8/18/2019 În Societatea Moldovenească Actuală

1/3

În societatea moldovenească actuală, ca şi în alte ţări din Europa, există multipleinegalităţi/disparităţi între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, în viaţa publică şi în viaţa privată.Chiar dacă statutul femeii în societate sa schimbat considerabil în comparaţie cu deceniileanterioare, totuşi, femeile şi bărbaţii nu au aceleaşi şanse sub aspectul traseului educaţional şi

 profesional sau al vieţii de familie. !ptînd pentru o perspectivă critică în raport cu abordărilecare susţin naturali"area dominaţiei masculine, pornesc de la premisa argumentativă căasimetriile şi inegalităţile de gen sunt construite social, fiind generate şi susţinute prin mentalităţişi mecanisme socioculturale conservatoare, care menţin rolurile tradiţionale şi stereotipurile degen, restricţion#nd astfel alegerile, oportunităţile, de"voltarea şi participarea femeilor la viaţasocială şi profesională$. În acest sens, acest articol lansea"ă o serie de problemati"ări în legăturăcu tema pusă în discuţie%  În ce măsură modele de socializare de gen oferă şanse egale dedezvoltare personală şi profesională pentru ambele genuri? Sunt politicile publice dindomeniul educaţiei, familiei, muncii şi protecţiei sociale sensibile la dimensiunea de gen şi lamecanismele socioculturale care transformă diferenţele de sex în inegalităţi de gen, generând  premisele discriminării indirecte?

Socializarea de gen. Diferenţieri, ierarhizări şi inegalită i construite socialț

&rgumentarea ce urmea"ă se centrea"ă pe ideea că socializarea de gen diferenţiată/stereotipă,dihotomică şi asimetrică induce un dezechilibru de putere în relaţiile de gen, produce disparităţisociale, generea"ă abu"uri şi predispune la diferite forme de discriminare sau violenţă 'fi"ică sau(simbolică)*+ în relaţiile de gen şi în special la adresa fetelor/femeilor, reduc#nd considerabilegalitatea de şanse în de"voltare pentru cele două genuri. a o anali"ă mai atentă arepre"entărilor de gen, a normelor şi valorilor transmise în procesul de sociali"are diferenţiatăobservăm că trăsăturile, rolurile, status-urile sociale sunt proiectate şi valorizate diferit pentru

cele două genuri. -odelele de masculinitate şi feminitate acceptate social sunt construite înmanieră dihotomică, urm#nd axele  public-privat , activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependenţă, raţional-emoţional ,  subiect-obiect   şi grupea"ă caracteristici asimetrice, inegalvalori"ate social. răsăturile asociate modelelor de feminitate sunt slab valori"ate social înraport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standarduniversal. 0etelor/femeilor li se prescrie să fie ascultătoare, supuse, decorative, pasive,dependente, centrate pe gri1a faţă de celălalt, dictată de etica sacrificiului şi a dăruirii de sineşi/sau să fie preocupate de propria corporalitate, atractivitate şi sexualitate. 0ormulate în registrulopus, al trăsăturilor (forte), ce definesc afirmarea de sine, autonomia şi competenţa, prescripţiileşi expectanţele sociale adesate băieţilor/bărbaţilor îi formea"ă în sensul acumulării şi consolidării puterii, al performanţei sociale şi profesionale, întrun reflex al definirii şi asumării proprieiidentităţi. oţi agenţii sociali"atori, în forme şi proporţii diferite, converg în transmitereamodelelor de feminitate/masculinitate diferenţiate şi generatoare de inegalităţi construite social.2tudiile cu privire la dimensiunea de gen a educaţiei în 3om#nia4 arată că sistemul educaţional românesc, privit prin prisma componentelor sale, este profund conservator şi discriminator în privinţa genului. &ceste studii au în atenţie indicatori calitativi şi cantitativi 5, care arată căînvăţăm#ntul rom#nesc 'de toate gradele+ perpetuea"ă stereotipurile conservatoare de gen şicaracteristicile modului de educaţie patriarhal/inegalitar, chiar şi după două"eci de ani dereformare şi moderni"are, prin faptul că% (a) produce îndoctrinare de gen (educaţia ghidează

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn2http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn2http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn3http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn4http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn5http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn6http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn3http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn4http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn5http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn6http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11-Hurubean.php#_ftn2

8/18/2019 În Societatea Moldovenească Actuală

2/3

comportamentul în funcţie de se şi consideră rolurile feminine ca inferioare)! b) ignoră

educaţia pentru viaţă privată, handicapând absolvenţii băieţi în autonomia pe această zonă şi

întărind mentalitatea că fetele sunt predestinate să fie servitoare neplătite! c) curricula actualădescura"ează intelectual şi social absolventele prin lipsa modelelor de reuşită feminină, prin

lipsa conştiinţei participării femeilor la istorie (inclusiv la cea a luptei pentru drepturile lor)! d)

curricula ignoră eperienţele femeieşti (graviditatea, naşterea, creşterea copiilor, îngri"irea) saule tratează ca triviale şi derizorii)! e) bărbaţii sunt trataţi ca normă pentru umanitate şi reper de

 performanţă! f) femeile sunt slab educate pentru propriile lor drepturi la libertate şi

autoafirmare6.)

În ceea ce priveşte educaţia şcolară, raportată la criteriul gen/inegalităţi de gen sunt două tendinţeimportante care trebuie semnalate, cu at#t mai mult cu c#t acestea par contradictorii la primavedere% pe de o parte, studiile arată că, at#t la nivel european c#t şi mondial, numărul fetelor integrate în sistemul şcolar de toate gradele a crescut în ultimul secol şi mai ales în ultimeledecenii, comparativ cu perioada în care acestea erau private de dreptul la educaţia şcolară. 7easemenea, fetele înregistra"ă un ascendent în raport cu băieţii în ceea ce priveşte reuşita şcolară

şi accesul în înv#ţăm#ntul superior. 8e de altă parte, se păstrea"ă o inegalitate ma1oră şi undecala1 vi"ibil între fete şi băieţi în privinţa orientării şcolare şi profesionale, de astă dată înavanta1ul net al băieţilor 9. &stfel, sociali"area diferenţiată se regăseşte în "ona orientării şcolare şi profesionale, în forma direcţionării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate aşa"is feminine sau masculine, fetele fiind adesea orientate către po"iţii subordinate şi domenii: careimplică gri1a faţă de celălalt, relaţionarea şi comunicarea 'domenii şi profesii legate de educaţie,sănătate, asistenţă social, ştiinţe umaniste etc.+, mai slab valori"ate social şi economic, în timp ce băieţii sunt formaţi pentru competiţie, pentru performanţă publică şi profesională, fiinddirecţionaţi preponderent spre profesii cu statut social înalt şi independenţă economică 'filieretehnice şi ştiinţifice de excelenţă, inginerie, afaceri etc.+. ;ăieţii sunt sociali"aţi av#nd la ba"ă principiul (celui care aduce banii în casă), iar fetele sunt educate în vederea asumării, cu

 prioritate, a condiţiei maritale şi materne, respectiv a exercitării, aproape în exclusivitate, arolurilor de îngri1ire 'copii, bătr#ni, persoane dependente din familie+ şi a muncii domenstice,neremunerate. 7e"avanta1ele sociali"ării diferenţiate şi asimetrice sunt observabile la nivelulcarierei femeilor care, comparativ cu cea a bărbaţilor, este mult mai frecvent limitată,fragmentată şi fr#nată de (bariere invi"ibile) 'aşanumitul (plafon de sticlă)/ glass ceiling +.0oarte puţine dintre mesa1ele/modelele transmise fetelor prin agenţii de sociali"are le indicăopţiuni socioprofesionale (atipice) pentru femei 'prin raportare la norma general acceptată+ şitraiectorii în care independenţa şi asumarea unor po"iţii subiect să fie prioritare. Însuşi gestuladministrativ de schimbare a numelui prin maria1, devenit (banal)/)normal) princonvenţionalitatea sa, însoţit de schimbarea apelativului (domnişoară) în (doamnă), indicămaniera diferenţiată/inegală de construcţie a identităţii de gen pentru femei, care prin acesteritualuri sociale devin (bunuri de schimb simbolic) trec#nd, astfel, din (proprietatea) şi protecţiatatălui/a familie de origine în cea a soţului

8/18/2019 În Societatea Moldovenească Actuală

3/3

 >oile realităţi sociale şi profesionale cer  fleibilizarea rolurilor  şi translaţia dinspre un model  patriarhal  de sociali"are şi relaţionare de gen, ba"at pe valori"area inegală/ierarhi"area genurilor,încă dominant în multe societăţi europene, spre un model partenerial , construit pe flexibili"arearolurilor de gen şi valori"area egală a acestora, ca şi a atributelor, a capacităţilor/competenţelor sociale şi profesionale feminine şi masculine, pe echilibru şi egalitate/echitate în relaţiile de gen.

&ccept#nd ideea că masculinitatea şi feminitatea nu sunt un dat natural imuabil şi strictdeterminate biologic, ci sunt roluri sociale învăţate/dob#ndite, susţinem implicit ideea că acesteroluri au o dinamică generată sociocultural şi pot fi schimbate, mai ales dacă se dovedesc a fidiscriminatorii. &ceastă evoluţie este posibilă atunci c#nd agenţii sociali"ării ? în principalfamilia şi şcoala ? sunt deschişi schimbării/moderni"ării şi transmit noi expectanţe de genrol,oferind libertatea opţiunii şi negocierii, în funcţie de care fetele/băieţii, femeile/bărbaţii săşi poată construi identitatea de gen şi traiectoria socioprofesională în concordanţă cucaracteristicile şi opţiunile personale şi nu doar în raport cu presiunile sociale.