• Inechitati sociale

Grupuri vulnerabile, • Virstnici,

• Copii si tineri

FMAM an IICurs nr. 8

• Morbiditate specifică-alterare capacitatea functională• artroza, osteoporoza

• hipoacuziile - 75% dintre vârstnici

• cataracta şi retinopatia diabetică -80% dintre Vârstnici

• boala Parkinson

• boala Alzheimer

• demenţa senilă

• incontinenţa sfincteriană

• Schimbările cu care se confruntă persoana vârstnică• Funcţiile corporale resimţite alterate• Statutul social modificat - Reducerea timpului de viaţă, apropierea morţii• Pierderea motivaţiei de viaţă, a capacităţii de a face planuri în viitor• Se confruntă cu durerea fizică, singurătatea, frica: “Mi-e frică de singurătatea în faţa durerii

şi a morţii”• Scăderea stimei de sine:

• Pierderea controlului asupra funcţiei şi integrităţii corporale• Dependenţa de îngrijiri• Pierderea unor roluri în familie

• Întrebări strategice (O.M.S.) Cum va fi în stare un procent tot mai redus al populaţiei active să susţină nevoile în

creştere ale populaţiei vârstnice?

Numărul tot mai mare de vârstnici nu va determina în cele din urmă falimentul sistemelor de îngrijiri de sănătate şi sociale?

Cum ajutăm persoanele vârstnice să rămână active şi independente?

Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi ale familiei în îngrijirea persoanelor dependente?

Cum putem folosi experienţa, talentele şi abilităţile vârstnicilor?

Odată cu creşterea duratei medii a vieţii, cum putem îmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice?

• Strategii Reţea de servicii sanitare de îngrijiri la domiciliu Screening pentru identificarea vârstnicilor care pot rămâne integraţi în familie şi necesită

îngrijiri la domiciliu Centre de îngrijire de zi şi de noapte Centre de permanenţă Centre de îngrijire pe termen lung pentru asistarea medico-socială a vârstnicilor cu boli

cronice, dependenţi Centre de îngrijire terminală Servicii de stomatologie specifice vârstnicilor Sprijin material pentru familiile având în îngrijire vârstnici cu probleme sociale• Servicii integrate de îngrijire a vârstnicului la domiciliu• reprezintă strategia optimă de îngrijire a persoanelor vârstnice în situaţia de dependenţă

• cost mai scăzut comparativ cu îngrijirea asigurată persoanelor dependente instituţionalizate şi preferată de vârstnic

• Managementul îngrijirilor persoanelor vârstnice dependente la domiciliu • informarea populaţiei despre pachetul de servicii oferit• luarea în evidenţă a persoanelor vârstnice dependente• evaluarea necesităţilor fiecărui caz în funcţie de priorităţi şi resursele instituţiei• elaborarea unui plan individualizat de îngrijire şi implementarea acestuia

– monitorizarea nevoilor– reajustarea planului de îngrijire în urma efectuării examenelor de bilanţ.

• Managementul îngrijirilor persoanelor vârstnice dependente la domiciliu• Presupune rezolvarea fiecărui caz:

– Neţinând cont de gravitatea cazului– Evaluarea prealabilă medico-socială– Calitate şi eficienţă a serviciilor prestate– Evitarea costurilor inutile pentru sistemul medical şi social– Accesibilitate crescută pentru pacientul dependent

• Îngrijirile paliative (SFAP 1996)

• Copiii şi tinerii• Copii aflaţi in situaţii critice

cei care trăiesc in condiţii de mizerie absolută se confruntă cu o sărăcie severă copiii abandonaţi - 1,3% din totalul copiilor sub 18 ani copiii fără identitate legală (în special romi) "copiii străzii" copiii neglijaţi sau chiar abuzaţi fizic si emoţional tinerii lipsiţi de familie care părăsesc instituţiile pentru copii la 18 ani

• Problemele cu care se confruntă tinerii (14-29 rata sărăciei peste valoarea medie

condiţii de locuit precare

rata şomajului mai mare decât rata medie a şomajului

1998 - 77,2% din totalul celor care au emigrat erau tineri de până la 40 de ani

Creşterea consumului de droguri, concomitent cu scăderea vârstei de la care tinerii încep să devină consumatori

Creşterea delincvenţei juvenile si reducerea vârstei la care debutează infracţionalitatea

Nu există o politică de stimulare/încurajare a întemeierii familiei în rândul tinerilor

degradarea situaţiei educaţionale a tinerilor datorită lipsei resurselor familiei pentru susţinerea financiară a studiilor, în special pentru tinerii din mediul rural si din segmentele defavorizate

• Copilul maltratat• Abuzul fizic• Abuzul sexual• Neglijarea

• Factori de risc în maltratare - caracteristicile copilului –

• Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice• Naştere prematură sau greutate mică la naştere• Probleme perinatale• Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă mică• Probleme de comportament la vârstă mică• Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj

• Factori de risc în maltratare - caracteristicile părinţilor -

• Nivel redus de şcolarizare al părinţilor• Probleme de sănătate mintală• Probleme legate de consunmul de alcool sau droguri• Vârsta mică a mamei la naşterea primului copil• Nivel intelectual scăzut al mamei• Maltratare în copilărie• Incarcerarea unuia dintre părinţi• Handicap important sau boală cronică a unuia dintre membrii familiei

• Factori de risc în maltratare - contextul familial sau de mediu -

• Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social• Instabilitatea structurii familiale• Apartenenţa la o anumită etnie • Frecvenţă ridicată a mutărilor• Număr mare al copiilor din familie• Violenţă domestică• Factori educativi (pedepse corporale)

• Abandonul

• Juridic - L. Nr. 47/1993. Art. 1 : "Copilul aflat în îngrijirea unei instituţii de ocrotire socială sau medicală de stat, a unei instituţii de ocrotire private, legal constituite sau încredinţat, în condiţiile legii, unei persoane juridice, poate fi declarat prin hotărâre judecătorească abandonat, ca urmere a faptului că părinţii s-au dezinteresat de el în mod vădit o perioadă mai mare de 6 luni.“

• Medical - prezenţa în unitatea sanitară mai mult de 2 săptămâni peste perioada necesară acordării îngrijirilor specifice.

• Abandonul• Cauze:

– Socio-economice (sărăcia, dezintegrarea familiei sub acţiunea factorilor economici)– Educaţionale– Studiu (1998) – MS, IOMC, UNICEF

74% din părinţii care au abandonat copiii erau şomeri62% aveau venituri insuficiente58% aveau condiţii improprii de locuit 40% din cazuri proveneau din mame necăsătorite.

• Abandonul - urmare- accesibilitate scăzută la mijloacele de planificare familială- plasarea provizorie a copiilor în instituţii- lipsa unor servicii pentru mamele cu copii:

- Creşe, grădiniţe- Cost ridicat- Lipsa unei reţele de asistenţă medicală de ocrotire care să ofere suport medico-

social continuu

• Delicvenţa juvenilă – factori de risc factori psihosociali – (sărăcie, abuz, neglijare)

războaie, migraţii, violenţe urbane

boli cronice, somatice şi psihice în familie

expunere pre şi post natală la droguri, alcool, HIV/AIDS, malnutriţie, infecţii cronice• Serviciile şi sistemele de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi

1. sisteme de îngrijire şi tratament accesibile familiilor din orice categorie socială şi economică

2. programe de suport familial, de îngrijire a mamei şi copilului, serviciile pediatrice, de îngrijire a copilului mic

3. şcoli şi programe comunitare care asigură dezvoltarea normală şi reducerea riscurilor

4. specialişti (pedopsihiatri, psihologi, asistenţi sociali, educatori, infirmiere, etc.) pentru prevenirea, intervenţia şi tratamentul precoce

• Copiii sclavi

! 40 000 de copii în România sunt exploataţi prin forme severe de muncă (INS, 2004)! 20 000 au vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani! Consecinţe:

- abandon şcolar- abuzuri fizice şi psihice- devin adulţi needucaţi şi necalificaţi- risc de infracţionalitate

• Marginalizarea şi stigmatizarea Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi servicii sociale în comparaţie cu

restul populaţiei discriminarea în funcţie de sex, vârstă, situaţie materială, număr de copii, apartenenţa la

o anumită etnie sau comunitate religioasă Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică o însuşire sau o particularitate

jenantă, reprobabilă a unui individ în grupul populaţional din care acesta face parte• Suferinţa psiho-socială a persoanelor defavorizate• - sentimentul de vulnerabilitate, apărut datorită dificultăţilor vieţii cotidiene, stressului la

locul de muncă, oboselii permanente, fragilităţii sociale• - sentimentul de insecuritate datorat precarităţii, marginalizării, excluderii sociale, anxietăţii

legate de ziua de mâine• - stima de sine scăzută şi sentimentul de devalorizare apar datorită depresiei, modului în

care individul este privit în societate