cvj, nr. 229, joi 11 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 229

Joi, 11 octombrie 2012

Apa Serv forþeazãmâna rãu platnicilor:

”Suntem societate

comercialã, nude binefacere”

S -a stârnit un nou scandalo datã cu trecerea la

debranºarea scãrilor de bloc decãtre SC Apa Serv Petroºani,care îºi asumã consecinþele.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Dosarul„Amantul

familiei” rãmânela Petroºani

D osarul fostului poliþistAdrian Sucilã se va

judeca în continuare laPetroºani. Magistraþii de laÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie au respins cererea destrãmutare formulatã deapãrãtorii acestuia.


Au concesionat

Straja unei firme

A dministraþia publicã de laLupeni a concesionat pârti-

ile, telescaunul ºi telegondola uneisingure firme. Este vorba desprefirma omului de afaceri EmilPãrãu, care din iarna careurmeazã, se va ocupa de adminis-trarea domeniului schiabil de aici.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Groapa buclucaºã ºi..“Dorel” de la

ApaServO groapã a cãrei vechime

este de aproape o jumãtate de lunã va atrage,cu siguranþã, sancþionarea a cel puþin unui “Dorel” de la ApaServ.


Atelier internaþional de arhitecturã

pentru nemurirea noastrã,la Petrila/Petroºani

C u o impresionantã participare, Atelierul internaþional de arhitecturã Petrila/Petroºani reprezintã startul pentru crearea uneistrategii de dezvoltare a oraºului Petrila prin reutilizarea patrimoniul industrial - Exploatarea Minierã Petrila – având ca modele

Ruhr - Germania, Fabrica Noisiel, Monceau-les-Mines în Franþa, Uzinele Van Nelle din Olanda etc. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Cuceritorul (r)15:15 Grupul Vouã (r)15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 American Cinema17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Next Top Model

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Viaþa în Africa (r)12:00 Viaþa în Africa (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Reuniunea criminalã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Conspiraþie la Praga 0:45 Pro Motor (r)1:15 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Cartoforul, fata ºipistolarul 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 August22:15 Trãsniþii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Omul ºi timpul (r)12:00 Bebe magia 12:30 Campania Biblionet:Constanþa12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Ultimele zile 22:50 Avocaþii schimbãrii 23:10 Roman Polanski, opersoanã cãutatã

�DN 7 Deva - Sântuhalm �DN 7Mintia - Sãcãmaº �DN 7 Ilia -

Gurasada - Zam �DN 68 A SãcãmaºDobra �DN7 Mintia - Veþel �DN7

Veþel - Leºnic �DN7 Leºnic - Sãcãmaº�DN7 Ilia - Gurasada �DN7

Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam�Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos - Bejan � Vulcan pe

DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

JJJJooooiiii 11111111....11110000....2222000011112222

SC Elcompet SRL Petroºani

aaaannnnggggaaaajjjjeeeeaaaazzzzãããã eeeelllleeeeccccttttrrrr iiiicccciiiieeeennnniiii

Interviul va avea loc joi 11 octombrie2012 la sediul firmei, str. AvramIancu nr. 1 Petroºani, în spatele

poliþiei, la ora 12:00

Fugitã din Sibiu,gãsitã în Hunedoara

O fatã de 11 ani, care a fugit deacasã cu prietenul ei, mai mare cu

5 ani decât ea, a fost gãsitã de poliþiºtiihunedoreni ºi încredinþatã familiei.Adina Rãzãilã, din localitatea sibianãTãlmãcel, a plecat de acasã la începutulacestei luni, împreunã cu un bãiat în vârstãde 16 ani. Miercuri, a fost gãsitã de poliþiºtiîn Orãºtie, judeþul Hunedoara ºi a fostîncredinþatã familiei.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012 Actualitate 3

D osarul fostului poliþistAdrian Sucilã se va judeca

în continuare la Petroºani.Magistraþii de la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie au respinscererea de strãmutare formulatãde apãrãtorii acestuia.

Judecat pentru corupere sexualã ºiact sexual cu un minor, Adrian Sucilãva da în continuare ochii cu magistraþiide la Petroºani Înalta Curte de Casaþieºi Justiþie a respins cererea de strã-mutare formulatã de Sucilã ºi fiica fos-tului viceprimar din Vulcan, MihaelaStoica.

Potrivit sentinþei pronunþate, ICCJ„respinge, ca nefondatã, cererea for-mulatã de petenþii Sucilã Dan Adrianºi Stoica Mihaela pentru strãmutareajudecãrii cauzei ce formeazã obiectuldosarului nr.6513/278/2012 alJudecãtoriei Petroºani. Obligã petenþiila plata sumei de câte 100 lei cu titlude cheltuieli judiciare cãtre stat.Definitivã”.

Apãrãtorii celor doi inculpaþi auprecizat cã se doreºte strãmutareacauzei pentru cã la Petroºani influ-enþele sunt prea mari.

„Existã toate motivele ca local sã nuse pronunþe o soluþie aºa cum cerelegea”, a declarat Paula Iacob, avoca-tul poliþistului. De asemenea, un altapãrãtor al lui, Daniel Ionaºcu, adeclarat cã: „Strãmutarea, în primulrând, se face pentru calitatea per-soanelor implicate în dosar. Acesteapot conduce la o eroare judiciarã, fiepozitiv, fie negativ. E o eroare,deoarece sunt influenþe locale, cu atâtmai mult cu cât, în perimetrul unordiscuþii politice naþionale, dar ºi locale,pãrþi implicate, sau membrii familiilorpãrþilor implicate, au fost în acestanturaj al discuþiilor politice locale. Aºase face cã, din presã rezultã, dar maicu seamã din ambiþiile dosarului, faptulcã o instanþa egalã în grad dintr-o altãparte a þãrii, ar fi echitabilã ºi ar pro-ceda la judecarea echitabilã”. AdrianSucilã este judecat pentru coruperesexualã ºi act sexual cu un minor, fiul

viceprimarului din Vulcan, AngelaStoica. Poliþistul a fost reþinut în datade 4 iulie, dupã o percheziþie aprocurorilor la domiciliul sãu.

Fiica politicianului, Mihaela Stoica,este judecatã în acelaºi caz pentrucomplicitate la aceleaºi infracþiuni, darîn stare de libertate. Iniþial, în timpulfazei de urmãrire penalã, s-a dispusmãsura obligãrii de a nu pãrãsi locali-tatea de domiciliu, dar acum esteliberã sã facã ce vrea, pentru cã numai existã nicio restricþie.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A murit la serviciu. O

femeie de 35 de anidin Lupeni a fãcutinfarct la fabricaunde era angajatã,iar ITM a preluatcercetarea,

Femeia avea 35 deani ºi inima sa a încetatsã batã miercuridimineaþã. Ea a ajuns lalocul de muncã undeera angajatã ºi imediat i s-a fãcut rãu.

Personalul de la fabrica unde lucra achemat ambulanþa ºi,minute în ºir, mediciis-au chinuit sã osalveze, însã fãrãnici un rezultat.Cei care i-au datprimul ajutor nu auconstatat decâtdecesul femeii, careera cardiacã ºi eracunoscutã cuantecedente de acestgen de cel puþin 2 ani.„Ambulanþa a fost solicitatã în jurul orei6,00 dimineaþã, lafirma respectivã. Dindatele pe care le avem

reiesecã pacienta decedatãera cunoscutã cuantecedente cardiovas-culare. În 2010 a fostla noi la urgenþã cu ocrizã hipertensivã ºi în

2011 cu probleme cir-culatorii. Pacienta avea35 de ani ºi medicii depe ambulanþã auîncercat manevrele deresuscitare respirato-

rie, dar fãrã succes.Pacienta a ajuns la serviciul prosecturã, învederea stabilirii cauzeimorþii de cãtre medicullegist”, spune dr. DoruNeamþu, managerulSpitalului din Lupeni.

Femeia era angajatãde mai mulþi ani laAutocom Amicii, o

firmã care con-fecþioneazã volane laLupeni, dar reprezen-

tanþii firmei au refuzatsã dea detalii despreincidentul de miercuridimineaþã.

ITM Petroºani a pre-luat cercetarea cazului.„Noi am preluatancheta, deoarecefemeia a murit în spa-þiul în care îºi desfãºuraactivitatea la locul demuncã,iar din primeledate reiese cã a muritdin cauza unui infarctmiocardic”, a declaratIleana Bodea, ºefa ITMPetroºani.

Trupul neînsufleþit alfemeii de 35 de ani afost depus la morga spi-talului din Lupeni, undelegiºtii vor stabili cuexactitate cauza morþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M axim trei lunide zile este

þinutã la morga dinPetroºani o persoanãdecedatã pe carerudele nu vor sau nupot sã o îngroapecreºtineºte. Dupãacest timp, municipalitatea seocupã de înhumare.

Primãria Petroºanialocã suma de 700 de leipentru fiecare înmor-mântare a unei persoanedecedate care nu areaparþinãtori sau rudeleacesteia nu au posibili-tatea ori nu vor sã seocupe de funeralii. Anultrecut au fost îngropate decãtre municipalitate ºaptepersoane care au fostgãsite pe raza localitãþii ºide care nu s-a interesatnimeni.

În suma menþionatãintrã tot ce este necesarpentru funeralii inclusivpreotul. Totodatã, de laînceputul anului ºi pânã înprezent, municipalitatea aplãtit serviciile funerarepentru cinci morþi ai

nimãnui. „Sunt persoane

fãrã aparþinãtori ºicare au fost preluatede la morga Spitaluluide Urgenþã Petro-ºani. Primãria s-aocupat în fiecare an deînhumarea acestor per-soane care stau între olunã ºi trei luni la morgã.În tot acest timp poliþiºtiicautã sã vadã dacã auaparþinãtori sau nu”,explicã, Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

De regulã dupã primalunã decedatul este preluatpentru a fi îngropat, însã

au fost ºi situaþii în caremortul a stat în congela-torul morgii un trimestru.

„Cel mai mult a duratcercetarea timp de treiluni pentru cã persoanadecedatã era din Haþeg ºia fost nevoie de timppânã s-a descoperit cã nuare aparþinãtori”, a maiprecizat reprezentantulmunicipalitãþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Tâlhar prinsde poliþiºtiidin Lupeni

P oliþiºtii din Lupeni aureuºit sã-l prindã pe bãr-

batul care a tâlhãrit în plinãstradã o tânãrã din localitate.

Tâlharul a atacat-o pe adoles-centa de 18 ani duminicã, imediatdupã lãsarea întunericului ºi dupãce a agresat-o i-a smuls de la gâtun lãnþiºor de aur dar ºi un cerceldin ureche. În fugã, bãrbatul a pier-dut cercelul iar lãnþiºorul l-a ascunsîn cutia poºtalã a unui vecin dinblocul în care locuia. „Suspectul afost prins azi-noapte (marþi spremiercuri) în jurul orei 2 iar miercuria fost dus pentru a fi audiat deprocuror. El nu-ºi recunoaºte faptaºi susþine cã nu este autorul tâlhã-riei. Probele sunt însã solide, iarlãnþiºorul de aur a fost recuperatazi-noapte ºi urmeazã sã fie predatpãrþii vãtãmate”, a declarat comisarul Romeo Amurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni. Suspectul senumeºte Marius T, are 24 de ani,este din Lupeni ºi a fost reþinutpentru 24 de ore pentru infracþiunea de tâlhãrie.

Tãlharul a fost prezentatParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani cu prop-unere de arestare preventivã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

DDoossaarruull „„AAmmaannttuull ffaammiilliieeii””rãmâne la Petroºani

Moartã la muncã în Lupeni

Morþii nimãnuisunt îngropaþi de

primãrie

M inistrulEconomiei Daniel

Chitoiu este tras larãspundere de parla-mentarii hunedoreni.Dupã Cosmin Nicula avenit rândul deputatu-lui Monica Iacob Ridzi,care îi cere în scrisexplicaþii lui DanielChitoiu în ceea cepriveºte CompaniaNaþionalã a Huilei.

Dupã ce sãptãmânã trecutãdeputatul Monica Iacob Ridzi i-a adresat o scrisoare deschisãlui Daniel Chitoiu pe temaCompaniei Naþionale a Huilei,acum aceasta îi solicitã unrãspuns în scris. Parlamentarulhunedorean este nemulþumit defaptul cã în urma raportuluiefectuat de Curtea de Conturila Compania Naþionalã a Huileiau fost publicate mai multeneadevãruri care pot avea unimpact negativ asupra mineritu-lui din Valea Jiului.

“În cursul acestei sãptãmâniam depus o interpelare min-istrului economiei comerþului ºimediului de afaceri, domnuluiDaniel Chitoiu, prin care i-amadresat anumite întrebãri legate

de activitatea CompanieiNaþionale a Huilei legate deultimele declaraþii ºi evoluþiicare au avut loc ºi în primulrând l-am întrebat dacã s-a dis-pus raþia cãrbunelui la un preþegal cu cel de import pentru cãam vãzut cã în comunicatulministerului era principala îngri-jorare a ministrului ºi mãintereseazã sã ºtiu cu ce preþ seva vinde huila, dacã s-a dispusmajorarea preþului pentru cãpersonal am fãcut numeroasedemersuri pentru a se plãti unpreþ mai mare pe tonã dehuila. Am rugat sã mi se comu-nice care sunt mãsurile dispusepentru eficientizarea activ-

itãþilorgrupului via-bil dincadrulCNH, ºicare esteplanulmenegerialal ministeru-lui legat deCNH. Cred

cã pe noi toþi cei din ValeaJiului ne intereseazã viitorulmineritului de aici ºi viitorulcomplex energetic Hunedoara,ºi vreau sã ne comunice în scrisaceste rãspunsuri pentru avedea care sunt intentile actu-alului ministru”, a declaratMonica Iacob Ridzi.

Mai mult, înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara este pusã sub sem-nul întrebãrii în cazul în careComisia Europeanã se autose-sizeazã în baza audituluiîntocmit de Curtea de Conturi.Din entitatea energeticãurmeazã sã facã parte ºi grupulviabil al CNH-ului.

„Poate existã ºi acest risc, cusiguranþã suspendarea ajutoru-lui de stat poate sã ducã la blo-carea activitãþii miniere ceea cenu ne dorim. Noi avem nevoiede continuitate acolo ºi avemnevoie de acest ajutor de statfãrã de care în acest momentnu putem sã supravieþuim înconditile în care preþul pe tonãde huila este de sub costul de

producþie, dar acest lucru s-aîntâmplat în ultimii douãzeci deani în România.

Mi-aº dori sã fie un preþ maimare ºi atunci cu siguranþã nuar mai fi nevoie de subvenþii ºimineritul ar devenii rentabil ºinu am mai fi noi Valea Jiuluioaia neagrã a economieiromâneºti. Cred cã estemomentul sã se ia o decizie înprivinþa susþinerii CNH ºi amineritului ºi sã se plãteascã unpreþ mai mare pe tonã dehuila, pentru cã nu mi se parecorect sã învinovãþim minerii ºiCNH-ul ºi Valea Jiului pentruun asemenea aspect care nuþine de Valea Jiului ºi este unpreþ impus de la Bucureºti”,mai spune Monica Iacob Ridzi.

În primul rând eu sper dinsuflet sã nu se declanºeze pro-cedura de litigiu împotriva stat-ului român. Eu sper cã acestlucru sã nu se întâmple ºi cãlucrul sã continue în ritmul nor-mal ºi în privinþa infintariiComplexului EnergeticHunedoara ºi continuarea activ-

itãþii mineritului din ValeaJiului.

Parlamentarul vrea rãspun-suri concrete de la ministrulEconomiei, Daniel Chitoiu.Monica Iacob Ridzi aºteaptã unrãspuns în scris, dupã ce sãp-tãmânã trecutã i-a trimis oscrisoare deschisã ministrului,scrisoare care a rãmas fãrãrãspuns.

„Nu mi-a rãspuns, de aceeaam ºi apelat la acest instrumentpe care îl am ca deputat la dis-poziþie, ºi anume am apelat laa-i adresa o interpelare pentrucã este obligat sã-mi rãspundãunei interpelãri pe care i-oadresez ca ºi deputat. Dinpãcate nu am primit absolutniciun rãspuns la scrisoareadeschisã pe care i-am adresat-o, fiind îngrijoratã real de faptulcã s-ar putea bloca activitateaminierã din Valea Jiului, cã s-arputea sista ajutorul de stat pe operioadã de ºase luni. Dacã sãvã demarã un proces de verifi-care din partea ComisieiEuropene ca urmare a declar-aþilor apãrute în presã ºianume a faptului cã s-a plãtitun preþ pe tonã de huila subcosturile de producþie”, maiprecizeazã deputatul.

Parlamentarii hunedoreni aufãcut front comun ºi îi solicitãministrului Economieireanalizarea situaþiei de laCompania Naþionalã a Huilei ºiregândirea unei strategii con-crete pentru societatea huilei.Mai mult, ei cer ºi un preþcorect pentru cãrbune, adicãegalizarea preþului de vânzarecu cel de producþie.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 201244 Actualitate

P rimãria Aninoasa estela un pas de executare

silitã ºi insolvenþã.Falimentul instituþiei estetot mai aproape, dupã cebãncile vor pune sechestrupe bugetul local.

Aproape toate primãrile dinValea Jiului se confruntã cu difi-cultãþi financiare acum, pe sfârºit dean, însã de departe cea mai gravãsituaþie se întâlneºte la Aninoasa.Aceastã instituþiei mai are puþin ºieste executatã de bãnci ºi creditori.Cã aici, situaþia nu este rozã, se ºtiede 20 de ani, dar în ultimele luni,parcã lucrurile merg din rãu în mairãu. Drumurile sunt praf ºi aratã catranºeele din Fâºia Gaza, traficul,pentru cã acum se lucreazã ºi lacanalizare, este restricþionat pe maimulte porþiuni, multe clãdiri stau sãcadã, iar numãrul ºomerilor este celmai mare din Valea Jiului, raportatla numãrul populaþiei. Acum, bãn-cile vor putea cât de curând sã ºi

“închidã” primãria. “ Salariile,pânã la ora actualã le-am asiguratîntregului personal, dar începând delunã viitoare s-ar putea sã intrãm îndeclin, întrucât împrumutul de laBCR a ajuns la scadenþã ºi banca ne

executã, nu ne mai pãsuieºte. Dacãface acest lucru suntem blocaþi cutoate conturile din Trezorerie, iarsumã se ridicã undeva la 40 de mil-iarde lei vechi. Împrumutul este giratcu bugetul, iar banca va facepoprire pe conturile din trezorerie.Nu vom mai avea bani de salarii, nuvom avea bani de iluminat public,iar muncã patrioticã mã gândesc cãnu va face niciun angajat”, adeclarat Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.

I nsolvenþa, o variantãacceptatã

Despre Aninoasa ca fiind primalocalitate din România care ar dafaliment s-a mai vorbit ºi pe vremea

când Ilie Botgros era primar, iaracum, aceastã posibilitate este adusãdin nou în discuþie ºi chiar agreatã.Dacã acest lucru s-ar întâmpla, atun-ci cu siguranþã ar fi o premierã. “Ar fi posibil acest lucru ºi ar fi chiaruna dintre variante. Nu vorbim chiarde faliment, pentru cã este impro-priu spus , dar putem spune deintrarea în insolvenþã, care este pre-vãzutã ºi pentru instituþiile publice.Se poate ºi ca o primãrie sã intre îninsolvenþã, se numeºte un adminis-trator judiciar care rezolvã prob-lemele curente ale primãrie, credi-tori, debitori, pânã la stingereatuturor creanþelor. Pe urmã, lucrurilevor intra în normalã”, a mai spusNicolae Dunca.

Luiza ANDRONACHE

Bãncile abia aºteaptã sã punãsssseeeecccchhhheeeessssttttrrrruuuu ppppeeee bbbbuuuuggggeeeettttuuuullll llllooooccccaaaallll aaaallll

PPPPrrrr iiiimmmmããããrrrr iiiieeeeiiii AAAAnnnniiiinnnnooooaaaassssaaaa

ÎÎÎÎnnnnffff iiii iiiinnnnþþþþaaaarrrreeeeaaaa CCCCEEEEHHHH ppppeeeerrrr iiiiccccllll iiii ttttaaaattttaaaa ddddeeee aaaauuuuddddiiii ttttuuuullll ddddeeee llllaaaa CCCCNNNNHHHH

O groapã a cãreivechime este

de aproape o jumãtatede lunã va atrage, cusiguranþã, sancþiona-rea a cel puþin unui“Dorel” de la ApaServ.

În urma unei avariisemnalatã de cetãþenii dincartierul Aeroport, maiexact strada Viitorului, oechipã de la ApaServ s-adeplasat în urmã cu cevavreme în zonã pentru aremedia defecþiunea. În

zonã tocmai se spãrseseo þeavã, iar apa þâºneadin asfalt ca un micgheizer. De menþionat cãpânã la apariþia echipeirapide de intervenþie dela ApaServ, au trecut,numai douã zile, destulcât sã spele strada. Dar,mai bine mai târziu decâtniciodatã. Operaþiunea s-a desfãºurat în douãetape: Unu: cu gãleata,care s-a dovedit ineficien-tã. Doi: cu pompa, multmai utilã decât primavariantã. În cele dinurmã, în zona avariatã aapãrut, totuºi, ºi un excavator.

Aceasta estedescrierea, pe scurt, ºiplasticã fãcutã de un

localnic care a asistat laneputinþa echipei rapidede intervenþii de laApaServ.

Partea a doua. Groapas-a dovedit pânã acum afi învingãtoare în lupta cuechipa rapidã de inter-venþii de la ApaServ... Arãmas aºa cum au lãsat-o“Doreii”. Adicã neastu-patã. Aceasta a fãcut faþãchiar ºi vigilentului director Costel Avram.

La începutul acesteisãptãmâni, directorulCostel Avram a fostsesizat în legãturã culucrarea neterminatã depe strada Viitorului.Acesta, la rândul sãu, le-atransmis angajaþilor sã...treacã la treabã! Numaicã, acestora le-a intrat peo ureche ºi le-a ieºit pecealaltã... Ieri, groapa eraaºa cum au lãsat-o înurmã cu aproape jumãtatede lunã. Tristã ºi neastupatã!

Post-scriptum lagroapã: cine se face vino-vat dacã dintr-o nefericitãîntâmplare, o persoanã seaccidenteazã, în zona

respectivã fiind foartemulþi copii care se joacã?În altã ordine de idei,avem informaþii cã groapava atrage un mic

“cutremur” la ApaServ,iar cel puþin o persoanã îºiva pierde scaunul cãlduþ,asta în cel mai fericit caz.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 2012 Actualitate 5

S -a stârnit un nouscandal o datã cu

trecerea la debranºareascãrilor de bloc de cãtreSC Apa Serv Petroºani,care îºi asumã con-secinþele.

SC Apa Serv Petroºani a tre-cut de la a determina marii con-sumatori de apã - prin diversemetode, unele controversate –sã plãteascã serviciile furnizatede distribuitorul de apã, dar maiales sã diminueze major sus-tragerile. Cu tot scandaluldeclanºat, încasãrile au începutsã creascã considerabil, iar can-titatea de apã facturatã estemai mare datoritã citirilorcorecte de apometre.Directorul Apa Serv, CostelAvram, susþine cã interesulsocietãþii este sã aibãclienþi buni ºi mulþi pentruca firma sã fie funcþionalãla standardele cerute.

De amintit cã SC Apa Servs-a aflat în pragul colapsuluipentru cã nimeni nu avea cura-jul sã facã o curãþenie a pilelorºi relaþiilor, ca sã nu le numimaltfel, pentru a nu plãti con-sumurile. Directorii, numiþipolitic, fãceau politica partiduluilor ºi care partid dorea sã-ºi batãcuie în tãlpi devenind nepopular.Când ceri corectitudine, sespune cã trebuie sã fii corect.Noul director, Costel Avram, afost numit inconºtient datoritãcruciadei duse împotriva rãu

plat-nicilor ºi

cã acest lucru va însemnapieirea sa.

Dupã numele sonore care auavut probleme în acest sens, aînceput debranºarea cetãþenilor.Ca urmare, marþi, câþivacetãþeni s-au arãtat indignaþi cãa fost stopatã furnizarea apei pescãri de bloc. La blocul 62, depe strada Aviatorilor, dinPetroºani, cei care erau în regu-

lã, cu plata la zi, reclamaunedreptatea fãcutã de Apa Serv:eu plãtesc ºi ei îmi taie apa?!!

”Referitor la blocul 62 de pestrada Aviatorilor, situaþia seprezintã astfel: sunt 14 aparta-mente, din care 8 aubranºamente separate. Din cele6 rãmase, 4 apartamente audatorii de 70 milioane lei vechi.Da, douã familii au plãtit, dreptpentru care îmi cer scuze peaceastã cale ºi le transmit cã auposibilitatea de a se branºa separat ºi eu îi voi ajuta în acestsens, dacã doresc, iar ceilalþi trebuie sã plãteascã. Intenþiamea este sã dau apã la toatãlumea. În urma mãsurilor luate,am ajuns sã diminuãm majorfurturile, iar la nivelul Vãii Jiului,facturarea apei a fost cu100.000 mc de apã în plus,apã care nu se regãsea pânãacum în înregistrãrile con-

toarelor. În plus, încasãriledirecte de la o lunã la alta, timpde trei luni, au crescut.Mulþumesc clienþilor Apa Serv,buni platnici. Cu ceilalþi, caresunt datori, vom negocia pentrua gãsi soluþii, dar cu hoþii nufacem nici o negociere.

Mai este o situaþie, cea de pestrada Saturn, unde sunt douãblocuri care însumeazã o datoriede 753 de milioane, ºi celesociale – 520 de milioane. Cutoatã responsabilitatea spun cãnu vom da drumul la apã pânãnu se plãtesc aceºti bani ºi neasumãm consecinþele.Problemele sociale le rezolvãMinisterul Muncii ºi ProtecþieiSociale ºi primãriile, nu noi. Noinu putem fi societate de bine-facere.

Aici sunt locuri de muncã,reþele de întreþinut ºi reparat,laboratoare ºi trebuie sã prestãmun serviciu vital pentru popu-

laþie, suntem societate comer-cialã. Mulþi au înþeles acestlucru, iar în ce priveºte soci-etãþile comerciale, ºi ele intrã înnormal. Ieri, spre exemplu, SCParângul – HP a achitat prejudi-ciul creat, la fel ºi persoanele cufuncþii gãsite în neregulã. Amavut discuþii ºi cu Art Forest,unde s-a furat apã timp de vreotrei ani, ºi sunt sigur cã îºi vorplãti ºi ei datoria. Voi face osituaþie exactã a SC Apa Servpe cele trei luni de activitate amea pe care o voi prezenta.Vom da drumul la un site, opaginã de internet, pe care vomposta informaþii utile clienþilornoºtri, dar va exista ºi un clasa-ment al rãu platnicilor. Eu vreauca aceastã societate sãfuncþioneze bine, cu scopul pen-tru care a fost creatã” – adeclarat directorul SC Apa ServPetroºani, Costel Avram.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Groapa buclucaºã ºi.. “Dorel” de la ApaServ

AAppaa SSeerrvv ffoorrþþeeaazzãã mmâânnaa rrããuu ppllaattnniicciilloorr::

””SSuunntteemm ssoocciieettaattee ccoommeerrcciiaallãã,, nnuu ddee bbiinneeffaacceerree””

C u o impresionantãparticipare,

Atelierul internaþional de arhitecturãPetrila/Petroºani reprezin-tã startul pentru creareaunei strategii de dezvolta-re a oraºului Petrila prinreutilizarea patrimoniulindustrial - ExploatareaMinierã Petrila – având

ca modele Ruhr -Germania, FabricaNoisiel, Monceau-les-Mines în Franþa, UzineleVan Nelle din Olanda etc.

”Caricaturistul Ion Barbunu este numai caricaturist.Înfiinþeazã reviste ºi edituri,organizeazã festivaluri,descoperã tineri talentaþi, îiînsufleþeºte pe alþi artiºti, caresuferã de blazare, iniþiazãafaceri (cu profit mai multcultural decât financiar).

A susþinut-o, de pe vremeacând era o necunoscutã, peoriginala cântãreaþã AdaMilea. A predat studenþilorcursuri despre utilizarea cari-caturii în presã. A înfiinþat nudemult Editura Ha, Ha Ha laPetrila, oraº din care el ºifratele sãu, Mihai Barbu, aufãcut una din reºedinþele cul-turii române” – scria, cu aniîn urmã, Alex ªtefãnescu înRomânia Literarã desprepetrileanul Ion Barbu.

Dar câte nu a fãcut IonBarbu! Printre multe altele,Barbu a lansat încã o provo-care, în stilul sãu caracteristic– ” Mina Petrila a murit, trãi-ascã mina Sîrbu!”…

Astfel, în acest octombrie2012, a reuºit sã iniþieze oacþiune de anvergurã ºi sãadune în jurul sãu specialiºticu experienþã ºi tineri cuminþi cutezãtoare pentru”Concursul de soluþii Petrila –2050”. În plus, a reuºit sã sefacã ascultat de autoritãþilelocale ºi nu numai, care auîmbrãþiºat ideea Barbului dela Petrila.

Este un proiect cutezãtor, a cãrui primã parte etapãîncepe duminicã, 14octombrie, sub denumirea”Atelier internaþional de arhi-

tecturã – Petrila/Petroºani”.Pe parcursul unei sãptãmâni,workshopul va fi unul intens.Iniþiatorii îºi fundamenteazãastfel demersul:

Atelierul deRegenerare UrbanãPost - Industrialã- etapa I - în perioada 14-20 octombrie 2012DescriereCINE:

A.D.E.R.F - AsociaþiaStudenþilor ºi Doctoranzilor

Români din Franþaºi

Societatea CulturalãCondiþia Românã

împreunã cu Universitatea tehnicã Cluj-Napoca, Facultatea de

Arhitecturã ºi Urbanism, cu sprijinul:Universitatea PetroºaniPrimãria oraºului PetrilaExploatarea Minerã

PetrilaAsociaþia pentru

Arheologie IndustrialãOrdinul Arhitecþilor din

RomâniaOrdinul Arhitecþilor din

România, Filiala HunedoaraFundaþia Pro Patrimonio.

Acest atelier reprezintãprima parte a unui procesmai lung, ce îºi doreºte o perenizare, având ca rezultatfinal contribuþia la creareaunei strategii de dezvoltare aoraºului Petrila în relaþie cuun scenariu de reutilizare apatrimoniul sãu industrial -Exploatarea Minierã Petrila.

DE CEContext european:

Patrimoniul Industrial con-stituie în Europa un subiectde profund interes, iar înultimii 20 de ani au abundatexemplele de proiecte reuºitede reconversie în acest dome-niu. Acestea se gãsesc cuprecãdere în þãri precumGermania, Franþa, Olanda,Belgia (ex. Zona Ruhr înGermania, Fabrica Noisiel,Monceau-les-Mines în Franþa,Uzinele Van Nelle în Olanda)

Context naþional:

România deþine un patri-moniu industrial deosebit debogat, localizat în mai multezone, în funcþie de specificulindustrial al fiecãreia. Acestpatrimoniu, se bucurã defoarte puþinã recunoaºteredin partea reprezentanþilorlocali aflându-se în pericol,deºi ar avea totodatãpotenþialul de a deveni unvector de dezvoltare în aceste

foste zone indus-triale, în mareparte aflate în

declin economic. (Am putealua ca exemplu de reuºitã înacest sens cazul oraºuluiminier Roubaix din Franþa)

Context local:

Una dintre aceste zone,este Valea Jiului, al cãrei cazde decãdere economicã ºisocialã este bine cunoscut înRomânia. În acest moment,se încearcã o „ecologizare” azonei, sinonimã cu „tabu-

larasa”deºi

problema economicã a reori-entãrii profilului acestor oraºerãmâne. În aceastã situaþie,devine vitalã sensibilizareafactorilor de decizie din aces-te oraºe, pentru a puteascoate în evidenþã imensulpotenþial economic pe careaceste regiuni industriale l-arputea avea.

Context Petrila:

În contextul Vãii Jiului,oraºul Petrila se remarcã înprimul rând prin calitateafondului industrial existent,dar mai ales ºi prin interesulunui nucleu al comunitãþiilocale faþã de acest patrimo-niu ºi dorinþa lor de a gãsi osoluþie spre a-l folosi la ade-vãrata sa valoare.

Argument:

Atelierul internaþional dearhitecturã Petrila –Regenerarea unui peisajindustrial - rezultã din acestinteres al zonei sale industri-ale cât ºi al locuitorilor sãi.Avem certitudinea cã prinputerea exemplului, acesta vaconstitui un prim pas în

reconsiderarea abordãrii faþãde acest tip de situri ºi înevitarea pierderii imense pecare ar constitui-o patrimo-niul industrial românesc,evitând în acelaºi timp omuzeificare ºi utilizându-l capârghie de relansare economicã.

CUM:

Pentru ca soluþiile oferitesã gãseascã o viabilitate încontextul social al oraºuluiPetrila, este necesarã o abor-dare la diferite scãri, atât dinpunct de vedere arhitecturalcât ºi urbanistic ºi sociologic.De aceea, considerãm opor-tunã îmbinarea acestor spe-cialitãþi conducând înspre unrãspuns cât mai complet.

De asemenea, credem cãposibilitatea de a realiza oîntâlnire a expertizelor strãinecu cele autohtone este unavitalã, având pe de-o parteexperienþa unor asemeneaproiecte deja realizate, iar pede altã parte abordarea ºicunoaºterea elementuluilocal.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012 Culturã 76 Culturã

COLÞUL LUI DENIS

Atelier internaþional de arhitecturã pentrunemurirea noastrã, la Petrila/Petroºani

PreparaþiaCãrbunelui Petrilaa fost înfiinþatã în

1931 ºi a fost consideratãcea mai mare din lume, cuo capacitate de preparare a

cãrbunelui de 270tone/orã. A fost închisã

in 2003. Urmeazãmina Petrila…

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D upã publicareaauditului de la

Compania Naþionalã aHuilei, oamenii politicidin judeþul Hunedoara îisolicitã ministruluiEconomiei sã reanalizezesituaþia ºi sã caute vino-vaþii în afarã societãþiicãrbunelui. Senatorulhunedorean CosminNicula a depus o inter-pelare adresatã min-istrului EconomieiDaniel Chitoiu prin careîi solicitã ministrului deresort sã analizeze situ-aþia CompanieiNaþionale a Huilei.Interpelarea vine înurma auditului realizatde Curtea de Conturi laCNH.

«I-am solicitat sã-mi punã ladispoziþie toatã corespondenþape care Ministerul Economiei aavut-o cu reprezentanþii CNH ºiai sindicatelor din Valea Jiului înperioada 1997-2012.

Doresc sã primesc un rãspunscât se poate de corect de la

domnul ministru, pentru a faceodatã pentru totdeauna luminaîn cazul denigrãrii CNH ºi amineritului din Valea Jiului desãptãmâna trecutã de pe pos-turile de televiziune centrale.Pânã la urma urmei trebuie sãgãsim adevãratul vinovat în legã-turã cu ceea ce se întâmplã cumineritul în Valea Jiului”, adeclarat senatorul social democ-rat Cosmin Nicula.

Nicula spune cã vinovaþi pen-tru situaþia actualã a Companieinu sunt cei din interior, ci

aceºtia trebuie cãutaþi în altelocuri, ºi anume la minister.

« În primul rând vinovaþii vorfi descoperiþi în urma acestorsesizãri pe care le-am fãcut ºinoi le vom face publice pentrucã pânã la urma bãieþii ãºtia dincompanie ºi de la sindicate aumers acolo tocmai pentru a cereo mãrire a preþului gigakaloriei,pentru cã nu mai fãceau faþã lapreþul pe care MinisterulEconomiei îl impunea. Dupãtoatã aceastã perioadã, tot ceide la minister au venit ºi au zis

cã cei din CNH au vândut subpreþul pieþei, mi se pare cea maimare ipocrizie a unora care stauacolo pe scaune de douãzeci deani ºi profitând de CNH prindiferite metode. Vinovaþii ar tre-bui sã iasã în faþã ºi sã rãspundãlegii ºi organelor statului pentrudezastrul pe care ei l-au fãcuttimp de zece, unsprezece ani înCNH ºi în Valea Jiului”, maispune Nicula.

Senatorul este decis sã facãtot ce îi stã în putinþã pentru cãadevãrul legat de CompaniaNaþionalã a Huilei sã iasã lasuprafaþã.

“Mi se pare foarte normal cãaceste demersuri sã continue ºieu nu mã voi lãsa, oricum dupãce voi primii acest rãspuns dinpartea ministerului , întâi mã voiadresa organelor competente alestatului. Sã vedem pânã la urmãde unde pleacã aceasta ipocrizie,cine a început-o ºi cine trebuiesã rãspundã pânã la urmaurmei. Nu este corect sã zici cãtu ca ºi Companie Naþionalã a

Huilei dai cãrbunele sub preþulpieþei, când ministerul nu-þiaccepta un preþ mai mare, darîn acelaºi timp tu ca ºi minister ,dai comenzi de cumpãrare dinUcraina, Africa de Sud sauAustralia. Nu mi se pare normalacest lucru ºi pânã la urmã cine-va va trebui sã rãspundã pentruce s-a întâmplat acolo. Voimerge pânã la capãt cu demer-surile mele ºi rãspunsurile pecare ministrul le va trimite, eumai departe le voi trimite ºi tele-viziunilor care au denigrat. Sãvadã ºi ei care este realitatea ºide acolo putem sã tragem con-cluzii”, mai declarã parlamen-tarul hunedorean.

Rezultatele unui audit realizatde Curtea de Conturi laCompania Naþionalã a HuileiSÃ Petroºani aratã cã, înperioada 2009-2011, societateade stat a pierdut 543,7 milioanelei pentru cã a vândut cãrbunelela preþuri mai mici decât costulde producþie.

Raul IRINOVICI

D eºi telenovelacontinuã, iar

Dan Diaconescu vreasã pãstreze încã sus-pansul, apropiereadintre fostul deputatPDL Monica Iacob –Ridzi (actualmenteindependentã) ºiPartidul Poporuluieste tot mai evidentã.

Invitatã în studioulOTV, unde DanDiaconescu a pregãtit cala carte spãlarea imaginiiacesteia, care a avut unspaþiu amplu pentru a-ºisusþine ºi dovedi nevi-novãþia în scandalul decorupþie, Monica Iacob –Ridzi a precizat clar cãPP-DD este singura opþi-une, dincolo de pãstrarea

independenþei politice.Monica Iacob – Ridzi amai spus cã mama sa esteo admiratoare a PP-DD ºio „OTV-istã” pasionatã.Iar Dan Diaconescu a sfã-tuit-o sã „îºi ascultemama”. Un pic a mai lip-sit ca adeziune a MonicãiRidzi la PP-DD sã nu fiescrisã chiar acolo în stu-dio, însã Dan Diaconescua precizat cã va trebui sãse consulte „cu poporul”.Oricum, invitarea politi-cianului hunedorean înstudiourile OTV a consti-tuit ºi un barometru pen-tru imaginea fostului min-istru al Tineretului, darcum marea majoritate a

mesajelor venite de la tele-spectatori au fost proMonica Iacob – Ridzi,urmãtorul pas esteaproape subînþeles. „deci

aþi auzit. USL trage dedoamna Monica Iacob –Ridzi, de PDL nu mai vreasã audã, dar nici de USLnu mai vrea sã audã, pen-

tru mizeriile pe care USLle-a fãcut de câteva luniîncoace românului derând. Îi rãmân douã vari-ante: independentã sauPP_DD – istã. Rãmâne cadumneavoastrã, publicul,din acest moment sã netransmiteþi pãrerile dvs.Nu am luat nicio decizie ºinici nu o sã iau fãrãpoporul român ºi, înfuncþie de cum decideþidvs. o sã vã comunicãmoficial. Cert este cã, dupãmesajele pe care le-amprimit, doamna Ridzi va

face parte din noul parla-ment. Nu vãd cum arputea pierde acel Colegiu.Acum rãmâne sã vedem ºipoporul ce va decide, darºi Monica Iacob – Ridzicare, aþi auzit, are douãopþiuni clare, independen-tã sau PP-DD, fiidcãmama ei este deja OTV-istã, la fel ca ºi dumneav-oastrã, de multã vremeîncoace”, a spus DanDiaconescu în emisiuneaîn care a fost invitatãMonica Iacob. – Ridzi.Asta dupã un schimb reci-proc de amabilitãþi.

Carmen COSMAN

M onica Iacob Ridzi vacandida pentru

colegiul de Est al Vãii Jiului.Aceastã miºcare politicãeste ca ºi decisã ºiHaralambie Vochiþoiu spunecã un astfel de candidat enimerit pentru Valea Jiului.

Monica Iacob Ridzi a intrat live laemisiunea lui Dan Diaconescu de laOTV ºi acum cei din Hunedoaravorbesc despre posibila candidaturã aacesteia din partea PPDD pe colegiuldin Vale. „Se pare cã lucrurile mergîn direcþia aceasta ºi Monica IacobRidzi va fi candidatul PPDD peColegiul Petroºani – Petrila -.Aninoasa. N-a fost nimic precon-ceput în ceea ce s-a întâmplat la emi-siunea de la OTV, lucrurile au mers

natural,iar noi am înþeles cum ValeaJiului o vrea pe Monica din parteaacestei formaþiuni. Oamenii o vordeputat în continuare, asta ºi datoritãnotorietãþii de care se bucurã pe planpolitic, dar ºi pentru cã poate duceaici fonduri, ori pentru reuºitele soþu-lui sãu de la Petroºani”, a declaratHaralambie Vochiþoiu, preºedintelePPDD Hunedoara.

Vochiþoiu sperã ca va candida întandem cu Monica Iacob Ridzi, chiardacã pânã nu demult, interesele salenu o acceptau ºi pe aceasta. „Dacãdumneaei ºi-a dorit sã candideze ºidin partea partidului nostru, pentrucã avea douã opþiuni, ne bucurãm ºisper sã facem un tandem bun, depu-tat-senator pe Colegiul de Est”, amai spus Vochiþoiu.

Monica Iacob Ridzi a demisionatdin PDL ºi pânã sã intre în direct laDan Diaconescu, unde a spus cã ºimama sa îºi doreºte sã candidezepentru acest partid, spunea cã va fiindependentã.

Diana MITRACHE

Cosmin Nicula a depus o interpelare lui Daniel Chitoiu

“Pânã la urma urmei trebuie sã gãsim adevãratul vinovat înlegãturã cu ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului”

P rimarulmunicipiului

Petroºani va par-ticipã la o confer-inþã organizatã deComisiaEuropeanã careare în prim planproblema romilor.Evenimentul estegãzduit de capita-la Ungariei.

Lucrãrile derulate subtitulatura “MayorsMaking the Most of EUFunds for RomaInclusion” se deruleazãîn perioada 10-12octombrie ºi sunt orga-nizate de ComisiaEuropeanã. „Prezenþamea în acest cadru ono-rant este justificatã, înprimul rând, de dorinþade a identifica cât maimulte soluþii eficiente ºiimediate pentrurezolvarea acesteiprobleme delicate pen-tru toþi, dar fireascãpentru o societate întranziþie. Ca sã poþivedea soluþiile trebuie sã

te apropii de probleme,nu sã fugi de ele, ºi deaceea orice abordare de

aceastã manierãeste binevenitã. Vafi o discuþie la niveleuropean ºi noi,Petroºaniul, vom fiacolo”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiu-lui Petroºani.

În cadrul acesteiconferinþe vor avealoc întâlniri impor-tante cu factori dedecizie guverna-

mentali ºi locali cu scop-ul de a atrage fonduri

nerambursabile peproiecte ce privescincluziunea socialã apersoanelor de etnieromã din comunitãþileUniunii Europene.Cheltuielile aferenteacestui eveniment suntsuportate de cãtreComisia Europeanã.Edilul din Petroºani s-aimplicat direct în reinte-grarea romilor expulzaþidin Franþa, în urmã cucâteva luni, când 20 depersoane din localitateau fost trimise în þarã.„Am oferit din fondullocativ de stat o locuinþãunei familii revenite dinFranþa care a ºi decis sãrãmânã în localitate.Este un pas pe care l-am fãcut ºi o mânãîntinsã în sensul reinte-grãrii populaþiei de etnieromã. Noi nu facemdiferenþe între cetãþeniinoºtri”, a mai declaratprimarul din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

O delegaþie din regiunea Sardinia – Italiaefectueazã o vizitã în judeþul Hunedoara în

perioada 11-12 octombrie 2012, în cadrul unuiproiect european intitulat „TERRA MADRE”.Programul delegaþiei italiene cuprinde printrealtele o întâlnire cu preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, joi 11octombrie a.c., la ora 11.30, la sediul C. J.Hunedoara, urmatã de o conferinþã de presã laora 12.00. Vineri, 12 octombrie a.c., la ora 10.00,tot la sediul C.J.Hunedoara, va avea loc o dez-batere intitulatã “Revenirea foºtilor deþinuþi pepiaþa muncii ºi integrarea lor în societate”, lacare au fost invitaþi reprezentanþi ai instituþiilorde profil din judeþ.

Proiectul transnaþional „TERRA MADRE” finanþat prinFondul Social European, POR Sardinia - Italia se adreseazã sis-temului penitenciar ºi are ca scop stabilirea de bune practicipentru transformarea timpului petrecut în închisoare într-operioadã de reabilitare, în cadrul unor programe de acþiune prinagricultura socialã.

Componenþa delegaþieidin Italia este urmã-

toarea:- Carreda Marco - coor-

donator al proiectuluitransnaþional „Terra Madre”,

- Nigro Lucia - coordonator alproiectului transnaþional “TerraMadre”,

- Comina Antonello - reprezentant al Cooperativei SocialeConsorþiul Terra Madre,

- Pinna Antonio - primar al localitãþii Norbello,- De Gesu Gianfranco -inspector, Administraþie

Penitenciar,- Loi Giovanni Battista - fost Comandant la Penitenciarul

Oristano,- Ramos Shkanely - reprezentant al Cooperativei Sociale

Consorþiul Terra Madre.

P rimãriile vor primisprijin pentru

reabilitarea sistemului determoficare, iar criteriilepe baza cãrora vor fialese nu vor fi celepolitice, a declarat, marþi,la o conferinþã pe teme deenergie, premierul VictorPonta.

“Subvenþia la energia termicã afost ridicatã de anul trecut. Sigur,a fost o mãsurã luatã mult preabrutal ºi majoritatea oraºelormari, începând cu Bucureºti, Iaºiºi alte oraºe mari, au problemeaproape insurmontabile înaceastã iarnã, motiv pentru careMinisterul Administraþiei ºiInternelor, cu MinisterulFinanþelor ºi cu reprezentanþiiprimãriilor au lucrat ºi lucreazã înaceastã perioadã la mai multevariante de a sprijini trecereatreptatã la un sistem fãrã sub-venþii.

La Petroºani încã se primesccereri pentru subvenþia la cãl-durã. Chiar de ieri (miercuri-n.r.)au fost primite primele cereri dinpartea populaþiei. La Petroºani,Primãria va subvenþiona ºi înacest an preþul gigacaloriei încazul apartamentelor racordate lasistemul centralizat de încãlzire,dar va acordã ºi ajutoare pentrucei care încãlzesc locuinþele cucombustibili solizi sau cu gaze.

Potrivit primarului municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi înaceastã iarnã nu vor exista prob-leme cu încãlzirea locuinþelor, iarde la bugetul local se va susþine,prin subvenþie, facturile la

încãlzire pentru cei racordaþi lasistemul centralizat. Subvenþia vafi acordatã tuturor celor care seîncãlzesc cu agent termic în sis-tem centralizat ºi nu existã unbarem în funcþie de venit.

La sistemul de termoficare dinPetroºani sunt racordate aproxi-mativ 2.500 de apartamente, iarPrimãria a suportat, iarna tre-cutã, 42,86 la sutã din costulgigacaloriei, astfel cã populaþia aplãtit aproximativ 136 de lei pegigacalorie.

Valoarea subvenþiei ar putea fiaceeaºi ºi în acest sezon rece,întrucât furnizorul de agent ter-mic nu poate majorã preþulgigacaloriei fãrã a exista o decizieîn acest sens de la AutoritateaNaþionalã de Reglementare îndomeniul Energiei (ANRE).

Reabilitarea sistemului de ter-moficare cu ajutorul Guvernuluiar fi beneficã pentru administraþi-ile locale în condiþiile în careacestea fac eforturi pentru acestlucru. Preþul gigacaloriei plãtit decãtre populaþie diferã foarte mult

în oraºe, astfel cã dacã la Aradva fi în jur de 280 de lei, iar laOradea de circa 235 de lei, laPetroºani, Braºov sau Zalãulocuitorii vor plãti sume cuprinseîntre 136 de lei ºi 170 de leipentru gigacalorie.

“Creºterea preþului la gazenaturale cu siguranþã afecteazãcosturile de producþie. Însã preþulla agentul termic este reglemen-tat de ANRE. Iarna trecutã amvândut gigacaloria cu aproximativ152 de lei, la care s-a adãugatpreþul de distribuþie”, a declaratDoru Viºan, directorulElectrocentrale Paroºeni, furni-zorul de agent termic din ValeaJiului.

În medie, în luna ianuarie aacestui an, pentru o garsonierãdin Petroºani racordatã la sis-temul de termoficare factura laîncãlzire a fost de 170 de lei, ceapentru un apartament de douãcamere 284 de lei, iar pentrucele cu trei camere 330 de lei.

Raul IRINOVICI

Monica Ioacob – Ridzi în studiourile OTV

Aproape a semnat în direct adeziunea la PP-DDSprijin guvernamental

pentru reabilitarea sistemuluiddddeeee tttteeeerrrrmmmmooooffff iiiiccccaaaarrrreeee

Delegaþie italianã oaspeþiai preºedintelui

CJ Mircea Ioan Moloþ

Tiberiu Iacob Ridzi, laîntrunirea primarilor din UE

Monica Iacob Ridzi ºi Vochiþoiu,în tandem pentru Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D upã publicareaauditului de la

Compania Naþionalã aHuilei, oamenii politicidin judeþul Hunedoara îisolicitã ministruluiEconomiei sã reanalizezesituaþia ºi sã caute vino-vaþii în afarã societãþiicãrbunelui. Senatorulhunedorean CosminNicula a depus o inter-pelare adresatã min-istrului EconomieiDaniel Chitoiu prin careîi solicitã ministrului deresort sã analizeze situ-aþia CompanieiNaþionale a Huilei.Interpelarea vine înurma auditului realizatde Curtea de Conturi laCNH.

«I-am solicitat sã-mi punã ladispoziþie toatã corespondenþape care Ministerul Economiei aavut-o cu reprezentanþii CNH ºiai sindicatelor din Valea Jiului înperioada 1997-2012.

Doresc sã primesc un rãspunscât se poate de corect de la

domnul ministru, pentru a faceodatã pentru totdeauna luminaîn cazul denigrãrii CNH ºi amineritului din Valea Jiului desãptãmâna trecutã de pe pos-turile de televiziune centrale.Pânã la urma urmei trebuie sãgãsim adevãratul vinovat în legã-turã cu ceea ce se întâmplã cumineritul în Valea Jiului”, adeclarat senatorul social democ-rat Cosmin Nicula.

Nicula spune cã vinovaþi pen-tru situaþia actualã a Companieinu sunt cei din interior, ci

aceºtia trebuie cãutaþi în altelocuri, ºi anume la minister.

« În primul rând vinovaþii vorfi descoperiþi în urma acestorsesizãri pe care le-am fãcut ºinoi le vom face publice pentrucã pânã la urma bãieþii ãºtia dincompanie ºi de la sindicate aumers acolo tocmai pentru a cereo mãrire a preþului gigakaloriei,pentru cã nu mai fãceau faþã lapreþul pe care MinisterulEconomiei îl impunea. Dupãtoatã aceastã perioadã, tot ceide la minister au venit ºi au zis

cã cei din CNH au vândut subpreþul pieþei, mi se pare cea maimare ipocrizie a unora care stauacolo pe scaune de douãzeci deani ºi profitând de CNH prindiferite metode. Vinovaþii ar tre-bui sã iasã în faþã ºi sã rãspundãlegii ºi organelor statului pentrudezastrul pe care ei l-au fãcuttimp de zece, unsprezece ani înCNH ºi în Valea Jiului”, maispune Nicula.

Senatorul este decis sã facãtot ce îi stã în putinþã pentru cãadevãrul legat de CompaniaNaþionalã a Huilei sã iasã lasuprafaþã.

“Mi se pare foarte normal cãaceste demersuri sã continue ºieu nu mã voi lãsa, oricum dupãce voi primii acest rãspuns dinpartea ministerului , întâi mã voiadresa organelor competente alestatului. Sã vedem pânã la urmãde unde pleacã aceasta ipocrizie,cine a început-o ºi cine trebuiesã rãspundã pânã la urmaurmei. Nu este corect sã zici cãtu ca ºi Companie Naþionalã a

Huilei dai cãrbunele sub preþulpieþei, când ministerul nu-þiaccepta un preþ mai mare, darîn acelaºi timp tu ca ºi minister ,dai comenzi de cumpãrare dinUcraina, Africa de Sud sauAustralia. Nu mi se pare normalacest lucru ºi pânã la urmã cine-va va trebui sã rãspundã pentruce s-a întâmplat acolo. Voimerge pânã la capãt cu demer-surile mele ºi rãspunsurile pecare ministrul le va trimite, eumai departe le voi trimite ºi tele-viziunilor care au denigrat. Sãvadã ºi ei care este realitatea ºide acolo putem sã tragem con-cluzii”, mai declarã parlamen-tarul hunedorean.

Rezultatele unui audit realizatde Curtea de Conturi laCompania Naþionalã a HuileiSÃ Petroºani aratã cã, înperioada 2009-2011, societateade stat a pierdut 543,7 milioanelei pentru cã a vândut cãrbunelela preþuri mai mici decât costulde producþie.

Raul IRINOVICI

D eºi telenovelacontinuã, iar

Dan Diaconescu vreasã pãstreze încã sus-pansul, apropiereadintre fostul deputatPDL Monica Iacob –Ridzi (actualmenteindependentã) ºiPartidul Poporuluieste tot mai evidentã.

Invitatã în studioulOTV, unde DanDiaconescu a pregãtit cala carte spãlarea imaginiiacesteia, care a avut unspaþiu amplu pentru a-ºisusþine ºi dovedi nevi-novãþia în scandalul decorupþie, Monica Iacob –Ridzi a precizat clar cãPP-DD este singura opþi-une, dincolo de pãstrarea

independenþei politice.Monica Iacob – Ridzi amai spus cã mama sa esteo admiratoare a PP-DD ºio „OTV-istã” pasionatã.Iar Dan Diaconescu a sfã-tuit-o sã „îºi ascultemama”. Un pic a mai lip-sit ca adeziune a MonicãiRidzi la PP-DD sã nu fiescrisã chiar acolo în stu-dio, însã Dan Diaconescua precizat cã va trebui sãse consulte „cu poporul”.Oricum, invitarea politi-cianului hunedorean înstudiourile OTV a consti-tuit ºi un barometru pen-tru imaginea fostului min-istru al Tineretului, darcum marea majoritate a

mesajelor venite de la tele-spectatori au fost proMonica Iacob – Ridzi,urmãtorul pas esteaproape subînþeles. „deci

aþi auzit. USL trage dedoamna Monica Iacob –Ridzi, de PDL nu mai vreasã audã, dar nici de USLnu mai vrea sã audã, pen-

tru mizeriile pe care USLle-a fãcut de câteva luniîncoace românului derând. Îi rãmân douã vari-ante: independentã sauPP_DD – istã. Rãmâne cadumneavoastrã, publicul,din acest moment sã netransmiteþi pãrerile dvs.Nu am luat nicio decizie ºinici nu o sã iau fãrãpoporul român ºi, înfuncþie de cum decideþidvs. o sã vã comunicãmoficial. Cert este cã, dupãmesajele pe care le-amprimit, doamna Ridzi va

face parte din noul parla-ment. Nu vãd cum arputea pierde acel Colegiu.Acum rãmâne sã vedem ºipoporul ce va decide, darºi Monica Iacob – Ridzicare, aþi auzit, are douãopþiuni clare, independen-tã sau PP-DD, fiidcãmama ei este deja OTV-istã, la fel ca ºi dumneav-oastrã, de multã vremeîncoace”, a spus DanDiaconescu în emisiuneaîn care a fost invitatãMonica Iacob. – Ridzi.Asta dupã un schimb reci-proc de amabilitãþi.

Carmen COSMAN

M onica Iacob Ridzi vacandida pentru

colegiul de Est al Vãii Jiului.Aceastã miºcare politicãeste ca ºi decisã ºiHaralambie Vochiþoiu spunecã un astfel de candidat enimerit pentru Valea Jiului.

Monica Iacob Ridzi a intrat live laemisiunea lui Dan Diaconescu de laOTV ºi acum cei din Hunedoaravorbesc despre posibila candidaturã aacesteia din partea PPDD pe colegiuldin Vale. „Se pare cã lucrurile mergîn direcþia aceasta ºi Monica IacobRidzi va fi candidatul PPDD peColegiul Petroºani – Petrila -.Aninoasa. N-a fost nimic precon-ceput în ceea ce s-a întâmplat la emi-siunea de la OTV, lucrurile au mers

natural,iar noi am înþeles cum ValeaJiului o vrea pe Monica din parteaacestei formaþiuni. Oamenii o vordeputat în continuare, asta ºi datoritãnotorietãþii de care se bucurã pe planpolitic, dar ºi pentru cã poate duceaici fonduri, ori pentru reuºitele soþu-lui sãu de la Petroºani”, a declaratHaralambie Vochiþoiu, preºedintelePPDD Hunedoara.

Vochiþoiu sperã ca va candida întandem cu Monica Iacob Ridzi, chiardacã pânã nu demult, interesele salenu o acceptau ºi pe aceasta. „Dacãdumneaei ºi-a dorit sã candideze ºidin partea partidului nostru, pentrucã avea douã opþiuni, ne bucurãm ºisper sã facem un tandem bun, depu-tat-senator pe Colegiul de Est”, amai spus Vochiþoiu.

Monica Iacob Ridzi a demisionatdin PDL ºi pânã sã intre în direct laDan Diaconescu, unde a spus cã ºimama sa îºi doreºte sã candidezepentru acest partid, spunea cã va fiindependentã.

Diana MITRACHE

Cosmin Nicula a depus o interpelare lui Daniel Chitoiu

“Pânã la urma urmei trebuie sã gãsim adevãratul vinovat înlegãturã cu ceea ce se întâmplã cu mineritul în Valea Jiului”

P rimarulmunicipiului

Petroºani va par-ticipã la o confer-inþã organizatã deComisiaEuropeanã careare în prim planproblema romilor.Evenimentul estegãzduit de capita-la Ungariei.

Lucrãrile derulate subtitulatura “MayorsMaking the Most of EUFunds for RomaInclusion” se deruleazãîn perioada 10-12octombrie ºi sunt orga-nizate de ComisiaEuropeanã. „Prezenþamea în acest cadru ono-rant este justificatã, înprimul rând, de dorinþade a identifica cât maimulte soluþii eficiente ºiimediate pentrurezolvarea acesteiprobleme delicate pen-tru toþi, dar fireascãpentru o societate întranziþie. Ca sã poþivedea soluþiile trebuie sã

te apropii de probleme,nu sã fugi de ele, ºi deaceea orice abordare de

aceastã manierãeste binevenitã. Vafi o discuþie la niveleuropean ºi noi,Petroºaniul, vom fiacolo”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiu-lui Petroºani.

În cadrul acesteiconferinþe vor avealoc întâlniri impor-tante cu factori dedecizie guverna-

mentali ºi locali cu scop-ul de a atrage fonduri

nerambursabile peproiecte ce privescincluziunea socialã apersoanelor de etnieromã din comunitãþileUniunii Europene.Cheltuielile aferenteacestui eveniment suntsuportate de cãtreComisia Europeanã.Edilul din Petroºani s-aimplicat direct în reinte-grarea romilor expulzaþidin Franþa, în urmã cucâteva luni, când 20 depersoane din localitateau fost trimise în þarã.„Am oferit din fondullocativ de stat o locuinþãunei familii revenite dinFranþa care a ºi decis sãrãmânã în localitate.Este un pas pe care l-am fãcut ºi o mânãîntinsã în sensul reinte-grãrii populaþiei de etnieromã. Noi nu facemdiferenþe între cetãþeniinoºtri”, a mai declaratprimarul din Petroºani.

Maximilian GÂNJU

O delegaþie din regiunea Sardinia – Italiaefectueazã o vizitã în judeþul Hunedoara în

perioada 11-12 octombrie 2012, în cadrul unuiproiect european intitulat „TERRA MADRE”.Programul delegaþiei italiene cuprinde printrealtele o întâlnire cu preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, joi 11octombrie a.c., la ora 11.30, la sediul C. J.Hunedoara, urmatã de o conferinþã de presã laora 12.00. Vineri, 12 octombrie a.c., la ora 10.00,tot la sediul C.J.Hunedoara, va avea loc o dez-batere intitulatã “Revenirea foºtilor deþinuþi pepiaþa muncii ºi integrarea lor în societate”, lacare au fost invitaþi reprezentanþi ai instituþiilorde profil din judeþ.

Proiectul transnaþional „TERRA MADRE” finanþat prinFondul Social European, POR Sardinia - Italia se adreseazã sis-temului penitenciar ºi are ca scop stabilirea de bune practicipentru transformarea timpului petrecut în închisoare într-operioadã de reabilitare, în cadrul unor programe de acþiune prinagricultura socialã.

Componenþa delegaþieidin Italia este urmã-

toarea:- Carreda Marco - coor-

donator al proiectuluitransnaþional „Terra Madre”,

- Nigro Lucia - coordonator alproiectului transnaþional “TerraMadre”,

- Comina Antonello - reprezentant al Cooperativei SocialeConsorþiul Terra Madre,

- Pinna Antonio - primar al localitãþii Norbello,- De Gesu Gianfranco -inspector, Administraþie

Penitenciar,- Loi Giovanni Battista - fost Comandant la Penitenciarul

Oristano,- Ramos Shkanely - reprezentant al Cooperativei Sociale

Consorþiul Terra Madre.

P rimãriile vor primisprijin pentru

reabilitarea sistemului determoficare, iar criteriilepe baza cãrora vor fialese nu vor fi celepolitice, a declarat, marþi,la o conferinþã pe teme deenergie, premierul VictorPonta.

“Subvenþia la energia termicã afost ridicatã de anul trecut. Sigur,a fost o mãsurã luatã mult preabrutal ºi majoritatea oraºelormari, începând cu Bucureºti, Iaºiºi alte oraºe mari, au problemeaproape insurmontabile înaceastã iarnã, motiv pentru careMinisterul Administraþiei ºiInternelor, cu MinisterulFinanþelor ºi cu reprezentanþiiprimãriilor au lucrat ºi lucreazã înaceastã perioadã la mai multevariante de a sprijini trecereatreptatã la un sistem fãrã sub-venþii.

La Petroºani încã se primesccereri pentru subvenþia la cãl-durã. Chiar de ieri (miercuri-n.r.)au fost primite primele cereri dinpartea populaþiei. La Petroºani,Primãria va subvenþiona ºi înacest an preþul gigacaloriei încazul apartamentelor racordate lasistemul centralizat de încãlzire,dar va acordã ºi ajutoare pentrucei care încãlzesc locuinþele cucombustibili solizi sau cu gaze.

Potrivit primarului municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob-Ridzi înaceastã iarnã nu vor exista prob-leme cu încãlzirea locuinþelor, iarde la bugetul local se va susþine,prin subvenþie, facturile la

încãlzire pentru cei racordaþi lasistemul centralizat. Subvenþia vafi acordatã tuturor celor care seîncãlzesc cu agent termic în sis-tem centralizat ºi nu existã unbarem în funcþie de venit.

La sistemul de termoficare dinPetroºani sunt racordate aproxi-mativ 2.500 de apartamente, iarPrimãria a suportat, iarna tre-cutã, 42,86 la sutã din costulgigacaloriei, astfel cã populaþia aplãtit aproximativ 136 de lei pegigacalorie.

Valoarea subvenþiei ar putea fiaceeaºi ºi în acest sezon rece,întrucât furnizorul de agent ter-mic nu poate majorã preþulgigacaloriei fãrã a exista o decizieîn acest sens de la AutoritateaNaþionalã de Reglementare îndomeniul Energiei (ANRE).

Reabilitarea sistemului de ter-moficare cu ajutorul Guvernuluiar fi beneficã pentru administraþi-ile locale în condiþiile în careacestea fac eforturi pentru acestlucru. Preþul gigacaloriei plãtit decãtre populaþie diferã foarte mult

în oraºe, astfel cã dacã la Aradva fi în jur de 280 de lei, iar laOradea de circa 235 de lei, laPetroºani, Braºov sau Zalãulocuitorii vor plãti sume cuprinseîntre 136 de lei ºi 170 de leipentru gigacalorie.

“Creºterea preþului la gazenaturale cu siguranþã afecteazãcosturile de producþie. Însã preþulla agentul termic este reglemen-tat de ANRE. Iarna trecutã amvândut gigacaloria cu aproximativ152 de lei, la care s-a adãugatpreþul de distribuþie”, a declaratDoru Viºan, directorulElectrocentrale Paroºeni, furni-zorul de agent termic din ValeaJiului.

În medie, în luna ianuarie aacestui an, pentru o garsonierãdin Petroºani racordatã la sis-temul de termoficare factura laîncãlzire a fost de 170 de lei, ceapentru un apartament de douãcamere 284 de lei, iar pentrucele cu trei camere 330 de lei.

Raul IRINOVICI

Monica Ioacob – Ridzi în studiourile OTV

Aproape a semnat în direct adeziunea la PP-DD

Monica Iacob Ridzi ºi Vochiþoiu,în tandem pentru Valea Jiului

Sprijin guvernamental pentru reabilitarea sistemului

ddddeeee tttteeeerrrrmmmmooooffff iiiiccccaaaarrrreeee

Delegaþie italianã oaspeþiai preºedintelui

CJ Mircea Ioan Moloþ

Tiberiu Iacob Ridzi, laîntrunirea primarilor din UE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 11 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Este posibil sã primeºti o sumãde bani pe care o aºtepþi de maimult timp. Eºti cam obosit, darideile pe care le ai te ajutã sã tedescurci fãrã probleme. Cel maifavorizat rãmâne totuºi domeniulintelectual, în care poþi avea orealizare deosebitã.

De energie nu duci lipsã ºi deaceea ai tendinþa de a te implicaîn activitãþi dintre cele maidiverse. Eºti entuziast ºi bine dis-pus. Puterea ta de convingereeste mare, ceea ce îþi permite sãobþii promisiuni importante. Þise propune o cãlãtorie.

Nu reuºeºti sã te odihneºti aºacum ai dori, cãci trebuie sã pui lapunct unele chestiuni familiale,apãrute peste noapte. O ºuetãcu prietenii, la care vei aflalucruri interesante ºi îmbucurã-toare, te va face sã te simþi câtse poate de bine.

Este necesar sã discuþi cu per-soanele mai tinere din familie,pentru a ajunge la un acord înceea ce priveºte chestiunilefamiliale. Este singura posibilitatede a rezolva problemele fãrã canimeni sã nu aibã ceva decomentat.

Nu iîcerca sã faci totul numaidupã cum crezi tu de cuviinþã,deoarece nu vei realiza marelucru. Iniþiativele tale au toateºansele sã se bucure de succes,cu condiþia sã þii cont ºi de pãr-erea celor din jur. N-ar fi exclussã fii ceva mai pesimist.

Te tenteazã sã ieºi la cumpãrã-turi pentru aþi satisface unelemofturi. N-ar fi exclus nici capersoanele mai tinere din familiesã aibã nevoie de o sumã debani care nu îþi este tocmai laîndemânã. Relaþia cu fraþii revineîn actualitate.

În cazul în care eºti implicat într-o activitate intelectualã, calitãþiletale au toate ºansele sã iasã înevidenþã. Ai putea sã faci omulþime de drumuri ºi nu are niciun rost sã te împotriveºti, cãci aitoate ºansele sã poþi îmbina utilulcu plãcutul.

Nu eºti în forma ta cea maibunã, ceea ce îþi stârneºte îngri-jorare în ceea ce priveºte sãnã-tatea ta. De fapt nu este nimicgrav, atâta doar cã trebuie sãaloci mai mult timp odihnei.Relaþia cu asociatii poate fi camîncordatã.

Cu ocazia unei întâlniri cu maimulte cunoºtinþe, calitãþile talevor ieºi din nou în evidenþã, pop-ularitatea ta atingând cotemaxime. În orice faci, discreþiatrebuie pusã pe primul plan, alt-fel riºti sã ai neplãceri. Cinevadin familie îþi va da o informaþie.

Pentru astãzi ar fi de dorit sã nuasculþi sfaturile celor mai tineri,care, deºi foarte binevoitori, daudovadã de multã superficialitate.Cei vârstnici sunt cei care îþi potoferi stabilitatea de care ainevoie. În cazul în care vei aveaocazia sã faci unele schimbãri.

Eºti cam impresionabil ºi nu estecazul sã te împiedici prea mult înproblemele celor din jur. Uncâºtig de bani te va face sãpriveºti cu mult mai mareîncredere spre viitor. În familie n-ar fi exclus sã asiºti la uneleschimbãri.

Este foarte posibil sã obþii oaprobare pe care ai cerut-o cumult timp în urmã. Cineva dinfamilie va avea probleme ºi deaceea îþi va solicita ajutorul.Oricum, lucrurile se vor rezolvafãrã nici un fel de emoþii.

P rima încercarede reglementare

juridicã referitoareexclusiv la domeniulcirculaþiei pe dru-murile publice a avutloc, în România, înanul 1859. când, înBucureºti, se elabore-azã cu titlu experi-mental primul regu-lament intitulat“Ordonanþa pentrureglementarea trã-surilor în Bucureºti”.

Acest act experimentalrãmâne în vigoare timpde 9 ani, adicã pânã în1868. când ConsiliulComunal al Capitalei avotat la 9 aprilie un“Regulament pentru trã-surile de piaþã ºiBucureºti” care prevedeaprintre altele:”

1. nimeni nu e volnic aconduce trãsura fãrãlivret;

2. trãsurile sã fie curateºi de buna stare, iar hranacailor sã fie: fân, ovãz ºiorz. cãci orice trãsurã cucai în stare de slãbire seva opri d-a mai circula;

3. conducãtorii sã fieîmbrãcaþi curat, cu hainecuviincioase;

4. conducãtorii n-auvoie a fuma când sunt înmers cu muºterii;

5. birjarii prinºi pecaprã beþi. Se vor aresta;

6. toate trãsurile voravea, noaptea, felinareaprinse.

De asemenea, “nu vaputea þine hãþurile în

mânã prin Capitalã decâtacela care va avea asuprasa un act semnat de nota-bilii suburbiei ºi destarostele respectiv, cumcã arc probitatea cerutã ºieste capabil a conduce cuºtiinþa trebuincioasã, pen-tru siguranþa publicã ºivor fi îmbrãcaþi curat cuuniformã, ºapcã cu douatrese, surduc lung, pânãdin jos de genunchi douãrânduri de nasturi gal-beni”. De asemenea, “sãnu suie pe caprã acelacare nu a împlinit 21 deani” ,.... “sã meargãnumai pe partea dreaptaa strãzilor ºi sã nu trans-porte bagaje dupã ora 9seara.

În anul 1906, înMonitorul Oficial nr.211din 19 decembrie, estepublicat “Regulamentulpoliþiei rulajului ºi circu-laþiei pe cãile publice”.

Un an mai târziu, în1907, dispoziþiile“Regulamentului poliþieirulajului ºi circulaþiei pub-lice” a fost completat cuprimele dispoziþii referi-toare la obligativitatea ca

toate persoanele caredoresc sã conducãautovehicule sã posede“brevetul” de ºofer, careputea fi obþinut în urmasusþinerii unui examen.

Primele examene pen-tru obþinerea permisuluide conducere au fostorganizate în decembrie1907, dar primele cursuride pregãtire a celor caredoreau permis de conduc-ere au fost deschise abiaîn ianuarie 1911.Examenul a constat într-oprobã de vitezã pe ºoseaºi o probã de frânareinstantanee în momentulîn care examinatorularunca în fata automo-bilului aflat in plina vitezã,un sac umplut cu paie.

La data de 11octombrie 1913 a intratîn vigoare, prin publi-carea în Monitorul Oficialnr.156, “Regulamentulpentru circulaþiuneaautovehiculelor” careprevedea o serie decondiþii referitoare lacondiþiile în care se puteaconduce un autovehicul.

Ziua permisului de conducere românesc

11 octombrie

B uhãescuînapoiazã 3

milioane de lei,într-o singurãtranºã. Aprobãripeste aprobãri ºiîncercãri pesteîncercãri.Administraþialocalã de la Uricaniacceseazã un vreditde 3 milioane de leide tip revolving.Banii sunt necesaripentru cofinanþareaunor proiecte deinteres local de peraza localitãþii.Conform caietuluide sarcini, rambur-sarea banilor se vaface într-o singurãtranºã.

“Rambursarea liniei seva efectua în raþa unica lafinele perioadei de 14luni”, se aratã în caietulde sârnici.

În urmã cu câteva sãp-tãmâni consilierii locali au

aprobat accesarea linieide credit.

“Se aprobã con-tractarea unui împrumutintern, în valoare demaxim 3.000.000 de lei,cu o maturitate de maxim14 luni ºi garantareaîmprumutului cu venituriproprii de la bugetullocal. Pentru garantareasuplimentarã a împrumu-tului, Oraºul Uricani va

solicita avizul MinisteruluiFinanþelor Publice în ved-erea deschiderii unui contescrow, în conformitatecu prevederileOrdonanþei de Urgenþãnr. 146/2002, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare, reprezentândvaloarea dobânzilor pe 2luni”, se aratã în apro-barea Consiliului LocalUricani.

Creditul bancar vaputea fi rambursatanticipat din surseproprii, bugetul destat

(rambursãri cheltu-ieli eligibile ºi TVAprevãzute în proiecte)ºi/sau fondurieuropene.Contractareafinanþãrii rambursabileprevãzute la art. 1 seface pentru finanþarea

integralã sau parþialã,pre-finanþarea ºi/sau co-finanþarea obiectivului deinvestiþii

publice de interes local„Modernizarea, reabil-itarea ºi dotarea cuechipamente de speciali-tate a cabinetelor cefuncþioneazã în localitateaUricani, aferenteAmbulatoriului Integrat alSpitalului MunicipalLupeni”. În contextulparticipãrii la programeleUniunii Europene pentrurealizarea obiectivului deinvestiþii specificat la art.2 din prezenþa hotãrâre,sumele care se restituieprin cererile de rambur-sare, care provin din fon-duri ale Uniunii Europeneºi se constituie astfel veni-turi la bugetul local vor fialocate, pentru refi-nanþarea ºi/sau rambur-sarea împrumutului.

B ani împrumu-taþi ºi acum o

lunã

Administraþia localã dela Uricani mai con-tracteazã credit.Reprezentanþii adminis-traþiei publice de laUricani au demarat pro-cedurile în vederea con-tractãrii unei linii de cred-it. Este vorba de ofinanþare de tip revolving

în valoarede6.100.000de lei.Potrivitdatelor dindocu-mentele deprocedura,credituleste nece-sar în ved-ereafinanþãriiunorinvestiþii deintereslocal. Durata contractuluieste de 180 de luni de ladata atribuirii contractu-lui.

Banii sunt necesaripentru cofinanþarea unorlucrãri care se executã peraza oraºului Uricani.

A mbulatoriuldin Lupeni-

Uricani

Conform docu-mentelor, mai precisproiectului de hotãrâreprin care se acceseazã uncredit, o parte din banivor fi utilizaþi pentruproiectul careprevede“Modernizarea,reabilitarea ºi dotareacu echipamente despecilitate a cabi-netelor cefuncþioneazã în local-itatea Uricani , afer-ente AmbulatoriuluiIntegrat al Spitalului

Municipal Lupeni”. Încursul anului trecut, fostulminisrtu al Turismului,Elena Udrea, a semnatdoua contracte definanþare pentru modern-izarea ambulatoriilor dinValea Jiului. Este vorbade reabilitarea policlini-cilor din Petroºani ºiUricani. Valoarea fon-durilor alocate prinProgramul OperaþionalRegional totalizeazã 5,4milioane de euro.Proiectul de la Uricanicare are o valoare deaproximativ 1,1 milioaneeuro.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 2012 Actualitate 11

S ocietatea civilã aVulcanului prin

reprezentanþii subfil-ialei de Cruce Roºie areconfirmat ieri relaþiilefoarte bune de colabo-rare cu partenerii CruciiRoºii din Germania. Aºacum se cunoaºte de maibine de 10 ani sederuleazã un parteneri-at fructuos între admin-istraþia localã aVulcanului, subfiliala deCruce Roºie din Vulcanºi filiala de Cruce Roºie din Raastadt –Germania.

De mai mulþi ani, acestparteneriat s-a extins ºi lanivelul subfilialei de CruceRoºie din Gaggenau , circum-scrisã Raadstadt-ului.

Conform bunelor obiceiuri,în fiecare an o delegaþie ger-manã vine la Vulcan, pentru aface bilanþul colaborãrii ºi pen-tru a stabili noi repere pentruactivitatea anului viitor.

La întâlnirea derulatã ieri laPrimãria Municipiului Vulcan auparticipat voluntarii de Cruce

Roºie români ºi germani,reprezentanþii Primãriei, cei aiSMURD, ai Poliþiei Locale,cadre medicale. ªeful delegaþieigermane dl. Horst Neuendorf aprecizat scopul principal alacestei vizite: dezvoltareacolaborãrii între grupele de vol-untari tineri din Vulcan ºi dinGaggenau, în cadrul unui miniproiect social bilateral care afost agreat de partea vul-cãneanã ºi care va fi derulatîncepând cu 2013. Concret,în vara anului viitor o grupã de30 de voluntari tineri deCruceRoºie din Gaggenau vor veni laVulcan într-o tabãrã educativã

ºi instructivã, pe teme specificeale activitãþii de Cruce Roºie. În2014, se va repeta acest tip deexperiment însã cu un grup de30 voluntari tineri de CruceRoºie din Vulcan, care vormerge în tabãrã la Gaggenau.

Acþiunea de ieri a oferit ºiprilejul membrilor subfilialei dinVulcan sã-ºi prezinte princi-palele activitãþi. Întâlnirea s-abucurat de un moment artisticoferit de tinerii nou intraþi înrândurile voluntarilor. EleviiLorena Lalu ºi Cãlin Tacea auoferit câteva momente muzi-cale. Apogeul întâlnirii l-a con-stituit o demonstraþie de prim-

ajutor realizatã de voluntariitineri în faþa Primãriei, asistaþide echipajul SMURD ºi dePoliþia Localã.

Preºedintele subfilialei deCruce Roºie din Vulcan, DanielHãlãstãuan a declarat cã acestparteneriat cu Crucea RoºieGermanã este atât o dovadã afelului corect ºi eficient în care

partea românã onoreazã ter-menii parteneriatului, cât ºi ocertitudine pentru comunitateaVulcanului cã activi-tatea de Cruce Roºieeste bine structuratã ºiorganizatã.

Primarul Gheorghe Ileprezent la întâlnire a subliniatimportanþa continuãrii acestorlegãturi care au adus de-a lun-gul anilor numeroase rezultatebune în comunitateaVulcanului ºi care, vor puteainfluenþa în bine ºi mai multfelul de a înþelege participareala viaþa comunitãþii ºi prin

schimburile de tineri voluntaricare se vor derula începând cu 2013.

LLLLeeeeggggããããttttuuuurrrr iiii ssssoooollll iiiiddddeeee îîîînnnnttttrrrreeee VVVVuuuullllccccaaaannnn ººººiiii GGGGaaaaggggggggeeeennnnaaaauuuu ((((GGGGeeeerrrrmmmmaaaannnniiiiaaaa))))

3,3 milioane dintr-un foc

Primãria Uricani va achita un împrumutde 3 milioane într-o singurã ratã

F irma carederuleazã

lucrãrile la amena-jarea domeniului schi-abil în masivulParâng, a fost acuzatãcã ºi-a spãlat maºinile

cu care a dus betonulîn staþiune ºi apoi l-adeversat pe zonaverde. ComisariiGãrzii de Mediu auverificat sesizarea însãn-au gãsit nici o urmã.

Totul a pornit dupãamplele lucrãri de turnarea bazinului de apã pentrualimentarea instalaþiilorde zãpadã artificialã dinStaþiunea Parâng.Proprietarul unei cabanedin masiv a acuzat firmacare face lucrãrile cã apoluat zona verde ºi asesizat Garda de Mediu.

Imediat s-a dispus uncontrol la faþa locului,însã deºi au cãutat o ziîntreagã, inspectorii n-augãsit nici mãcar o probãcare sã susþinã acuzaþia.

„Practic în sesizare s-aarãtat cã toatebetonierele au fost

spãlate ºi apoi apa cubetonul au fost deversateîn zona verde.

S-a cãutat în totParângul ºi nu s-a gãsitmãcar o grãmãjoarã deciment pe zona verde.Posibil ca în sesizare sã fiexistat un sâmbure deadevãr însã constructorula „periat” zona ºi a fãcuttotul lacrimã.

Au adunat pânã ºipietricelele din iarbã ºi lacontrol a ieºit bine”, spussurse care au luat parte laacþiunea de verificarederulatã de comisarii dela Garda de Mediu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 octombrie 201212 Turism

Constructorul din Parâng -acuzat Constructorul din Parâng -acuzat de poluarde poluare în zona turisticãe în zona turisticã

A dministraþiapublicã de la

Lupeni a concesionatpârtiile, telescaunul ºi telegondola uneisingure firme. Estevorba despre firmaomului de afaceriEmil Pãrãu, care diniarna care urmeazã,se va ocupa de administrarea dome-niului schiabil de aici.

Miercuri, la sediulprimãriei din Lupeni s-adecis concesionarea celormai importante investiþiidin masivul straja. Toateau ajuns la o firmã pri-vatã, cea care s-a ocupatºi pânã acum de dez-voltarea turismului ºiomul de afaceri EmilPãrãu va prelua de laiarnã tot ce s-a fãcut nouîn munte. „Este vorba de

concesionarea activelor acãror construcþie se vorfinaliza imediat, cum sunttelegondola, telescaunul,a pârtiile ºi a instalaþiilede zãpadã artificialã.Toate au fost date spreadministrate cãtre SCComexim, pentru cã a ºifost singura firmã care aparticipat ºi pentru cãavea ºi restul instalaþiilorconcesionate”, a spusCornel Lungan, vicepri-marul municipiuluiLupeni.

În Straja, construcþiatelegondolei va fi gata înscurt timp ºi tot înaceastã sãptãmânã se valucra ºi telescaunul ce vaurca pe pârtia Mutu. „Au

venit cei de la Leitnercare au stabilit cã de sãp-tãmâna asta încep pro-bele. Mai rãmâne sã nepunem de acord cu ceide la firma de distribuþiea energiei electrice. Deluni, sãptãmâna viitoare,vom avea curent electricºi putem face probele”, amai precizat Lungan.

În Straja a fost mon-tatã în acest an cea de adoua telegondolã dinValea Jiului, dupã cea dinPasul Vâlcan. Traseulacesteia a luat loculvechiului telescaun ºi vafi funcþionalã în sezonulde schi care se apropie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Au concesionatAu concesionatStraja Straja unei firunei firmeme

Seceta secunoaºte cel mai

bine toamna2 012, la fel ca ºi anul trecut, a fost unul

secetos, iar efectele se vãd cel mai binetoamna, dupã cum spun ºi specialiºtii de laApele Române. În continuare, în Valea Jiuluiavem cursuri de apã secate, unele, iar altelecu debite aproape la jumãtate din cantitate.

“Pe cursurile de apã, avem primul pârâu secat,este vorba despre Rostovanu. În general, toate debitele din Valea Jiului sunt staþionare sau înscãdere, iar cotele au scãzut pe principalele râuri cu1, 2 centimetri”, a declarat Adriana Surdu, inginerla Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Române

De asemenea, ºi nivelul apei din Barajul de laValea de Peºti din care se alimenteazã mare partedin Valea Jiului cu apã potabilã, este considerabil înscãdere.Cei de la Apele Române nu impun restricþiide furnizare a apei potabile, însã nici aceastã variantã nu este exclusã. Vestea bunã este cã înzilele urmãtoare se vor înregistra ploi, chiar dacã nu însemnate cantitativ.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

cvj, nr. 229, joi 11 octombrie 2012

Documents