Chemarea( vocatia) succesorala.Temeiul vocatiei succesorale difera in functie de tipul mostenirii. Alaturi de capacitatea succesorala, de nedemnitate, de exheredare, ultimele doua fiind conditii particulare pentru mostenirea legala, mostenitorul legal, de asta data ca si cel testamentar, trebuie sa aiba temei spre a veni la mostenire, sa aiba o chemare (vocative) succesorala, data de acest temei.Pentru mostenirea legala, acest temei este legea( nu relatia sau legatura de rudenie). Pentru mostenirea testamentara temeiul vocatiei succesorale este conferit de liberalitatea mortis causa a lui decuius- testamentul.Cateva cuvinte cu privire la specificul( particularitatile) vocatiei succesorale legale fata de vocatia succesorala testamentara.Spre deosebire de chemarea la mostenire in temeiul testamentului in cazul vocatiei succesorale legale se distinge intre vocatia legala generala si vocatia legala concreta( efectiva). Au vocatie succesorala legala generala toate persoanele pe care de principiu legea le cheama la mostenire si anume intr-o formulare generala, rudele lui decuius in linie dreapta la infinit iar in linie colaterala pana la gradul IV inclusive si sotul supravietuitor.Vocatie concreta insa vor avea numai acela/ aceeia dintre mostenitoriii legali cu vocative generala care au prioritate de venire la mostenire, ca urmare a aplicarii principiilor generale ale devolutiunii sccesorale legale (tinand seama desigur si de exceptiile de la aceste principia).Devolutiune= determinarea ordinii succesorale.In cazul vocatiei succesorale testamentare aceasta este intotdeauna concreta, efectiva,distinctia din cazul vocatiei legale nu are aici relevant.Pe de alta parte daca vorbim de mostenirea legala, singurii mostenitori legali care au mereu vocative generala dublata de una concreta este sotul supravietuitor( aceste neputand fi inlaturat de la succesiune de vreo ruda in grad succesibil a sotului decedat, este adevarat insa ca nici sotul viu nu poate inlatura un asemenea mostenitor legal, ruda cu defunctul ci vine in concurs cu aceasta la mostenire.In cazul mostenirii testamentare totdeauna legatarul are vocative concreta.Devolutiunea succesorala legala. Principii generale.Prin devolutiune succesorala se intelege determinarea persoanei chemate sa mosteneasca averea unei personae decedate. Determinarea lor poate fi facuta de lege, de testator sau prin contract( donatie de bunuri viitoare).Poate fi : Legala; Testamentara; Contractuala.Mijloace tehnice folosite pentru determinarea mostenitorilor legali.In temeiul legii au vocative succesorala rudele defunctului din casatorie, din afara ei sau din adoptie, sotul supravietuitor si in lipsa acestora statul.Rudele sunt fie in linie dreapta fie in linie colaterala.O trasatura fundamental a devolutiunii legale a mostenirii este reciprocitatea vocatiei succesorale.Daca rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire, nu inseamna ca toate vor veni deodata la mostenire si nici ca vor veni la mostenire ricat de indepartate ar fi.Pentru determinarea ordinii venirii rudelor la mostenire legea foloseste doua mijloace tehnice:1. Clasa( ordinal) de mostenitori;2. Gradul de rudenie.Clasa de mostenitori reprezinta un grup de rude ale defunctului care vin la succesiune intr-o anumita ordine fata de alt grad de rudenie. Codul Civil are 4 clase:a. Clasa descendentilor in linie dreapta: copii, nepoti, etc.b. Clasa mixta, pentru ca ea cuprinde rude din ambele linii( ascendenta si colaterala): Clasa ascendentilor privilegiatai: parintii defunctului; Clasa colateralilor privilegiati: fratii, surorile si descendentii lor.c. Clasa ascendentilor ordinari- ceilalti asecendenti fara cei privilegiati( bunici)d. Clasa colateralilor ordinari- colateralii pana la gradul IV inclusive( unchi, matusi, veri primari).Gradul de rudenie- distinctia dintre 2 rude masurata pe linia legaturii de rudenie dupa numarul nasterilor intervenite.Rudele in linie dreapta sunt chemate la mostenire la infinit, iar colateralii pana la gradul IV inclusive.Art. 676 Cod Civil consacra vocatia succesorala si pentru colateralii pana la gradul XII inclusive. Vocatia succesorala in linie colaterala a fost restransa pana la gradul IV inclusive prin legea din 28 iulie 1921- impozitul progresiv pe succesiune.Principii generale ale devolutiunii succesorale legale. Exceptii de la aceste principii.Exista 3 principii:1. Mostenitorii legali sunt chemati la mostenire in ordinea claselor de mostenitori;2. In cadrul aceleasi clase rudele in grad mai apropiat le inlatura pe cele in grad mai indepartat( se numeste si principiul proximitatii gradelor de rudenie in cadrul aceleasi clase);3. In cadrul aceleasi clase rudele in grad egal mostenesc in parti egale.Exceptii de la primul principiu.Sotul supravietuitor al defunctului care desi nu apartine nici unei clase de mostenitori vine la mostenire in concurs cu fiecare clasa. Sotul supravietuitor nu inlatura dar nici nu poate fi inlaturat de rudele defunctului indifferent de clasa din care fac parte.Sotul supravietuitor are dreptul la o parte din mostenire care variaza dupa clasa de mostenitori cu care vine in concurs.Exceptii de la principiul 2.Exista doua exceptii:1. In cadrul clasei a 2-a, cea mixta, parintii, desi rude de grad I nu ii inlatura pe fratii si surorile defunctului, desi acestia sunt de grad II, ci vin impreuna la mostenire;2. Reprezentarea succesorala.Exceptii de la principiul 3.Exista doua exceptii:1. Reprezentarea succesorala( impartirea pe tulpini si subtulpini);2. Cazul fratilor si surorilor din casatorii deosebite, cand acestia se mostenesc intre ei.Curs VI

In cazul fratilor din casatorii diferite, desi sunt de grad egal, acestia, atat dupa mama cat si dupa tata vor lua o parte mai mare din mostenire decat cei numai dupa mama sau numai dupa tata.Fratii dupa ambii parinti= buni/ primariFratii dupa tata = consangvini/ consangeni;Fratii dupa mama = uterine.Conform art.674 Cod Civil, mostenirea lasata de fratii defunctului se imparte pe linii in 2 parti egale, corespunzatoare celor 2 linii. Linia paterna si cea materna. Fratii buni vin la mostenire in ambele linii, consangenii numai in linie paterna, cei uterine, numai in linie maternal..A 2-a exceptie este reprezentarea suceesorala prin faptul ca ea determina impartirea pe tulpini si subtulpini si nu pe capete.

5.1. Vocaia la motenire A. Noiune

Pentru ca o persoan s fie motenitor legal nu este suficient ca ea s aib capacitate succesoral i s nu fie nedemn, este necesar ca aceasta s fie chemat de lege la motenire, adic s aib vocaie succesoral legal.Legea confer vocaie succesoral rudelor (inclusiv celor din adopie) celui despre a crui motenire este vorba, soului supravieuitor i statului.Pe lng capacitatea succesoral, vocaia (chemarea) la motenire este cea de a doua condiie pozitiv pe care trebuie s o ndeplineasc o persoan fizic sau juridic ori statul pentru a culege motenirea lsat de defunct[footnoteRef:1]. [1: A nu se confunda vocaia (chemarea) la motenire cu devoluiunea motenirii. Devoluiunea succesoral este determinarea persoanelor chemate s moteneasc patrimoniul unei persoane fizice decedate.]

Cel ce pretinde motenirea poate dobndi vocaie (chemare) succesoral, fie n virtutea legii (dac nu a fost lsat testament ori dac a fost fcut un testament, ns este ineficace), fie n virtutea testamentului lsat de defunct. Legea confer vocaie la motenire rudelor defunctului, soului supravieuitor al defunctului i statului.Vocaia succesoral testamentar poate s aparin, n principiu, oricrei persoane cu capacitate succesoral, testamentul lsat de defunct fiind recunoscut de lege, cu anumite limitri, ca temei al vocaiei la motenire.Din timpurile strvechi i la toate popoarele, motenirea a fost instituia care a rspuns celor mai fireti i legitime tendine ale omului i ale familiei, celor mai vitale interese ale societii. Una din cele mai fireti i legitime tendine ale omului este de a asigura o existen material copiilor, prinilor, soului, celor mai apropiate rude.Legiuitorul romn cheam la motenire rudele apropiate a celui despre a crui motenire este vorba i anume: copiii, nepoii, strnepoii, etc.; prinii, bunicii, strbunicii, etc.; fraii, surorile i descendenii acestora pn la gradul IV inclusiv; unchii, mtuele i verii primari.Vocaia succesoral a acestor persoane este numai general, aceasta nsemnnd posibilitatea de principiu de a moteni bunurile celui care las motenirea. Dar pentru a moteni efectiv, nu este suficient ca persoana dat s fac parte din cercul motenitorilor legali, ci mai este necesar ca aceasta s nu fie nlturat de la motenire de o alt persoan chemat de lege n rang preferabil, care are vocaie legal concret. n scopul stabilirii ordinii de preferin ntre rudele celui care las motenirea, legiuitorul a instituit dou criterii de baz, i anume: clasa sau ordinul de motenitori i gradul de rudenie existent ntre succesibil i defunct[footnoteRef:2] [2: Francisc Deak, op.cit., pag. 57]

B. Vocaia succesoral general i concret

Vocaia la motenire are un neles dublu: a) n sens general desemneaz vocaia potenial (eventual) a unor [footnoteRef:3]persoane de a culege motenirea lsat de o alt persoan (n acest sens se vorbete, de exemplu, despre vocaia succesoral legal a rudelor n linie direct fr limit n grad)[footnoteRef:4]; [3: ] [4: Noiunea de vocaie succesoral general este inaplicabil n materia motenirii testamentare; a se vedea Fr.Deak, op.cit., p.48 i autorii citai ]

b)n sens concret (vocaie concret, util) desemneaz, prin devoluiunea succesoral ca mijloc de selecie acele persoane care vor culege efectiv motenirea lsat de defunct. Vocaia succesoral concret presupune dou condiii:-una pozitiv: vocaia succesoral general;-i una negativ, ce presupune ca persoana n cauz s nu fie nlturat de la motenire de un alt succesibil.De menionat c nici vocaia succesoral general i nici cea concret nu se confund cu aptitudinea general-abstract a unei persoane de a se bucura, n coninutul capacitii sale de folosin, de dreptul de motenire garantat prin art.42 din Constituie. Dreptul de motenire, ca o aptitudine abstract, devine potenial prin intermediul vocaiei succesorale generale i efectiv, prin vocaia concret la motenire[footnoteRef:5]. [5: Pentru profunzimea delimitrilor a se vedea: Fr.Deak, op.cit., p. 48Felurile vocatiei succesorale testamentare. Se poate vorbi de o vocatie succesorala testamentarapotentiala?n cazul motenirii legale, vocaia succesoral poate fi de dou feluri: vocaia succesoral general (potenial) i vocaia succesoral concret (util).Studiind motenirea testamentar ne putem pune ntrebarea dac exist i n acest caz o vocaie potenial i una util. La o prim vedere putem spune c rspunsul este categoric negativ. Totui, dac analizm n amnunt resorturile intime ale mecanismului succesoral testamentar, vom putea observa c acest rspuns categoric poate fi nuanat.Cele dou forme ale vocaiei succesorale sunt acceptate c exist n cazul succesiunii legale. Vocaia succesoral legal general este ndrituirea, n temeiul legii, a unei persoane de a veni la motenirea lsat de o persoan decedat.Cu alte cuvinte i n considerarea prevederilor legii civile, tragem concluzia c n cazul motenirii legale exist un cerc de persoane care sunt poteniali motenitori ai unei persoane decedate. Legea ne spune c acest cerc de poteniali motenitori este format din rude ale defunctului, adic vocaia succesoral legal general se dobndete prin faptul naterii.Pe de alt parte, vocaia succesoral concret este acea vocaie general care a fost limitat prin aplicarea unor principii tehnico-juridice: principiul proximitii clasei de motenitori, ntre motenitorii din diferite clase i proximitatea gradului de rudenie, ntre motenitorii din aceeai clas de rudenie. Astfel se ajunge la o restrngere a persoanelor care vor veni la succesiunea defunctului, deci care au vocaie succesoral concret (util).Revenind la motenirea testamentar, observm c n acest caz, prin testament, defunctul numete una sau mai multe persoane ca legatari i le arat cu exactitate ntinderea drepturilor lor succesorale. Cu alte cuvinte aceste persoane vor dobndi direct vocaie succesoral testamentar concret, fr a mai fi nevoie de a se bucura, n primul rnd de vocaia general.Totui, ne ntrebm ce motive ar putea ndemna pe cineva a institui una sau mai multe persoane ca succesori ai si?Singurul rspuns ar fi acela c testatorul este animat de sentimente de afeciune sau de recunotin fa de acela pe care l numete continuatorul su. Ori persoanele fa de care testatorul nutrete astfel de sentimente pot forma un cerc mai restrns sau mai larg dar, oricum, determinat sau cel puin determinabil.Rezult de aici c n jurul testatorului am putea gsi un cerc de poteniali legatari ai si care, precum membrii de familie, se pot bucura de o vocaie relativ i potenial, altfel spus de o vocaie general.ntr-adevr, n realitate, dac am putea studia fiecare caz n parte am constata c a fi instituit legatar nu este, de cele mai multe ori, o surpriz, persoanele care se vor putea bucura de efectele ultimului act de voin al defunctului fiind cunoscute n fostul anturaj al acestuia.Iat, deci, c pn la un punct, putem vorbi i de vocaie general n cazul motenirii testamentare.Nu e mai puin adevrat, ns, c aici nceteaz eventualele asemnri ntre vocaia legal general i eventuala vocaie testamentar general deoarece, n cazul motenirii legale aceast vocaie general se bazeaz pe prevederi legale de strict interpretare, pe cnd cea testamentar doar pe sentimentele i tririle unei persoane. Avem deci pe de o parte obiectivitate iar pe cealalt parte subiectivitate.De asemenea, n dobndirea caracterului util al vocaiei legale generale suntem ajutai, de asemenea, de prevederi legale exacte, pe cnd, de cealalt parte doar de un raionament sentimental-subiectiv.ncercnd totui o definire, am putea arta cvocaia succesoral testamentar general este beneficiul unei persoane de a fi eligibil, n temeiul unor considerente subiective bazate pe sentimente de afeciune sau recunotin, pentru a veni la motenirea unei alte persoane, prin instituirea sa ca legatar n cadru unui testament valabil ncheiat.De asemenea,vocaia succesoral testamentar concret este ndrituirea unei persoane, n temeiul unui act de ultim voin, de a veni la motenirea lsat de o persoan decedat care a testat valabil n favoarea sa.Observm c, o eventual luare n considerare de ctre doctrin a existentei unei vocaii succesorale testamentare generale este ngreunat i de faptul c testamentul, departe de a fi obligatoriu, este chiar limitat de lege, motiv pentru care o persoan, pentru a institui un legatar trebuie s rspund, n forul su interior, la dou probleme.Astfel, pe de o parte trebuie s gseasc argumentele psihologice intime pentru a se hotr s testeze, iar pe de alt parte pentru a stabili unul sau mai muli legatari din cei care ar putea fi astfel gratificai. Suntem astfel pui n prezena unui dublu subiectivism care face aproape inutil efortul de a studia din punct de vedere teoretic un potenial cerc de persoane care ar fi beneficiarii unei vocaii succesorale testamentare generale.Astfel, chiar dac am putut demonstra existena teoretic a unei vocaii testamentare generale, aceasta este disolut, greu reconoscibil, aproape imposibil de fixat n nite tipare teoretice i, deci, fr interes practic. Considerm c, situaia ar fi cu totul alta n ipoteza strict teoretic, n care testamentul ar fi obligatoriu, condiie n care cercul de persoane eligibile pentru a fi instituite legatare ar cpta deodat o mult mai mare importan juridic.n final, pentru a trage o concluzie, putem spune c, n opinia noastr, n cazul succesiunii testamentare, vocaia succesoral poate fi, din punct de vedere strict teoretic, att general ct i concret, chiar dac, pe considerente juste, nici doctrina i cu att mai puin legea nu recunoate dect vocaia succesoral concret.http://www.id-hyperion.ro/cursuri/cursuri%20drept/DR.%20CIVIL%20_AN%203_%20SEM%20II.pdf]