industria internațională 2012 - ink brokernippon life insurance, japonia 10. legal & general...

PublicaȚie editată de uniunea naȚională a SocietăȚilor de intermediere și conSultanȚă în aSigurări

JURNALDE îNCREDERE

Nr. 2 • Ianuarie 2012

Industria internațională de asigurări, sub

presiunea viitoarelor reglementări

cu privire la riscul sistemic

pentru piața internă de asigurări

2012Creștere

Moderată

Va fi sau nu va fi

2012ANUL REFORMEI

SĂNĂTĂȚIIROMÂNIEI

paginile20-27

Fiecare asigurător sau intermediar explorează factorii determinanţi ai consumului de asigurări, în încercarea de a găsi variabilele cu impact semnificativ asupra achiziţiilor de produse de asigurare.

Probabil, toţi actorii implicaţi în industria locală de asigurări își doresc consumatori care să ia decizia de cumpărare pe baza unei analize raţionale, care să se concentreze asupra factorilor determinanţi din punct de vedere economic și asupra beneficiilor pe care le pot obţine odată ce au semnat contractul de asigurare.

Până acum, piaţa a contribuit la formarea unei pseudo-culturi în asigurări, care a încurajat achiziţia produselor pe baza unui singur criteriu - preţul. Acesta este rezultatul accentului semnificativ ce a fost pus pe creșterea portofoliilor de asigurări auto, în special a celor de poliţe RCA. Lupta pentru obţinerea unei felii cât mai consistente din segmentul auto s-a purtat doar la nivelul preţurilor. Din păcate, aceste strategii au produs efecte negative la nivelul serviciilor oferite clienţilor, al căror “grad redus de cultură în asigurări” îl enumerăm, de regulă, printre factorii care contribuie la inhibarea dezvoltării pieţei.

Este adevărat că asigurările sunt, în acest moment, în România, un mecanism de gestionare a riscurilor sub-utilizat, iar consumatorii au o experienţă nu tocmai matură cu industria de asigurări. Prin urmare, informaţiile despre managementul riscului şi conceptul de asigurare sunt importante, la fel ca și abilitatea pieţei de a utiliza aceste informaţii în faţa clienţilor.

Cursurile de pregătire profesională pe care trebuie să le parcurgă toţi cei care vând asigurări arată că viziunea potrivit căreia nivelul scăzut de cultură în asigurări este propriu doar asiguraţilor sau potenţialilor asiguraţi este lipsită de obiectivitate. Piaţa locală de asigurări însăși va trebui să-și formeze o cultură la nivelul standardelor europene, ce presupune existenţa mai multor elemente, cum ar fi transparenţa, standarde de calitate a serviciilor oferite asiguraţilor, etică profesională și multe altele.

EDITORIAL

Întelegând cultura în asigurari

Bogdan Andriescu,Președinte UNSICAR

Jurnal de încrederePublicaţie editată de UNSICAR

Director editorial: Bogdan Andriescu Redactor șef: Dana Dobre Editor: Georgiana Hențeș SGR: Iulia Petcu Foto: Andrei Dumitru Layout: textus ex machina

Tipărit la RH Printing

Jurnal de încredere6

“2011

Deși 2011 a continuat să fie un an dificil, caracterizat de un context economic internațional insta-bil, intensificarea eforturilor de informare și educare ale asigu-rătorilor și lansarea unor instru-mente îmbunătățite de consilie-re financiară au avut un impact pozitiv atât asupra nivelulului de conștientizare a necesității de pla-nificare pe termen lung, cât și a în-crederii consumatorilor. În aceste condiții, piața de asigurări de viață a crescut în primele nouă luni din 2011 cu peste 5% față de aceeași perioadă din 2010, în condițiile în care clasele de asigurări generale au înregistrat o scădere de 3,6% în același interval. În ceea ce privește evoluția industriei la nivelul între-gului an, estimăm pentru 2011 o creștere a pieței de asigurări de viață de 5% față de 2010.

Piața asigurărilor de viață înregistra, în septembrie 2011, un nivel al subscrierilor de 1,29 miliarde lei, în creștere cu 5,38% față de rezultatul primelor trei trimestre ale anului anterior. Asigurările de viață tradiționale au susținut această evoluție, situându-se în topul preferințelor consumatorilor. Cornelia Coman, director general ING Asigurări de Viață și

vicepreședinte al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România - UNSAR, consideră că doi sunt factorii care ar putea susține o revenire spectaculoasă a segmentului de asigurări de viață - acordarea de deductibiliăți fiscale pentru primele plătite de consumatori și reintrarea pe creștere a pieței creditelor ipotecare.

Cornelia Coman:Mă aștept la o creștere ușoară a pieței de asigurări de viață de 6-7%

TendințePreferințele clienților depind în mare măsură de evoluția pieței de capital, și s-a observat că în perioadele în care ratele do-bânzilor sunt înalte și piața de capital este mai volatilă, clienții manifestă un interes sporit pen-tru produse care oferă protecție și randamente garantate. În plus, în astfel de perioade, clienții își doresc soluții de diminuare a ris-curilor și, totodată, produse mai simple, care pot fi înțelese cu ușurință. Cred însă că, pe termen mediu și lung, și segmentul asi-gurărilor unit-linked va continua sa se dezvolte, dat fiind că, indi-ferent de contextul economic, va exista întotdeauna un public țintă bine definit, interesat atât de beneficiile „clasice” ale asigu-rării, cât și de potențialul pe care îl oferă investițiile.

EstimăriAccentuarea trendului de ușoară creștere economică, așa cum se prognozează pentru 2012, este un factor extrem de impor-tant de influență asupra pieței de asigurări de viață, prin doza de în-credere pe care o poate transmite investitorilor, mediului de afaceri și consumatorilor. Totuși, o astfel de evoluție nu are cum să produ-că efecte pozitive imediate asupra companiilor sau a clienților, cu atât mai mult cu cât vorbim încă despre creșteri marginale. În aces-te condiții, nu mă aștept la modi-ficări majore în nivelul vânzărilor noi de produse în 2012 față de anul acesta și, per ansamblu, mă aștept la o creștere ușoară a pieței de 6-7%. Există cațiva factori care pot acționa în sensul unei reveniri mai accentuate a pieței de asigu-rări de viață:

l Un stimulent extrem de important ar fi acordarea deductibilității fiscale, cu efecte pozitive pe mai multe planuri. În primul rând, facilitățile fiscale pot stimula apetitul românilor de a economisi, un lucru care, la rân-dul său, duce la creșterea bunăs-tării naționale. Apoi, asigurările de viață determină un nivel mai ridicat de securitate financiară a populației, și chiar posibila redu-cere a cheltuielilor cu protecția socială și creșterea sustenabilității sistemului asigurărilor sociale. Nu în ultimul rand, devoltarea mai ra-pidă a pieței de asigurări de viață, ca o consecință a introducerii facilităților fiscale, ar contribui la dezvoltarea economiei prin inter-mediul unui volum mai mare de investiții, prin alocarea mai efici-entă a capitalului, impulsionarea economisirii pe termen lung, dar și o dezvoltare mai rapidă a piețelor financiare.

l Un alt factor care poate ge-nera o creștere pe piața de asigurări de viață ar fi dezghețarea sectorului creditelor ipotecare, în condițiile în care creșterile din acest sector au generat constant venituri pentru industria asigu-rărilor de viață, băncile reprezen-tând în România al doilea canal ca importanță în distribuția asigură-rilor de viață. În ceea ce privește provocările anului 2012 pentru industria de asigurări de viață, cred că acestea rămân în principal cadrul econo-mic internațional și cel local.

COVERSTORY

Asigurările non-lifeîn 2011 și previziunile liderilor din industrie pentru acest an

Tendințele înregistrate anul trecut, analiza SWOT și estimări cu privirela evoluția viitoare a segmentului de asigurări generale,sunt prezentate în paginile următoare.

CASCO

-19,79%

-18,50%

+35,22%+41,28%

-8,62%

+2,39%

1,5 mld. leiRCA

Incendiu

Accidente

Sănătate

Dauneproprietăți

1,5 mld. lei

1 mld. lei

~37 mil. lei

15,2 mil. lei110 mil. lei

Principalele linii de asigurări generale,

la 30 septembrie 2011


EVENIMENT

UNSICAR ediția a IX-a

Gala Premiilor

Uniunea Națională

a Societăților

de Intermediere și

Consultanță în Asigurări –

UNSICAR – a organizat, în

data de 5 decembrie 2011,

cea de-a IX-a Ediție a Galei

premiilor UNSICAR.

În cadrul evenimentului, brokerii au premiat patru companii de asigurări:

Astra Asigurări

Allianz-Țiriac Asigurări

Astra Asigurări

Premiul

pentru Fair Play

în relația

cu brokerii

Premiul pentru

calitatea și

promptitudinea

serviciilor oferite

Premiul pentru

Flexibilitate

în negociere

și ofertare “Premiul este cu atât mai impor-

tant pentru noi cu cât vine din

partea celor mai importanți

reprezentanți ai comunității

de brokeraj. Dumneavoastră

reprezentați un barometru care

măsoară obiectiv modul în care

suntem percepuți de clienți. Fap-

tul că cei mai importanți brokeri

din România confirmă că

Allianz-Țiriac Asigurări continuă

să aibă cele mai bune servicii

ne onorează, dar ne și obligă.

Vom continua să facem eforturi

astfel încât să vă oferim aceeași

calitate. Atât timp cât vom reuși,

suntem siguri că parteneriatul

dintre Allianz-Țiriac și brokeri va

continua să se întărească.

Aurel Badea, director executiv

Asigurări Generale, Allianz-Țiriac

,

c


extern

A genția AM Best publică la începu-tul fiecărui an to-purile celor mai

mari 25 de asigurători la ni-vel mondial, în funcție de vo-lumul primelor nete subscri-se și de valoarea activelor. Cla-samentele publicate la începu-tul lunii ianuarie 2012 au luat în calcul cifrele financiare ale companiilor de asigurări afe-rente anului 2010.

AXA a înregistrat, în 2010, un volum al primelor nete subscrise de 107,9 miliarde de dolari, în creștere cu 0,2% față de anul precedent.

Volumul primelor nete subscrise de Generali a urcat în 2010 cu 2,87% comparativ cu 2009, până la 87,17 miliar-de de dolari.

Ambele companii s-au poziționat pe aceleași locuri în clasamentul publicat la în-ceputul anului 2011.

Cu o valoare a activelor de 1,09 trilioane de dolari, compania niponă Japan Post Insurance este liderul clasa-mentului realizat în funcție de acest indicator, în timp ce AXA ocupă cea de-a doua poziție, cu o valoare a active-lor de 920,5 miliarde de dolari.

AXA și GenerAlicei mai mari asigurători la nivel mondial

Top 10 asigurători la nivel mondial, după valoarea primelor nete subscrise

1. AXA, Franța

2. Assicurazioni Generali, Italia

3.UnitedHealth Group, Statele Unite

4. Allianz, Germania5. Japan Post Insurance, Japonia

6.National Mutual Insurance Fed. Agricultural Coop, Japonia

7. Munich Re, Germania8. WellPoint, Statele Unite

9. AVIVA, Marea Britanie

10.China Life Insurance (Group) Company, China

Sursa: A.M. Best

Top 10 asigurători la nivel mondial, după valoarea activelor

1. Japan Post Insurance, Japonia

2. AXA, Franța

3. Allianz, Germania4. MetLife, Statele Unite

5.American International Group (AIG), Statele Unite

6. AVIVA, Marea Britanie

7. Assicurazioni Generali, Italia

8.Prudential Financial, Statele Unite

9.Nippon Life Insurance, Japonia

10.Legal & General Group, Marea Britanie

Sursa: A.M. Best

Francezii de la AXA și italienii de la Assicurazioni Generali sunt primii doi asigurători la nivel mondial, după nivelul primelor nete subscrise, potrivit clasamentului realizat de agenția de rating AM Best, specializată în domeniu asigurărilor.

[email protected]

S ocial media avansează cu viteză în România, iar Facebook rămâne vede-ta cu 5,6 milioane de vi-

zitatori unici și peste 4 milioane de conturi, la sfârșitul lui 2011. Noi-le medii impun însă reguli și prac-tici noi, comunicare, interconec-tare, deschidere, calități care n-au fost întotdeauna principalele atu-uri ale industriei asigurărilor. Care sunt în consecință provocările de marketing pentru asigurători față cu invazia mediilor sociale? Ca-re sunt prioritățile într-un an ca-re va rămâne dificil pentru indus-trie? Ce înseamnă până la urmă so-cial media pentru asigurători? Un demers obligatoriu sau o tichie de mărgaritar într-un moment în care, în ierarhia priorităților consuma-torilor, asigurările cad constant în comparație cu produsele de stric-tă necesitate?

Deși la mare modă, social me-dia nu este pentru oricine și, cu siguranță, nu este cel mai favora-bil mediu pentru brandurile finan-ciare, mai rezervate și mai conser-vatoare în general în materie de comunicare. Balul s-a deschis în-să, e o petrecere la care mai bine strălucești prin absență, cu presti-giul intact, decât să ieși în lumea nouă fără ținută și maniere adecva-te. Creșterea rapidă și spectaculoa-să a mediilor sociale pare că i-a lu-at pe asigurători prin surprindere. Iar dacă o mare parte dintre clienții actuali și potențiali sunt deja pe Facebook, marile companii românești de asigurări nu prea există și nu par să se fi “împriete-nit” cu multă lume.

Nu este astfel de mirare ca li-derul inconstestabil al pieței asigu-

rărilor pe Facebook nu este în nici un caz una dintre marile companii, ci un mic și ambițios broker care a sesizat încă din 2006 potențialul pieței online și a ajuns în câțiva ani la peste 200.000 clienți și 60 agenți de vânzări. Impresionant, pentru o firmă mică, cu resurse foarte limita-te de dezvoltare și promovare, care se detașează net prin performanța în social media de jucătorii mari. Cu resurse limitate dar cu intuiție, flexibilitate, inteligență și subti-lă înțelegere a mediului social on-line, brokerul care și-a creat online brandul “Asiguratorii.ro ” are deja 189.000 de fani, cifră de invidiat în condițiile în care un colos media și un brand puternic precum Pro TV are deocamdată doar 366.000.

Următoarea clasată în to-pul Facebook este compa-nia Groupama, la o distanță uriașă însă, de 19.000 de fani. Allianz Țiriac Asigurări pa-re că nici nu există, cu 100 de like-uri momentan și cu o prezență datând doar din 2010 pe Face-book. Campania este însă primul asigurător care a creat și dezvol-tat interfața online Allianz Direct,

cu resurse adecvate, pe care are tot timpul să o adapteze și să o integre-ze, în funcție de evoluția și dezvol-tarea diverselor platforme de so-cializare. Când ai strategie și logi-că, adaptarea e doar o chestiune de timp. Iar dacă demersul este adec-vat obiectivelor și filosofiei compa-niei, și nu doar o formă fără fond, lucrurile pot merge doar spre bine pe termen lung.

În mediul online, transparența, schimbul de informații și deschi-derea sunt imperative vitale, nu lozinci. Cine este dispuns să facă eforturi pentru a susține cu ade-vărat aceste valori, nu are decât de câștigat, deși provocările sunt mari, pentru că livrarea lor presupune disponibilitate crescută, prompti-tudine, viteză de reacție, suport real. Sunt lucruri care pun probleme de planificare și gestionare a resurse-lor, reconfigurare a schemei de per-sonal, dezvoltare și achiziționare de competențe noi.

INTERN

Asigurătorii versus social media sau legăturile deloc prietenoase

Topul brandurilor românești pe FacebookBănci și servicii financiare

1. Asiguratoriihttps://www.facebook.com/AsiguratoriiRo

189.661 fani; -0.02% (-39)

2. BCR https://www.facebook.com/BCRRomania

29.697 fani; -0.01% (-4)

3. Garanti Bank https://www.facebook.com/ GarantiBankRomania

24.572 fani; +0.02% (+5)

4. Citibank Romania https://www.facebook.com/ CitibankRomania

20.755 fani; -0.01% (-2)

5. Groupama Asigurari https://www.facebook.com/GroupamaRo

19.561 fani; +0.31% (+61)

6. BSG https://www.facebook.com/pages/BSG/211496045568633

16.924 fani; +4.49% (+719)

7. Banca Transilvania https://www.facebook.com/ BancaTransilvania

9.493 fani; +3.31% (+302)

8. Admiral Markets https://www.facebook.com/ AdmiralMarkets.ro

8.199 fani; +0.05% (+4)

9. Lyoness Romania https://www.facebook.com/Lyoness.ro

8.022 fani; +0.24% (+19)

10. PayU Romania https://www.facebook.com/

payuro 6.063 fani; -0.02% (-1)

Oana Savwww.marketingsolutions.ro

Facebrands.ro, decembrie 2011


“2011

Deși 2011 a continuat să fie un an dificil, caracterizat de un context economic internațional insta-bil, intensificarea eforturilor de informare și educare ale asigu-rătorilor și lansarea unor instru-mente îmbunătățite de consilie-re financiară au avut un impact pozitiv atât asupra nivelulului de conștientizare a necesității de pla-nificare pe termen lung, cât și a în-crederii consumatorilor. În aceste condiții, piața de asigurări de viață a crescut în primele nouă luni din 2011 cu peste 5% față de aceeași perioadă din 2010, în condițiile în care clasele de asigurări generale au înregistrat o scădere de 3,6% în același interval. În ceea ce privește evoluția industriei la nivelul între-gului an, estimăm pentru 2011 o creștere a pieței de asigurări de viață de 5% față de 2010.

Piața asigurărilor de viață înregistra, în septembrie 2011, un nivel al subscrierilor de 1,29 miliarde lei, în creștere cu 5,38% față de rezultatul primelor trei trimestre ale anului anterior. Asigurările de viață tradiționale au susținut această evoluție, situându-se în topul preferințelor consumatorilor. Cornelia Coman, director general ING Asigurări de Viață și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România - UNSAR, consideră că doi sunt factorii care ar putea susține o revenire spectaculoasă a segmentului de asigurări de viață - acordarea de deductibiliăți fiscale pentru primele plătite de consumatori și reintrarea pe creștere a pieței creditelor ipotecare.

Cornelia Coman:Mă aștept la o creștere ușoară a pieței de asigurări de viață de 6-7%

TendințePreferințele clienților depind în mare măsură de evoluția pieței de capital, și s-a observat că în perioadele în care ratele do-bânzilor sunt înalte și piața de capital este mai volatilă, clienții manifestă un interes sporit pen-tru produse care oferă protecție și randamente garantate. În plus, în astfel de perioade, clienții își doresc soluții de diminuare a ris-curilor și, totodată, produse mai simple, care pot fi înțelese cu ușurință. Cred însă că, pe termen mediu și lung, și segmentul asi-gurărilor unit-linked va continua sa se dezvolte, dat fiind că, indi-ferent de contextul economic, va exista întotdeauna un public țintă bine definit, interesat atât de beneficiile „clasice” ale asigu-rării, cât și de potențialul pe care îl oferă investițiile.

EstimăriAccentuarea trendului de

ușoară creștere economică, așa cum se prognozează pentru 2012, este un factor extrem de impor-tant de influență asupra pieței de asigurări de viață, prin doza de în-credere pe care o poate transmite investitorilor, mediului de afaceri și consumatorilor. Totuși, o astfel de evoluție nu are cum să produ-că efecte pozitive imediate asupra companiilor sau a clienților, cu atât mai mult cu cât vorbim încă despre creșteri marginale. În aces-te condiții, nu mă aștept la modi-ficări majore în nivelul vânzărilor noi de produse în 2012 față de anul acesta și, per ansamblu, mă aștept la o creștere ușoară a pieței de 6-7%. Există cațiva factori care pot acționa în sensul unei reveniri mai accentuate a pieței de asigu-rări de viață:

l Un stimulent extrem de important ar fi acordarea

deductibilității fiscale, cu efecte pozitive pe mai multe planuri. În primul rând, facilitățile fiscale pot stimula apetitul românilor de a economisi, un lucru care, la rân-dul său, duce la creșterea bunăs-tării naționale. Apoi, asigurările de viață determină un nivel mai ridicat de securitate financiară a populației, și chiar posibila redu-cere a cheltuielilor cu protecția socială și creșterea sustenabilității sistemului asigurărilor sociale. Nu în ultimul rand, devoltarea mai ra-pidă a pieței de asigurări de viață, ca o consecință a introducerii facilităților fiscale, ar contribui la dezvoltarea economiei prin inter-mediul unui volum mai mare de investiții, prin alocarea mai efici-entă a capitalului, impulsionarea economisirii pe termen lung, dar și o dezvoltare mai rapidă a piețelor financiare.

l Un alt factor care poate ge-nera o creștere pe piața de

asigurări de viață ar fi dezghețarea sectorului creditelor ipotecare, în condițiile în care creșterile din acest sector au generat constant venituri pentru industria asigu-rărilor de viață, băncile reprezen-tând în România al doilea canal ca importanță în distribuția asigură-rilor de viață.

În ceea ce privește provocările anului 2012 pentru industria de asigurări de viață, cred că acestea rămân în principal cadrul econo-mic internațional și cel local.

COVERSTORY

Asigurările non-lifeîn 2011 și previziunile liderilor din industrie pentru acest an

Tendințele înregistrate anul trecut, analiza SWOT și estimări cu privirela evoluția viitoare a segmentului de asigurări generale,sunt prezentate în paginile următoare.

CASCO

-19,79%

-18,50%

+35,22%+41,28%

-8,62%

+2,39%

1,5 mld. leiRCA

Incendiu

Accidente

Sănătate

Dauneproprietăți

1,5 mld. lei

1 mld. lei

~37 mil. lei

15,2 mil. lei110 mil. lei

Principalele linii de asigurări generale,

la 30 septembrie 2011


20112011 a fost un an dificil pentru toată lumea, inclusiv pentru in-dustria asigurărilor. Segmentul auto a înregistrat scăderi semni-ficative, daunalitatea a atins cote inalte, iar nivelul veniturilor po-pulaţiei nu a cunoscut un trend crescător. Cu toate acestea, cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe aspectele pozitive cum ar fi faptul că, per ansam-blu, industria asigurărilor nu a înregistrat scăderi dramatice. Dimpotrivă, segmentul de via-ţă s-a revigorat, iar jucătorii au început să se concentreze mai mult pe calitatea serviciilor şi pe diversificarea portofoliilor cu produse competitive, ceea ce este în beneficiul pieţei.

Adrian Marin,CEO Generali

România

“Asigurătorii au nevoie de strategii axate mai agresiv pe calitatea serviciilor oferite

COVERSTORY

Tendințe 2011Cele mai importante tendinţe pe care le-am remarcat anul trecut au fost diversificarea portofoli-ilor de produse şi orientarea cu precădere a asigurătorilor către sectorul non-auto.

Chiar dacă segmentul auto a fost afectat de contextul econo-mic şi de limitarea creditării şi a leasingului, ne-am bucurat să ve-dem că asigurările de viaţă sunt totuşi pe un trend ascendent şi că societăţile de asigurare au găsit soluţii pentru menţinerea şi atragerea de clienţi pe acest segment.

SWOTLa puncte tari aş menţiona po-tenţialul de creştere foarte mare al pieţei şi nevoia de protecţie a populaţiei, situaţie cunoscută de toţi marii jucători din această in-dustrie care au ales să investeas-că aici.

Ca puncte slabe am pu-tea menţiona nivelul scăzut de educaţie a populaţiei în ceea ce priveşte aceste produse finan-ciare, dependenţa foarte mare de asigurările auto, orientarea clienţilor către preţ şi mai puţin către calitatea serviciilor, nivelul scăzut al veniturilor românilor (în 2011 salariul minim pe eco-nomie se află aproape pe ultimul loc, după Bulgaria, în clasamen-tul ţărilor europene).

Toate aceste “tare” ale Ro-mâniei oferă oportunităţi de dezvoltare pe mai multe paliere ale industriei. Faptul că piaţa este dependentă de segmentul auto poate fi contracarat prin dezvoltarea portofoliilor de pro-duse pe alte segmente de interes pentru consumatorii români cum ar fi asigurările de sănătate cu extra-opţiuni adaptate ne-voilor curente ale cetăţenilor, asigurări de protecţie împotriva şomajului, asigurările de locuin-ţe (clădiri şi bunuri) etc.

Faptul că românii nu au o educaţie financiară solidă poate fi exploatat în sensul că, acum avem oportunitatea să le arătam

oamenilor adevăratele avantaje ale produselor de asigurări şi să-i facem să înţeleagă care este rolul acestora în îmbunătăţirea nive-lului lor de trai.

În plus, începând de anul trecut, se văd eforturi mai inten-se de educare a populaţiei venite din partea asociaţiilor de profil, UNSAR, UNSICAR, a organis-mului de supraveghere a pietei şi a specialiştilor în asigurări.

O altă oportunitate de care ar trebui să profite asigurătorii în viitorul apropiat ar fi crearea unei strategii axată mai agresiv pe calitatea serviciilor oferite. Dacă înainte de criză companiile aveau extinderi rapide, iar focu-sul nu era neapărat pe calitate, ci pe cantitate, acum această scu-ză nu mai poate exista. Dacă se doreşte dezvoltarea sănătoasă a unei companii de asigurări şi, de ce nu, a pieţei, atunci unul dintre punctele cheie ale strategiei tre-buie să fie îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Clientul va vedea, astfel, adevăratele beneficii ale asigurării.

Tot la capitolul oportunități, aş menţiona mediul on-line care câştigă din ce în ce mai mult teren şi în care asigurătorii vor investi cu precădere în acest an, pentru că îl vor folosi ca şi canal alternativ de vânzare.

Şi, nu în ultimul rând, aş aminti de colaborarea intensă între CSA-UNSAR-UNSICAR şi specialiştii companiilor de asi-gurări, care nu poate fi decât be-nefică în procesul de maturizare al pieţei.

Așteptări 2012Dacă luăm în considerare pro-gnozele referitoare la evoluţia economică a României în 2012,

consider că nu vor exista modi-ficări spectaculoase în privinţa rezultatelor pieţei de asigurări. Din păcate, nu pot privi cu op-timism segmentul non-life unde

segmentul auto, datorită ponde-rii majore pe care o are, dictează trendul, însă ar trebui să asistăm la o creştere accentuată pe seg-mentul de viaţă.

Începând de anul trecut, se văd eforturi mai intense de educare a populaţiei venite din partea asociaţiilor

de profil – UNSAR, UNSICAR –, a organismului de supraveghere a pieţei şi a specialiştilor în asigurări.

Adrian Marin

Factori de influență în 2012Un factor care ar influen-ţa pozitiv această indus-trie ar fi creşterea stimu-lentelor fiscale, acorda-rea deductibilităţilor fiscale la produsele de asigurare şi pentru persoanele fizice, care ar încuraja cu siguranţă populaţia să se orienteze mai mult către protecţia prin asigurări.

În mod negativ nu ne-ar putea in-fluenţa decât con-textul economic şi o concurenţă neloială.


COVERSTORY

“2012, anul consolidării pieței de asigurări2011

Scăderea pieței, în comparație cu anii precedenți, a fost un lucru evi-dent pentru toată lumea,. asigură-rile Casco, precum și leasing-ul au fost principalii factori ai scăderii la nivelul întregii piețe, la care s-a adăugat și scăderea tarifelor RCA. În piață au fost anunțate fuziuni importante, ca un semn al reajus-tării în fața crizei economice, ceea ce a condus la momente dificile pentru toate companiile de asigu-rări. În anul 2011 a putut fi remar-cată o mai mare influență a broke-rilor pe piață, ei devenind tot mai puternici, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv într-o piață încă în consolidare, așa cum este cea din România.

Tendințe 2011O tendință foarte clară a fost scă-derea generală a profitabilității, ge-nerată și de faptul că valoarea des-păgubirilor plătite, în special pe liniile auto, a crescut. În creșterea volumului de daune plătite pe segmentul RCA, o influență sem-nificativă au avut-o despăgubirile acordate pentru vătămări corpo-rale, care au înregistrat un avans cu peste 50% față de anul precedent. Clienții au devenit mai sensibili în privința prețurilor, analizează mai atent prețurile polțelor de asigura-re, dar și calitatea serviciilor oferite de companii. În aceeași linie, piața a devenit mai profesionistă, și ca urmare a introducerii certificării obligatorii pentru persoanele din

Artur Borowinski, Presedinte Directorat, OMNIASIG

Vienna Insurance

Group

vânzări. De asemenea, tehnologia IT devine din ce în ce mai impor-tantă pentru majoritatea compa-niilor de asigurări, în special în ceea ce privește emiterea polițelor.

SWOTEu văd următoarele puncte forte ale pieței de asigurări din Româ-nia:

l Grupurile internaționale și investitorii prezenți pe piață

aduc o contribuție semnificati-vă în educarea și implementarea standardelor internaționale și a liniilor directoare de dezvoltare pe piața locală.

l Sistemul de comunicare electronic este mai bine

dezvoltat aici în comparație cu alte piețe, în special în ceea ce privește emiterea electronică a polțielor.

l Există încă un foarte mare potențial de creștere în a-

ceastă piață. Dintre punctele slabe ale in-

dustriei, aș enumera:

l Competiția prețurilor este foarte puternică pe segmen-

tele auto și nu este întotdeauna co-relată, din păcate, și cu servicii de înaltă calitate.

l Nu există o uniune puter-nică, relevantă, la nivelul

întregii industrii, care să o poată reprezenta în mod eficient.

l Legislația nu este stabilă, mai ales în ceea ce privește

asigurările pentru locuințe.Ca și oportunități, aș putea

menționa:

l Potențialul uriaș al pieței românești de asigurări, ca-

re are o dimensiune foarte mare. În viitor, oamenii vor înțelege importanța asigurărilor și vor înce-pe să se uite și spre produsele facul-tative, nu doar spre cele obligatorii. Produsele de asigurare vor deveni în timp mai adaptate și mai adapta-bile, precum și mai inovative.

Iar ca și amenințări:

l Situația economică a țării, care în acest moment nu

este stabilă.

l Serviciile slabe din punct de vedere calitativ oferite

de o companie sau alta se reflectă asupra imaginii întregii piețe, la ni-velul consumatorului de produse de asigurare.

Așteptări 2012În prima jumătate a acestui an, vom finaliza fuziunea dintre OM-NIASIG și BCR Asigurări, iar en-titatea ce va rezulta se va poziționa ca lider al pieței, după volumul de prime brute subscrise. Obiectivul nostru este crearea celei mai puter-nice și mai mari companii de asi-gurări, care să genereze tendințe la nivelul întregii piețe. Responsabi-litatea noastră va fi să acționăm ca un adevărat lider și să promovăm profesionalismul și serviciile de înal tă calitate. Așadar, mă aștept ca întreaga piață să evolueze pe o cale a profesionalismului. Estimez, de asemenea, că segmentul asigurări-lor generale va înregistra o creștere foarte mică în 2012. Totodată, este

de așteptat să crească importanța și rolul brokerilor de asigurări în 2012, într-o piață care va deveni mai profesionistă și care va acorda o atenție sporită serviciilor de înal-tă calitate.

Factori de influență în 2012Economia românească, în funcție de evoluția ei - negativ sau pozitiv - va influența și dezvoltarea pieței de asigurări. Alte sectoare financi-are, cum ar fi cel bancar, conectat cu cel al leasing-ului, sunt în egală măsură importante pentru dez-voltarea industriei de asigurări. Dacă acestea sunt active, vor ajuta și piața de asigurări să crească. De asemenea, evoluția cursului leu-euro este foarte importantă pen-tru profitabilitatea portofoliilor companiilor. Ajustarea prețurilor la RCA este foarte importantă pentru intreaga piață, întrucât li-mitele pentru vătămări corporale, cât și pentru daune materiale au crescut considerabil. În prezent, nu mai este posibil să menții o companie de asigurări solidă și sustenabilă practicând tarife foar-te scăzute sau prețuri de dumping la RCA. Este o tendință normală ca prețurile să fie aliniate la noile limite de despăgubiri și la nivelul actual al ratei daunei. Având în vedere toți acești factori, mă aștept la o consolidare a pieței românești de asigurări în 2012, și, aici, nu am în vedere doar fuziunea dintre OMNIASIG și BCR Asigurări, ci întreaga piață, în general.

“Piața are nevoie de un nivel mai ridicat de educare în asigurări

Mihail Tecău, Președinte Directorat

BCR Asigurări

2011Un factor important în întreaga piață în 2011 a fost conceptul de fuziune, vizibil în mai multe ca-zuri, inclusiv în ceea ce privește compania pe care o conduc, BCR Asigurări. Fuziunea reprezintă un răspuns la condițiile economice generale, fiind necesară pentru o eficientizare a operațiunilor companiilor implicate, precum și pentru o creștere a stabilității și puterii de a răspunde cerințelor pieței. Piața de asigurări în 2011 s-a caracterizat și prin stabilitate, maturizare, ajustare și adaptare la condițiile economico-financi-are generale, precum și printr-o creștere a nivelului de experiență acumulat. Au scăzut semnifica-tiv, într-adevăr, liniile de asigurări auto (Casco, RCA), trăgând în jos și piața odată cu ele, dar, cu toate acestea, nu putem spune că oamenii au renunțat complet la asigurări. S-a observat și o creștere semnificativă a segmentului pro-perty, datorită și obligativității asi-gurărilor de locuință, dar această creștere nu a avut consistență, așa cum se poate vedea și din nivelul subscrierilor pe acest tip de polițe.

Tendințe 2011S-a observat o creștere a maturității pieței, companiile se triază și sunt alese de clienți acum și în funcție de profesionalism și seriozitate. A crescut nivelul de profesionaliza-re a personalului, prin certificarea angajaților implicați în procesul de

vânzare, precum și a intermediari-lor. În același timp, întreaga piață se reorientează și se reajustează pentru a se putea adapta, iar, oda-tă cu implementarea Solvency II, se vor stabiliza companiile solide existente în piață, iar celelalte se vor elimina de la sine.

SWOTPiața locală a asigurărilor a înre-gistrat recent o dinamică nouă de dezvoltare. Marja mică de pe-netrare a asigurărilor în România denotă potențialul foarte mare de dezvoltare pe care îl are încă această piață. Din păcate, piața se confruntă în același timp cu o lip-să de experiență a personalului și o lipsă de specialiști, întrucat nu există programe de pregătire pro-fesională specifice, complexe. De asemenea, legislația ar trebui să fie mult mai directă, pentru a fa-cilita dezvoltarea pieței. Totodată, un sprijin mai susținut din partea Guvernului, precum și a mediu-lui legislativ, pentru introducerea deductibilității primelor de asi-gurare, ar contribui la dezvoltarea pieței. O amenințare importantă este credibilitatea pieței. Există o diferență vizibilă între companii ca și credibilitate, iar serviciile de proastă calitate oferite de unele companii, pot avea un impact ne-gativ asupra întregii piețe. Contea-ză foarte mult calitatea morală pe care o promovează companiile. Compania noastră, după fuzi-une, întrucât va deveni cel mai

mare și mai puternic asigurător din piață, își va asuma promova-rea unui nivel extrem de înalt de profesionalism și o seriozitate a serviciilor oferite. O oportunitate a pieței reprezintă acum segmen-tul persoanelor fizice, care ar tre-bui pus în valoare prin produse și oferte specifice. De asemenea, ar trebui acordată mult mai multă atenție educației în asigurări, în toate mediile, începând chiar de la copii. În acest moment, piața are nevoie de un nivel mai ridicat de educare în asigurări, pentru ca potențialii clienți să conștientizeze importanța produselor de asigu-rare în viața fiecăruia dintre noi. Noile tendințe tehnologice repre-zintă, de asemenea, oportunități pentru piața de asigurări, în speci-al segmentul online, care permite emiterea și vânzarea de polițe prin acest canal.

Așteptări 20122012 nu va fi deloc un an ușor, din contră chiar. Nu cred că piața asi-gurărilor va putea încheia anul cu o valoare mai mare decât în 2011. Dacă ar exista o creștere de 1 sau 2% ar fi extraordinar, dar în nici un caz nu estimez că s-ar putea mai mult. Există o serie de pârghii ce ar putea fi folosite pentru dezvoltarea pieței, dar ele trebuie exploatate. Spre exemplu, dacă fondurile eu-ropene ar fi gestionate mai efici-ent și dacă ar exista un plan clar al Guvernului de atragere a acestor fonduri, acest segment ar genera,

prin corelare, o creștere în dome-niul asigurărilor. De asemenea, și relația dintre asigurători și brokeri ar trebui îmbunătățită, printr-o comunicare mai eficientă, pentru că, prin profesionalism, brokerii pot contribui la dezvoltarea pieței. În 2012, estimez că vom auzi des-tul de mult cuvântul „fuziune”, întrucât piața a ajuns la o maturi-tate care permite astfel de mișcări. Fuziunea dintre BCR Asigurări și OMNIASIG va aduce în cursul a-cestui an un nou lider al pieței, dar nu ne dorim această pozitie doar din perspectiva primelor brute subscrise, ci și prin nivelul cel mai înalt al serviciilor pe care le vom oferi clienților, prin profesionalism și inovație în produse. Vrem să dăm tonul în piață, prin profesio-nalism, eficiență și promptitudine.

Factori de influență în 2012În 2012, piața asigurărilor ar putea fi influențată negativ de evoluția economiei și a puterii de cumpă-rare, respectiv de o scădere a aces-tor factori. În mod pozitiv, piața ar putea fi influențată de următorii factori:

l O creștere a creditării, care ar impulsiona și dezvolta-

rea pieței imobiliare, strâns core-lată cu domeniul asigurărilor.

l O promovare mai puter-nică a legii asigurării obli-

gatorii a locuinței, care ar putea conduce la o creștere a nivelului de penetrare a asigurărilor de locuințe în general.


2011În 2011, la fel ca în 2010, am tra-versat o perioadă în care piața asi-gurărilor generale a fost una “soft”, cu prețuri în scădere pe majorita-tea principalelor linii de business, în special pe segmentul asigură-rilor de bunuri și proprietăți și pe cel al asigurărilor RCA. Această evoluție a fost determinată de scăderea capacității de consum a populației, afectată de situația de criză. În orice caz, în ceea ce privește tarifarea, am atins pragul de jos. Desigur, RCA va rămâne un segment care ar putea să tente-ze pe unul sau altul dintre asigură-tori să încerce să câștige ușor cotă de piață, însă ceea ce am remarcat cu adevărat în această perioadă de criză a fost lupta unui număr din ce în ce mai mare de compa-nii de asigurare de a găsi soluții pentru a compensa pierderea de afaceri Casco - fosta cea mai mare linie de business. Din păcate, în acest mediu dur, prețul a rămas în continuare principalul factor determinant în alegerea acope-ririlor, nu numai pe segmentul asigurării obligatorii RCA, dar și pe segmentul asigurărilor de bu-nuri și proprietăți, de exemplu. De fapt, dacă ne uităm cu atenție la evoluția segmentului Property, putem remarca o evoluție poziti-vă foarte dinamică a asigurărilor de locuință în termeni de număr de riscuri asigurate și număr de clienți, dar în ceea ce privește pri-ma medie remarcăm o reducere

Casco asupra nivelului veniturilor totale din asigurări a fost impor-tant. Nu trebuie să uităm că 2011 a fost al treilea an consecutiv în care afacerile Casco au scăzut destul de abrupt. În acești din urmă trei ani, practic, primele brute subscrise pe segmentul Casco s-au injumătățit.

Reacțiile asigurătorilor la această evoluție ar fi putut fi antici-pate: majoritatea companiilor s-a străduit să găsească modalități de diversificare a portofoliului, acor-dând mai multă atenție liniilor de business alternative. Aceasta a în-semnat, pentru unii dintre jucăto-rii din piață, acțiuni concrete ce au vizat diferențierea prin produse de calitate superioară și prin servicii cu o valoare adăugată. Alții, desi-gur, s-au orientat către alternativa mai simplă, mai precis către re-ducerea primelor de asigurare, în special pe segmentul RCA, linie de business care, în principiu, atra-ge un număr aproximativ constant de clienți și care, din perspectiva asiguraților, este cea mai sensibilă la preț. Acesta este punctul în care se opresc asemănările dintre anul 2011 și anul 2010. În vreme ce, până în anul 2010, am înregistrat, an după an, o creștere pe RCA, în anul 2011 această tendință a fost întreruptă. Așa cum a confirmat și autoritatea de supraveghere, acest lucru este cauzat în întregime de evoluția tarifării: prima medie pe segmentul RCA a scăzut dramatic, cu 24% în primele 9 luni ale anu-lui 2011, comparativ cu aceeași

“Viața și sănătatea, creștere moderată în acest an

Rangam Bir,CEO

Allianz-Țiriac Asigurări și președinte

UNSAR

importantă a acestui indicator. Acestea sunt simptome clare ale unei piețe soft, în condițiile în care asigurătorii încearcă să compense-ze pierderile de volum înregistrate pe liniile auto, respectiv decli-nul înregistrat la nivelul surselor tradiționale generatoare de prime. Pe de altă parte, piața asigurărilor de viață a înregistrat în 2011 o ușoară revenire în termeni nomi-nali. Clienții au căutat alternative pentru a face economii pentru viitor, iar asigurările de viață pot fi considerate instrumente valide pentru economisire și planifica-re. Sper ca 2011 să reprezinte un moment de cotitură pentru piața asigurărilor de viață în contextul în care anii anteriori au marcat o scădere în termeni reali a acestui segment, în special în 2009, când numărul polițelor de asigurări de viață răscumpărate a crescut pu-ternic. Trebuie să recunoaștem că bancassurance-ul a fost principa-lul factor de stabilizare graduală a pieței asigurărilor de viață în 2010 și în 2011. Pe de altă parte, trebuie subliniat și faptul că, în 2011 pen-tru prima dată în ultimii 3 ani, pro-dusele tradiționale de asigurare de viață au susținut creșterea acestui segment. Faptul că oamenii și-au îndreptat atenția către produsele cu garanții este o reacție normală, care putea fi anticipată dacă ținem cont de volatilitatea crescută a me-diului financiar și economic. Ceea ce este și mai important în legătură cu această evoluție pozitivă a pro-

duselor tradiționale de asigurări de viață este faptul că din ce în ce mai mulți oameni încredințează asigurătorilor resursele lor financi-are. Acesta este un semnal impor-tant - mai ales în aceste vremuri turbulente - de creștere a încre-derii în capacitătea asigurătorilor de a juca un rol activ în planifica-rea financiară pentru familiile din România. Siguranța, încrederea reprezintă elemente determinante în susținerea viitoarei dezvoltări a segmentului asigurărilor de viață, ce ar putea contribui decisiv la descătușarea potențialului extra-ordinar al pieței asigurărilor din România, în ansamblul ei.

Tendințe 2011Există numeroase asemănări între ultimii doi ani, în special atunci când ne referim la trendințe. La fel ca în anul 2010, piața asigură-rilor din România a evidențiat o contracție în anul 2011 și, în mod similar, scăderea primelor brute subscrise a fost determinată în principal de reducerea afacerilor pe segmentul Casco, influențat în principal de factori externi: scăde-rea semnificativă a vânzărilor de autovehicule, în general, și în sis-tem leasing. în particular. De vre-me ce această linie de business a generat o mare parte din veniturile din asigurări generale ale asigură-torilor - 50% pe piața agregată a asigurărilor generale în anul 2008 și 46% în anul 2009 - impactul de-clinului constant al segmentului

COVERSTORY

perioadă din 2010. Ceea ce este cu adevarat îngrijorător este faptul că, în acest context, pe segmentul RCA, daunele platite în primele 9 luni ale anului 2011 și cele în sold (rezervele de daună) la finalul lui septembrie erau de aproape două ori mai mari față de primele bru-te subscrise în perioada ianuarie-septembrie 2011. Acest lucru nu va aduce nimic pozitiv la nivelul rezultatelor financiare agregate ale pieței de asigurări care, sub acest aspect, va continua să evolueze în nota caracteristică ultimilor ani. Discutând despre “noi tendințe” înregistrate în 2011, în mod sigur ne putem referi la dezvoltarea ra-pidă înregistrată de asigurările de locuințe. Așa cum am menționat anterior, expansiunea asigurărilor facultative de locuințe este rele-vantă în special în ceea ce privește numărul locuințelor asigurate și, desigur, ca efect al implemen-tării obligativității asigurării locuințelor. Din punct de vedere tehnic, aceasta inseamnă pentru asigurători o mult mai ridicată expunere la riscuri specifice de va-lori ridicate și în special la riscurile catastrofice, cum este cutremurul. Această situație impune o abor-dare mult mai prudentă și este de așteptat să vedem programe de re-asigurare îmbunătățite și extinse, dezvoltate de către toți jucătorii importanți activi pe piața locală.

SWOTÎn cele din urmă, ceea ce trebuie să reținem este că toate companiile de asigurări rețin riscuri financiare în bilanțurile lor contabile. Asigu-rătorii trebuie să administreze ris-cul astfel încât să poată fi capabili în orice moment să-și îndeplineas-că obligațiile contractuale. În timp ce reacțiile companiilor de asigu-rări din ultimii ani pot fi explicate în contextul crizei financiare, este foarte important ca fiecare jucător în sistemul financiar al acestei țări să-și mențină în permanență forța financiară intactă, să dețină o ca-pitalizare corespunzătoare, să-și asigure protecția adecvată și să fie profitabil. Cred cu tărie că este be-nefic pentru industria românească

a asigurărilor să aibă companii puternice din punct de vedere financiar, cu un nivel adecvat de rezerve și care să se bazeze pe por-tofolii diversificate, stabile și care să fie capabile să-și îndeplinească promisiunile făcute clienților, de a plăti daunele în situații dificile. Acest lucru poate fi privit de către unii jucători ca o oportunitate, în timp ce, de către cei care nu sunt suficient capitalizați, poate fi per-ceput ca o amenințare. În ultima perioadă poate fi, de altfel, remar-cată derularea unor procese de consolidare, acestea având, între altele, scopul de a îmbunătăți forța și poziția financiară.

Reputația companiilor și percepția generală a clienților în ceea ce privește performanța companiilor este dată, în final, de calitatea serviciilor de care aceștia beneficiază, în mod spe-cial la momentul administrării și soluționării daunelor. Deși nume-roase companii și-au îmbunătățit performanțele în această arie, cred că există încă suficient de multe și diverse modalități prin care asigurătorii să acționeze chiar mai bine în această privință și, în cele din urmă, să reușească să-și îmbunătățească propria reputație și pe cea asociată pieței locale a asigurărilor, în ansamblul ei. Un alt aspect care va fi benefic pen-tru România, pe termem de la mediu la lung, se referă la fireas-ca dezvoltare treptată a culturii asigurărilor, la conștientizarea importanței protecției și planifică-rii financiare oferite de asigurători care, în cele din urmă, vor susține îmbunătățirea gradului de pene-trare a asigurărilor, atât a celor non-life, pe termen scurt, cât și a asigurărilor de viață, care presu-pun parteneriate pe termen lung. Aici poate fi remarcat angajamen-tul tuturor părțlor ce au o impli-care directă în funcționarea pieței asigurărilor, incluzând - pe lângă asigurători - autoritatea de su-praveghere CSA și intermediarii, care fac numeroase eforturi pen-tru a contribui la conștientizarea importanței asigurărilor și pentru a crește calitatea și profunzimea

pietei asigurărilor în ansamblu.România rămâne o piață cu un potențial ridicat de dezvoltare pe termen mediu și lung, însă profita-bilitatea pieței va fi un factor critic pentru definirea atractivității sale. Până acum, profitabilitatea a cons-tituit o mare slăbiciune a pieței asigurărilor din România, iar acest lucru a fost influențat, în principal, de rezultatele înregistrate pe seg-mentul RCA.

Așteptări 2012Evoluția pietei asigurărilor în anul 2012 va depinde de o serie de factori interni și externi care vor determina tendințele afaceri-lor în asigurări. Atunci când vor-bim de factori externi, ne referim la economie în general, la nivelul consumului și la îmbunătățirea așteptărilor privind perspecti-

vele în sectorul de afaceri și în randul populației. Referitor la aceste elemente, cu toate că pu-tem remarca un oarecare opti-mism în legătură cu tendințele economice, chiar statisticile con-semnând ușoare îmbunătățiri ale performanțelor unora din-tre sectoarele industriale, există încă numeroase incertitudini privind sustenabilitatea viitoare a evoluțiilor economice pozitive în România și în întreaga regiu-ne a Europei. Or, ținând cont că recuperarea terenului pierdut de piața asigurărilor va fi determina-tă de o revenire a nivelului con-sumului în rândul populației și a cheltuielilor din sectorul afaceri-lor, din perspectivă macroecono-mică, sunt mai degrabă rezervat în ceea ce privește așteptările pentru 2012.

Factori de influență în 2012Nevoile de economisire și de protecție ale clienților vor con-tinua să existe și, de aceea, este de așteptat ca segmentul asigurărilor de viață și de sănătate să înregistreze, din nou, o creștere moderată în 2012. O eventuală revenire a segmentu-lui non-life ar putea fi susținută de acțiuni pozitive în privința prețurilor practicate pe segmentul RCA. Nivelurile tarifelor RCA din 2011 sunt, cu certitudine, nesustenabile. Revenirea, pe medie, la nivelul tarifelor din 2010, ar fi un pas mic, dar absolut necesar către nor-malitate. Însă, nu anticipez o revenire a vânzărilor de autovehicule în anul 2012 și, pe cale de consecință – în condițiile în care segmentul auto deține o pondere majoritară în gene-rarea veniturilor pieței asigurărilor generale - nu ar trebui să mizăm pe o probabilă expansiune a numărului de riscuri, de vehicule sau de clienți asigurați prin polițe auto în perioada imediat urmă-toare.


Î n 2011, economiile glo-bale au fost caracterizate de o stare de incertitudi-ne, iar dezbaterile cu pri-

vire la perioada de timp necesară pentru a depăși actuala criză au devenit un fapt cotidian.

Cel de-al doilea raport Lloyd’s Risk Index, publicat la sfârșitul anului trecut, bazat pe intervievarea liderilor de busi-ness la nivel global, realizată de EIU, arată că percepţiile acestora asupra riscurilor au evoluat sem-nificativ față de 2009. În toate regiunile din lume, în toate sec-toarele, liderii de afaceri percep acum lumea, în mod inerent, ca pe un loc mai riscant. Conclu-ziile acestui studiu arată schim-barea priorităților mediului de afaceri și apariția a trei elemen-te cheie:

1. De la criza credite-lor, la criza talentelor

- În 2011, companiile au fost mai puțin preocupate de disponibili-tatea creditelor și mai îngrijora-te de pierderea clienţilor și a co-menzilor, pornind de la o nouă eră de austeritate în Occident. Surprinzător este modul în ca-

re riscul reprezentat de deficitul de talente și competenţe a deve-nit cea de-a doua mare prioritate pentru companii.

2. Gradului de conştien-tizare a riscurilor creş-

te în Orient - Creșterea gradului de conștientizare a riscurilor în Orient a crescut cu o viteză uimi-toare. Respondenții din regiune Asia-Pacific au indicat o creștere a punctajelor acordate tuturor ca-tegoriilor de risc, comparativ cu 2009. Interesant este însă că a-ceste scoruri mai mari nu au fost aplicate doar riscurilor naturale, care au lovit regiunea în mod di-rect, ci tuturor categoriilor de ris-curi cuprinse în raport.

3. Realitatea și percepția asupra riscurilor - Lide-

rii companiilor consideră că sunt pregătiți, în mod mai mult decât corespunzător, pentru 48 din ce-le 50 de riscuri incluse în raport. Atât pentru Lloyd’s, cât și pentru întreaga industrie de asigurări, este interesant faptul că „decala-jul de pregătire” a fost identificat doar pentru două dintre riscurile enumerate, faţă de opt, în 2009.

Centralizarea răspunsurilor

liderilor de companii a reprezen-tat o adevărată surpriză pentru Lloyd’s. Întrebarea firească, după interpretarea rezultatelor studiu-lui, este dacă într-adevăr compa-

niile sunt pregătite la nivelul pe care și-l asumă pentru a face față schimbărilor climaterice, unui cutremur major sau unui alt nor de cenușă vulcanică.

O mare parte a lumii privea, în 2009, spre căderea băncilor, colapsul unor mari companii și spre impactul devastoral crizei creditelor asupra“economiei reale”. În acest contextextrem de încărcat, Lloyd’s,în colaborare cu Economist IntelligenceUnit (EIU), a publicat primul raport la nivel mondial cu privirela atitudinile față de risc ale liderilor din mediul de afaceri.

Atitudinea mediului de afaceri față de riscuri, în 2011

1. Pierderea clienților/anularea comenzilor2. Lipsa talentelor şi competențelor (inclusiv

riscul de succesiune)3. Riscul reputațional4. Volatilitatea piețelor valutare5. Modificarea legislației6. Costul şi disponibilitatea de credit7. Prețul de intrare al materialelor8. Inflația9. Răspunderea corporate10. Reglementări excesiv de stricte

Sursa: 2011 Lloyd’s Risk Index

40. Siguranța alimentară41. Efectele nocive ale noilor tehnologii42. Inundații43. Exproprierea bunurilor44. Cutremur (inclusiv tsunami)45. Schimbarea bruscă a regimurilor politice46. Uragan47. Secetă48. Amenințări la adresa biodiversității49. Impactul fenomenelor meteo din spațiu

(de exemplu, erupțiile solare)50. Erupțiile vulcanice

Sursa: 2011 Lloyd’s Risk Index

Cele mai îngrijorătoare

riscuri

Cele mai puțin îngrijorătoare

riscuri

[email protected]

COVERSTORY

A nul 2011 a fost un unul pe care puțini dintre ju-

cătorii din industria de asigurări îl vor uita. A fost un an dominat de schimbări și tulburări politice și de un grad mare de incertitu-dine economică la scară globală. De asemenea, 2011 a adus un val aproape fără precedent de catas-trofe naturale, care a ucis mii de oameni, iar pe mulți alții i-a de-posedat de toate bunurile mate-riale.

Statisticile internaționale, publicate în luna decembrie, au arătat că dezastrele naturale din anul 2011 au marcat cele mai ma-ri pierderi economice din istorie - 350 de miliarde de dolari.

“Privind la impactul uman şi financiar al evenimentelor din 2011, mă întreb dacă lide-rii din industrie au capacitatea suficientă de a controla proble-ma gestionării riscurilor. În stu-diul global al riscurilor anului 2011, publicat recent de Lloyd - Lloyd’s Risk Index 2011 - ca-tastrofele naturale se înscriu pe ultimele poziții ale riscurilor prioritare pentru liderii me-diului de business, iar abor-darea acestora seamănă mai degrabă cu ascunde-rea capului în nisip. Es-te surprinzător totuşi că aceşti lideri, care au partici-pat la studiul Lloyd, spun însă că, în cazul unei catastrofe, sunt pregătiți pentru a face față ur-mărilor”, declara, la începutul a-cestui an, Richard Ward, Chief Executive Officer Lloyd’s.

Dovezile împotriva aces-tui mod de gândire sunt puter-nice, spunea Ward. La începu-tul anului 2011, inundaţiile din Australia au făcut ca 75% din Queensland să devină o zonă de dezastru și 35 de oameni au mu-rit. Ansamblul pierderilor econo-mice estimate se ridică la aproxi-

mativ 7 miliarde de dolari, dintre care doar 2,5 miliarde de dolari erau asigurate.

Anul 2011 s-a încheiat așa cum a început, cu inundaţii, de această dată în Thailanda. În-tre începutul și sfârșitul anului, Queensland a fost devastată de ciclonul Yasi, Christchurch de cutremure, iar Japonia de un cu-tremur și tsunami. Statele Unite au fost lovite de 1.600 de torna-de, iar uraganul Irene a devastat afacerile și comunităţile. La nivel global, peste 30.000 de oameni și-au pierdut viața în catastrofele produse anul trecut.

“Atitudinea liderilor din me-diul de business față de aceste riscuri este surprinzător de op-timistă. Toţi estimează că pier-

derile economice cauzate de dez-astrele naturale produse în pri-ma jumătate a anului 2011 se ridică la 275 miliarde de dolari, din care doar 75 miliarde de do-lari sunt asigurați. Această no-tă de plată de peste 200 miliar-de de dolari urmează să fie pre-luată de către guverne şi mediul de afaceri. Mulţi dintre clienţii noştri se confruntă cu vremuri extrem de dificile”, avertiza Ri-chard Ward.

Catastrofele naturale au arătat că pot provoca întreruperi de pro-ducţie și a lanţurilor de aprovizi-onare pe scară globală. Producția de mașini din Europa, de exem-plu, s-a oprit atunci când furniza-rea de piese a fost oprită, în timp ce Sony și Nokia au fost obligate

să amâne lansarea unor produse noi, de Crăciun, ca urmare a inun-daţiilor din Thailanda.

Întreruperea lanţului de apro-vizionare pentru producători și comercianți reprezintă o proble-mă în orice punct al ciclului eco-nomic, dar acum, când există o li-nie foarte subțire între supravie-ţuire și colaps, problema aceasta a devenit mult mai importantă.

Practic, orice afacere mai mare decât un magazin de colţ de stradă se bazează pe lanţuri de aprovizionare. Consiliile de administrație și managerii de risc trebuie să analizeze fiecare legă-tură a lanţului de aprovizionare pentru a identifica impactul asu-pra afacerilor lor, în cazul în care acesta se deteriorează sau se rupe.

Acest an a început cu pre-viziuni din ce în ce mai sumbre despre recesiunea economiilor la nivel mondial. În cazul în care companiile vor o șansă pentru a supraviețui în acest mediu eco-nomic, atunci au nevoie să recu-noască interconectarea diferite-lor categorii de risc și să acţione-ze pentru prevenirea lor.

“Trăim într-un sat global, în care tulburările politice pot îm-pinge în sus preţul petrolului, seceta din Rusia poate conduce la creşterea costului vieții noas-tre de zi cu zi şi fenomenele me-teo din spațiu pot lovi sistemele GPS. Asigurările nu pot acoperi orice risc şi unele lucruri nu sunt asigurabile, de aceea companii-le au nevoie să-şi folosească ma-nagerii de risc mai mult ca nici-odată până acum”, arăta șeful Lloyd’s.

Privind înapoi peste un an în care cutremurele, furtunile și inun daţiile au devastat mare par-te a planetei noastre, Richard Ward consideră că guvernele și companiile, deopotrivă, trebuie să se întrebe dacă sunt atât de bi-ne pregătite pentru aceste riscuri, așa cum își asumă și, dacă nu, să decidă cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia, astfel încât percepţia lor să se potrivească cu realitățile anului 2012.

2011, un an dominat de un val fără precedent de catastrofe naturale

Richard Ward,CEO Lloyd’s

Temerile industriei mondiale deasigurări sunt legate de faptul că multe autoritățide reglementare rămân, în 2012,sub presiune politică pentru a identifica și sancționa companiile de asigurare ce pot reprezenta potențiale amenințări la adresa sistemului financiar, spunea președintele Swiss Re, Walter Kielholz, la începutul acestui an. Acest lucru se va întâmpla

2012Piața internațională de asigurări, sub presiunea viitoarelor reglementăricu privire la riscul sistemic

[email protected]

E xistă un risc ma-jor ca eforturile depuse de grupul celor mai mari

douăzeci economii (G20) de a reforma sistemul finan-ciar să ameninţe fundamen-tele industriei de asigurări, cu efect negativ direct asu-pra funcționării eficiente a acesteia.

Președintele Swiss Re a reamintit că, recent, Asoci-aţia Internaţională a Supra-

veghetorilor în Asigurări (IAIS), a anunțat că “acti-vitatea tradițională de asi-gurări este supusă riscului sistemic foarte puţin sau deloc”.

Dar IAIS, organismul supraveghetorilor naţionali, care dezvoltă standarde in-ternaţionale în asigurări, a arătat că ar putea crește șansele ca unii asigurători să fie încadrați în categoria ce-lor „cu relevanţă sistemică” și de a atrage, prin urmare, reglementări suplimentare, dacă respectivii asigurători se abat în mod semnificativ

în pofida semnalelor încurajatoare transmise de principalele autorități de supraveghere, care consideră că industria deasigurări nu reprezintă un risc sistemic, a precizat Kielholz.


COVERSTORY

de la afacerile lor tradiţiona-le în alte domenii de activi-tate financiară.

G20 vrea să proteje-ze contribuabilii de la a fi nevoiți să plătească, așa cum s-a întâmplat în multe ţări în timpul crizei, pentru co-lapsul firmelor financiare considerate a fi prea mari pentru a eșua. Din cauza di-mensiunii acestor companii și a interconectării acestora pe diverse piețe financiare, dispariția lor ar cauza preju-dicii grave întregului sistem financiar.

Consiliul pentru Stabili-

tate Financiară (FSB), orga-nismul de oficialilor inter-naţionali și naţionali, care coordonează punerea în aplicare a reformelor G20, a fost însărcinat cu definirea acestor instituţii, numite la nivel mondial ca instituții financiare semnificative din punct de vedere sistemic, așa-numitele G-SIFIs.

Recomandarea FSB este că aceste instituții de mari dimensiuni ar trebui să fie obiectul unor măsuri, cum ar fi impunerea unei capacități mai mari de absorbire a pierderilor, cu efect direct

asupra taxării capitalului, pentru a le întări împotriva șocurilor, și introducerea unor mecanisme de soluţio-nare consolidată, care să per-mită lichidarea companiilor cu probleme într-o manieră ordonată.

În colaborare cu FSB, Comitetul de la Basel de supraveghere bancară la ni-vel mondial, care stabileș-te standarde internaţionale pentru sectorul bancar, a identificat deja și a numit 29 bănci la nivel mondial, care intră în categoria G-SIBs și se încadrează în categoria de risc sistemic. Autorită-ţile de reglementare de la Basel intenționează să im-pună o suprataxare a capita-lului băn cilor din categoria G-SIBs de până la 2,5%.

La rândul său, IAIS in-tenționează să emită un document de consultare, la începutul anului 2012, pe metodologia ce urmează a fi utilizată pentru evaluarea importanţei sistemice a asi-gurătorilor. Asociaţia supra-veghetorilor, care lucrează, de asemenea, cu FSB, va propune orice măsuri care ar trebui adoptate pentru companiile de asigurări din categoria G-SIFIs, dacă vor fi identificați astfel de asigu-rători. IAIS intenţionează să prezinte recomandările sale pentru a obține aprobarea liderilor G20 la summitul din iunie 2012, care va avea loc în Mexic.

“În aceste condiții, in-dustria de asigurări nu poa-te rămâne în stand-by. Prin diverse platforme, cum ar fi Institutul Internațional de Finanțe (IIF), organi-

zaţie care reprezintă cele mai importante instituţii financiare ale acestei lumi, industria a demonstrat hotărârea de a consolida reglementarea serviciilor fi-nanciare. Am menţinut un dialog intensiv cu factorii de decizie politică. Ne men-ţinem acest angajament, pentru că suntem convinşi că mediul actual cere o ana-liză atentă a ritmului şi a domeniului de aplicare a reformei reglementărilor. Pentru ca economia mondi-ală să recupereze, are nevo-ie să revină la o traiectorie de creştere sustenabilă. O astfel de creştere necesită în mod clar un sistem financi-ar care este capabil de a fi-nanţa extinderea activităţii economice prin investirea în capitalurile proprii şi dato-rii corporatiste”, a subliniat președintele Swiss Re.

Potrivit acestuia, regle-mentările propuse cu privire la capitalul companiilor din industria de asigurări ar pu-tea afecta capacitatea acesto-ra de a-și îndeplini rolul de elemente de creștere, care oferă finanţare pe termen lung pentru economia reală.

Walter Kielholz conside-ră că autorităţile de suprave-ghere și factorii de decizie trebuie să regândească și să reexamineze impactul cu-mulativ și trans-sectorial al modificărilor de reglemen-tare, astfel încât sistemul financiar să poată continua să sprijine creșterea econo-mică. Această reconsiderare trebuie să includă cuantifi-carea impactului potenţial al măsurilor care vizează marii asigurători.


Vulnerabilitatea lumii față de viitoarele şocuri economice şi riscul revoltelor socialesubminează progresul pe care l-a adus globalizarea, avertizează raportul GlobalRisks 2012 al Forumului Economic Mondial - World Economic Forum, publicat laînceputul acestui an.

Riscurile globale ale acestui an

Forumul Economic

Mondial

D ezechilibrele fis-cale cronice şi disparităţile se-vere ale venitu-

rilor sunt riscurile privite ca fi-ind predominante pentru ur-mătorii 10 ani. Aceste riscuri în tandem amenință creşterea globală, pentru că ele favori-zează naţionalismul, populis-mul şi protecţionismul într-un moment în care lumea ră-mâne vulnerabilă la şocurile fi-nanciare sistemice, precum şi la o posibilă criză alimentară. Acestea sunt concluziile unui sondaj la care au participat 469 de experţi şi lideri de compa-nii, care indică o schimbare a îngrijorărilor, în comparaţie cu un an în urmă, de la riscu-rile de mediu la cele socio-eco-nomice.

„Pentru prima dată, mulţi oameni nu mai cred că propriii copii se vor bucura, la maturi-tate, de un standard de viaţă mai ridicat decât al lor. Aceas-tă nouă stare generală este de-osebit de acută în ţările indus-trializate care, istoric, au fost o sursă de mare încredere şi de idei îndrăznețe”, a declarat Lee Howell, directorul Forumului Economic Mondial.

Raportul Global Risks 2012 analizează trei categorii majore de risc, care sunt o sur-să de îngrijorare la nivel global:

1. Primele semne de distopie (lume imaginată în mod negativ, opusul utopiei)

Populația tânără este bombar-dată de câteva perspective de-loc încurajatoare - un număr tot mai mare de pensionari, dependenți de bugetele unor state împovărate, extinderea decalajului dintre bogaţi şi să-raci - care, la nivel mondial ali-mentează resentimentele. Îm-preună, aceste tendinţe de risc vor avea efecte negative asupra progresului adus de globalizare.

“Oamenilor li se cere să su-porte riscurile asumate anteri-or de către guverne şi companii pentru a obţine o pensie sigură şi

accesul la asistenţă medicală de calitate. Acest raport este un apel de trezire, al ambelor sectoare - public şi privat - de a veni cu mo-duri constructive pentru a reali-nia aşteptările unei comunităţi la nivel mondial, din ce în ce mai neliniştite”, a spus John Drzik, CEO al Oliver Wyman Group (Marsh & McLennan Compa-nies).

[email protected]

COVERSTORY

Riscurile globale ale acestui an

2. Garanții nesigurePoliticile, normele şi institu-ţiile secolului XX nu ar pu-tea oferi protecție într-o lume mult mai complexă şi interde-pendentă. Slăbiciunea măsuri-lor de protecţie existente vul-nerabilizează societatea în fața riscurilor la care este expusă - tehnologiile emergente, inter-dependenţa financiară, epui-zarea resurselor şi schimbările climatice.

“Am văzut exemple de su-pra-reglementare, cum ar fi răspunsul la erupția vulcanu-lui din Islanda, sau sub-regle-mentare, cum ar fi criza sub-prime sau cea din zona euro. Avem nevoie să obţinem echi-librul corect cu reglementări-le şi, în acest scop, măsurile de protecţie trebuie să fie mai de-grabă anticipate, decât reacti-ve. Este la fel de important ca regulamentele să fie mai flexi-bile pentru a răspunde în mod eficient la schimbări”, a arătat directorul de risc al reasigură-torului Swiss Re, David Cole.

3. Partea întunecată a conectivității

Vieţile noastre de zi cu zi sunt aproape în întregime depen-dente de sistemele conecta-te on-line, făcându-ne sensi-bili la persoanele rău intenţi-onate, instituţii şi naţiuni ca-re au tot mai mult capacitatea de a dezlănțui, anonim şi de la distanță, atacuri cibernetice devastatoare.

„Primăvara arabă a de-monstrat puterea acestor ser-vicii de comunicaţii interco-nectate, dar aceeasi tehnolo-gie a facilitat revolte în Lon-dra. Guvernele, societăţi-le şi companiile au nevoie să înţeleagă mai bine riscul interconectivității în dome-niul tehnologiilor de astăzi, dacă ne dorim cu adevărat să profităm de avantajele pe care

le oferă”, a declarat Steve Wil-son, directorul de risc pentru asigurări generale al compa-niei Zurich Financial Services Group.

Dezastrele naturale rea-mintesc, de asemenea, de pu-terea devastatoare a naturii şi de limitele tehnologiei, aşa cum s-a putut vedea anul tre-cut după marele cutremur ca-re a lovit estul Japoniei şi cri-za ulterioară de la centrala nucleară de la Fukushima.

Davos, 2012Într-un capitol special pri-vind lecţiile cheie pentru a fi deduse dintr-un dezas-tru, raportul subliniază fap-tul că organizaţiile sunt mult mai rezistente la şocuri ma-jore în cazul în care au linii clare de comunicare şi anga-

jaţi împuterniciți să ia decizii. Raportul descrie 50 de riscuri globale, care sunt grupate în cinci mari categorii - econo-mice, de mediu, geopolitice, sociale şi tehnologice.

În cadrul fiecărei catego-rii, cel mai semnificativ risc sis-temic este tratat separat. Ra-portul subliniază, de aseme-nea „Factorii X”, care se referă la îngrijorările în curs de dez-voltare, cu consecinţe încă ne-cunoscute şi care justifică mai multă muncă de cercetare. Acestea includ o iarnă vulca-nică, neotribalism cibernetic şi epigenetica (domeniu nou al biologiei moleculare).

Cele trei mari categorii de riscuri, cazul Japoniei și Factorii X vor reprezenta subiectele centrale ale unei sesiuni speciale, în cadrul reuniunii Forumului Mon-dial Economic anual din 2012, de la Davos-Klosters, Elveţia, ce va avea loc pe 25-29 ianuarie anul acesta.


INTErN

Proiectul de lege a fost în dezbatere publică doar 17 zile

Vrem reforma Sănătății,dar să nu se schimbe nimic

21 decembrie 2011 - Președintele Trai-an Băsescu, invitat la postul național de te-leviziune: “Legea Sănătății trebuie să stea în dezbatere la fel ca Legea Educației/Da-că este vreun dușman mai mare al apariției încă unui sistem privat de sănătate, el se numește Raed Arafat”

28 decembrie 2011 - Proiectul noii legi a Sănătății este lansat în dezbatere publică și postat pe site-ul Ministerului Sănătății

6 ianuarie 2012 - Raed Arafat, subsecre-tar de stat în Ministerul Sănătății: “Dacă Legea Sănătății va fi adoptată în forma ac-tuală, îmi dau demisia”

10 ianuarie 2012 - Raed Arafat demisio-nează din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății

11 ianuarie 2012 - Institutul pentru Po-litici Publice (IPP) respinge proiectul de lege privind sănătatea, susținând că acesta

este “o afacere de 8 miliarde euro anual pentru asigurătorii privaţi din care lipsește grija pentru nevoile pacienţilor”

12 ianuarie 2012 - dezbatere Pro TV: președintele CNAS, Lucian Duță, față în față cu Raed Arafat

13 ianuarie 2012 - În Piața Universității din București începe un miting pentru susținerea lui Raed Arafat, după ce sute de

oameni au ieșit în stradă, în 11 și 12 ianu-rie, la Târgu-Mureș și Cluj-Napoca.

“Nu mă voi implica politic. Voi lucra teh-nic, în orice situaţii, pentru ideea urgen-ţei. Dar legea nu se dezbate în stradă. Să nu afectăm ideea faţă de lege”, a adăugat Raed Arafat

13 ianuarie 2012 - președintele Traian Băsescu solicită Guvernului să retragă din dezbatere proiectul legii privind reforma sistemului de sănătate; Guvernul transmi-te un comunicat de presă, prin care anunță că ministrului Sănătății, Ladislau Ritli, a retras din dezbatere publică proiectul de lege privind organizarea sistemului sani-tar, la solicitarea premierului Emil Boc.

14 ianuarie 2012 - Miting pro-Raed Arafat în Piața Universității din București, transformat în protest violent împotriva președintelui Traian Băsescu; protestele au continuat în zilele următoare.

13 ianuarie 2012, în fața Palatului Cotroceni

Protest la Cluj

Acesta este rezultatul unei comunicări insuficiente pe marginea proiectului de lege

Urgența reformei oprită deserviciile medicale de urgență

Peste 90% dintre

oameni sunt

nemulţumiţi de actualul

sistem de sănătate

Dezbaterile trebuie să continueîn jurulsistemului de urgenţă din România

Lucian Duţă Raed Arafat

vs

Raed Arafat a demisionat, în data de 10 ianuarie 2012, din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în urma nemulţumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenţă din proiectul legii sănătăţii şi ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu.Arafat a declarat că a demisionat din funcţia de subsecretar de stat pentru că, ieşind din Ministerul Sănătăţii, va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită

discuţii tehnice. Raed Arafat a adăugat că nu este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă, pentru că el crede că, în forma propusă în proiectul legii sănătăţii, va avea un impact negativ asupra acestui sistem. El a precizat că este dispus să revină la munca pe care a făcuto, nu la funcţie, cu condiţia să fie lăsaţi experţii să lucreze şi că probabil îşi va lua concediu fără plată două trei luni, pentru a organiza dezbateri privind propunerile pentru sistemul de urgenţă.

P reședintele Casei Naționale de Asigu-rări Sociale, Lucian Duţă a explicat, re-

cent, la Pro TV, că statul face standarde de calitate și de cost pentru ambulanţele private care vor să intre în sistem. Fostul subsecretar de stat Raed Arafat a susţinut, în replică, faptul că acest lucru se face pe bani pu-blici. Cei doi au avut puncte de vedere diferite legate de noul proiect.

Raed Arafat a ţinut să lă-murească faptul că Funda-ţia SMURD și serviciile SMURD sunt două lucruri total diferite care nu se sus-

ţin una pe cealaltă. Mai mult, SMURD a pornit de la o sin-gură ambulanţă, iar din 2001 a fost preluat în structura Minis-terului de Interne, nefiind vor-ba astfel de o structură privată. Fundaţia a fost creată în 2006 și nu are ca activitate prestarea serviciilor medicale. „Nimeni nu poate face un sistem de ur-genţă singur”, a spus Arafat.

El a precizat că, pe măsură ce trece timpul, se convinge că nu a făcut un pas greșit atunci când a plecat din Ministerul Să-nătăţii, părăsind funcţia de sub-

secretar de stat, întrucât după plecarea lui au apărut articole

„false” privitoare la activitatea SMURD.

„Sunt afirmaţii false. Ră-mân cu capul sus. SMURD a apărut după colaborarea cu Ministerul de Interne. Dezbate-rile trebuie să continue, dar nu în jurul medicului Arafat, ci în ju-rul sistemului de urgenţă”, a mai spus fostul subsecretar de stat.

El a susţinut că cel mai peri-culos aspect al legii este legat de accesul serviciilor comerciale la fondurile publice și de faptul că în noua lege nu mai există con-ceptul public - privat, ci doar servicii omologate. „Distru-gând un sistem integrat se re-vine la o stare haotică”, a mai spus Raed Arafat.

La rândul lui, președintele CNAS a susţinut că în prezent

se încearcă o dezbatere publică pe noua lege a sănătăţii.

„Nu am început foarte bine pentru că uităm să explicăm un lucru esenţial: peste 90 la sută dintre oameni sunt nemulţumiţi de actualul sistem, mulţi medici pleacă şi, din păcate, nu plea-că cei slabi, ci pleacă cei foarte buni. Noua lege vizează desfi-inţarea monopolurilor, pentru prima dată introduce deducti-bilitatea fiscală. Mai mult, un lucru foarte important, sistemul de urgenţă va fi coordonat şi în noua lege de către stat. Statul este cel care va face standarde de calitate şi de cost”, a spus preșe-dintele CNAS, Lucian Duţă.

Mediafax

“““ “ “

““

INTErN

Traian Băsescu:„Înţeleg că foarte mulţi sunt mulţumiţi cu actualul sistem de sănătate”


... nimeni din sistem nu vrea schimbarea acestuia sau foarte puţini o vor, probabil medicii mai tineri sau medicii la mijloc de carieră. Deci, spitalele nu vor schimbarea, medicii de fa-milie nu vor schimbarea, siste-mul de urgenţă nu vrea schim-barea, schimbarea sistemului medical şi, bineînţeles, înţeleg prin toate semnalele publice că şi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sănătate. În aceste condi-ţii, vă pot spune că cer public primului-ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate.

Am observat, totuşi, că în aceste zile s-a folosit masiv

dezinformarea şi aş vrea să fac câteva precizări. Cea mai mare minciună

promovată continuu este legată de SMURD, deşi

proiectul legii se află şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii

şi pe site-ul Preşedinţiei, continuă aceeaşi minciună - privatizarea sau desfiinţarea sau afectarea

SMURD. Nu spun decât că este o minciună şi altceva nu

mai pot spune atât timp cât împotriva a ceea ce

este scris în proiect se continuă manipu-larea.

Înţeleg că la Urgenţă totul este perfect

şi nu mai avem nimic de făcut. Poate reuşiţi să aflaţi cât de dra-matică este situaţia asistenţei de urgenţă în mediul rural. Eu cred că o lege a sănătăţii trebuie să creeze condiţii ca rapid şi mediul rural să poată fi ajutat.

În 2005 cheltuielile României cu sănătatea, Casa de Asigurări şi minister, au fost de 10,9 miliarde de lei, în 2011 cheltuielile cu sănă-tatea, ale Casei de Asigurări plus Ministerul Sănătăţii, au fost de 24,3 miliarde lei. Sigur, nu com-par, nu suprapun valoarea leului în 2005, cu 2011. A fost erodat, afectat de inflaţie, dar, oricum, nu avem o inflaţie de 223% în acest interval, care să fi menţinut suma aceeaşi ca în 2005. Deci, creşterea bugetului a fost de 223%, însă, un lucru este interesant. Dacă, în 2005, de la bugetul de stat, con-tribuţia a fost de 1,9 miliarde de lei, în 2011, contribuţia bugetului de stat a fost de 6,3 miliarde de lei, în afara colectării venituri-lor din taxe destinate sănătăţii. Deci, avem o creştere destul de accelerată a susţinerii financiare pe care bugetul de stat o acordă sistemului de sănătate, ceea ce ne obligă să observăm că, fiind vorba de o sumă în creştere, an de an, se prefigurează două mari probleme de deficite ale bugetelor în bugetul de stat al României, în bugetul consolidat: deficitul de la pensii şi deficitul de la sistemul de sănă-tate. Sistemul de sănătate, încă, să spunem, este suportabil, având în vedere că, anul acesta, a avut o contribuţie de la bugetul de stat, de 6,3 miliarde de lei, deci 1,2-1,3 miliarde de euro. Este mult pentru România dar, să spunem că este suportabil. Privind, însă, la creşte-rea an de an a acestei contribuţii, lucrurile trebuie să ne îngrijoreze. De aceea, soluţiile de introducere a sectorului privat cu contribuţiile lui în sistemul românesc de sănă-tate, reprezintă o necesitate.

Sistemul este lipsit de performan-ţă - şi aici înţeleg că sunt excepţii pe care le salut, dar aprecierea globală este că sistemul este lipsit de perfor-manţă, sistemul este lipsit de proce-duri şi este subfinanţat. De asemenea, sistemul este beneficiarul, între ghili-mele, al unui monopol de stat, a Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănăta-te, sistemul este politizat, sistemul este ineficient în administrarea fondurilor, sistemul este afectat de corupţie.

O altă minciună care să dis-crediteze proiectul de lege este le-gată de ideea că aceiaşi bani vor fi utilizaţi, dar de data aceasta ei vor fi gestionaţi de firme private. Şi dacă ar fi aşa, şi ar fi mai bine, pentru că firma privată ar urmări cheltuielile, pe când statul acum nu le urmăreşte, ci doar decontează deficite şi depăşiri de buget, dar se omite faptul că proiectul de lege vi-zează lărgirea bazei de impozitare pentru a aduce mai multe surse la bugetul de stat şi, în acelaşi timp, promovează ideea asigurărilor su-plimentare care, de asemenea, vor aduce mai multe resurse în bugetul de stat. Nu mai vorbim de faptul că o altă sursă pentru spitalele mari mai ales, cu cifră de afacere mare, va exista o a treia sursă, ace-ea a atragerii de credite bancare în vederea echipării spitalelor. Deci, în niciun caz legea nu vizează menţinerea aceloraşi sume de bani pentru eventualii asigurători pri-vaţi, ci vizează creşterea surselor de finanţare pentru sistemul de sănătate.

Nu în ultimul rând, am mai văzut o îngrijorare: „Dar dacă fuge cu banii firma de asigurări sau dacă dă fali-ment”. Nu există acum în Ro-mânia firmă de asigurări care nu este reasigurată. Este chiar Legea asigurărilor care împin-ge lucrurile către această reali-tate şi nu cred că cineva ar con-cepe să pună la dispoziţie bani publici unor firme de asigurări private, fie ele şi de mare pre-stigiu, fără ca acestea să fie reasigurate sau să formeze un depozit de garantare a bunei executări a bugetelor care le vor fi alocate.

13 ianuarie 2012

Cheltuielile pentru sănătate în diverse țări europene

AUSTRIA

Populație: 8,3 milioane Cheltuieli pentru să-

nătate (din PIB): 10,1%Cheltuieli publice cu sănătatea

(din PIB): 7,7%Cheltuieli suplimentare supor-

tate de populație: 14,7%Cheltuieli din câștig/impozit

pe venit: 7,65%, suportat de angajator și angajat

BELGIA

Populație: 10,6 milioane

Cheltuieli pentru sănătate (din PIB): 10,2%

Cheltuieli publice cu sănătatea (din PIB): 7,4%

Cheltuieli suplimentare supor-tate de populație: n/a

Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: 3,55% pentru angaja-tor, 3,8% pentru angajat

CEHIA


Cheltuieli pentru sănătăte (din PIB): 6,8%


Cheltuieli suplimentare ale populației: 10,4%

Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: 4,5% pentru angajatori și 9% pentru angajat (activități in-dependente - 13,5%)

DANEMARCA

Populație: 5,5 milioaneCheltuieli pentru să-

nătăte (din PIB): 9,8%Cheltuieli publice cu sănătatea

(din PIB): 8,2%Cheltuieli suplimentare ale

populației: 13,9%

Cheltuieli din câștig/impo-zit pe venit: 14,5%, împărţit aproape în mod egal între anga-jatori și angajaţi

IRLANDA

Populatie: 4,3 milioaneCheltuieli pentru să-


(din PIB): 6,1%Cheltuieli din câștig/impozit

pe venit: anagajatorii contri-buie cu 10,75% la fondul de asigurări sociale, care include și sănătatea; angajații cu salarii de până la 100.000 euro/an contribuie cu 2% din veniturile lunare, iar cei cu venituri mai mari de 100.000 de euro/an, cu 2,5% din veniturile lunare.

ITALIA




Cheltuieli suplimentare ale populației: 21%

Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: Serviciul Național de Sănătate este finanțat din veni-turile fiscale generale

OLANDA





Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: Persoanele fizice sunt oli-gate să achiziţioneze un plan de

Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: 8% din impozitul pe venit colectat de către stat

ELVEȚIA



(din PIB): 6,4%Cheltuieli suplimentare ale

populației: 31,9%Cheltuieli din câștig/impozit

pe venit: colectarea primelor de asigurare pentru sănătate plătite de angajați este în sarci-na exclusivă a angajatorilor.

FRANȚA


Cheltuieli pentru sănătăte (din PIB): 11%



Cheltuieli din câștig/impo-zit pe venit: o cotă între 22% și 25% din salariul brut este îndreptată că fondul de se-curitate socială, care include contribuțiile pentru sănătate, pensie, maternitate, șomaj etc. Procentul este împărțit între angajat și angajator și doar 64% din contribuția totală merge că-tre sănătate.

GERMANIA



Cheltuieli publice cu sănătatea (din PIB): 8%


asigurări de sănătate standard, “basic”, de la una dintre cele peste 40 de companii private de asigurări. Ministerul Sănătăţii stabilește primele, a căror medie lunară este de aproximativ 100 de euro pentru fiecare olandez.

MAREA BRITANIE

Populație: 61 milioaneCheltuieli pentru să-


(din PIB): 6,9% Cheltuieli suplimentare ale

populației: n/aCheltuieli din câștig/impozit

pe venit: Serviciul Național de Sănătate este finanțat din veni-turile fiscale generale

SPANIA





Cheltuieli din câștig/impozit pe venit: contribuția este in-clusă în cea de protecție socială

SUEDIA


nătăte (din PIB): 9,1%Cheltuieli publice cu sănătatea (din PIB): 7,4%Cheltuieli suplimentare ale populației: n/a Cheltuieli din câștig/impo-zit pe venit: angajatorii plă-tesc 8,78% pentru sănătate, iar angajații - 0%.Sursa: Kaiser Permanente International (xnet.kp.org/kpinternational/)


Sănătatea Bulgariei, în 2011

În 2011 ştirile despresistemul de sănătate din Bulgaria au fost marcatede nemulțumirile medicilor şi pacienților cu privire la reducerile de buget pentru asistența medicală,de condițiile precare oferite de sistem și de cazurile tot mainumeroase de malpraxis, scrie agenția de presă Novinite.

[email protected]

Sectorul de îngrijire a sănă-tăţii din Bulgaria continuă să se confrunte cu probleme uriaşe - de personal, de aprovizionare, datorii mari, lipsa cronică a finanţărilor, plăţile informale pentru medici şi asistente. În perioada de criză, care a lovit și Bulgaria, guvernul a chel-tuit anual doar 4,2% din PIB pentru sănătate. Toţi angajaţii bulgari, precum și cei care desfăşoară acti-vităţi independente sunt obligaţi să contribuie lunar la Fondul de Asigurări de Sănătate cu o cotă de 8% din veniturile lor. Agenţia Novi-nite notează că Fondul de Asigurări de Sănătate este singura instituţie care gestionează contribuţiile bul-garilor și este profund afectată de corupţie.

Pacienţii care doresc să fie trataţi de un medic anume și să ai-bă acces la anumite facilităţi medi-cale, trebuie să plătească între 250 şi 700 leva (125-350 de euro).

După ani de reforme greoaie ale sistemului de îngrijire a sănătăţii, spitalele şi fondul de asigurări de sănătate au rămas fără finanţări,

condamnând astfel pacienţii aflaţi în suferinţă.

Guvernele bulgare care s-au suc-cedat în ultimii ani nu au reuşit să pună în aplicare reformele, iar o serie de remanieri majore la Ministerul Sănătăţii, ce au avut loc pe parcursul ultimilor ani, nu au reuşit să facă dife-renţa şi să acopere găurile din sistem. Sondajele realizate la nivel european arată că cele mai mici niveluri de satisfacţie cu privire la sistemul de îngrijire a sănătăţii sunt raportate în Bulgaria, care se situează în urma Albaniei şi Macedoniei.

La fel ca și în românia, bulgarii cu venituri mari aleg să meargă în străinătate pentru tratament. Cei mai puţini norocoși au însă de spus povești sinistre. Lipsa finanţărilor a făcut ca spitalele din întreaga ţară să suspende o parte dintre operaţiile planificate şi să primească din ce în ce mai puţine cazuri de urgenţă.

Uniunea Europeană a oferit 300 milioane de euro, fonduri ce ar putea fi folosite pentru achiziţia de echipamente și alte dotări necesare spitalelor, dar Bulgaria nu a reușit să realizeze proiectele necesare pentru absorbţia acestor bani.

ExTErN

Sănătatea Bulgariei, în 2011

Exod în masă al doctorilorÎn 2010, mai mult de 500 de medici au părăsit țara pentru a lucra în străinătate, potrivit cifrelor prezentate de secretarul general al asociației medicilor din Bulgaria, Dimitar Lenkov. Statistica asociației se bazează pe certificatele de bună practică, solicitate de medici pentru a obține posturi în străinătate. Cei mai mulți medici care au părăsit Bulgaria în 2010 sunt anesteziști și chirurgi, care sunt urmați în clasament de urologi, ortopezi, traumatologi, obstreticieni, pe-dia tri și specialiști în patologie anatomică. Cei mai mulți doc-tori au plecat în Germania, Franța, Anglia, Irlanda de Nord, Danemarca și Suedia.

În ultimii ani, de la 1.500 de anesteziști, Bulgaria a ră-mas doar cu 600 de specialiști, potrivit statisticilor Sociețății Anesteziștilor din țara vecină. Salariul lunar al unui anestezist este de 700-800 de leva (în jur de 400 de euro), în timp ce în Franța se situează la aproximativ 6.000 de euro.

În Bulgaria mai există doar 70-80 de specialiști în patologie anatomică. De asemenea, au mai rămas doar câțiva specialiști în medicina de laborator - 280 la nivelul întregii țări.

Lenkov spune că există câte-va regiuni în Bulgaria fără prac-ticieni, în special în zonele de munte. Bulgaria are astăzi doar 30.000 de asistente, iar numărul acestora scade constant.

Locul 30 în Europa după consumul de alcool

World Health Organization (W-HO) a clasat Bulgaria pe poziția 30 în topul țărilor europene, du-pă consumul de alcool. Estonia este liderul acestui clasament, cu o medie de16 litri de alcool consumați anual pe cap de lo-cuitor, urmată de Cehia, Irlanda și Franța, cu un consum mediu situat între 14 și 15 litri. Potrivit WHO, consumul mediu în Bul-garia se situează la 12 litri pe an. Ultima țară din acest clasament este Turcia, cu o medie anuală a consumului de alcool de mai puțin de 2 litri. Consumul me-diu, la nivel european, a fost de 9,5 litri de alcool anual pentru fi-ecare locuitor cu vârsta de peste 15 ani.

Tinerii bulgari suferăde depresie și psihoză

Dr. Nina Tashkova de la Spitalul First Sofia spune că bulgarii cu vârste între 25 și 40 se confruntă cu o presiune constantă din cau-za deteriorării situației economi-ce și a creșterii alienării sociale,


factori care reușesc să afecteze în mod negativ viaţa lor psihică.

Potrivit acesteia, Bulgaria înregistrează în ultimii ani o creștere a numărului cazurilor de depresie clinică, a atacurilor de panică, a tulburărilor de an-xietate și a psihozele grave. De asemenea, se în registrează o ex-tindere a categoriilor de vârstă ale persoanelor afectate de aces-te tulburări, în sensul că limitele inferioare încep să coboare sub vârsta de 25 de ani. Dr. Nina Tashkova a arătat totodată că numărul persoanelor tinere care fac abuz de alcool este în conti-nuă creștere, în special în rândul femeilor. Tashkova spune că problemele psihice nu benefi-ciază de o atenție adecvată în sistemul de îngrijire a sănătății și nici în cel de învățământ. Doc-torul precizează însă că tinerii au deschiderea necesară pentru a vorbi despre problemele lor psihice, atitudine care nu este împărtășită de compatrioții mai în vârstă.

Un alt record trist cea maimare rată a suicidurilor

Bulgaria este țara europeană care a înregistrat, în ultimii doi

ani, 1.600 de tentative de sinu-cidere, dintre care jumătate au dus la deces. Aceste cifre poziționează Bulgaria pe primul loc în Europa. Nu-mărul încercărilor de suicid s-a înscris pe o tendință de creștere, în special în rândul

tinerilor. Dr. Nina Tashkova avertizează că cei care trec prin astfel de tentative nu apelează la tratament psihologic.

Doctorul Mihail Okoliyski, șeful Departamentului de Să-nătate Mintală al Centrului Național de Protecție a Sănătății Publice (NCPHP) spune că “în fiecare zi, un copil din Bulgaria are o tentativă de suicid”.

Peste 500.000 de bulgarinu beneficiazăde îngrijire medicală

În zonele rurale, mai bine de 580.000 de bulgari nu au acces la serviciile unui medic gene-ralist, potrivit datelor Minis-terului Sănătății. Cauzele sunt poziționările localităților sau situarea acestora în zone sărace. Locuitorii din aceste localități sunt forțați să meargă în cel mai apropiat oraș pentru asistență medicală. Potrivit Ministerului Sănătății, există 424 de posturi vacante în toată Bulgaria, dar în regiuni care nu sunt interesan-te pentru doctori. Statul bulgar intenționează să rezolve această problemă prin oferirea unor be-neficii suplimentare pentru me-dici, de exemplu bonusuri care încep de la 150 de leva (aprox. 75 de euro) și ajung până la 1.200 de leva (în jur de 600 de euro), dar doar câțiva doctori s-au arătat interesați de aceste sti-multente financiare.

ExTErN

Încrederea în sistemDoar 4,8% dintre bulgari au în-credere în sistemul public de să-nătate, în timp ce jumătate din-tre bulgari merg la doctor doar pentru probleme serioase de să-nătate. Prof. Lilia Dimova de la Agenția pentru Analiză Socială, care a realizat un sondaj cu privi-re la percepția asupra sistemului de sănătate, spune că 20% dintre bulgari încearcă să se trateze sin-guri înainte de a solicita asistență profesională. Peste 80% dintre bulgari declară că sistemul are nevoie nu doar de reforme, ci și de o schimbare semnificativă. Cu toate acestea, bulgarii cred că doctorii și asistentele sunt sufici-ent de bine plătiți.

Cum apreciază bulgariiSănătatea

Finanțările insuficiente, corupția și distribuția inechitabilă a bani-lor în sistemul de sănătate re-prezintă principalele probleme, identificate în urma unui amplu sondaj realizat în 2011. La acest sondaj au participat bulgari din cele mai mari orașe ale țării, cu vârste între 18 și 70 de ani, care plătesc contribuția pentru fon-dul de asigurări de sănătate.

23% dintre respondenți consideră că cea mai mare pro-

blemă a sectorului de îngrijire a sănătății provine din finanțările insuficiente, în timp de 22% sunt de părere că distribuția inechitabilă a fondurilor și corpuția sunt cele mai impor-tante probleme ale sistemului. Alți 20% dintre respondenți spun că marea problemă a siste-mului este o consecință directă a incompetenței și necinstei doc-torilor.

Bugetul Sănătăţii în 2012Anul acesta, sistemul bul-gar de sănătate va suferi de subfinanțare cronică, cu o alo-care de fonduri ce reprezintă 4% din PIB, punând sub risc cetățenii țării care au nevoie de asistență medicală. La sfârșitul anului trecut, au existat presiuni publice pentru creșterea bugetu-lui alocat la 6% din PIB. Criticii spun că ministrul Finanțelor a pus în aplicare o politică, apa-rent adaptată situației de criză, care lasă impresia că Bulgaria ar avea o o economie sănătoasă, în timp ce oamenii sunt de trei ori mai săraci decât media Uniunii Europene.

Potrivit ministrului Sănă-tății, Stefan Konstantinov, buge-tul alocat pentru 2012 este “un buget al posibilității în situație de criză”. El a precizat că ar fi dorit un buget mai generos, dar privind spre problemele din Zo-na Euro, i se pare un adevărat succes păstrarea alocării unui procent de 4% din PIB.

Ministrul bulgar al Sănătății, Stefan Konstantinov


EVENIMENT

UNSICAR ediția a IX-a

Gala Premiilor

Uniunea Națională a Societățilorde Intermediere și Consultanță în Asigurări – UNSICAR – a organizat, în data de 5 decembrie 2011,cea de-a IX-a Ediție a Galei premiilor UNSICAR.

În cadrul evenimentului, brokerii au premiat patru companii de asigurări:

Astra Asigurări Allianz-Țiriac

Asigurări Astra Asigurări

Premiul pentru Fair Play

în relația cu brokerii

Premiul pentru calitatea și

promptitudinea serviciilor oferite

Premiul pentru Flexibilitate în negociere

și ofertare “Premiul este cu atât mai impor-tant pentru noi cu cât vine din partea celor mai importanți reprezentanți ai comunității de brokeraj. Dumneavoastră reprezentați un barometru care măsoară obiectiv modul în care suntem percepuți de clienți. Fap-tul că cei mai importanți brokeri din România confirmă că Allianz-Țiriac Asigurări continuă să aibă cele mai bune servicii ne onorează, dar ne și obligă. Vom continua să facem eforturi astfel încât să vă oferim aceeași calitate. Atât timp cât vom reuși, suntem siguri că parteneriatul dintre Allianz-Țiriac și brokeri va continua să se întărească. Aurel Badea, director executiv Asigurări Generale, Allianz-Țiriac

Generali România

Premiul pentru Personalitatea

Anului în Asigurări

Adrian MarinCEO GENERALI

România

Premiul pentru Asigurătorul

de Viață al anului 2011

Parter al evenimentului UNSICAR a fost PIRAEUS Insurance Broker, sponsori principali au fost companiile KUNDEN BROKER, SAFETY BROKER, UNICREDIT BROKER, iar sponsori au fost brokerii ASTOP, AVUS, CAMPION, DESTINE, GRAS SAVOYE ROMÂNIA, MAXYGO, OTTO, OVB, PORSCHE și SRBA.

Partener media al Galei Pre-miilor UNSICAR a fost Ziarul Financiar.Invitați speciali ai evenimentu-lui au fost Serviciul Român de Comedie și Corul de copii de la Școala Ita Wegman.

“Mulțumim partenerilor noștri pentru cele două premii pe care ni le-au acordat în cadrul tradiționalei Gale UNSICAR. Faptul că am fost ales drept Asigurătorul de Viață al Anului ne onorează și ne obligă în același timp să menținem și în viitor aceleași standarde. În privința celui de-al doilea premiu, un premiu personal care mi-a fost acordat, “Persona-litatea Anului”, nu pot decât să-mi declar recunoștința pentru aprecierea de care mă bucur în rândul acestora. Le mulțumesc, deși știu că mai sunt multe etape de parcurs pentru a obține cu adevărat performanțele atinse de alte personalități din lumea asigu-rărilor. Brokerii sunt partenerii noștri principali care ne ajută să ne dezvoltăm bussinesul și îi asigurăm că vor beneficia în continuare de încrederea noastră, de reacția promptă la solicitările lor și, de ce nu, de mai multă deschi-dere și flexibilitate. Adrian Marin, CEO Generali România


EVENIMENT

Intermediarii și consultanții de asigurări au lansat în cadrul Galei primul număr al revistei Jurnal de încredere – singura publicație editată de o organizație profesională din industria de asigurări.

Evenimentele care au început să se deruleze pe marile piețe financiare, începând din 2007, cu atingerea unui punct culminant în septembrie 2008, au lovit puternic industria banilor, care a pierdut semnificativ din capitalul de imagine și din încrederea acordată de clienți. Încrederea poate fi văzută ca un pariu pe viitoarele acțiuni contingente ale jucătorilor din industria financiară, cu patru factori majori de sprijin: reputația, performanța, responsabilitatea și imaginea.Bogdan Andriescu, președinte UNSICAR

Jurnalul editat de UNSICAR are ca țintă principală recâștigarea încrederii consumatorilor în produsele și serviciile pieței de asigurări.

Uniunea Națională a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România – UNSICAR – a fost înființată în anul 2000, la inițiativa a 12 societăți de intermediere și consultanță în asigurări. Un an mai târziu, UNSICAR a devenit membru cu drepturi depline a BIPAR (Bureau International des Producteurs d’Assurances et

de Reassurances), organizația europeană a brokerilor în asigurări. UNSICAR este, de asemenea, membru cu drepturi depline a POI

(Partners of Intermediaries).În prezent, UNSICAR are 93 de membri, care generează 65% din

volumul total de prime intermediate în piața de asigurări din România.

industria internațională 2012 - ink brokernippon life insurance, japonia 10. legal & general...

Documents