Încălzirea globală

11
Încălzirea Încălzirea Globală Globală Riscăm să ne Riscăm să ne pierdem pierdem Pământul Pământul Elevi Dîrpeş Ionuţ Duţă Adrian

Upload: aaralyn

Post on 14-Jan-2016

69 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Încălzirea Globală. Riscăm să ne pierdem Pământul. Elevi Dîrpeş Ionuţ Duţă Adrian. Clima se schimbă. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Încălzirea Globală

Încălzirea GlobalăÎncălzirea Globală Riscăm să ne pierdem Riscăm să ne pierdem

PământulPământul

Elevi Dîrpeş Ionuţ

Duţă Adrian

Page 2: Încălzirea Globală

Clima se schimbăClima se schimbă

Clima este în continuă schimbare din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Dacă însă până în ultima sută de ani schimbările se datorau în exclusivitate unor cauze naturale, în prezent factorul antropic are o importanţă foarte mare în acest proces. Nimeni nu poate spune foarte clar care este partea care se datorează omului şi care naturii în momentul de faţă.

Page 3: Încălzirea Globală

Co2, un pericol tot Co2, un pericol tot

mai mare mai mare Dintre toţi factorii care influenţează clima, se pare că cel de care trebuie ţinut seama în cel mai înalt grad este acela al emisiei de CO2 în atmosferă, datorită efectului de seră produs Concluzia care poate fi trasă foarte uşor este că actuala încălzire nu este determinată de o intensificare a activităţii solare, dar este în strânsă corelaţie cu emisia de dioxid de carbon.

Page 4: Încălzirea Globală

Dioxidul de carbon

Dioxidul de carbon este cel mai important gaz, care cauzează efectul de seră (cu o pondere de cca. 50% din efectul de seră antropogen). Conform raportului IPCC din 2008, începând cu anul 1750 a avut loc o creştere a concentraţiei de CO2 din atmosferă cu 31%. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili.

Page 5: Încălzirea Globală

 CH4 Gaz metan

Din 1750, concentraţia de gaz metan din atmosferă a crescut cu 151% , fiind în continuare în creştere (raportul IPCC din 2001). Moleculele de gaz metan au o mare capacitate de a absoarbe căldura, ceea ce înseamnă că şi concentraţiile mai slabe au o contribuţie importantă în ceea ce priveşte efectul de seră.

 Formare

Gazul metan se formează prin descompunerea bacteriană a materialului organic în condiţii anaerobe (în lipsa oxigenului). Surse naturale:-zone mlăştinoase -animale, de ex. termite (termitele digeră lemnul cu ajutorul unor bacterii ce produc metan), rumegătoare  

Surse antropogene: Câmpuri de orez creşterea animalelor (bacteriile din stomacul unei vaci produc zilnic aprox. 100 de litri de metan) gropile de gunoi, exploatarea şi transportul gazelor naturale minele de cărbuni, deşeurile, reziduurile menajere

Page 6: Încălzirea Globală

  N2O  Protoxid de azot, gaz ilariantN2O  Protoxid de azot, gaz ilariant Protoxidul de azot este de 300 de ori mai eficient în crearea efectului de seră decât CO2.

 Formare

se formează în principal prin transformarea microbiana a azotului din sol. Producţia de N2O intensificată prin influenţa antropică poate fi explicată prin pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în soluri, mai ales prin agricultură, industrie şi circulaţie rutieră.

 Descompunere

Prin reacţii fotochimice în stratosferă.

N2O face parte din categoria gazelor inerte în troposferă,dar nocive în stratosferă, din cauza efectului său catalitic în cadrul unor reacţii fotochimice, ce dezvoltă radicali activi care atacă pătura de ozon.

Page 7: Încălzirea Globală

 FCKW  Hidrocarburi fluorurate şi clorurate, hidrocarburi complet halogenate

Toate FCKW sunt substanţe pur sintetice (nu există în natură). Ele nu sunt doar gaze ce produc efectul de seră, ele sunt responsabile mai ales pentru descompunerea stratului de ozon, „scutului nostru protector anti-UV”, din stratosferă. Ca urmare a măsurilor luat prin Protocolul de la Montreal, concentraţiile de FCKW nu au mai crescut, din fericire, din 1996, aflându-se chiar pe o pantă descendentă.

 Surse FCKW -aerosoli (în spray-uri), spumă şi substanţe izolatoare substanţe frigorifice la frigidere şi instalaţii de răcire dizolvanţi şi produse de curăţare  Descompunere    

Numai prin fotoliză în stratosferă, la care atomii de clor produşi induc descompunerea ozonului. H-FCKW  Hidrocarburi fluorurate şi clorurate halogenate parţial HFC  Hidrocarburi halogenate parţial FKW  Hidrocarburi fluorurate PFC  Hidrocarburi perfluorurate

Acestea sunt folosite în mare parte ca substituenţi pentru FCKW, deoarece nu distrug stratul de ozon. Ele produc însă efectul de seră. Concentraţiile lor în atmosferă sunt deocamdată încă în creştere.

Page 8: Încălzirea Globală

 SF6 Hexafluorura de sulf

Acesta este un gaz foarte inert la reacţii, din acest motiv fiind folosit la instalaţiile de înaltă tensiune din industria grea, ca gaz de umplere la geamurile cu izolare fonică şi la anvelopele de maşină. SF6 este gazul cu cel mai înalt potenţial de producere a efectului de seră. O tonă de SF6 poluează atmosfera într-o măsură care corespunde cca. 23.900 de tone de CO2.

Page 9: Încălzirea Globală

 O3 Ozonul

Eficient în producerea efectului de seră şi, în concentraţii ridicate mai ales, toxic, ozonul se găseşte în partea inferioară a troposferei (aproape de sol). El se formează, pe de-o parte pe cale naturală, fiind însă produs în troposferă şi prin reacţiile fotochimice din emisiile rezultate din traficul rutier.

 Observaţie:

Deasupra aglomerărilor urbane cu o densitate mare a emisiilor de oxizi de azot – noxe, monoxid de carbon CO şi legături organice efemere, pot avea loc, în condiţii de soare puternic (presiune ridicată, vara), tot mai des, poluări grave cu ozon (smog de vară).

Stratul de ozon: Ozonul, aflat în apropierea suprafeţei pământului, intensifică efectul de seră şi afectează – atunci când se transformă în de smog de vară – sănătatea oamenilor, nu trebuie confundat cu ozonul care se regăseşte în stratosferă, şi care joacă acolo un rol important pentru menţinerea vieţii pe Pământ.  Ca strat, ozonul creează un scut împotriva radiaţiilor UV emise de soare.

Page 10: Încălzirea Globală

Prognoza emisiilor unor gaze cu efect de sera în Mehedinţi (Gg CO2 echivalent/an)) 

  2000 2006 2010

Scenariul de referinta

Emisii totale de CO2

162334,8 187794,0 228535,7

Emisii totale de CH4

33531,4 36740,0 43125,0

Emisii totale de N2O

8480,0 10240,0 12704,0

Emisii totale 204345,8 234774,0 284364,7

Scenariul minim

Emisii totale de CO2

158445,9 178926,0 201447,5

Emisii totale de CH4

33445,0 33712,0 36368,0

Emisii totale de N2O

81280 9024,0 10112,0

Emisii totale 200019,0 221662,0 247927,5

Scenariul maxim

Emisii totale de CO2

150807,9 156432,0 167655.5,0

Emisii totale de CH4

32879,0 32164,0 32227,0

Emisii totale de N2O

7744,0 7904,0 8256,0

Emisii totale 191430,9 196500,0 209138,5

Page 11: Încălzirea Globală