influenta-maghiara

Imprumuturile care au patruns in epoca veche a influentei slave in limba romana se repartizeaza in toate compartimentele lexicului. Alaturi de imprumuturile cu caracter popular, in limba romana exista si imprumuturi carturaresti cuvinte care au intrat in limba romana prin intermediul administratiei, cancelariei, biserici etc. Inceputurile influentei slave « culte » exercitate asupra limbii romane sunt legate de primele formatiuni statale de pe teritoriul tarii noastre. Termenii referitori la biserica : danie, evanghelie, staret, popa, izvod, icoana etc. , termenii referitori la administratie :diac « copist », gramatic « scriitor », globnic « functionar insarcinat cu incasarea darilor », staroste « guvernator al unei cetati ». Cercetarile cu privire la raporturile lingvistice romano-maghiare au stabilit relatiile dintre populatia romaneasca de la nordul Dunarii si maghiarii dateaza din primele decenii ale sec. al X-lea. Influenta maghiara asupra limbii romane se limiteaza la lexic. Convietuirea cu maghiarii in Transilvania si partial in Moldova a facut ca limba romana sa imprumute o serie de termeni din maghiara. Valorile functionale alea acestor imprumuturi sunt diferite. Unele dintre ele cunosc o mare circulatie, avand un caracter general, dar cele mai multe imprumuturi sunt cunoscute doar la nivelul graiurilor regionale. Primele atestari ale interferentei lingvistice romano-maghiar dateaza din sec. al XIV- lea. In documente, cei mai vechi termeni atestati sunt : hotar, mester, nemes, vama, oras, dijma etc. in documentele slavo-romane din sec al XV-lea si in textele romanesti din sec XVI-lea, atestarile elementare de origine maghiara se inmultesc. Cuvinte din vista orasaneasca si sateasca : birau, dijma, hotar, ilis, lacui, megias, oras, pargar, salas, talhar ; viata de curte : aprod, herteg, hitlean, nemes, uric, viteaz, comert ; industrie : ban, chelciug, cheltui, maja, marfa, mester, tar, vama, drept ; aldamas, chezas, paras ; diverse : banui, belsug, chibzui, chip, chin, fagadui, gand. Unele imprumuturi lexicale din limba romana au azi la noi, alt sens decat in limba maghiara. Astfel marfa provine din mag. marha « vita », soba< szoba « camera » , viclean<hitlen « necredincios », mereu<merõ « absolut », tulai<tolvaj « hot » etc. Influenta maghiara in lexicul graiurilor romanesti din Transilvania este in regres, pe de o parte, prin disparitia unor termeni perimati legati de vechea organizare a vietii sociale, iar pe de alta parte, disparitia unor cuvinte dialectale se datoreaza influentei limbii literare. Pătrunderea maghiarismelor în limba română este aşadar o problemă de limbă dar şi de istorie comună a Românilor şi a Ungurilor. De bună seamă, trebuie să presupunem că ele au intrat în circuitul românesc mai întîi în Transilvania şi, ulterior, au ajuns dincolo de Munţii Carpaţi (în nord, în est şi în sud) purtate de vorbitori maghiarofoni sau chiar românofoni cunoscători ai limbii maghiare. Poate că ar trebui să ţinem seama şi de intermedieri slave, în Moldova, în Banat, dar şi de filiere germanice (Saşii, în special) în nordul bucovinean al Moldovei) precum şi în zona subcarpatică a Munteniei (Braşov, Cîmpulung). Rezultă deci că elementele maghiare au putut pătrunde pe tot teritoriul nord-dunărean, direct şi, tot aşa de bine, indirect. . Dar să trecem la analiza generală a lexicului românesc de origine

influenta-maghiara

Documents