajul managerilor care au alesvarianta pozitivă a fenomenului şiprocentajul celor care au indicatvarianta negativă.

Astfel, managerii din indus-tria prelucrătoare preconizeazăpentru următoarele trei luni o creş-tere moderată a volumului produc-ţiei (sold conjunctural +13%).

"Pentru unele dintre activităţise va înregistra tendinţă de creştereîn ceea ce priveşte estimarea pro-ducţiei şi anume: fabricarea auto-vehiculelor de transport rutier, aremorcilor şi semiremorcilor (soldconjunctural +35%), fabricareaproduselor din tutun şi fabricareaaltor produse din minerale nemeta-lice (solduri conjuncturale +31%).

Pentru preţurile produselor indus-triale se prognozează creştere mo-derată în următoarele trei luni (soldconjunctural +6%). În ceea ce pri-veşte numărul de salariaţi se esti-mează relativă stabilitate, soldulconjunctural fiind de -1% pe totalindustrie prelucrătoare", se aratăîntr-un comunicat al INS.

În construcţii managerii mi-zează pe majorarea volumului pro-ducţiei (sold conjunctural +17%),pe o creştere moderată a stocului decontracte şi comenzi (sold conjunc-tural +10%), a preţurilor (sold con-junctural +7%) şi pe o relativăstabilitate a numărului de salariaţi(sold conjunctural -5%).

În sectorul de comerţ cu amă-nuntul, managerii au estimat pentruurmătoarele trei luni tendinţă decreştere a activităţii economice(sold conjunctural +18%) şi a vo-lumului total al vânzărilor de măr-furi (sold conjunctural +23%).Volumul comenzilor adresate fur-nizorilor de mărfuri de către unită-ţile comerciale va înregistracreştere (sold conjunctural +18%).Angajatorii prognozează pentru ur-mătoarele trei luni relativă stabili-tate a numărului de salariaţi (soldconjunctural +1%) şi că preţurilevor urca în următoarea perioadă(sold conjunctural +25%).

În servicii cererea va cunoaştede asemenea un avans moderat(sold conjunctural +11%), precumşi o relativă stabilitate a număruluide salariaţi (sold conjunctural+4%) şi o creştere moderată a pre-ţurile (sold conjunctural +8%).

Câte companii au dispărutdin economie în vreme de crizăCriza nu a părăsit deloc meleagurileRomâniei, ci, dimpotrivă, ea seaccentuează de la an la an, de la lunăla lună. Cel puţin în sectorul corpo-ratist, criza îşi face puternic de cap.Tot mai multe companii ies din econo-mia României, lăsând mulţi angajaţifără serviciu, scrie Econtext.

În total, din cele 42 de judeţe (41 +Bucureşti) din România, numărul com-paniilor radiate în cei patru ani de criză aurcat în 35, a stagnat într-un singur judeţşi s-a diminuat în 6 judeţe.

Cea mai mare avalanşă de radieri aavut loc în Ilfov, un avans de 336% (depeste patru ori), de la 36 de companii ra-

diate în decembrie 2008, până la 157 defirme radiate în decembrie 2012.

La polul opus, un judeţ a stagnat,este vorba de Neamţ, dar sunt şi câtevajudeţe norocoase, unde s-a diminuat nu-mărul de radieri.

Informaţia de HunedoaraPagina 11 MEDIU RURAL

DE NOTAT

DE NOTAT

Agenţia de Plăţi şi Interven-ţie pentru Agricultură (APIA) in-formează că, în perioada 1 martie– 25 martie 2013, au fost depuse,în cadrul Campaniei de primire acererilor de sprijin pe suprafaţă înanul 2013, un număr de 271.434cereri de plată, pentru o suprafaţăde 1,3 milioane hectare.

Dintre cei 271.434 de fer-mieri care au depus cereri deplată, 271.433 fermieri au com-pletat declaraţia de suprafaţă uti-lizând aplicaţia IPA Online şidoar un singur fermier a depuscerere în mod clasic.

Reamintim că APIA a lansatla data de 1 martie 2013 Campa-nia de primire a cererilor de spri-jin pentru schemele/măsurile desprijin pe suprafaţă pentru anul încurs.

Pentru a beneficia de spriji-nul financiar pe suprafaţă fermie-rii trebuie să depună la CentreleAPIA, în intervalul 1 martie - 15mai 2013, o singură cerere deplată. Pentru depunerea cererilorde plată începând cu data de 16mai se vor aplica penalităţi de 1%pentru fiecare zi lucrătoare de în-târziere. După data de 10 iunie2013 cererea de sprijin nu maieste admisă la calcul.

APIA invită fermierii care nuau mai beneficiat de aceastăschemă de sprijin să depună ce-rere la centrul judeţean sau localla care sunt arondaţi, iar actualiifermieri beneficiari să depună ce-rere conform invitaţiei primite /programării afişate la centreleAPIA.

Constantin: Cardulde producător va fi testatîntr-o piaţă şi abia apoiva fi aprobat în GuvernCardul de producător, cucare persoanele fizice vorputea vinde în pieţe, va fiaprobat de Guvern după cemai întâi va fi testat într-opiaţă din sudul României,a declarat ministrul Agri-culturii, Daniel Constantin,în urma unei întâlniri cureprezentanţi ai fermier-ilor.

"Am identificat deja piaţarespectivă, vom testa cum vafuncţiona acolo cardul şi dupăaceea vom aproba actul norma-tiv", a spus ministrul.

El a adăugat că testele vorîncepe, probabil, în luna aprilie.

"Este o piaţă dintr-un oraşdin sudul României, nu din Bu-cureşti", a mai spus el.

Persoanele fizice urmeazăsă beneficieze de locuri specialamenajate în pieţe, unde vorputea vinde mărfurile.

Producătorii vor puteavinde în pieţe pe baza unui cardde acces, care va fi însoţit şi decertificatul de producător. Car-dul va conţine, printre altele, in-formaţii despre numeleproducătorului şi locul de pro-ducţie.

Cereri de sprijinpe suprafață

MinistrulAgriculturiiestimeazăevaziuneala carneşi legume-fructela 400-600de milioanede euroSectoarele dinagricultură cu cea maimare evaziune sunt celede legume-fructe, carneşi panificaţie, iar pentrucarne şi legume-fructeevaziunea este estimată,în total, la 400-600 demilioane de euro, a de-clarat miercuri min-istrul Agriculturii,Daniel Constantin.

"Pe zona de carne şi delegume-fructe nu avem ocuantificare exactă a eva-ziunii, dar cred că pe zonade carne este undeva în jurde 200-300 de milioane deeuro, iar pe legume-fructecam aceeaşi sumă", a afir-mat Constantin.

El a adăugat că la pa-nificaţie evaziunea este de80%.

Principala măsură pen-tru combaterea evaziuniieste, în opinia lui Constan-tin, reducerea TVA de la24% la 9%.

"Eu cred că dacă vomreuşi pe sectorul de panifi-caţie să reducem TVA de la24% la 9%, nu putem săvorbim de o evaziune fis-cală în viitor mai mare de10-15%, dacă nu chiar s-oanihilăm prin ceea ce vomface şi cu organismele decontrol - ANAF, Garda Fi-nanciară. Nu ne vom măr-gini doar la reducereaTVA, fără mecanisme su-plimentare de control înpiaţă", a mai spus minis-trul.

Ministrul Pădurilor: Noul Cod Silvicscoate comerciantul din pădure

Noul Cod Silvic scoate com-erciantul din pădure, iarvânzarea lemnului nu se vamai face pe picior, a anunţat,marţi, ministrul delegat alApelor şi Pădurilor, LuciaVarga.

Potrivit acesteia, interzicereatăierii masei lemnoase pe piciorse va aplica de la 1 ianuarie 2014.Noul Cod Silvic aduce măsuri ra-dicale, care vor fi canalizate pe

patru direcţii, respectiv: exploata-rea raţională a pădurilor, înăspri-rea pedepselor pentru furtul delemn, gestionarea eficientă şi du-rabilă a micilor proprietăţi şiidentificarea de pârghii econo-mice pentru descurajarea expor-tului de buştean.

“În maximum o săptămânăvom înainta Guvernului propune-rea de modificare a Codului Sil-vic. Principalele modificări suntcele care se referă la exploatareadurabilă a pădurilor, la înăsprirea

pedepselor pentru furtul de masălemnoasă, gestionarea eficientă şidurabilă a micilor proprietăţi şiidentificarea de pârghii econo-mice pentru descurajarea expor-tului de buştean”, a spus LuciaVarga.

De asemenea, prin noul CodSilvic se intenţionează oprireavânzării lemnului pe picior, iarcomercianţii să nu mai poată intraîn pădure. “Cea mai importantămodificare a Codului Silvic va fiaceea că, de acum, administrato-

rul pădurii va scoate la licitaţieserviciul de exploatare a maseilemnoase, lemnul va fi scos ladrumul forestier, va fi sortat, va fimarcat cu plăcuţe cu număr de în-registrare şi cu serie şi va fi co-mercializat de către administrator.Tot administratorul va întocmiavizul de însoţire a mărfi”', e ex-plicat ministrul.

Cod Penal pentrufurtul de lemne

O altă importantă modificarea Codului Silvic, cea referitoarela infracţiuni, prevede aplicareaCodului Penal şi pentru furtul demasă lemnoasă.

„Vom aplica Codul Penalpentru furtul de masă lemnoasă,aşa cum se aplică pentru oricefurt. Vom interzice transportullemnului pe drumurile publice petimp de noapte, iar a treia măsură,tot pentru a întări aceste sanc-ţiuni, va viza introducerea autori-zaţiei de practică pentru lucrătoriidin domeniul silviculturii”, a su-bliniat Lucia Varga.

Aceasta susţine că atuncicând se constată nereguli în pădu-rea pe care un pădurar o adminis-trează, această autorizaţie depractică se va ridica, iar pădurarulva avea activitatea suspendată.

Ministrul delegat a mai spuscă, prin aplicarea acestui nouCod, circa 60 - 70% din furtul demasă lemnoasă va fi stopat.

Informaţia de Hunedoara Pagina 12ȘTIINȚĂ - TEHNOLOGIE

NOTE

NOTE

Piatadespaga.ro,recunoscut internaţionalpentru combaterea corupţieiProiectul românesc Pi-atadespaga.ro, lansat deAsociaţia EPAS, a fost alesde americanii de la the en-gine room să facă partedintr-un inventar de numaizece site-uri, din toatălumea, care utilizează noiletehnologii pentru combat-erea corupţiei.

Raportul a fost întocmit dethe engine room, o firmă califor-niană de consultanţă pentru utili-zarea tehnologiei informaţiilor şicomunicaţiilor mobile, în scopulpromovării schimbărilor sociale,la comanda Conferinţei Interna-ţionale Anti-Corupţie, evenimentde anvergură, care se desfăşoară,la nivel global, din doi în doi ani.

„La mai puţin de şase lunidupă lansare, piatadespaga.ro afost apreciat şi raportat de cei dela the engine room în secţiunea<<Strângerea datelor/raportărionline>>, fiind poziţionat alăturide cel mai influent site din lumepe subiectul şpăgilor: ipaida-bribe.com”, a declarat Codru Vra-bie, preşedintele AsociaţieiEPAS.

„The engine room apreciazănu doar uşurinţa cu care se fac ra-portările, ci şi inovaţia privind in-

formarea publicului despre locu-rile unde serviciile se pot obţinecu cea mai mică şpagă sau chiarfără şpagă, adică exact aspectulnostru competitiv, introdus înaceastă piaţă neagră a şpăgilor”,a adăugat Codru Vrabie.

„Site-ul piatadespaga.ro, rea-lizat folosind tehnologii web mo-derne, în special <<opensource>>, este integrat cu platfor-mele de socializare, pentru a per-

mite o răspândire mai rapidă a in-formaţiilor postate de utilizatori,iar navigarea este foarte uşoară”,a declarat, la rândul său, GrigoreVlad, managing partner la firmaBitStone, cea care a dezvoltatproiectul.

Piatadespaga.ro va avea pânăla sfârşitul acestui an şi o versiunepentru tablete şi telefoane mobile,pentru ca raportările cetăţenilor săfie transmise mai uşor.

Desprepiatadespaga.roPiatadespaga.ro este un pro-

iect al Asociaţiei EPAS, scopulsău fiind de a trasa harta celor maimici şpăgi din România şi de a-iscoate în afara pieţei pe cei carecer cei mai mulţi bani sau de a-idetermină să-şi reducă pretenţiile.Orice român poate intra şi raportape piatadespaga.ro unde a dat, darşi unde nu a fost nevoit să deamită, contribuind la transparenti-zarea pieţei şpăgilor din Româ-nia.

Piatadespaga.ro a fost finan-ţat cu 5.000 de dolari americanide către Asociaţia TechSoup, încadrul primei ediţii a competiţieiReStart România, un proiect in-dependent, apolitic, care doreştesă implice cetăţenii în rezolvareaonline a unor probleme ale socie-tăţii.

Asociaţia EPAS, cea care ainiţiat şi lansat piatadespaga.ro,are misiunea de a inspira cetăţeniişi organizaţiile pentru a acţionaresponsabil în spaţiul public. Pro-iectele EPAS pornesc de la ne-voile şi problemele imediate alecetăţeanului, oferind resurse in-ovatoare, obiective şi eficiente,prin colaborarea cu actori din me-diul public şi din cel privat.

13% din jocurile din Google Play colecteazădate despre utilizator și le transmit mai departeAproape 13% din cele maipopulare jocuri de Androidconțin reclame agresive carepot trimite numărul de tele-fon al utilizatorilor cătreterți, relevă un studiu real-izat de Bitdefender, liderulpieței românești de soluțiiantivirus, pe 130.000 deaplicații.

Deși publicitatea este prindefiniție inofensivă, reclameleagresive pot fi folosite pentru acolecta cantități uriașe de datepersonale ce sunt vândute saudistribuite ulterior companiilorde publicitate sau altor entități,fără a informa utilizatorul în modexplicit cu privire la acest lucru.

Este cazul jocului SpeedParking 3D, pe locul 35 în Goo-

gle Play în topul celor mai des-cărcate aplicații gratuite în Ro-mânia, cu peste 4 milioane deutilizatori activi. Aplicația soli-cită diverse informații de carepoate sau poate să nu aibă nevoiepentru funcționare, printre care șinumărul de telefon. Potrivit des-crierii din Google Play,’’aplicația determină numărul detelefon și ID-ul de gadget, dacăun apel este activ, precum și nu-mărul de la distanță conectatprintr-un apel’’.

Această funcție a jocului îlexpune nu doar pe utilizator, darși pe prietenii acestuia, persoanecu care el vorbește la telefon. Înplus, programul îi înregistrează șiadresa de email.

’’Reclamele agresive repre-zintă cea mai recentă metodă decolectare a datelor personale în

scopul realizării unor profiluricomplete de utilizatori. Acesteasunt cu atât mai valoroase cu câtconțin mai multe informații des-pre o anumită persoană. În Goo-gle Play sunt mai mult de500.000 de aplicații. V-ați între-bat câte dintre ele vă respectădreptul la intimitate?’’, spuneCătălin Coșoi, Chief SecurityResearcher, Bitdefender.

O tactică de marketing totmai des folosită este abordareadirectă a potențialilor clienți printrimiterea de SMS-uripromoționale. Numerele de tele-fon incluse în astfel de campaniinu sunt întotdeauna ale unorclienți care le-au dezvăluit cubună știință, ci și ale unor utili-zatori de diverse programe ceexpun datele personale fără unacord explicit din partea clientu-

lui.Alte aplicații din topul celor

mai descărcate în România careînregistrează informațiiconfidențiale de care n-ar aveanevoie sunt Fingerprint LockScanner, ce încarcă numărul detelefon către baze de date terțesau Rubik’s Cube 3D și Speed-test.net care, în plus, înregis-trează și locația utilizatorului.Mai mult decât atât Rubik’sCube 3D accesează și fotogra-fiile din terminal.

Cei mai mulți furnizori dereclame menționează în politicade confidențialitate că ar puteadistribui date personale către alteentități, însă aceste informațiisunt foarte des greu accesibileutilizatorilor la momentul insta-lării aplicațiilor ce conțin re-clame agresive.

FondatorulFACEBOOK,MarkZuckerberg,se implicăîn politicăPreşedintele directorgeneral al Facebook,Mark Zuckerberg, estepe cale de a participa lacrearea unui grup depresiune politică, ce arurma să se ocupe desubiecte sociale precumimigraţia sau educaţia,a relatat marţi presaamericană.

Zuckerberg încearcăsă construiască acest grupîmpreună cu unul din cole-gii săi de la UniversitateaHarvard, Joe Green, iar unanunţ oficial ar urma să fiefăcut în următoarele săptă-mâni, scrie Wall StreetJournal, care citează surseapropiate de acest dosar.

Iniţiativa a fost de ase-menea evocată şi de SanFrancisco Chronicle.

Grupul încearcă săstrângă circa 50 de mi-lioane de dolari şi ar fi ob-ţinut deja angajamente decâteva zeci de milioanedin partea lui Zuckerbergşi a altor circa zece lideridin sectorul tehnologic,printre care Reid Hoffman,fondatorul LinkedIn, con-form Wall Street Journal.

Grupul va face campa-nie în special pentru a fa-cilita accesul la cetăţeniaamericană pentru im-igranţi, o reformă a siste-mului educativ sau chiarfinanţarea cercetării ştiin-ţifică.

Mark Zuckerberg nueste la prima incursiune înpolitică. El a organizat laînceputul acestui an o reu-niune de strângere de fon-duri în locuinţa sa PaloAlto din California pentrucontribui la realegerea gu-vernatorului republicandin New Jersey, ChrisChristie.

Informaţia de HunedoaraPagina 13 MEDIA - DIVERTISMENT

Sănătate şi fericire tuturor!

HOROSCOPReţeta săptămânii

INGREDIENTE:

MOD DE PREPARARE:

Vreţi să pătrundeţi în anumite ceruri exclusiviste, iar aces-tea par, deocamdată, că se închid în faţa dumneavoastră. Nu-inimic, atunci când veţi reuşi, va veni rândul lor să vă caute com-pania şi, foarte posibil, să fie refuzaţi.

Amânarea permanentă a unor măsuri destinate să ajute or-ganismul dumneavoastră nu va da rezultate prea bune. Ar trebuisă vă mobilizaţi pentru a vă pune la treabă. Nu este chiar atât degreu să începeţi un regim sau să mergeţi la sală.

Feriţi-vă de cei care vă propun afaceri aparent avantajoase,pentru că este foarte posibil să nu dorească altceva decât să văînşele. Afacerile pe care vi le propun sunt într-adevăr avanta-joase, dar numai pentru ei.

Unii prieteni încep să vă vadă ca pe un sfătuitor şi vin maimereu la dumneavoastră pentru a vă cere diferite sfaturi. Deşiţineţi la ei şi vă doriţi să îi ajutaţi, faptul că au început să depindăde dumneavoastră începe să vă enerveze.

Trebuie să vă schimbaţi atitudinea legată de bani şi de afac-eri. Mai multă implicare directă vă va fi de mare ajutor în încer-carea de a vă îmbunătăţi situaţia materială, care se resimte caurmare a crizei generale.

Nu aveţi prea mulţi bani, dar reuşiţi să vă gospodăriţi foartebine, calculând fiecare para şi abţinându-vă de la cumpărareaunor lucruri pe care, totuşi, le doriţi mult. Întrebarea este cât timpveţi rezista în acest mod, pentru că tentaţia de a vă împrumutadevine tot mai mare.

Vă lipseşte încrederea în sine şi, în acelaşi timp, îiconsideraţi pe cei din jur mai buni decât sunt în realitate. Nuuitaţi că faptul că nu vorbesc despre slăbiciunile lor şi nu îşietalează lipsurile nu înseamnă că nu ar avea nici un fel de prob-leme! Primiţi un sfat interesant de la o femeie, în legătură cu cari-era dumneavoastră. Urmaţi-l, pentru că vă poate aduce beneficiiimportante!

Evitaţi să faceţi glume nesărate, pentru că nu toată lumeaeste la fel de deschisă ca dumneavoastră! Chiar dacă reuşiţi săvă daţi seama de motivele pentru care cei din jur se comportăciudat, păstraţi acest lucru pentru dumneavoastră! Altfel, veţiatrage numeroase antipatii.

Săptămâna aceasta e numai bună pentru întâlniri, discuţii,şedinţe, negocieri… Conversaţia dumneavoastră e mai plăcutădecât în ultimul timp, permiţându-vă să vă faceţi înţeles cu maimultă uşurinţă.

Aveţi mult de muncă pe parcursul acestei săptămâni. Cucât mai multe planete încep să tranziteze semnul vecin al Tauru-lui, cu atât responsabilităţile dumneavoastră cresc la serviciu.

Vreţi să vă distraţi şi aveţi de ales între mai multe variante.Vă vine foarte greu să vă hotărâţi şi, din această cauză, existăpericolul ca până la urmă să staţi acasă timp de mai multe zile,bosumflat fără motiv.

Odată ce problemele financiare sunt rezolvate în mareparte, dispar şi discuţiile aprinse cu partenerul de viaţă. Astfel,vă daţi seama ce efecte devastatoare poate să aibă stresul provo-cat de lipsa banilor şi ce bine este când el a fost depăşit.

Se curăţă roşiile de pieliţe şi lise scot seminţele, apoi se taie în bu-căţi mici. Se curăţă cepele şi se taiesolzişori. Dovleceii, vânata şi ardeiise curăţă şi se taie în bucăţi. Se curăţăcăţeii de usturoi şi se toacă mărunt.

Se pun 3 linguri de ulei de mă-sline sau floarea soarelui, după do-rinţă, să se încingă. Se călesc pe rândvinetele, se adaugă apoi ardeii, dov-leceii, bamele, ceapa şi usturoiul, şise lasă şi ele să se aurească. Seadaugă roşiile şi foaia de dafin, secondimentează după gust. Se puntoate într-un vas de lut sau yena (ce

avem la îndemână) și se dă la cuptor.Înainte de a servi se adaugă o

ploaie de pătrunjel tocat. Dacă veţifolosi oala de lut vă asigur că gustul

va fi unul deosebit, amintind parcăde mâncarea de la ţară. Putem servicu pâine proaspătă de casă sau cupâine prăjită.

Ghiveci de legume6 roşii mari şi cărnoase, 2 cepe

medii, 2 dovlecei medii, o vânătă, unardei capia, o mână de bame, 2 căţeide usturoi, o foaie de dafin, o legă-tură de pătrunjel.

Un costum de cosmonaut,vândut la licitaţiecu peste 112.000 de euro

Un costum de cosmonaut,fabricat în fosta UniuneSovietică în anii 1970, afost vândut cu 112.484 deeuro (inclusiv taxe), marţiseară, la Paris, la olicitaţie organizată de casaCornette de Saint Cyr.

Peste 180 de obiecte, re-prezentând adevărate mărturiiale epocii în care sovieticii cu-cereau spaţiul, au fost propusespre vânzare la această licita-ţie.

Considerat o piesă rară,costumul de astronaut OrlanD, semirigid, era estimat la unpreţ între 100.000 de euro şi

120.000 de euro. El a fost achi-ziţionat de un colecţionar carea licitat prin internet.

Costumele din gama Orlanau fost concepute de sovieticiîncepând din 1969 pentru a-iproteja pe cosmonauţi în tim-pul ieşirilor în spaţiu.

Şi alte obiecte emblema-tice pentru acea epocă de cuce-rire a spaţiului au fostcumpărate de pasionaţi şi pro-fesionişti din universul desig-nului.

O cheie de lansare a cap-sulei Soyuz, care permite ini-ţierea numărătorii inverse dedinainte de lansare, a fost achi-ziţionată cu 1.673 de euro, de-

păşind de trei ori estimărilespecialiştilor.

Un scut termic - o piesărotundă, cu diametrul de 25 decentimetri - a fost vândut cu3.861 de euro, în timp ce unextinctor de pe fosta staţie spa-ţială MIR a depăşit cu puţinpreţul de 2.000 de euro. Unceas folosit pe capsuleleSoyuz, integrând mecanismefoarte sofisticate, a fost achizi-ţionat cu 2.316 euro.

Toate obiectele scoase lavânzare au participat la progra-mul spaţial sovietic şi prove-neau dintr-o colecţie unică,franceză, alcătuită în urmă cupeste 15 ani.

Informaţia de Hunedoara Pagina 14SPORT

Redactor şef:Mihaela Petroşan

Redactori:Aurel Ghinea, Raluca

Herepean, Radu Popoviciu,Graţian Ordean, Sever

Busuioc, Victoria Stoian

Marketing:Lovasz Bianca

DTP şi WEB:WS Promotion

Email:informatiahd@yahoo.com

Site: www.informatiahd.ro

Telefon: 0729.991.241

Tipar executat laTipografia Prodcom

Târgu Jiu

ISSN: 1844 – 7732

Transport zilnic persoane în Italia, Spania,Portugalia, Franța, Bel-

gia, Anglia, Irlanda

și Germania, la destinație,cu mașini

moderne climatizate.

Tel. 0721.285.100.

NOTE

NOTE

Fosta gimnastă Gina Gogean va devenial optulea român din InternationalGymnastics Hall of FameCvintupla medaliatăolimpică Gina Gogean va de-veni, în acest an, cel de-aloptulea român care va fiprimit în International Gym-nastics Hall of Fame,informează FederaţiaRomână de Gimnastică.

Preşedintele fundaţiei cu se-diul în Oklahoma, Bart Conner,

soţul Nadiei Comăneci, a anunţatcă alături de Gogean vor mai fiprimiţi în International Gymnas-tics Hall of Fame armeanul AlbertAzarian şi ruşii Liubov Burda şiIuri Korolev.

Iuri Korolev este cel mai ti-trat gimnast non-olimpic, cu 13medalii la Campionatele Mon-diale din 1981, 1983, 1985 şi1987.

Gina Gogean, în vârstă de 35

de ani, este cvintuplă medaliatăolimpică la Barcelona 1992 şi At-lanta 1996, de 15 ori medaliată laCampionatele Mondiale, dintrecare de nouă ori cu aur, şi de zeceori la Europene, dintre care decinci cu aur.

În prezent, Gogean este an-trenor şi arbitru internaţional.

Gina Gogean se va alătura,astfel, celor 78 de maeştri ai gim-nasticii aflaţi în Hall of Fame.

În International GymnasticsHall of Fame mai figurează şapteromâni: Nadia Comăneci (1993),Ecaterina Szabo (2000), TeodoraUngureanu (2001), Daniela Sili-vaş (2002), Simona Amânar(2007), Octavian Bellu (2009) şiLavinia Miloşovici (2011).

Adrian Mutul-a egalatpe Hagiîn clasamentulgolgheterilorall-timepentrunaţională

Atacantul Adrian Mutu,care a marcat din penalti înminutul 68 al meciului Unga-ria-România, din prelimina-riile Cupei Mondiale-2014, l-aegalat pe Gheorghe Hagi înclasamentul all-time al gol-gheterilor pentru echipa naţio-nală, cu 35 de reuşite.

Retras din activitate în2001, Gheorghe Hagi a deţi-nut, până în momentul de faţă,recordul celor mai multe go-luri marcate pentru echipa na-ţională, 35 în 125 de partide.

Cu reuşita de vineri seară,Adrian Mutu a ajuns la 35 degoluri, în 76 de meciuri dispu-tate în tricoul echipei naţionalea României.

Iordache, Bulimar, Berbecar, Munteanşi Koczi, în finale la Cupa MondialăSportivii Larisa Iordache,Diana Bulimar, MariusBerbecar, Andrei Munteanşi Flavius Koczi s-au cali-ficat, miercuri, în finale peaparate la Cupa Mondialăde gimnastică de la Doha(Qatar), informează site-uloficial al competiţiei.

Larisa Iordache a terminatpe primul loc calificările la solşi a fost a doua la bârnă, întimp ce Diana Bulimar s-a ca-lificat cu a doua performanţăîn finala de la sol şi cu a optaîn cea de la bârnă.

Marius Daniel Berbecar afost primul în calificări la pa-ralele, în timp ce Andrei VasileMuntean s-a calificat şi el în fi-

nală la paralelecu a şaptea per-formanţă. Fla-vius Koczi aprins finala lasărituri cu acincea perfor-manţă, în timpce Muntean aîncheiat pelocul 10 califi-cările acesteiprobe şi va firezervă.

Larisa Ior-dache se maiaflă în finală lasărituri şi para-lele, în timp ceDiana Bulimar este şi ea în fi-nala de la paralele.

Sportivul Andrei VasileMuntean s-a calificat şi în fi-nală la inele, iar Flavius Koczi

va concura în finală la sol şical cu mânere.

Informaţia de HunedoaraPagina 15 SPORT

Comitetul Executiv alFederaţiei de Minifotbal dinRomânia a decis ca anulacesta turneele finale pentruCupa României şi respectivCampionatul Naţional să sedesfăşoare la Piatra Neamţ şiHunedoara.

Ca urmare a creşterii număru-lui de jucători de minifotbal la nivelnaţional, peste 30.000 de practi-canţi, dar şi al succesului echipeinaţionale pe plan european, anulacesta cinci oraşe şi-au depus ofer-tele de găzduire a competiţiilor.

Cupa României la Minifotbal,ediţia a IV-a, va fi organizată la Pia-tra Neamţ în perioada 27-30 iunie,în timp ce Campionatul Naţional deMinifotbal, ediţia a VII-a, va fi găz-duit, la Hunedoara în perioada 4-7

iulie, se arată într-un comunicat ofi-cial.

''Mă bucură foarte mult faptulcă autorităţile locale din PiatraNeamţ şi Hunedoara sprijină dez-voltarea minifotbalului prin susţi-nerea organizării acestor turneefinale în cele două oraşe cu tradiţieîn fotbalul românesc şi totodată,modele de administraţie publicăperformantă. Autorităţile locale dinRomânia au această oportunitate dea contribui la dezvoltarea sportuluide masă, a minifotbalului, ca realfenomen social'', a declarat RăzvanBurleanu, preşedintele Federaţieide Minifotbal din România, dar şial European Minifootball Federa-tion, forul continental care repre-zintă 24 de ţări europene şi unnumăr de aproape un milion depracticanţi de minifotbal.

Minifotbal:Cupa se va jucala Piatra Neamţ,iar campionatulla Hunedoara

Sebastian Vettel a câştigatMarele Premiu al MalaysieiPilotul Sebastian Vettel (RedBull) a câştigat, duminică,Marele Premiu al Malaysiei, adoua etapă a CampionatuluiMondial de Formula1, ger-manul fiind urmat de coechip-ierul său, australianul MarkWebber, şi de britanicul LewisHamilton (Mercedes).

Germanul Nico Rosberg (Mer-cedes) a încheiat cursa de la Sepangpe locul patru, înaintea brazilianuluiFelipe Massa (Ferrari) şi a francezu-lui Romain Grosjean (Lotus-Re-nault), care au trecut linia de sosirepe locurile 5, respectiv 6.

Al şaptelea a fost finlandezulKimi Raikkonen (Lotus-Renault), iaral optulea a trecut linia de sosire ger-manul Nico Hulkenberg (Sauber).

Pe locurile 9-10 s-au clasat me-xicanul Sergio Perez (McLaren-Mer-cedes) şi francezul Jean-Eric Vergne(Toro Rosso).

Spaniolul Fernando Alonso(Ferrari), unul dintre favoriţii acesteiediţii a CM, a abandonat în turul aldoilea.

A treia etapă, Marele Premiu alChinei, va avea loc în 14 aprilie, laShanghai.

După două etape,clasamentul piloţilor(primele zece poziţii)este următorul:

1. Sebastian Vettel 40 de puncte;2. Kimi Raikkonen 31;3.. Mark Webber 26;4. Lewis Hamilton 25;5. Felipe Massa 22;6. Fernando Alonso 18;7. Nico Rosberg 12;8. Romain Grosjean 9;9. Adrian Sutil 6;10. Paul di Resta 4.

Clasamentulconstructoriloreste următorul:

1. Red Bull 66 de puncte;2. Lotus-Renault 40;3. Ferrari 40;4. Mercedes 37;5. Force India 10;6. Sauber 4;7. McLaren-Mercedes 4;8. Toro Rosso 1;9-11. Williams, Caterham, Marussia0.

FRF intră în falimentdacă îl demite pe Victor PiţurcăO eventuală demitere a luiVictor Piţurcă ar zguduidin temelii FederaţiaRomână de Fotbal.Selecţionerul ar urma săîncaseze aproaîn jur de 1,5milioane de euo în cazul încare va fi dat afară de laechipa naţională.

Victor Piţurcă a încasat în2009, când a fost demis pen-trua fi înlocuit cu Răzvan Lu-cescu, 300.000 de euro,conform unei clauze din con-tract. Actuala înţelegere nu areoa stfel de clauză, astfe că,dacă va fi demis, Piţurcă poatecere să primească toţi baniipână la finalul contractului, dinsalarii, plus bonsul de califi-care la Euro 2016, acesta fiindşi obiectivul impus de FRF.

Astfel, contractul lui Pi-ţurcă expiră în decembrie2015, o dată cu finalul prelimi-nariilor pentru Euro 2016 (seprelungeşte automat până laturneul final, inclusiv pe duratacompetiţiei din Franţa).

Selecţionerul are un sala-riu lunar de 35.000 de euro,plus un bonus de 350.000 deeuro pentru calificarea la Euro2016 (mai poate primi 500.000de euro pentru calificarea laCM 2014, dar contractul nuprevede acest obiectiv).

Astfel, dacă va fi demisacum, Piţurcă va încasa sala-riile până în decembrie 2015,plus bonusul de calificare laEuro 2016, adică un total în jurde 1.500.000 de euro!

Există şi posibilitatea uneirezilieri de comun acord a con-

tractului, caz în care depăgubi-rile ar putea fi mai mici, dar Pi-ţurcă a anunţat încă din toamnăcă nu pleacă decât dacă pri-meşte toţi banii.

"Poate ca noul presedintevrea un alt antrenor. Nu e nicio problema. Sa-mi spuna, sa-mi dea toti banii din contractpana la sfarsit si apoi plec", aspus Victor Piturca la Antena1, în toman anului 2012, co-mentand posibilitatea ca noulpreşedinte al FRF, care va fiales în 2014, să nu-l mai do-rească la echipa nationala.

CMYK

Informaţia de Hunedoara Pagina 16CALEIDOSCOP

Film

Premiera în România: 29 martie 2013

Frumuseţile lumii

© Volodia Macovei

Fotografia ediției

Gwyneth Paltrow

Muzică

Actriţa americană Gwyneth Pal-trow, care în ultimii ani a devenit şi opersonalitate în universul sfaturiloronline din domeniul stilului de viaţă,îşi va deschide un salon de coafură laLos Angeles.

Astfel, actriţa s-a asociat cu an-trenoarea ei de fitness Tracy Andersonpentru a lansa, pe 4 aprilie, un salonde coafură - pe care ele îl denumesc,

în glumă, "un bar de uscat părul" - încartierul Brentwood din Los Angeles,informează femalefirst.co.uk.

Gwyneth Paltrow s-a făcut re-marcată cu rolurile din filmele "Talen-tatul domn Ripley" (1999), "Dovada"(2005) şi "Valentino" (2008) şi a câş-tigat un premiu Oscar pentru rolul din"Shakespeare îndrăgostit". Printre fil-mele sale recente se numără "Country

Strong" şi "Pericol nevăzut/ Conta-gion".

De asemenea, actriţa a apărut înprimele două filme din seria "IronMan", "Iron Man - Omul de oţel"(2008) şi "Iron Man 2 - Omul de oţel2" (2010) -, regizate de Jon Favreau,care au obţinut încasări de peste 1,2miliarde de dolari pe plan mondial.

Nicolas Cage va fi brand ambasadorpentru producătorul auto chinez BAIC Motor

Actorul Nicolas Cage va fi brand am-basador pentru producătorul auto chinezBAIC Motor, alăturându-se astfel lui BradPitt şi fotbalistului Lionel Messi, de laBarcelona, în promovarea de automobilepe cea mai mare piaţă de profil din lume,China.

Cage va apărea într-o reclamă de te-leviziune în luna mai, potrivit BAICMotor. Compania a precizat că a ales caNicolas Cage să îi reprezinte brandul în-trucât este binecunoscut publicului chi-nez, în special cumpărătorilor ţintă, cuvârste de circa 40 de ani, relatează Bloom-berg. "Nicolas Cage va fi ambasadorul

nostru pentru gama Senova D, care vaintra în curând pe piaţă", a declarat AlexQu, purtător de cuvânt al companiei.BAIC, a cărei companie mamă a produsmotociclete cu ataş folosite în războiul co-reean, intensifică publicitatea, înaintealansării brandului Senova în trimestrul aldoilea.

General Motors a încheiat la rândulsău un acord cu Brad Pitt, în ianuarie,pentru promovarea modelului CadillacXTS fabricat în China, în timp ce CheryAutomobile l-a angajat pe fotbalistulMessi, în 2010, pentru brandul Riich.

Noul album al cântăreţuluiJustin Timberlake, vândut

în aproape 1 milion de exemplareîn prima săptămână

Noul album al cântăreţului ameri-can Justin Timberlake, intitulat"The 20/20 Experience", s-a vân-dut în aproape 1 milion de unităţiîn prima săptămână după lansare.

Acest material discografic a debutatpe primul loc în topul Billboard 200, cu968.000 de unităţi vândute în prima săp-tămână după lansare, informează con-tactmusic.com.

Acesta este cel de-al doilea albumlansat de Timberlake care ajunge pe pri-mul loc în topul american, fiind totodatămaterialul discografic solo al lui cu celemai mari vânzări în primele şapte ziledupă lansare. Albumul fostului său grup'N Sync intitulat "No Strings Attached"a debutat pe primul loc în topul Bil-lboard, cu 2,42 milioane de unităţi vân-dute, în aprilie 2000.

"The 20/20 Experience" a debutatpe primul loc şi în topul din Marea Bri-tanie, duminică, depăşind albumul "TheNext Day" al muzicianului britanicDavid Bowie.

"The 20/20 Experience" este cel de-

al treilea album solo de studio al muzi-cianului american şi marchează reveni-rea acestuia pe piaţa muzicală după opauză de peste şase ani.

Cântăreţul, compozitorul, producă-torul, dansatorul şi actorul Justin Tim-berlake, în vârstă de 32 de ani, a devenitcelebru ca membru fondator al formaţiei'N Sync şi a fost recompensat cu şasepremii Grammy şi un premiu Emmy. În2002, el a lansat primul său album solo,"Justified", urmat de "FutureSex/ Love-Sounds", în 2006. Cu primele două al-bume solo, Timberlake a vândut peste18 milioane de copii în toată lumea, iaralături de 'N Sync - 50 de milioane deunităţi.

Justin Timberlake pare să se con-centreze tot mai mult asupra carierei ci-nematografice, după rolurile jucate în"Reţeaua de socializare", un film desprecreatorul platformei Facebook, în come-dia "Bad Teacher", în care joacă alăturide fosta sa iubită, actriţa Cameron Diaz,dar şi în comedia romantică "Prieteniecu folos/ Friends With Benefits", în carejoacă alături de Mila Kunis.

Stoker (2013)(Legături suspecte)

După moartea soţului, res-pectiv a tatălui, Nicole Kid-man şi Mia Wasikowska, înroluri de mamă şi fiică, sunt vi-zitate de un unchi misterios

(Matthew Goode) care se mutăcu ele ca să le susţină, dar carepare să aibă, de fapt, alte mo-tive.