Încrengătura annelida

7/23/2019 Încrengătura ANNELIDA

http://slidepdf.com/reader/full/increngatura-annelida 1/7

Încrengătura ANNELIDA (gr. annulus =inel)

Acestă încrengătură cuprinde viermii inelaţi, marini, dulcicoli, de sol(edafici) şi forme parazite. Anelidele au corpul format dintr-o succesiune de inele

identice sau segmente, numite metamere. Au sau nu apendici perechi numite parapode, cu rol in deplasare (ambulatoare) , respiraţie sau tactil.

unt metazoare triploblastice cu simetrie bilaterală, la care mezodermulformează cavităţi închise, motiv pentru care se numesc şi celomate. !le reprezintă

un nod filogenetic important în scara evolutivă, fiind un grup foarte vechi deanimale (cca."## milioane ani), la care metameria a apărut mai recent ($"#

milioane ani). Anelidele sunt în egală măsură protostomieni% blastoporul coincidecu gura la animalul adult şi nu va da anusul.

Clasificare:Clasa Polichaeta

reprezentant % Nereis diversicolor

Clasa Oligochaeta

reprezentant% Lumbricus terrestris

Clasa Hirudinea ( Achaeta) reprezentant% Hirudo medicinalis

Sistemul nervos de tip scalariformeste format din %

- o pereche de ganglionicerebroizi

- un inel periesofagian- un lanţ ganglionar ventral, situat

sub tubul digestiv, motiv pentrucare se mai numesc

hiponeurieni.Organele de simţ sunt reduse, unelespecii av&nd ochi, peri tactili (cheţi).Tubul digestiv este complet, cuorificiu bucal şi anal, simplu,rectiliniu.Sistemul circulator este închis.'ncaracter important este prezenţahemoglobinei dizolvate.!creţia se

realizează prin intermediulmetanefridiilor.Reproducerea. eele sunt separate,dar eistă şi specii hermafrodite. n

cursul dezvoltării, apare larvatrocoforă (fig. *+)

ig.*+ arva trocoforă

Celomul şi metameriae măsura constituirii

mezodermului, la larva trocoforă



(fig. **) fenomenul este însoţit de ofragmentare regulată a acestuia./eziculele celomice vor antrenadiferenţierea entităţilor repetabile%

metamere, numite şi segmente sausomite. 0etamerele au o anatomiecaracteristică.

'n segment metamer estealcătuit dintr-o pereche de vezicule

celomice, o pereche de nefridii, o pereche de ganglioni nervoşi uniţitransversal prin comisuri, o perechede epansiuni laterale (apendice)

numite parapode, elementemusculare (musculatură somaticălongitudinală) şi elemente vasculare(fig.**, *1).

.

ig. **. arva trocoforă

imitele eterne ale fiecăruimetamer sunt vizibile datorită unor despărţituri tegumentare inter-segmentare, fiecare nefridiestrăbăt&nd două metamere succesive.eretele de la periferie sausomatopleura veziculelor celomicecăptuşeşte musculatura somatică2

peretele intern sau splahnopleuraînveleşte vasele de s&nge dorsal şiventral , tubul digestiv şi sistemulnervos. ereţii celor două vezicule

ale aceluiaşi metamer formează în plan sagital mezenterul. ereţiicelomici a două metamere succesivese alipesc pentru a forma unultransversal. /eziculele celomice laolichete dar şi la 3ligochete închidun lichid celomic care conţineelemente figurate şi asigură funcţii

importante% de susţinere hidrostatică,de locomoţie, de ecreţie.Animalul metameric este

constituit prin repetarea în lungul



aei corpuluia unor elementeidentice numite metamere, la care seadaugă% un prostomium anterior care

poartă organele senzoriale şi un pigidium posterior la nivelul căruiase găseşte anusul.



Clasa Polichaeta (Polichete)(gr. polys =mulţi; cheti =păr)

4lasa polichetelor cuprinde anelide prevăzute cu peri chitinoşi.

0orfologia la Nereis (fig. *1)

ig. *1. 0etameria la Nereis

Nereis diversicolor face parte din 3rdinul Errantia (gr. errare5 a umbla). 6ura este localizată pe primulmetamer care poartă numele de peristomium. 7ubul digestiv este metamerizat, comun ansamblului desegmente iar perechile de ganglioni nervoşi sunt legate de la un metamer la altul prin conective, sistemulfiind numit scalariform. e poate spune că la olichete se înregistrează un debut de cefalizarecorespunzătoare unirii c&torva metamere. a Nereis diversicolor peristomium-ul este format prin sudarea

primelor două metamere. 4orpul este de dimensiunile unei r&me, viu colorate de unde vine şi numele. 4orpuleste cilindric, uşor turtit dorso-ventral. 8e remarcat la această specie este prezenţa organelor senzoriale foartedezvoltate ( antene, palpi, ochi).9egiunea cefalică este formată din două segmente%- prostomiul, alungit, la baza căruia se găsesc 1 ochi, iar în partea anterioară are + antene (tentacule). elaturile prostomiumului se găsesc cei + palpi cu rol senzitiv.- peristomiul lăţit, format din segmentul bucal unit cu primul segment somatic. e partea ventrală a

peristomiului se găseşte gura iar pe marginea ei sunt 1 ciri tentaculari, lungi, cu rol senzitiv. rin devaginareafaringelui musculos se formează o trompă eertilă, prevăzută cu ţepi. e partea posterioară, faringele este

prevăzut cu fălci chitinoase zimţate, care prin devaginare a:ung în regiunea cefalică.a Anelide şi mai ales la olichete, sunt caracteristice parapodele-nişte formaţiuni apendiculare tegumentarelaterale, o pereche pentru fiecare metamer. Aceste parapode intervin în locomoţie.a olichete, organele genitale sunt bine definite. rodusele seuale mascule sau femele se dezvoltă înstr&nsă legătură cu învelişul peritoneal al celomului şi cad precoce, sub formă de spermatogonii sau ovogoniiîn lichidul celomic. 0aturarea este lentă. eele sunt separate. n absenţa conductelor genitale, gameţii sunteliberaţi prin ruperea tegumentului sau prin anus. n cazurile în care un pavilion genital se deschide în celom,aproape de nefridii, acestea din urmă asigură evacuarea produselor seuale.

Clasa Oligochaeta (Oligochete)(gr. oligos =puţini; cheti ,

chaitos =păr)



'nul dintre caracterele principale ale acestei clase este lipsa parapodelor şi numărul foarte redus de peri, de unde le vine şi numele de 3ligochete. 8in această clasă fac parte r&mele, dintre care Lumbricus

terrestris este una dintre cele mai răsp&ndite forme.

Fig. 35. Lumbricus terestris-r&ma

Morfologie externă. 9&ma este un vierme cilindric uşor turtit dorso-ventral, cu dimensiuni de p&nă la *#cm, ecepţional ;<# cm. egmentaţia corpului este homonomă, caracter general pentru oligochete. =ndiferentdacă vorbim de formele acvatice sau de cele tericole, mişcarea se realizează activ prin ondulaţii. a r&ma

adultă, în regiunea anterioară a corpului este o îngroşare numită clitelum (fig.*$).rostomiul sau lobul cefalic este redus, lipsit de ochi, tentacule sau palpi. eristomiul nu are

prelungiri iar anterior lui se deschide orificiul bucal.7oate segmentele corpului sunt lipsite de parapode, dar au c&te < peri dispuşi în 1 perechi, latero-dorsale şilatero-ventrale. erii scurţi, îndreptaţi către înapoi servesc ca puncte de spri:in la înaintarea prin galeriile din

păm&nt. e părţile ventrale ale segmentelor, ecept&nd primele 1 segmente şi ultimul segment, se găseştec&te un por ecretor iar între segmentele>?;$ se află + orificii ale receptaculelor seminale, apoi orificiilegenitale femele şi mascule.Organiaţia internă. 7egumentul este lipsit de cili şi acoperit de o cuticulă vascularizată, adaptatărespiraţiei tegumentare. ătura musculo-cutanee are aceeaşi constituţie ca la polichete, fiind muşchi circularişi longitudinali dispuşi în benzi. egmentele sunt net separate prin diafragme. =ntestinul prezintă un pliuînfundat în lumenul intestinal @ tiflosolis, care măreşte suprafaţa de absorbţie, compens&nd sărăcia însubstanţe nutritive a hranei (păm&nt cu particule alimentare). !piteliul intestinal ciliat, conţine şi celuleglandulare care secretă fermenţi digestivi.!paratul respirator. u eistă la r&mă. 9espiraţia se face prin tegumentul vascularizat şi prin eliminarealichidului celomic prin porii dorsali.!paratul circulator. rintre inelele vasculare metamerice care leagă vasul longitudinal dorsal şi vasullongitudinal ventral, se remarcă prezenţa a $ inele vasculare care încon:oară esofagul în segmentele "?;;.Aceste inele au lumen larg şi pereţi musculoşi, se contractă ritmic, împing&nd s&ngele, motiv pentru care aufost numite Binimi pulsatileC. &ngele este roşu datorită hemoglobinei, dar conţine şi globule albe cu rolfagocitar.!paratul excretor este reprezentat de metanefridii @ c&te o pereche pentru fiecare segment, cu ecepţiacelor de la etremităţi. efridiile sunt constituite dintr-o parte anterioară, (ca o p&lnie) ciliată, numită

nefrostom, urmată de un canal ecretor (tubul nefridian)care străbate diafragmul ce separă + segmente, treceîn segmentul următor şi se deschide la eterior prin porul ecretor, nu înainte de a descrie o dilatare- veziculaecretoare.



Sistemul nervos este de tip gangliopnar scalariform ca şi la ereis, dar este mai puţin dezvoltat din cauzalipsei organelor de simţ din regiunea cefalică şi a parapodelor. 6anglionii cerebroizi sunt situaţiîn segmentul*, legaţi printr-un inel periesofagian de lanţul ganglionar ventral metamerizat, format dintr-o pereche deganglioni în fiecare segment, legaţi între ei prin conective şi comisuri.Organele de simţ sunt slab dezvoltate datorită modului de viaţă. 3chii lipsesc, dar r&mele percep totuşilumina cu a:utorul celulelor senzitive din epidermă, av&nd o reacţie negativă la lumină.Reproducerea se face în general pe cale seuată şi spre deosebire de polichete, oligochetele sunthermafrodite cu fecundaţie încrucişată.

Aparatul genital mascul este format din 1 testicule situate în segmentele ;#-;;. /eziculele seminale(* perechi) sunt situate în segmentele >-;* şi servesc ca rezervoare spermatice dar şi proceselor despermatogeneză. 8in veziculele seminale sperma trece în cele 1 canale eferente care se unesc în + canaledeferente situate lateral şi care se deschid pe partea ventrală a segmentului.;$, la nivelul papilelor genitalemascule.(fig.*1). Aparatul genital femel este reprezentat prin% + ovare mici, situate pe segmentul ;*2 + receptaculeovulare, + oviducte continuate cu un canal care se deschide la nivelul papilelor genitale femele de pesegmentul ;1. 9eceptaculele seminaleîn număr de 1 sunt situate c&te o pereche în segmentele > şi ;#, cu rolde a înmagazina sperma de la individul partener. u eistă autofecundare. 8eşi hermafrodite, r&mele se

împerechiază. 8ezvoltarea ontogenetică are loc în interiorul coconului, (lipsind larva trocoforă) din care ieseîn final un singur individ.Tubife tubife @ este o specie comună în m&lul p&raielor, unde formează p&lcuri roşii de mii ded indivizi culungimi cuprinse între +şi < mm. tau înfipţi cu etremitatea anterioară în m&l,iar etremitatea posterioarăliberă, este în continuă mişcare.4uloarea lor este roşie, din cauza hemoglobinei dins&nge, prin intermediulcăreia reuşesc să fieze chiar şi cantităţile mici de oigen din apele în care s-au adaptat să trăiască. Aceştiviermi sunt consumaţi cu plăcere de peştii bentonici, dar şi de peştişorii de acvariu.

Clasa Achaeta (Hirudinee)(gr. a =fără; cheti, chaitos =păr)

unt animale prădătoare sau ectoparazite, de apă dulce sau marină, cu corpul aplatizat. e mai numesclipitori. osedă totdeauna un număr fi şi puţin dezvoltat de segmente, dintre care primele fuzionează pentrua forma nişte ventuze cu a:utorul cărora se fiează şi sug. unt lipsite de parapode şi cheţi. 8ezvoltarea lor este directă. Au ca particularitate prezenţa unor diverticule sau lacune şi sinusuri gastrice în careînmagazinează s&ngele prizat de la gazdă, care poate constitui rezervă de hrană pentru + ani, greutateacorpului ei cresc&nd de 1-$ ori după sugerea a ;#-;$ cmc de s&nge.9eprezentant- Hirudo medicinalis @ lipitoarea, trăieşte în apele dulci, lacuri, este un parazit temporar care sehrăneşte cu s&ngele cald al mamiferelor. uprafaţa eternă a tegumentului este împărţită în ;#; inele, caremaschează metameria corpului. Hirudo medicinalis prezintă ** segmente. a partea anterioară este o ventuzăîn mi:locul căreia se află orificiul bucal, la partea posterioară are o ventuză posterioară cu aspect discoidal(fig.*D).



ig.*D. Hirudo medicinalis- lipitoare

!iscicola geometra este o lipitoare cu trompă devaginabilă şi un sistem cu diverticule gastrice pentruînmagazinarea s&ngelui supt de la gazdele lor, specii de ciprinide dulcicole pe care le parazitează în număr mare.

Încrengătura annelida

Documents