influenţa condiţiilor ecopedologice asupra viţei de vie

3
INFLUENŢA CONDIŢIILOR ECOPEDOLOGICE ASUPRA VIŢEI DE VIE Tipul genetic.Viţa de vie se adaptează la o gamă largă de tipuri genetice de sol, de la cernoziomuri la podzoluri evoluate, bălane de coastă, brune argilo-iluviale, rendzine, pseudorendzine, făcând excepţie podzolurile scheletice, solurile pseudogleizate, sărăturoase (soloneţuri şi solonceacuri), precum şi solurile cu exces temporar sau permanent de umiditate. Orografia. Panta terenului - cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie sunt terenurile plane, sub aspectul cantităţii producţiei. Limita superioară de înclinare a versanţilor, până la care se poate merge cu înfiinţarea de noi plantaţii viticole, economice (amenajare antierozională pentru posibilitatea mecanizării lucrărilor) este 25% , terasarea făcându-se de la panta de 12%. Expoziţia - cea mai bună pentru cultura viţei de vie este cea sudică, prin care se asigură resurse heliotermice cu valori maxime, urmată de expoziţiile de trecere: sud-estică, sud-vestică; urmează expoziţia vestică, estică, mai puţin cea nordică. - Altitudinea - influenţează condiţiile de mediu, odată cu creşterea ei, scăzând intensitatea radiaţiei solare, duratei de strălucire a soarelui, nivelului temperaturii.Viţa de vie se poate cultiva la altitudini dintre cele mai diferite, de la nivelul mării, până la 600 m în ţara noastră; - Întinderile de apă - au rol termo-regulator, menţin umiditatea relativă mai ridicată, - Masivele muntoase - păduroase, contribuie la ridicarea umidităţii relative, diminuarea tăriei vântului, influenţează favorabil unele accidente climatice

Upload: jesse-thomas

Post on 11-Nov-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Influenţa Condiţiilor Ecopedologice Asupra Viţei de Vie

TRANSCRIPT

INFLUENA CONDIIILOR ECOPEDOLOGICE ASUPRA VIEI DE VIE

Tipul genetic.Via de vie se adapteaz la o gam larg de tipuri genetice de sol, de la cernoziomuri la podzoluri evoluate, blane de coast, brune argilo-iluviale, rendzine, pseudorendzine, fcnd excepie podzolurile scheletice, solurile pseudogleizate, srturoase (soloneuri i solonceacuri), precum i solurile cu exces temporar sau permanent de umiditate.

Orografia. Panta terenului - cele mai favorabile pentru cultura viei de vie sunt terenurile plane, sub aspectul cantitii produciei. Limita superioar de nclinare a versanilor, pn la care se poate merge cu nfiinarea de noi plantaii viticole, economice (amenajare antierozional pentru posibilitatea mecanizrii lucrrilor) este 25% , terasarea fcndu-se de la panta de 12%. Expoziia - cea mai bun pentru cultura viei de vie este cea sudic, prin care se asigur resurse heliotermice cu valori maxime, urmat de expoziiile de trecere: sud-estic, sud-vestic; urmeaz expoziia vestic, estic, mai puin cea nordic. - Altitudinea - influeneaz condiiile de mediu, odat cu creterea ei, scznd intensitatea radiaiei solare, duratei de strlucire a soarelui, nivelului temperaturii.Via de vie se poate cultiva la altitudini dintre cele mai diferite, de la nivelul mrii, pn la 600 m n ara noastr; - ntinderile de ap - au rol termo-regulator, menin umiditatea relativ mai ridicat, - Masivele muntoase - pduroase, contribuie la ridicarea umiditii relative, diminuarea triei vntului, influeneaz favorabil unele accidente climatice

Influena particularitilor fizice. Textura - exprimat prin gradul de dispersie a particulelor solului, cea mai corespunztoare pentru cultura viei de vie este cea mijlocie, luto-nisipoas, nisipo-lutoas - cu cca. 20-50% argil 10%.

Grosimea stratului edafic util, stratul de sol s nu fie mai subire de 1-1,5 m.

Influena particularitilor chimice. Substanele minerale din sol sunt: macroelemente: 0,1-10%; N, P, K, Ca; macro-microelemente: 0,01-0,1%; Fe, S, Al, Mg, Cl; microelemente: 0,001-0,01%: B, Zn, Mn, Cu, Mo; ultramicroelemente: