INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 20 � Octombrie 2012

MALINIA început anul şcolar

2012 - 2013

Asociaţia Română pentru Reciclare (ROREC) şi primăria Mălini au orga-nizat, recent, o campanie pentru colectarea aparatelor electrice vechi sau de-fecte. Prin patru puncte de colectare şi cu o platformă cu tractor, sâmbătă,22 septembrie 2012, locuitorii din satele comunei au avut ocazia să înde-părteze din gospodării deşeurile de acest gen.

Punctele de colectare au fost organizate în Mălini, Pâraie, Suha şi PoianaMărului şi au avut ca inimoşi lucrători elevi de la şcolile din satele respec-tive. De altfel, cei mai interesaţi de a difuza informaţii despre programulcampaniei de colectare a deşeurilor şi de a participa, concret, la desfăşu-rarea ei au fost elevii.

Persoanele care au predat obiecte mai mari (maşini de spălat, frigidere) auprimit bonuri valorice, iar toţi participanţii la acţiune au beneficiat de tichetepentru tombolă. În urma tragerii la sorţi, zece persoane au primit drept pre-miu aparate electrice: Toader Vasile, din Văleni-Stânişoara (maşină de tunsiarba); Ionel Plăcintă şi Daniel Ungureanu (amândoi din Mălini) au primitcâte un fier de călcat; Ionuţ Pavăl, Loredana Asavei (Poiana Mărului) şiMihai Butnaru (Mălini) au primit câte o maşină de găurit; Gabriel Scută-reanu (Pâraie), Olga Mitocaru (Suha), Simina Vornicu (Poiana Mărului) şiEmilia Ştefănoaia (Mălini) au primit câte un mixer pentru bucătărie. Spon-sorii acţiunii au fost firmele „PHILIPS” şi „SKIL”.

În cele câteva ore cât a durat acţiunea, din satele comunei Mălini s-austrâns peste 2500kg de obiecte vechi sau defecte. Comuna noastră este acummai uşoară, dar şi mai curată, cu peste două tone şi jumătate.

La Mălini, prinde viaţă o iniţiativă deosebită:creşterea bovinelor pentru carne. Inginerul Ciprian Cim-bru a avut curiozitatea să se intereseze de această vari-etate de animale şi a ajuns la concluzia că merită săinvesteşti pentru a dezvolta o afacere într-un domeniu alzootehniei absolut nou pentru zona noastră. Investiţia,absolut foarte serioasă, a fost realizată în bună măsurăcu fonduri europene. A ales să crească animale din rasaCharolaise – originară din Franţa. Bovinele din aceastărasă sunt cunoscute pentru carnea de bună calitate, fiindcea mai valoroasă rasă de vaci de carne din Franţa, şiprintre cele mai valoroase din toată Europa. Animaleledin rasa Charolaise valorifică foarte bine păşunile şi fu-rajele grosiere – paiele, de pildă.

Vitele din această rasă au o viteză de creştere în greu-tate excepţională: un mascul cântăreşte 170 - 190 kg lapatru luni după fătare şi 310 - 350 kg la şapte luni.Femelele ating 150 - 180 kg la patru luni şi 275 - 310 laşapte luni.

(continuare în pagina 3)

Campanie demediu la Mălini� Acţiune de colectare a aparatelor electrice vechi sau defecte

Societateacomercială „MĂLINUL”

ÎN ELITA PRELUCRĂRII

LAPTELUI

Clasa I A, de la Şcoala Gimnazială „Nicolae Labiş”, învăţătoare Marcica Bârsanu

Baciul Grigore Grigoroaia la stâna din Pojorâta

continuare în pagina 2

Animatorii şi principalii realizatori ai acţiunii au fost elevii de la şcolile gimnaziale. În fotografie: echipa de la Mălini

Secţia de recepţie a laptelui de la firma „Mălinul”

Ne-am aflat toamna aceasta la ostână din Pojorâta. Am ajuns relativuşor datorită drumului amenajatrecent de primăria Mălini. Din loculunde se află stâna, se deschid ori-zonturi largi, Culmea Stânişoareiarătându-se în toată măreţia şi fru-museţea ei.

Gazda noastră, GrigoreGrigoroaia – stăpânul stânei, esteun oier vechi, un bărbat cu multăexperienţă în gospodăritul stânilor.A trecut prin viaţă, preţ de 63 deani şi, cu puţine excepţii, a petrecut50 de veri în preajma oilor. Nu parea avea anii pe care spune ca i-a trăit– este foarte mobil, are un neas-tâmpăr (probabil) cronic şi-i

dăruieşte pe cei din jurul său cu oprivire luminoasă, caldă. A urcat înierarhia oieritului alături de mulţibaci cunoscuţi şi respectaţi de pevalea Suhei Mari. Îi poartă în minteşi-i bucuros să le rostească numele:Vasile Buzdugan, Gheorghe Mo-roşanu, Vasile Lucanu, GheorghePanţiru, Nicolae Rusu, Simion Şte-fana, Nicolae Găină, DumitruBuzdugan, Petru Vodă, Ion Moglan,Vasile Moglan, Simion Guguţa suntoamenii de la care a învăţat ros-turile stânei, ale vieţii departe decasă şi ale deprinderii de a scoaterod bun din laptele animalelor.

(continuare în pagina 4)

Toamna la stână, în Pojorâta…

continuare în pagina 3

LA FERMA „CERBĂRIE” DIN MĂLINI

PIONIERAT ÎN CREŞTEREA

VITELOR PENTRUCARNE În februarie 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite stabilea

ca ziua de 1 octombrie să fie dedicată persoanelor în vârstă,iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, adoptaprintr-o rezoluţie: „Principiile Naţiunilor Unite pentru per-soanele în vârstă”, principii care să le permită „să trăiascămai bine în anii câştigaţi”. Principiul Independenţei, Prin-cipiul Participării, Principiul Integrării şi Îngrijirii, Princip-iul Autorealizării, Principiul Demnităţii – sunt stabilite deOrganizaţia Naţiunilor Unite în ideea de a asigura dreptulpersoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijiremedicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şiprofesionale, dreptul de a se exprima şi a participa la activ-ităţi sociale după pensionare, precum şi la oportunităţi deînvăţare adecvate vârstei.

În România, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstniceeste marcată din anul 1998.

„Trăim mai mult şi suntem mai sănătoşi decât am fostvreodată, ceea ce este una dintre realizările majore aleumanităţii” – consideră Directorul Executiv al FonduluiO.N.U. pentru Populaţie, însă specialiştii în demografieatrag serios atenţia asupra complicaţiilor care apar odată cuîmbătrânirea populaţiei Globului.

(continuare în pagina 2)

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR

VÂRSTNICE

2

Ne aflăm la câteva săptămâni de laînceperea anului şcolar 2012 – 2013.Deşi startul în noul an de învăţământs-a dat cu câteva zile mai târziu decâtla data tradiţională, lucrurile au in-trat repede în ritmul normal şi suntsemne că rezultatele finale vor fi maiaproape de aşteptările noastre decâtaltădată.

PREGĂTIRI ŞI REALIZĂRI FOARTE IMPORTANTE

În vacanţă, şcolile s-au bucurat degrija deosebită a factorilor adminis-trativi, atât a celor din învăţământ,cât şi a primăriei, în aşa fel încât, laînceperea cursurilor, toate clădirilesă fie complet igienizate. Pe de altăparte, s-au continuat eforturile pen-tru modernizarea şcolilor, pentrucrearea celor mai bune condiţii elevi-lor şi cadrelor didactice pe timpulorelor de curs.

La Şcoala Gimnazială Pâraie, s-auconstruit trei sobe noi, s-a curăţatfântâna, iar evacuarea de la grupurilesanitare a fost racordată la instalaţiade canalizare a comunei.

La una dintre clădirile Şcolii Gim-naziale „Nicolae Labiş” din Mălini,cea în care funcţionează grădiniţa şi

o parte din clasele primare, s-aufăcut două grupuri sanitare noi, mo-derne, s-au instalat calorifere, ur-mând ca încălzirea să se realizeze cuo centrală pe lemne. În corpul de clă-dire principal al Şcolii Gimnaziale„Nicolae Labiş”, s-au efectuat lucrăride extindere, finisări în partea mainou construită, s-au igienizat clasele,holurile, grupurile sanitare.

La Şcoala Gimnazială Suha, s-auconstruit două grupuri sanitare noi şis-a înlocuit tâmplăria la corpul declădire vechi.

La Şcoala Gimnazială Poiana Mă-rului, tâmplăria a fost înlocuită încădin vacanţa de primăvară a anuluişcolar anterior, iar pe timpul verii s-aefectuat igienizarea şi s-au executatfinisaje în interior şi în exterior.

De asemenea, la Şcoala Gimna-zială Văleni Stânişoara şi la ŞcoalaPrimară Văleni Stânişoara, s-au luattoate măsurile pentru ca anul şcolarsă înceapă în cele mai bune condiţii.

Punctul de plecare al acestor acti-vităţi importante a fost, în cele maimulte cazuri, iniţiativa primaruluiPetru Nistor, preocuparea sa ca învă-ţământul în comună să se desfăşoareîn condiţii din ce în ce mai propice,mai civilizate.

Urmează ca în această toamnă săse dea în funcţiune şi o nouă clădirepentru grădiniţa de la Poiana Măru-lui. Acţiunile de modernizare, de re-parare, atunci când va fi cazul, vorcontinua – scopul fiind ca procesulde învăţământ să se desfăşoare nor-mal, în aşa fel încât şi cadrele, şi ele-vii să se concentreze, înainte deorice, pe parcurgerea cu succes aprogramelor şcolare.

EFECTIVE LA ÎNCEPUT DE DRUM

În anul şcolar 2012 – 2013, vorfrecventa grădiniţele şi şcolile din co-muna Mălini 978 de copii.

230 - la grădiniţe; 370 vor par-curge învăţământul primar (clasele I- IV), iar 378 vor parcurge învăţă-mântul gimnazial (clasele V - VIII).

De bunul mers al procesului in-structiv - educativ se vor ocupa 84 depersoane: 66 de cadre didactice, 6persoane cu calitate didactică auxi-liară; 12 persoane cu calitate nedi-dactică.

Să le dorim tuturor să parcurgăanul şcolar 2012 - 2013 în cele maibune condiţii, să-l încheie cu succesla învăţătură şi în deplină sănătate!

La primăria Mălini, continuă acţiunea de acordare a titlului de proprietate,conform Legii 118/1991, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 .

Persoanele interesate de obţinerea titlului de proprietate trebuie să pre-zinte următoarele documente:

- acte de identitate (buletin sau carte), certificate de naştere şi certificatulde căsătorie ale proprietarilor (originale şi copii);

- schiţa cadastrală a terenului (original şi copie). Schiţa se întocmeşte decătre persoane sau societăţi autorizate.

- adeverinţă de la registrul agricol din care să reiasă că terenul este în pro-prietate personală de 20 - 30 de ani.

Aducem la cunoştinţa tuturor persoanelor care şi-au racordat gospodăriilela reţeaua de canalizare a comunei că este necesar să se prezinte urgent la se-diul primăriei pentru a-şi întocmi documentele care să le dea dreptul de în-trebuinţare a acestei facilităţi.

Pentru întocmirea documentelor, persoanele fizice trebuie să se prezinte cuactul de identitate, iar persoanele juridice cu certificatul de înregistrare la re-gistrul comerţului.

La 30 septembrie 2012 s-a încheiat cea de a doua perioadă stabilită pentruplata taxelor şi impozitelor, pe anul în curs, de către persoanele fizice şi juri-dice.

Codul fiscal prevede, la articolul 255, că taxele şi impozitele pe clădiri, peterenuri şi pe mijloacele de transport pot fi plătite în două rate egale - primapână la 31 martie, cea de a doua până la 30 septembrie. După epuizarea celuide al doilea termen, 30 septembrie, la încasarea taxelor şi impozitelor se voraplica majorări: cu cât plata se va face mai târziu, cu cât majorările vor fi maimari.

Se află în discuţie impozitul pentru clădiri, care priveşte persoanele fizice şijuridice, impozitul pentru terenul agricol, care priveşte persoanele fizice, pre-cum şi taxele pentru terenuri şi mijloacele de transport, care privesc atât per-soanele fizice, cât şi persoanele juridice.

Cu cât plata taxelor şi impozitelor se va face mai repede, cu atât sumeleprovenite din majorări vor fi mai mici.

NOUL AN ŞCOLAR 2012-2013 A DEBUTAT

SUB AUSPICII FAVORABILE

Anunţuri importante

(urmare din pagina 1)

Această tendinţă, a îmbătrâniriipopulaţiei, este evidentă şi în Româ-nia, şi în celelalte state ale UniuniiEuropene. Lucrurile devin dramaticefiindcă procesul de creştere a numă-rului oamenilor în vârstă are loc înparalel cu scăderea, mai mult decâtîngrijorătoare, a natalităţii, totul pe-trecându-se pe fondul crizei econo-mice.

Şi totuşi…societatea trebuie să asi-gure creşterea calităţii vieţii pentrupersoanele în vârstă şi respectareadrepturilor lor, pentru a putea trăi îndemnitate. Acest lucru este cu atâtmai important în timpul crizei finan-ciare. Sunt necesare sisteme de secu-ritate socială puternice, care săfurnizeze servicii, să asigure un stan-dard adecvat de viaţă şi care să pro-moveze solidaritatea între generaţii”– susţine acelaşi Director Executiv alFondului O.N.U. pentru Populaţie.

În virtutea acestei opinii, conside-răm că Ziua Internaţională a Persoa-nelor Vârstnice nu trebuie să fiedoar un act de celebrare, doar ocaziaîn care îi omagiem pe cei ajunşi petreptele de sus ale existenţei, ci şi unprilej de reflecţie asupra condiţieipensionarului, a omului bătrân dinRomânia, un prilej de a face cunos-cute problemele mari, problemelegrele cu care se confruntă acestepersoane vârstnice în viaţa lor de zicu zi. Sărbătoarea aceasta ar trebuisă-i pună pe oamenii politici, pe gu-vernanţi în situaţia de a analiza, de agândi mai coerent concepţia în caresunt trataţi oamenii mai în vârstă,contextul în care li se asigură condi-ţii de îngrijire a sănătăţii, condiţii detrai şi de acces la viaţa socială.

Nu trebuie uitat că oamenii în vâr-stă de astăzi sunt cei care au realizatedificii economice, culturale şi so-ciale, sunt cei care, practic, au con-struit o Românie modernă, cu unpotenţial apreciat şi invidiat demulte ţări din Europa şi nu numaidin Europa. Ei sunt cei care, zeci deani, au trudit, şi-au făcut datoria faţăde ţară şi faţă de generaţiile care îivor urma.

De aceea este de neînţeles şi deneacceptat ca măsurile care se iau înRomânia pentru, chipurile, ieşireadin criză să-i afecteze mai întâi şi încea mai mare măsură pe oamenii învârstă, pe pensionari. Este de neîn-ţeles şi de neacceptat ca asistenţamedicală, tratamentele, medicamen-tele să devină tot mai scumpe cu fie-care zi, ca accesul la acestea să fie totmai dificil pentru cei care au cea maimare nevoie la acestea.

Este de aşteptat ca societatea ro-mânească, prin reorientarea viziuni-lor oamenilor politici, prinimplicarea factorilor civili, neguver-namentali, prin implicarea bisericii,a intelectualităţii naţionale, să punăpe un plan omenesc, pe deplin în-dreptăţit, asigurarea condiţiilor, celpuţin, decente pentru viaţa celorcare, cu ani în urmă, cu eforturi ne-măsurate, cu sacrificii greu de imagi-nat astăzi, au dat perspectiveRomâniei, i-au deschis orizonturi decare se bucură generaţia activă ac-tuală.

Altfel, este onorant că omenirea aconsacrat o zi oamenilor în vârstă.Să sperăm că nobilul gest va aduce şicondiţii mai bune pentru aceste per-soane, în aşa fel încât să-şi bucureceasurile şi zilele pe care le mai aude parcurs pe calea atât de fru-moasă, totuşi, a vieţii pe pământ.

Dumitru AMARIEI

Folosim aceastăocazie, a sărbătoririioamenilor de vârstă,pentru a menţiona

faptul că în comuna Mălini, adminis-traţia locală are în vedere acest seg-ment al populaţiei şi face eforturipentru a-i asigura condiţii decente detrai şi de îngrijire a sănătăţii.

Astfel, 60 de persoane în vârstădin satele comunei Mălini se bucurăde ajutor financiar social permanent.

O preocupare constantă a primă-riei Mălini, a primarului Petru Nistoreste aceea de a asigura condiţiile celemai bune pentru funcţionarea Unită-ţii de Asistenţă Medico-Socială. Depeste şase ani de zile, aici, în clădireacunoscută , mai degrabă, sub denu-mirea Spitalul din Mălini, îşi caută şiîşi găsesc sănătatea sute de oameni,cei mai mulţi dintre ei fiind persoaneîn vârstă.

De asemenea, folosind diferite oca-zii, primăria acordă ajutoare, de re-gulă, în alimente, celor vârstnici şi cuposibilităţi materiale modeste.

În perspectivă, în paralel cu finali-zarea construirii bisericii din Suha,primăria Mălini va ridica un aşeză-mânt care va putea găzdui 20 de per-soane în vârstă aflate în situaţiiprecare ale stării de sănătate sau alecondiţiilor de autoîntreţinere.

Se poate spune că în comuna noas-tră, administraţia locală aşează lalocul cuvenit grija faţă de concetăţe-nii de vârsta a treia, acordându-legrija şi respectul pe care le bineme-rită, precum şi, într-o măsură apre-ciabilă, ajutorul de care au nevoie.

1 OCTOMBRIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ

A PERSOANELOR VÂRSTNICE

INFO M|LINI

În sala de mese a Unităţii de Asistenţă Medico-Socială din Mălini

UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI

Aşa cum 1 ianuarie areo semnificaţie specială,fiind prima zi a noului ancalendaristic, tot în acestfel, ziua de 1 septembrieare o însemnătate apartepentru creştiniiortodocşi, fiind începutulanului nou bisericesc.

Este aleasă această zipentru a marca începutulanului bisericescdeoarece, potrivitVechiului Testament, 1septembrie este ziua încare Dumnezeu a începutcrearea lumii şi, deasemenea, tot în aceastăzi Mântuitorul a începutpropovăduirea Evanghe-liei Sale.

Dintr-o altă perspec-tivă, obiceiul începeriianului eclezial în primazi de toamnă vine din an-tichitate şi este legat de oveche tradiţie iudaică pecare biserica creştină a moştenit-o.

Anul bisericesc se împarte în treimari perioade liturgice, caremarchează timpul în funcţie demomentul Învierii Domnului IisusHristos : Triodul, Penticostarul şiOhtiohul. Perioada Triodului în-cepe cu Duminica Vameşului şi aFariseului – cu trei săptămâniînainte de postul Paştelui – şi seîncheie la Duminica Învierii.Odată cu sărbătoarea SfintelorPaşti începe perioada Penti-costarului – care durează până laduminica întâi după Rusalii, nu-mită şi Duminica TuturorSfinţilor. Perioada Octiohului,post pascală, ţine tot restul anului,până la începerea Triodului, fiindcel mai lung interval din cursulanului bisericesc.

„Trebuie să ştim că Biserica luiDumnezeu prăznuieşte <<Indic-tul>> (la romani însemnândporuncă şi arătare), luând obiceide la cei bătrâni; că era obicei, laromani, să se facă începătură anu-lui de la acest Indiction, adică la 1septembrie. Şi pentru că în aceastăzi a intrat Domnul nostru IisusHristos în Sinagoga iudeilor, şi

dându-I-se cartea lui Isaiaproorocul, şi deschizând-o a aflatlocul unde era scris: „Duhul Dom-nului peste Mine, pentru care M-auns a binevesti săracilor, a vindecape cei zdrobiţi la inimă, a propovă-dui robilor slobozenie şi orbilorvedere. A slobozi pe cei sfărâmaţiîntru uşurare, a propovădui anulDomnului cel primit”(Luca4, 16-22 după Isaia 61, 1-2). „Apoi, dândCartea slugii şi şezând a zis: <<Căastăzi s-a plinit Scriptura aceastaîn urechile voastre.>> Cât s-au şimirat popoarele de cuvintele daru-lui ce ieşeau din gura Lui. Deasemenea, tradiţia spune că şipoporul evreu a intrat în ŢaraFăgăduinţei în această lună deSeptembrie.” (Vieţile Sfinţilor depeste tot anul).

Începutul Anului Nou bisericesca fost instituit de Sfinţii Părinţi laSinodul I de la Niceea, când s-arânduit să se sărbătorească datade 1 septembrie ca un început almântuirii creştinilor, în amintireaintrării lui Hristos în adunareaevreilor, vestind tuturor „anulbineplăcut Domnului”.

Doina BĂLAN

La 1 septembrie a începutnoul an bisericesc

Post scriptum

(urmare din pagina 1)

La maturitate deplină, animalelepot atinge 1.200 kg - femelele şi1.650 kg -masculii.

În ferma sa, Ciprian Cimbru are 23animale din această rasă, vedeta fiindun mascul care, la 20 de luni, cântă-reşte 1.000 kg.

Sigur, bovinele pentru carne se în-grijesc şi se hrănesc în cu totul alt feldecât acela pe care îl ştim şi îl apli-căm noi, în zona Mălini.

Grajdul ridicat la ferma „Cerbărie”are o construcţie specială, cu un sis-tem de aerisire interesant, cu carac-ter permanent – indiferent de timp şianotimp. Deşi spectaculoase fizic, bo-vinele Charolaise nu sunt deosebit depretenţioase, preferă să trăiască înaer liber, hrana lor fiind una prepon-derent naturală. Înmulţirea, de ase-menea, are loc tot pe cale naturală.

Vitele din rasa Charolaise sunt do-cile, ceea ce îi permite crescătorului o

muncă uşoară şi o manipulare sigură.Viţeii cresc repede şi cu o conforma-ţie bună. Carnea vitelor din aceastărasă are calităţi organoleptice renu-mite la nivel mondial, este dietetică şinu are surplus de grăsime. Procentulde grăsime conţinut de carnea aces-tor vite este de sub 10 la sută.

Iniţiativa inginerului Cimbru esteparte a activităţii la nivel naţional aAsociaţiei Crescătorilor de Bovinepentru Carne din România. Aceastăasociaţie pleacă de la premisa căcreşterea bovinelor pentru carne estesectorul agricol cu cel mai mare po-tenţial de dezvoltare în ţara noastră.Condiţiile geoclimatice, suprafeţelemari de păşuni şi cererea tot maimare de carne de vită pe piaţa Uni-unii Europene conduc la o reorien-tare a fermierilor din zootehnie.Exemplul fermei „Cerbărie” de laMălini este unul din cele foartemulte apărute în judeţul Suceava,dar şi în alte zone ale ţării.

La ferma „Cerbărie” sunt şi vacipentru lapte. Vom găsi aici 10 vacidin rasa Holstein, cunoscute pentruproducţia lor de lapte: mare - canti-tativ şi superioară - calitativ. Laptelede la aceste vite este valorificat la uncentru de prelucrare din localitate.Până să ajungă în procesul tehnolo-gic de prelucrare, laptele este păstratla fermă, într-o instalaţie de stocarecu temperatură controlată.

Activitatea de pionierat în creşte-rea vitelor pentru carne poate presu-pune şi o anume doză de risc. Daraceastă doză de risc este diminuatăde faptul că inginerul Cimbru s-a do-cumentat îndelung şi aprofundat, şi-a dotat ferma la nivelul cerut de oasemenea iniţiativă, respectă seriosregulile de îngrijire şi hrănire şi,foarte important, acompaniază efor-tul fizic şi financiar cu multă pa-siune. Astea toate ne fac să apreciemcă succesul demersului său este asi-gurat.

LA FERMA „CERBĂRIE” DIN MĂLINI – PIONIERAT ÎN CREŞTEREA

VITELOR PENTRU CARNE

Reabilitarea drumului forestier Pojorâta

3

(urmare din pagina 1)

Societatea comercială „Mălinul” este unuldintre operatorii economici din Mălini care seocupă de prelucrarea laptelui. Domnul VasileŞtefănoaia, proprietar şi manager, ne spune călucrează în acest domeniu de 15 ani. Ca oriceîntreprinzător, a plecat de la un nivel mic alafacerii. A stăruit, a căutat soluţii şi, încet -încet, a atins dimensiunile unei investiţii con-siderabile şi, ne place să credem, eficiente. Laaceastă oră, produsele firmei „Mălinul” suntcunoscute, apreciate şi căutate pe piaţa dinRomânia.

În timp, preocupările şi realizările lui VasileŞtefănoaia au cunoscut modificări, diversifi-cări, creşteri cantitative, dar şi calitative. Auapărut exigenţe noi în domeniul prelucrăriilaptelui. A fost nevoie de utilaje moderne, maidiversificate, mai complexe. A fost nevoie despaţii amenajate după standardele de ultimăoră.

Astfel că în anul 2004, a început un ampluproces de modernizare. Astăzi se lucreazăîntr-o construcţie nouă, spaţioasă, cu utilajeultramoderne. Găsim aici maşină de format

caşcaval, două cuve mecanizate, separator decoagul mecanizat, maşini de vidat. Pentrucontrolul materiei prime, a cumpărat o insta-laţie care oferă informaţii exacte despre pro-centul de grăsime sau de apă din lapte,densitatea şi aciditatea laptelui. Cunoscândtoate aceste elemente, se poate acţiona pentrucrearea premiselor unei calităţi superioare aproduselor finite.

La această oră, putem vorbi de faptul că lafirma „Mălinul” se lucrează, din toate punctelede vedere, la nivel industrial. Ne referim la ni-velul tehnic modern al dotării, la capacitateade prelucrare a instalaţiilor, la sistemele decontrol. Vorbim, deci, de o fabrică de prelu-crare a laptelui în adevăratul sens al cuvântu-lui, o unitate industrială care îşi desfăşoarăactivitatea într-o incintă realizată, pe două ni-vele, cu o suprafaţă de 800 metri pătraţi, ounitate industrială care are capacitatea să pro-ceseze 20.000 litri lapte în 16 ore.

În finalul procesului tehnologic, firma „Mă-linul” obţine caşcaval, brânză mozzarela,smântână, brânză de vaci, brânză burduf, caş,telemea. Se bucură de toate aceste produseconsumatori din Fălticeni, Suceava, Gura Hu-

morului, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc,Vatra Dornei, Brăila, Bucureşti.

Vasile Ştefănoaia lucrează de dimineaţapână seara fiind preocupat ca în fabrica satotul să se petreacă, ceas de ceas, în condiţiilecele mai bune: atât ca tehnologie a laptelui, câtşi a curăţeniei, a igienei oamenilor şi spaţiilorîn care aceştia lucrează. Ajutoare apropiate îisunt fiul Cristian şi soţia acestuia Ioana An-dreea - amândoi ingineri în domeniul alimen-tar. Iată încă un aspect care mă face să cred căviitorul fabricii „Mălinul”… sună bine!

În ceea ce priveşte calitatea produselor de lafirma „Mălinul”, cel ce scrie aceste rânduri aasistat, involuntar, la un dialog care a avut loclângă un magazin din Gura Humorului, dialogîn care o gospodină lăuda smântâna de la Mă-lini. Am mers în magazin şi am cerut şi eu„smântână de la Mălini”. Am primit un reci-pient cu însemnele „S.C. Mălinul S.R.L.” - Mă-lini, Suceava. Am avut parte, într-adevăr, deun produs foarte bun. Aşa cum, desigur, sunttoate produsele cu marca „Mălinul”.

Dumitru AMARIEI

Societatea comercială „MĂLINUL”ÎN ELITA

PRELUCRĂRII LAPTELUI

INFO M|LINI

Taurul Galile – la 20 de luni cântăreşte 1.000 kg

Adăpostul pentru animale de la ferma „Cerbărie”

`

Drumul forestier Pojorâta (Văleni-Stânişoara) este obiectul unui complex pro-ces de punere în siguranţă şi reabilitare. Inginerul Ciprian Cimbru , şeful Ocolu-lui Silvic Mălini, ne-a oferit o serie de informaţii cu privire la această activitate.Astfel, am aflat că se vor executa lucrări de drum, dispozitive de scurgere a apei,gabioane (pentru apărarea drumului la inundaţii), reparaţii la podeţe, construi-rea unor podeţe noi şi a unor parapete. Lucrările se desfăşoară pe o porţiune de1,8 km, iar drumul va asigura accesul la peste 500 hectare de pădure şi islaz. Va-loarea investiţiei depăşeşte suma de opt mii lei şi provine din fondurile de accesi-bilizare ale Regiei Naţionale a Pădurilor (fonduri alcătuite din zece la sută dinsumele încasate prin valorificarea masei lemnoase).

Ocolul Silvic Mălini va asigura efectuarea unor lucrări asemănătoare şi în peri-metrul comunei Slatina:

- drumul forestier Şo-vorâta va fi reabilitat pe olungime de 4,2 km.Inves-tiţia depăşeşte suma de1.500.000 lei. Drumul vaasigura accesul la o su-prafaţă de 600-700 ha deislaz şi 1000 ha pădure;

- drumul forestier Şo-vorâţica (distrus în totali-tate la una dintreinundaţii) va fi reabilitatpe o lungime de 2,4 km.Investiţia se va ridica lapeste 620.000 lei.

PRIMUL AJUTOR ÎN CAZUL PIERDERIISTĂRII DE CONŞTIENŢĂ (LEŞIN,LIPOTIMIE)

Pod nou construit la intersecţia pârâuluiPojorâta cu un afluent (torent)

Sfatul mediculuiMai întâi trebuie să spunem că leşinul (pierderea stă-

rii de conştienţă, lipotimia) poate să apară fără vreosemnificaţie anume, dar şi că poate fi cauzat de o pro-blemă de sănătate. Fiecare dintre noi poate să aibă, laun moment dat, o stare de slăbiciune, mai uşoară saumai accentuată. Dacă ni se întâmplă acest lucru cândsuntem la volan, trebuie să întrerupem imediat deplasa-rea. Nu o vom continua decât după ce ne lămurim ce sepetrece cu noi.Dacă ne aflăm la birou sau acasă ne aşe-zăm repede pe un scaun sau ne întindem pe pat. Dacăfolosim scaunul, este indicat să aplecăm capul până lanivelul genunchilor. În mod normal, starea de slăbi-ciune trebuie să dispară.

Dacă starea de leşin apare în urma unor eforturi in-tense, îndelungate, în situaţia în care nu am mâncat latimp sau am fost martorii unei scene impresionante (unaccident, de pildă), nu e nevoie să mergem la doctor.Dar dacă aceste stări (de slăbiciune, de leşin) devin maidese, este nevoie să ne adresăm specialiştilor, medicilor.Vom afla, probabil, că suferim de o boală cardiovascu-lară, o problemă neurologică sau de metabolism într-ofază incipientă.

CE FACEM CÂND LEŞINĂ CINEVA? Pentru ainterveni corect, trebuie ca, mai întâi, să înţelegem ce seîntâmplă când o persoană leşină : această situaţieapare, de cele mai multe ori, datorită unei cantităţi in-suficiente de sânge care ajunge la creier. Această irigareinsuficientă poate avea cauze dintre cele mai diverse:boli cronice, oboseala, alimentaţia necorespunzătoaresau stresul puternic.

Dacă o persoană îşi pierde starea de conştienţă şi neaflăm în apropierea acesteia, trebuie să o prindem, să osprijinim şi s-o întindem în aşa fel încât să nu se lo-vească. Bine este să o aşezăm pe o pătură, pe o haină.După această operaţiune, verificăm dacă respiră şi dacăare puls. Dacă respiră şi are puls, întoarcem persoanape o parte, cu o mână sub cap, astfel, dacă va voma, nuse va îneca cu propria vomă. De regulă, după câteva se-cunde victima îşi va reveni.

Dacă îşi revine şi este slăbită (nu se ţine pe picioare),întoarcem persoana cu faţa în sus şi îi ridicăm picioa-rele - astfel sângele va fi direcţionat spre creier. Păstrămaceastă poziţie până se poate ridica sau până vine salva-rea, pe care am anunţat-o anterior. Dacă îşi revine şidoreşte să se ridice, acest lucru trebuie să se petreacătreptat: mai întâi o aşezăm în poziţia „stând” (pe niştetrepte, pe o bancă), apoi o ajutăm să ajungă în poziţieverticală şi, după aceea, să se deplaseze.

În tot acest timp o susţinem deoarece poate să leşinedin nou - datorită schimbării poziţiei, îi poate scădeabrusc tensiunea. În aceste situaţii (când vrem să ajutămpe cineva care a leşinat), este exclus să-l lovim pestefaţă, să-l zdruncinăm, să-l udăm, să-i dăm să bea li-chide. Acţiuni de acest gen pot să-i facă mult rău.

ATENŢIE! Sfaturile de mai sus sunt valabile atuncicând nu este vorba de accidente, infarcte cardiovascu-lare, accidente cerebrale, fracturi. Despre cum vom ac-ţiona în aceste situaţii, vom discuta în viitoarele ediţiiale publicaţiei „INFO MĂLINI”.

Doctor Carmen Mariana MOGÂRZAN

Instalaţie ultramodernă pe fluxultehnologic

Vasile Ştefănoaia, proprietarul şi managerul firmei “Mălinul”

Începând cu 1 septembrie 2012, la nivelul judeţu-lui Suceava, organizarea structurilor poliţieneşti înmediul rural a suferit o serie de modificări. Astfel, laMălini va funcţiona Secţia 4 Poliţie Rurală, cu şase

posturi comunale.La nivelul posturilor comunale de poliţie vor lucra între 3 şi 5

agenţi, în funcţie de complexitatea situaţiei operative din zona decompetenţă, precum şi de aria de acoperire a postului. La Mălini,postul comunal de poliţie va fi încadrat cu trei lucrători: agent şefConstantin Grigoraş – şeful postului, agent principal Dănuţ Păun şiagent principal Andrei Maftei.

Secţiile de poliţie vor activa cu un număr redus de ofiţeri şi agenţi,având în principal atribuţii de sprijin şi coordonare a posturilor aron-date, precum şi misiuni de cercetare penală a infracţiunilor.

Secţia 4 Poliţia Rurală Mălini are arondate posturile comunaleBaia, Cornu Luncii, Horodniceni, Mălini, Rădăşeni şi Slatina. Secţiaeste încadrată cu şapte lucrători de poliţie şi este condusă de in-spector Pavel Oanea.

Activitatea poliţiei în mediul rural este axată pe menţinerea ordiniişi siguranţei publice în localităţi, prevenirea şi combaterea in-fracţionalităţii, precum şi pe desfăşurarea activităţilor de urmărirepenală privind infracţiunile date în competenţă.

Prin noua concepţie de reorganizare a structurilor de poliţie înmediul rural se asigură o prezenţă mai activă şi mai vizibilă a ele-mentului poliţienesc în comunitate, se poate realiza o intervenţie maieficientă la evenimentele care se produc şi într-un timp mai scurt,existând şi posibilitatea mobilizării rapide a unor efective supli-mentare din cadrul secţiei coordonatoare. Se creează, astfel, un cadrupropice de acţiune ca răspuns la solicitările cetăţenilor, se realizeazăbazele unui climat stabil de ordine şi siguranţă publică în localităţi.

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Ciobănia nu-i lucru uşor. Tre-buie să-ţi placă ceea ce faci, să în-duri vitregiile vremii şi să înţelegiîndeletnicirea cu cele bune şi cucele mai puţin bune, cu cele fru-moase şi cu cele mai puţin fru-moase. De pildă, ne spune badeaGrigore, în primăvara acestui an,la stâna sa, au început lucrul optoameni, iar acum, spre toamnă, aurămas doar patru. Păstoresc 350de oi şi 50 de vite şi prelucrează, înmedie, 550 de litri de lapte pe zi.

Grigore Grigoroaia face brânzafolosind ustensilele şi respectândoperaţiunile clasice, vechi, şi obi-ceiurile cele bune învăţate de-alungul a cinci decenii de oierit.Cum este brânza? Bună, cum săfie? Când laptele e bun, iar baciuleste priceput şi cu inimă bună, emusai ca şi brânza să fie bună. Nu-i vorba că şi condiţiile în care trăi-esc şi lucrează cei de la stânabaciului Grigore Grigoroaia suntbune: au apă curentă, au luminăelectrică – situaţie în care viaţaciobanilor, chiar şi aici, departe desat, este mai bună, mai uşoară.

Dar trecerea prin lume a omuluiGrigore Grigoroaia nu se opreşte latruda pentru bunul mers alstânilor. Una dintre bucuriile saleeste să ştie că familia îi este bine şiai săi, cei apropiaţi, sunt sănătoşişi la locul lor. Din păcate, viaţa afăcut ca tocmai legat de familie săfi avut de întâmpinat o încercare

cu totul şi cu totul dureroasă: unuldin copiii săi, Florentin, a fost, cucâţiva ani în urmă, victima unuistupid accident. S-a întâmplatcând Florentin era deja bărbat lacasa lui, cu gospodărie frumoasă,cu nevastă şi doi copii. Ce durerepoate fi mai acută, mai adâncă şimai neîntreruptă decât să-ţi pierzipropriul copil? Aşa este viaţa omu-lui: cu bune şi cu rele, cu bucurii şitristeţi, cu câştiguri şi cu pierderi– unele dintre acestea irepara-bile…

Badea Grigore cunoaşte toateacestea ca nimeni altul şi reuşeştesă meargă mai departe purtând cudemnitate experienţa împovără-toare care i-a fost hărăzită.

Lucrează de dimineaţa pânăseara pentru ca micul său imperiusă funcţioneze după legile locului,să fie peste tot pace şi bună în-voire. Trăiesc aici tot felul de su-flete şi trebuie împăcate cu cele alevieţii şi sănătăţii – şi oile, şi vacile,şi câinii, şi caii. Şi, bineînţeles, oa-menii. Seara, când toate s-auaşezat la locul lor, stâna pare unmic rai. Liniştea cuprinde cu totulpe cele de aproape şi pe cele de de-parte, de aici, de pe coasta Po-jorâtei şi până dincolo de stele. Înclinul nopţii, lângă focul aproapeadormit, Petrea Molac îşi scoatetrişca de sub brâu, Ilie, celălaltcioban, îşi mai aprinde o ţigară,badea Grigore aduce, de pe undenumai el ştie, o sticlă…Şi uite aşa,

mai ascultând un cântec, maiapropiindu-se de paharul cu vin,mai vorbind şi, mai ales, tăcând,oamenii vor ajunge la „hodina”cea binemeritată. Că, apoi, „nici nuştii când se crapă de ziuă”…Şi, totaşa, nici nu ştii când a mai trecut ovară.

Zilele se scurtează, nopţile suntmai lungi. Serile şi dimineţiledevin tot mai răcoroase.

Iată, o nouă toamnă bate în ori-zonturile naturii şi ale firii.

Deşi vine după o vară secetoasă,toamna este frumoasă aici, lapoalele Stânişoarei. Baciul GrigoreGrigoroaia numără, parcă fără bu-curie, ceasurile care îl despart demomentul părăsirii înălţimilorPojorâtei. În mijlocul zilei, soarelestrăluceşte calm şi înfăşoară îm-prejurimile într-o lumină camierea, făgetul stă să pălească, iarpădurea de brad capătă unde în-tunecate. Oile coboară fără grabăspre strungă, în cântecul molcomal tălăngilor vechi.

Lumea cea de demult stă săcoboare peste noi, peste sufletelenoastre, iar glasul amintirii neîngână de departe:… Au pălit codrii pe poale,

Cobor oile la vale;Rămân stâni fără stăpâniŞi turme fără băciţe.Cine stâna-a mătura?Vânturile de-or sufla,Pasărea cu aripa…

Dumitru AMARIEI

Foresta Mălini a început anulcompetiţional 2012 - 2013 printr-ocomportare remarcabilă în CupaRomâniei. Din păcate în meciul cuRapid Suceava, echipă din liga adoua, formaţia noastră a fost defa-vorizată de arbitri în modul cel maievident. În urma acelei partide,pierdute dramatic de fotbaliştiinoştri, Foresta Mălini a fost obli-gată să plătească amenzi şi să joacedouă meciuri, din turul campiona-tului 2012 - 2013, planificate peteren propriu, pe stadioane neutre.

Dar chiar şi aşa, echipa şi-arevenit şi joacă foarte bine: înprimele nouă partide din turul cam-pionatului, a obţinut şase victorii,două meciuri le-a încheiat la egali-tate, iar unul l-a pierdut. În acesteprime nouă meciuri „forestierii” dela Mălini au marcat 26 de goluri şi

au primit 11 - ceea ce conduce ime-diat la concluzia că atât jucătorii dinatac, cât şi cei din apărare îşi fac da-toria în condiţii foarte bune. Defapt, Foresta Mălini este o echipăfrumoasă, cu jucători inimoşi careconstituie un grup omogen. Fiecaredintre ei îi cunoaşte foarte bine peceilalţi, fiecare îşi cunoaşte şi îşi re-spectă rolul şi locul în dispozitivulformaţiei şi în dinamica jocului, sesimt, se completează şi se ajută însituaţiile dificile. Deşi fotbalul nueste singura lor preocupare dinviaţa de zi cu zi, ei tratează aceastăpasiune cu seriozitate, se pregătescşi fac faţă cu succes competiţiei.Băieţii din echipa Foresta Mălinitrebuie apreciaţi şi aplaudaţi,înainte de toate, pentru dragostealor faţă de fotbal şi faţă de culorileclubului.

După meciul câştigat pe terenpropriu cu C.S. Gura Humorului(scor 2 - 1), preşedintele AsociaţieiSportive „Foresta Mălini”, VasilePopescu, ne-a spus : „Traseul nos-tru în „Cupa României” a fost unulmeritoriu. Din păcate, am fost eli-minaţi pe nedrept. Dar băieţii autratat bărbăteşte eşecul şi, în cam-pionat, echipa are un parcurs foartebun. Vreau să le mulţumesc pentruacest lucru şi să-i asigur că atât ad-ministraţia locală, cât şi conducereaclubului vor face în continuare efor-turile necesare pentru ca, la Mălini,echipa de fotbal să se bucure decondiţii cât mai bune. Avem alăturide noi câţiva generoşi sponsori,cărora încă o dată le transmitmulţumiri, şi avem alături de noi peiubitorii fotbalului din Mălini - unpublic cald, care înconjoară echipacu dragoste şi apreciere. Aşteptămca, de la meci la meci, să vină la sta-dion cât mai mulţi spectatori”.

Iată şi componenţii formaţiei carea pornit pe traseul turului campi-onatului, ediţia 2012 - 2013:Plăcintă, Aaniţei, Constantin, Filip,Nicu şi Florin Ailenei, Furtună,Raţă, Pânzariu, Cristea, Cozma,Prisacă, Păşcănuţ, Ciobanu, Noro-cel, Jalbă şi, liderul necontestat algrupului, Andrei Aileni.

Dumitru AMARIEI

Atrage atenţia meci de meci tânărul portar Plăcintă. Plasament bun,inspiraţie, dăruire - iată coordonatele evoluţiilor sale constant foartebune. A venit la echipă încă de la înfiinţare şi a … crescut odată cuaceasta.

Un coechipier ne-a mărturisit că „Ionuţ este un băiat cuminte, munci-tor, se pregăteşte conştiincios. În tot ceea ce face este corect cu fotbalulşi cu viaţa, în general!”

Ionuţ Plăcintă, concetăţeanul nostru din Pâraie, are deja susţinătoriproprii, membrii grupului său de prieteni, şi se bucură de aprecierea co-echipierilor - ceea ce pentru un sportiv este lucrul foarte important.

Aţi înţeles, desigur, că portarul Forestei Mălini are calităţi, tânăr fiind- are şi timp, are talentul şi ambiţia care îl recomandă pentru o carierăîn fotbal. Poate, nu peste mult timp, o să-l vedem în poarta …Stelei(!) -aşa cum îşi doreşte. Succes Ionuţ!

FOTBALCONTINUĂ FRUMOASA POVESTE

Poliţia rurală - într-o nouăformulă organizatorică

În această perioadă, postul de poliţie Mălini desfăşoară o acţiunecare are ca scop schimbarea actelor de identitate cu termenele de val-abilitate depăşite.

Persoanele care posedă buletine sau cărţi de identitate cu termenulde valabilitate depăşit trebuie să se prezinte cât mai repede posibil lapostul de poliţie cu următoarele documente:

1. Buletinul sau cartea de identitate în original;2. Cartea de alegător - în original; 3. Certificat de naştere şi de căsătorie (dacă este cazul) în original şi

copie xerox;4. Adeverinţă de la primărie privind spaţiul locativ. Dacă persoana

care solicită eliberarea actului de identitate nu deţine spaţiu locativ, vaprezenta o declaraţie de primire în spaţiu din partea unui părinte saua unei rude;

5. Două chitanţe din care să reiasă că a plătit, la primăria Fălticeni,sumele de 7 şi, respectiv, 4 lei.

Este absolut obligatoriu ca persoanele care deţin documente deidentitate expirate să ia de urgenţă măsurile necesare schimbării aces-tora. În caz contrar, organele abilitate vor fi obligate să aplice amenziconform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului din 2005.

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Panţiru, Cristina IsăilăTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Un fotbalist de viitor, Ionuţ Plăcintă

La poarta adversă

Începe o nouă zi de… lucru la stâna din Pojorâta

Toamna la stână, în Pojorâta…

FOARTE, FOARTE IMPORTANT