indrumar afaceri singapore

7/31/2019 Indrumar Afaceri Singapore

http://slidepdf.com/reader/full/indrumar-afaceri-singapore 1/10

SINGAPORE2012

Indrumar de Afaceri

A. DATE GENERALE

1. GeografieTeritoriu : 714 km patrati format din 63 insule inclusiv insula principala.Ora şe: Capitala - Singapore (ţara este un oraş-stat).Relief : Campie, punctul cel mai inalt avand 166 metri.Clima : Ecuatoriala, musonica cu temperaturi si presiuni uniforme, umiditate crescuta si ploi frecvente.

2. PopulatieCetatenie : substantiv si adjectiv – singaporeza (e).Popula ţie (iunie 2011): 5.183.700 (dintre care 3.789.300 cetateni si rezidenţi permanenţi). Singaporeeste una dintreţările cele mai dens populate din lume cu 7.315 locuitori pe km2.Rata anuala de crestere a popula ţ iei (2011): 2,1% (total); 0,5% (pentru cetatenişi rezidenţi permanenţi).Grupuri etnice (iunie 2011): Chinezi 74,1%, Malaezieni 13,4%, 9,2% Indieni, alţii 3,3%.Religii : budiste, taoiste, creştine, musulmane, hinduse. Singapore permite, în general, libertateareligioasă, deşi grupuri religioase sunt supuse controlului guvernului,şi unele secte religioase suntrestricţionate sau interzise. Aproape toti singaporezii de origine malaeziana sunt musulmani (15% din populatie); restul fiind budişti (33% din populatie), creştini (18% din populatie), taoişti (11% din populatie), hinduşi (5,1% din populatie), confucianişti si de alte religii.Limba oficiala : Singapore are 4 limbi oficiale: engleza, chineza, malayşi tamil. Limba engleză estelimba utilizata in administratieşi, de asemenea, pe scar ă largă în afaceri, firmeşi şcoli. Limba chinezaeste des intalnita datorita faptului ca este vorbita de aproape jumatate din populatie. Limba malay este“limba nationala” folosita in cadrul ceremoniilor si in armata.Educatie : Gradul de alfabetizare (2010) – 95,9%. Guvernul a mandatat ca engleza sa fie limba principală utilizată la toate nivelurile sistemelor şcolare,şi îşi propune să ofere cel puţin 10 ani deînvăţământ pentru fiecare copil. În 2009, numarul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial atotalizat circa 489.484, sau 9,6% din întreaga populaţie. În 2009, înscrierea la universităţi de stat a fostde 72.710 (full-time/part-time)şi 80.635 la Politehnica. Institutul de Educaţie Tehnica pentrucompetenţe tehnice de bază şi comert are 24.846 de studenţi.Sanatate : Rata mortalităţii infantile (2011) - 2,0 / 1000. Speranţa de viaţă (2010) – 79,3 ani la barbati,84,1 ani la femei. Numaraul de medici este 18 / 10.000 de locuitori.For ţa de munc ă (2011) a fost de 3.237.000 de oameni, repartizati astfel: Productie - 17,3%; servicii -

69,3%; construcţii – 12,7%.3. Guvernare

Forma de Guvernamant : republică parlamentar ă.Constitu ţia : 03 iunie 1959 (modificata in 1965 si 1991).Independenta : 09 august (In anul 1965 Singapore si-a proclamat independenta).Puterea executiva - Presedinte (şef al statului, pe termen de 6 ani); prim-ministru (seful guvernului).Autoritatea politică ii revine primului-ministruşi cabinetului sau. Primul-ministru este liderul partidului politic sau a coaliţiei de partide care detine majoritatea mandatelor în Parlament.Preşedintele, care esteşeful statului, are competenţe asupra numirilor legislative, gestionarii finanţelor publiceşi in problemele de securitate internă.

Dupa alegerile generale din 7 mai 2011 in functia de prim-ministru se afla domnul LEE Hsien Loong.Dupa alegerile prezidentiale din august 2011 in functia de presedinte a fost ales domnul Tony TANKeng Yam.Puterea legislativ ă - Parlamentul unicameral.



Puterea judiciar ă - Înalta Curte, Curtea de Apel, instanţele subordonate.Partide politice : Partidul Acţiunea Popular ă (PAP), Partidul Muncitorilor (WP), Partidul Popular dinSingapore (SPP), Partidul Democrat Singapore(SDP), Alianta Democrata Singapore (SDA), PartidulSolidaritatii Nationale (PNS), Partidul Reformist (RP) .Votul : Universalşi obligatoriu la 21 de ani.Bugetul central de stat (An Fiscal 2011): Total cheltuieli – 37,09 miliarde $SUA (47,10 miliarde de

dolari Singapore, la o rata de schimb 1 USD = 1.27 SGD).Bugetul de aparare (FY 2011): 4,0% din produsul intern brut.

4. EconomiePIB (2011 preţuri curente): 259.823,8 milioane USD.Rata de cre ştere anual ă a PIB : 8,8% (2007), 1,7% (2008), -1,0% (2009), 14,8% (2010), 4,9%(2011).Inflatia : a atins valoarea de 5,2% in 2011. Venitul pe cap de locuitor (2011): 50.123 dolari USD.Moneda nationala : Dolar singaporez (SGD) a avut o rata de schimb medie de 1 USD = 1,2579 in2011.Resurse naturale : Inexistente.Agricultura : Se situeaza sub 0,1% din PIB. Produse - păsări de curte, orhidee, legume, fructe, peştiornamentali.Industria prelucr ă toare : 28,3% din PIB real a produs - echipamente electroniceşi electriceşicomponente ale acestora, produse petroliere, maşini şi produse din metal, produse chimiceşifarmaceutice, echipamente de transport (în principal, reparatii / întreţinere de aeronave, construcţii /reparatii navale si de instalaţii navale si platforme marine), produse alimentareşi băuturi, imprimareşi publicare de materiale, echipamente opticeşi fotografice, produse si module din plastic, echipamentesi instrumente.Productivitatea muncii : a cunoscut o scadere de la 11,1% in 2010, la 1% in 2011.Sectorul serviciilor : 71,7% din PIB este compus din servicii comerciale (17,4%), servicii de transportsi stocare (8,2%), servicii de cazare si masa (2,4%), servicii de informare si comunicare (3,6%),servicii financiare (11,9%) si servicii de afaceri (14,1%).Comer ţ:Exporturi (2011) – 409,20 miliarde $USD: produse petroliere, alimente / bauturi, produse chimice, produse farmaceutice, maşini şi echipamente industriale, componente electronice, aparate detelecomunicaţii, echipamente de transport.Principalii parteneri de export au fost Malaezia (11,9%), Hong Kong (11,7%), China (10,3%), UE(9,8%), Indonezia (9,4%), SUA (6,4%),şi Japonia (4,7%).Importurile (2011) – 365,41 miliarde $USD: aeronave,ţiţei şi produse petroliere, componenteelectronice, receptoare radioşi televiziune / piese de schimb, autovehicule, produse chimice, produse

alimentare / bauturi, fier / oţel, generatoare de energie electrică.Principalii parteneri de import au fost UE (12,3%), Malaezia (11,7%), SUA (11,2%), China (10,8%),şiJaponia (7,9%).Volumul traficului de marfuri maritime (2011): 531 milioane tone.Volumul traficului de marfuri aeriene (2011): 1.865.300 tone.Volumul traficului de marfuri conainerizat (2010): 28,4 milioane TEU

B. SCURT ISTORIC

Deşi istoria Singapore dateaza din secolul al 11-lea, insula a fost puţin cunoscută în Occident până însecolul al 19-lea, atunci când în 1819, Sir Thomas Raffles Stamford a ajuns aici ca agent al firmei

britanice East India Company. În 1824, britanicii au achiziţionat insula Singapore,şi din 1825, oraşulSingapore a devenit un important port, cu un comer ţ mai mare decât cel din Malacca si Penangcombinate.Deschiderea Canalului de Suez în 1869şi apariţia de vapoare cu aburi a lansat o er ă de prosperitate



pentru Singapore atunci cand comer ţul a fost extins în întreaga Asia de Sud.In 1921, britanicii au construit o bază navală, care a fost completată curând de o bază aeriană.Dupa cel de al doilea razboi mondial in 1959, Singapore a devenit stat autonom,şi, în 1963, sa alăturatFederaţiei Independente a Malaysiei. Indonezia a adoptat o politică de "confruntare" împotriva noiifederaţii, acuzand-o a fi o "creaţie coloniala britanica,"şi a rupt relatiile comerciale cu Malaezia.Măsura a afectat în special Singapore, pentru care Indonezia era al doilea mare partener comercial.

Disputa politică a fost rezolvată în 1966, cand Indonezia si-a reluată relatiile comerciale cu Singapore.Singapore s-a separat de Malaezia in data de 9 august 1965,şi a devenit o republica independenta.

C. SITUATIA ECONOMIEI

1. GeneralitatiAmplasarea strategica a Singapore in cadrul culoarelor maritime majore au datţării o importantaeconomica in zona Asiei de Sud Est dispropor ţionată în raport cu dimensiunile sale mici. O data cucastigarea independenţei în 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsa de resurse naturaleşi o piaţă internă mică. În consecinta, Guvernul a adoptat Singapore o politica economica pro-business, pro-investiţii str ăine, orientata spre export, combinate cu investiţii de stat guvernamentale îndreptate catrecorporatii aflate sub controlul guvernului. Strategia economică a Singapore s-a dovedit un succes, adus la producerea de creştere reală de 8,0% în medie in perioada 1965 - 2010. Scaderea la nivelmondial a cererii pe piaţa de componente electronice în 2001, precumşi izbucnirea sindromuluirespirator acut (SARS) în 2003, au lovit greu economia, dar cresterea a revenit de fiecare dată,determinată de cererea mondială de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate, precumşi servicii financiare, în special în economiile principalilor săi parteneri comerciali - StateleUnite ale Americii, Uniunea Europeană, Japonia,şi China, precumşi pe pieţele aflate în expansiune, precum India. Criza financiar ă globală din 2008şi 2009 a avut un impact puternic asupra economieideschise, orientate spre comer ţ a Singapore. Singapore a cunoscut două trimestre de contractieeconomica la sfâr şitul anului 2008şi începutul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performanţe solide întrimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% în 2010, cea de a douacea mai mare crestere din lume, in acel an.Singapore este cel de-al patrulea centru comercial de schimb valutar din lume după Londra, New York şi Tokyo, are unul dintre cele mai aglomerate porturi din lume, fiind, conform estimarilor BanciiMondiale cel mai important hub logistic din lume.

2. Politica economicaCu un guvern, în mare măsur ă lipsit de corupţie, o for ţa de muncă calificată, o infrastructur ă avansataşi eficienta, Singapore a atras investitii de la mai mult de 7.000 de corporatii multinationale din StateleUnite, Japoniaşi Europa. Sunt, de asemenea prezente in Singapore, peste 1.500 de companii din Chinaşi alte 1.500 de companii din India. Firmele str ăine se regăsesc în aproape toate sectoarele economiei.

Corporatiile multinaţionale detin mai mult de două treimi din producţia de fabricaţie şi vânzăriledirecte la export, deşi anumite sectoare de servicii r ămân dominate de companiile controlate de guvern.Sectorul de fabricaţie (inclusiv construcţiile), precumşi serviciile sunt motoarele gemene aleeconomiei Singapore, constituind 26,7%şi respectiv 67,5%, din produsul intern brut al tarii în 2010.Industriile de fabricare a componentelor electronice, precum si a celor biomedicale, reprezentând31,5%şi respectiv 19,4%, se situeaza in topul producţiei manufacturiere Singaporeze în 2010.Pentru a-si dezvolta în continuare sectorul turismului, guvernul a aprobat în aprilie 2005, dezvoltarea adouă cazinouri, fapt ce a dus la investitii de peste 5 miliarde de dolari USD.Marina Bay Sands Resortşi Resort World Sentosa si-au deschis por ţile la începutul anului 2010.Pentru a menţine o poziţie competitivă în ciuda cresterea salariilor, Guvernul încearcă să promovezeactivităţi cu valoare adăugată mare în sectoarele de producţie şi in cel al serviciilor.

D. COMERT SI INVESTITII

1. Total schimburi comerciale : Schimburile comerciale ale Singapore în 2010 s-au ridicat la



661,58 miliarde dolari USD, in crestere cu 20,7% faţă de 2009.Exporturi : În 2010, exporturile au totalizat 351,18 miliarde dolari USD.Principalele exporturi ale Singapore sunt produse petroliere, alimente si bauturi, produse chimice, produse farmaceutice, componente electronice, aparate de telecomunicaţii, precumşi echipamente detransport.Principalele destinatii pentru exporturile Singapore au fost:

- Malaezia - 41,87 miliarde USD- Hong Kong - 41,14 miliarde USD- China - 36,30 miliarde USD- UE 27 - 34,61 miliarde USD- Indonezia - 33,00 miliarde USD- SUA - 22,66 miliarde USD

Re-exportul a reprezentat 48,1% din totalul vânzărilor din Singapore către alteţări în 2010.Importuri : In 2010, importurile au totalizat 310,39 miliarde dolari USD.Principalele importuri din Singapore sunt aeronave,ţiţei şi produse petroliere, componente electronice,electronice de consum, maşini şi echipamente industriale, autovehicule, produse chimice, produsealimentareşi băuturi, generatoare de energie electrică, şi de fier şi oţel.Principalele zone de import pentru Singapore au fost:

ASIA - 213,05 miliarde USD din care:- Malaezia - 36,28 miliarde USD- China - 33,61 miliarde USD- Japonia - 24,39 miliarde USD- Taiwan - 18,50 miliarde USD- Corea de Sud - 17,97 miliarde USD- Indonezia - 16,81 miliarde USD

UE27 - 38,32 miliarde USD din care:- Germania - 8,88 miliarde USD- Franta - 7,41 miliarde USD- Marea Britanie - 5,57 miliarde USD- Olanda - 5,33 miliarde USD

2. InvestitiiSingapore continuă să atragă fonduri de investiţii pe scar ă largă, în ciuda mediului de operare cu costrelativ ridicat.Astfel totalul investitiilor directe in Singapore a atins in 2009 valoarea de 405,03 miliarde USD, dincare 41,7% au fost in domeniul serviciilor financiare, 21,8% in sectoarele de fabricatie, 17,2% incomert si 6,6% in transport si stocare.Dintre tarile cu cele mai mari stocuri de investitii directe s-au numarat:

- Olanda - 61,59 miliarde USD- SUA - 57,11 miliarde USD- Japonia - 50,21 miliarde USD- Marea Britanie - 48,63 miliarde USD

Guvernul, de asemenea, a încurajat firmele să investească în afaraţării, totalul investiţiilor directe înstr ăinătate ajungând la 233.74 miliarde dolari până la sfâr şitul anului 2009.China a fost de destinaţie de top, reprezentând 16,0% din totalul investiţiilor de peste mări, urmată deRegatul Unit (12,3%), Malaezia (8,1%), Hong Kong (6,0%), Thailanda (5,6%), Indonezia(6,8%), Australia (6,6%),şi Statele Unite ale Americii (3,6%).

E. CLIMATUL ECONOMIC

1. Forta de muncaDin decembrie 2010, Singapore a beneficiat de o for ţă de muncă totală de aproximativ 3,1 milioane deoameni. Naţional Trades Union Congress (NTUC), singura federaţie sindicala, cuprinde aproape 99%



din totalul for ţei de muncă organizate. Numeroase acte normative se refer ă la aspectele generale amunciişi ale sindicatelor. Curtea de Arbitraj Industrial se ocupă de gestionarea litigiilor dintre salariatisi management, litigii care nu pot fi rezolvate în mod informal, prin Ministerul Muncii. Guvernul dinSingapore a subliniat importanţa cooper ării dintre sindicate, management,şi guvern (asa numitultripartitism), precumşi soluţionarea rapidă a litigiilor. Nu au existat greve din 1986.Singapore sa bucurat de ocuparea practic completa a for ţei de muncă pentru perioade lungi de timp. În

paralel cu criza economică globală recentaşi contracţia economiei,şomajul pentru populatia rezidentaa atins valori de 4,8%. In urma masurilor guvernamentale de contracarare a crizei si ca urmare arelansarii econmiei, rata generala a somajului a scazut la 2,2% la sfâr şitul anului 2010. Una dintrecauzeleşomajului in Singapore poate fi atribuită schimbărilor structurale din economie, printransferarea operaţiunile de fabricare cu grad scăzut de calificare in alte tari. Din 1990, numărul delucr ători str ăini din Singapore a crescut rapid, compensand lipsa for ţei de muncă. Lucr ătorii str ăinicuprind 35,8% din for ţa de muncă, marea majoritate dintre acestea sunt muncitori necalificaţi.

2. Transport şi comunica ţiiSituat la intersecţia dintre transportul maritim internaţionalşi a rutelor aeriene, Singapore este unimportant centru de transportşi comunicare în sud-estul Asiei. Aeroportul International Changi este uncentru de aviaţie regional deservit de 80 de companii aeriene. Al treilea terminal a fost deschis înianuarie 2008,şi un terminal dedicat zborurilor companiilor aeriene low-cost a funcţionat din 2006.Portul din Singapore este cel de al doilea din lume din punct de vedere al transbordarii containerelor după Shanghai.Ţara are, de asemenea, legaturi rutiere cu Malaezia.Instalaţiile de telecomunicaţii şi internet sunt de ultima generatie, oferind legaturi de înaltă calitate curestul lumii. Singapore are in dezvoltare o reţea de bandă largă la nivel naţional, care promiteconexiuni la internet de mare viteză la preţuri mai mici.Şaizeci la sută din ţar ă a fost acoperita lasfâr şitul anului 2010. Dintre locuitorii tarii 81% beneficiaza de legatura la internet in propriile locuinte.Companii si organizatii controlate de guvern operează toate canalele de televiziune naţionaleşiaproape toate posturile de radio. Doar un singur post de radio, BBC World Service, este completindependent. Abonamente la cablu TV permite accesul la numeroase canale deştiri externe. Mass-media tiparita este dominată de o companie cu legături strânse cu guvernul. Ziarele sunt publicate înlimba engleză, chineză, malayşi tamil.

3. Cadrul juridic extern al relatiilor economiceEste un membru al Organizaţiei Naţiunilor Uniteşi a mai multora dintre agenţiile sale specializateşiconexe,şi, de asemenea, al Mişcării Ţărilor Nealiniateşi Commonwealth. Singapore a participat lamisiunile ONU de menţinere a păcii / observator în Kuweit, Angola, Namibia, Cambodgia,şiTimorului de Est. Singapore sprijina activ două Echipe de Reconstrucţie Provincialaşi suportarealimentarea aeronavelor în sprijinul eforturilor internaţionale din Afganistan.Singapore sprijină cu fermitate eforturile regionaleşi internaţionale anti-piraterieşi a asumat un rol de

conducere în eforturile anti-piraterie din Golful Aden.Singapore sprijină conceptul de regionalism din Asia de Sud-Estşi joacă un rol activ în ASEAN,Forumul Regional ASEAN, Forumul de Cooperare Economică Asiaşi Pacific (APEC).Guvernul singaporez negociază în mod activ opt acorduri de liber schimb (ALS) cu partenerieconomicişi a încheiat deja 18 acorduri de liber schimb cu principalii sai partenerii comerciali, in prezent desfasurandu-se negocierile pentru semnarea ALS intre UE si Singapore.Ca membru al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Singapore este parte a Zonei deComer ţ Gratuit a ASEAN (AFTA),şi este semnatar ă a acorduri de liber schimb ale ASEAN cu China,Coreea, Japonia, India, precumşi a unui acord comun cu Noua Zeelandă şi Australia.Singapore este, de asemenea, parte la Acordul de Parteneriat Economic Strategic Transpacific, careinclude Brunei, Chile,şi Noua Zeelandă.

4. Bariere comercialeÎn conformitate cu legile din Singapore, anumite tipuri de produse sunt supuse taxelor vamale înaintede a fi introduse înţar ă.



- Marfa impozabila - există 4 tipuri de bunuri impozabile în Singapore, după cum urmează: băuturi alcoolice, tutun, benzinaşi autovehiculeşi motociclete / scutere cu motor.

- Marfa controlata - anumite bunuri sunt controlateşi intrarea în Singapore este permisă numai atunci când exista permis de import sau autorizaţie din partea autorităţilor competente. Deexemplu pentru produsele alimentare este necesara existenta permisului de import pentru fiecare lotdin partea Autoritatii Veterinare Agri-food & Veterinary Authority of Singapore (AVA).

- Marfa interzisa - următoarele marfuri nu sunt permise a fi importate în Singapore: arme sicomponente ale acestora, explozive si componente ale acestora, spray-uri lacrimogene, acizi sisubstante corozive, guma de mestecat, tutun de mestecatşi imitaţii de produse din tutun, brichetele deformă de pistol sau revolver, droguri controlateşi substanţe psihotrope, specii pe cale de dispariţie deanimale sălbaticeşi produsele acestora, pocnitori, articole obscene, publicaţii, casete video / discurişisoftware, reproduceri de publicaţii cu drepturi de autor, casete video, discuri video, discuri laser,discuri sau casete, materiale scandaloase, revoltatoareşi tr ădătoare.Definiţia de "armă" pusa în aplicare de către autoritatile vamale din Singapore este foarte larga,şi, în plus faţă de armele de foc, include multe elemente care nu sunt neapărat considerate ca arme in altestate, cum ar fi cutite de scufundare, cutite de bucatarie, cătuşe, etc.

5. Documente de import exportSingapore este un HUB duty-free. Importurile sunt supuse unei Taxe Fiscale pe Bunuri si Servicii(GST) de 5% din valoarea produselor în vamă.Diversele Declaraţii Vamale pentru circulaţia mărfurilor în Singapore sunt:

- declaraţia de intrare- declaraţia de transport / expediere- declaraţia de scoatere- declaraţia de plata- declaratia de scoatere- declaratia de scutire de GST- declaratia de plata a GST

Toate autorizaţiile eliberate sunt transmiseşi obţinute electronic prin intermediul sistemului TradeNet.Importatorii pot sa se inscrie in sistemul TradeNet fie ca utilizatori, fie sa desemneze un agent, fie sautilizeze un Centru de Servicii TradeNet pentru a depune cererile de prelucrare a permiselor şiaprobarea declaraţiilor de import. Marfa nu poate fi scoasa din vamă până ce permisul nu a fostautorizatşi taxa nu a fost plătita. Toate companiile care se înregistreaza ca utilizatori TradeNet, fie subforma unui importator, fie a unui agent declarator, vor fi nevoiti sa aiba un cont interbancar giro cuAutoritatea Vamala din Singapore. Obligaţia de plată sunt deduse din contul respectiv în cazul în care permisul de import este autorizat de către Autoritati. Importatorul poate tipări permisul care arată că taxa a fost plătita prin sistemul TradeNet de îndată ce acesta a fost autorizat. Doar un singur exemplar al permisului este necesar pentru a scoate marfa din vama.

In cazul importurilor produselor alimentare este necesara in prealabilşi inregistrarea importatorilor invederea obtinerii licenţelor de la Autoritatea Agro Veterinara (AVA). Prin utilizarea sistemuluiTradeNet, importatorul va solicita de la AVA eliberarea unui permis de import, transmitand pentru prelucrare, documentele justificative relevante, cum ar fi certificatele de sănătateşi cele fitosanitare.După aprobare, in permisul de eliberare vamala este inclus si permisul de import pentru lotul dorit de produse alimentare. Dovada de eliberare vamalaşi intrarea in circuitul de consum în Singapore estedisponibila prin solicitare de la autoritatile vamale.Urmatoarele informaţii trebuie să fie furnizate:

- Numele importatorului local în Singapore- Numele exportatorului- Numele agentului local de declarare

- Numerele containerelor - Numarul permisului vamal- Ţara de origine- Descrierea mărfurilor



- Motivul / scopul cereriiAcest document se eliberează numai în circumstanţe speciale, cum ar fi pentru scopul de a dovedi camărfurile au fost exportate din Uniunea Europeană.

6. Regimul vamala) Depozitarea vamala - este permisa importurilor de bunuri non-taxabileşi amânarea de la

plata GST până când bunurile nu sunt scoase din depozit pentru utilizare pe piaţa locală.GST nu va fi plătit în cazul în care mărfurile sunt re-exportate din depozitul vamal. Plata GST este deasemenea, suspendata atunci când mărfurile sunt transferate de la un depozit vamal la altul.Mărfurile pot fi păstrate în depozite vamale pentru o perioadă nedeterminată de timp.Depozitarea vamala se aplică mărfurilor care sunt:

mărfuri aprobate, acestea fiind cafea, piper, cauciuc, metale de bază (cupru, nichel, aluminiu, plumb, zincşi staniu),ţiţei şi produse petroliere, precumşi

mărfurile importate ne-taxabile care sunt în mod substanţial (80%), destinate pentru re-export.

b) Importul temporar - mărfurile pot fi importate temporar în Singapore pentru reparaţii,expoziţii sau pentru testare f ăr ă plata unor taxe sau GST, cu condiţia ca acestea sa fie re-exportate întermen de trei luni de la data importului. Dacă mărfurile nu sunt re-exportate după expirarea acestei perioade, se vor plati taxeşi/sau GST. O garantie bancara sau o obligaţiune de asigurare se depune laautoritatile vamale înainte de cererea permisului de import temporar prin sistemul TradeNet. Garanţiatrebuie să acopere 30% din valoarea potenţiala a GST în cazul în care mărfurile sunt importate pentrureparaţii şi alte scopuri aprobate pentru o firma importatoare platitoare de taxe, sau în cazul în caremărfurile sunt importate pentru expoziţii cu vânzări/licitaţii. Garantia creşte la 50% din valoarea potentiala a GST în cazul în care mărfurile sunt importate pentru reparaţii şi alte scopuri aprobate pentru o firma neplatitoare de taxe.

c) Transbordare - regimul de transbordare se aplică la marfuri:- importate pe mare de la nave ancorate in zone de comer ţ liber (FTZ) pentru depozitare;- din zonele de comert liber pentru re-export spre destinaţie str ăină;- dintr-un punct de intrare la un alt punct la care acestea urmează să fie reexportate.

O declaraţie de intrare/permis de transbordare trebuie să fie obţinute prin intermediul sistemuluiTradeNet. Numai agenţiile de transport maritim înregistrate, agenţiile aerieneşi agentiile expeditori demarfuri pot aplica pentru obtinerea permisului de transbordare în cazul în care transferurile suntreglementate prin conosamente sau prin scrisorile de transport aerian. După aprobare, o copie a permisului de transbordare trebuie să fie prezentat la vamă, împreună cu B/L sau AWB.

F. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR SINGAPORE CU UE

Pana la semnarea noului Acord de Liber Schimb, aflat in prezent in faza avansata de negociere,relatiile Singapore cu UE sunt reglementate prin acordul de cooperare dintre UE si ASEAN din 1980.

G. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR SINGAPORE CU ROMANIA

1. Acordul privind evitarea dublei impuneri si a evaziunii fiscale , intrat în vigoare la 28 noiembrie2002. În august 2009 Ministerul Finanţelor Publice al Românieişi-a dat acordul de principiu cuamendarea Acordului sus-menţionat, printr-un Protocol, care să modifice articolul 28 „Schimb deinformaţii”, urmând să îndeplinească procedurile necesare pentru negociereaşi semnarea acestuia.Totodată, a fost transmis proiectul român al Protocolului de modificare.

2. Acordul privind desfiin ţarea reciproc ă a vizelor , intrat în vigoare la 1 februarie 2003. Potrivitacestui acord, cetăţenii românişi singaporezi nu au nevoie de viză de şedere în Singaporeşi respectiv înRomânia, pentru o perioadă de 30 zile. În martie 2008, partea singaporeză a comunicat acceptul pentruextinderea dreptului deşedere a cetăţenilor români în Singapore, f ăr ă viză, de la 30 la 90 de zile.



3. Acordul de garantare şi protejare reciproc ă a investi ţiilor . Documentul a fost parafat în 2003,

urmând să fie semnat cu ocazia vizitei unei delegaţii guvernamentale la Singapore sau Bucureşti. Parteasingaporeză a solicitat includerea unui nou paragraf în document, ulterior şi partea română a solicitat modificări,ceea ce a f ăcut ca documentul să nu poată fi semnat. Ca urmare a ader ării României la UE, parteasingaporeză consider ă că documentul nu mai este de actualitate, deoarece acordurile Singapore - UE în

domeniu acoper ă şi problematica bilaterală cu România.H. SCHIMBURILE COMERCIALE

Evolutia schimburilor comerciale in ultimii 8 ani se poate analiza in tabelul de mai jos:

milioane USDAnul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Est.Total 87.126 100.868 122.537 124.374 69.259 127.916 72,90 51,57 81,68Export 32.847 43.793 65.344 59.616 51.298 103.643 56,21 17,24 49,97Import 54.279 57.075 57.193 64.758 17.961 24.273 16,69 34,33 31,71 De remarcat este faptul ca cifrele singaporeze arata astfel (International Enterprise Singapore):

milioane USDAnul 2009 2010Total 143,34 129,89Export 108,56 67,83Import 34,78 62,06

Structura schimburilor comerciale a fost:

Export : Romania a exportat in 2011 preparate de cereale, faina, amidon, lapte si produse de patiserie, bauturi lichide alcolice si oteturi, combustibili, uleiuri minerale, materii bituminoase, produsefarmaceutice, materiale plastice si articole din material plastic, cauciuc si articole din cauciuc, articolesi accesorii de imbracaminte, fonta, fier si otel si produse din acestea, aluminiu si articole din aluminiumetale comuneşi articole din metale comune, boilere, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate,materiale electrice si parti ale acestora, mobilier medico-chirurgical, jucarii si jocuri, marfuri si produse diverse.

Import : Romania a importat in 2011 peste, moluste si crustacee, grasimi si uleiuri de origine animalasau vegetala, extracte tanante sau colorante, materiale plastice si articole din material plastic, cauciuc

si articole din cauciuc, ilustrate, imprimate, carti si ziare, cupru si articole din cupru, produse din fonta,fier sau otel, masini si dispozitive mecanice, masini, aparate, materiale electrice si parti ale acestora,instrumente si aparate fotografice, peste, crustacee moluste, biciclete si accesorii, produse ceramice sidin sticla, marfuri si produse diverse.

I. INFORMATII UTILE

Ambasada Romaniei in Singapore1 Claymore Drive, Orchard Towers#08-10, Singapore 229594Tel: +65 6735 5023; 6735 5025Fax: +65 6735 5021E-mail: [email protected]

Biroul de Promovare Comercial Economica (BPCE Singapore)



Tel: +65 6735 5027Fax: +65 6735 5027E-mail: [email protected]

International Enterprise Singapore230 Victoria Street, Level 10,

Bugis Junction Office Tower,Singapore 188024Tel: +65 6337 6628E-mail [email protected]: www.iesingapore.com

Economic Development Board250 North Bridge Road#28-00 Raffles City Tower Singapore 179101Tel: +65 6832-6832Fax: +65 6832-6565E-mail: [email protected]: www.edb.gov.sg

Singapore Chinese Chamber of Commerce and Industry47 Hill Street, #09-00, Singapore 179365Tel: +65 6337 8381Fax: +65 6339 0605Website: english.sccci.org.sg

Singapore Indian Chamber of Commerce and Industry31 Stanley Street, SICCI Building, Singapore 068740Tel: +65 6222 2855; 6222 2505Fax: +65 6223 1707E-mail: [email protected]: www.sicci.com

Singapore International Chamber of Commerce and Industry6 Raffles Quay, #10-01, Singapore 048580Tel: +65 6500 0988Fax: +65 6224 2785

Website: www.sicc.com.sgSingapore Business Federation10 Hoe Chiang Road, #22-01, Keppel Towers,Singapore 089315Tel: +65 6827 6828Fax: +65 6827 6807Website: www.sbf.org.sg

Singapore Manufacturers’ Federation2 Bukit Merah Central #03-00, SPRING Singapore Building

Singapore 159835Tel: +65 6826 3000Fax: +65 6826 3008E-mail: [email protected]



Website: www.smafederation.org.sg

Singapore Eurocham350 Orchard Road, #19-06 Shaw HouseSingapore 238868Tel: +65 6836 6681

Fax: +65 6737 3660E-mail: [email protected] www.eurocham.org.sg

Association of Small and Medium Enterprises167 Jalan Bukit Merah, Tower 4, #03-13,Singapore 150167Tel: +65 6513 0388Fax: +65 6513 0399E-mail: [email protected]: www.asme.org.sg

Martie 2012

indrumar afaceri singapore

Documents