Aveam qapte ani pe atunci. Ce po{i s[ gii la gapte ani? imipetrecusem toatd viafa, sau cel pufin aga credeam, in ora'gul Alexandria, pe Strada Tdmplarilor, impreund cu cei-lalli galileeni, gi, mai devreme sau mai tdrziu, urma s6 ne

intoarcem acas6.

Amiazdtdrzie. Ne jucam, ceata mea impotriva cetei lui,gi, cind alergtr iar spre mine s6 md imbrdnceasc6, vdnjos cum

era gi mai mare, am sirn{it cum fdgnegte puterea din mine, invreme ce strigam: ,,Nu o sd capeli ce vrei".

El cLzu,palid, pe plmdntut nisipos gi toli se adunari dq

indattr in jurul lui. Soarele era fierbinte, qi am simlit cum mise strdnge inima in piept. Era atdt de neputincios.

Cdt ai bate din palme, toti se didurd -inapoi. Se p6rea ciintreaga stradd amulise, mai putin ciocanele tdmplarilor. Nici-odatl nu mai auzisem o asemenea liniqte.

- E mort, spuse Iosif cel Mic.

$i repetarI cu tofii: ,,E mort, e mort, e mort!"

$tiam cd au dreptate. El era doar un maldir de m6ini gi de

picioare in praful bbtitorit.Iar eu- gol pe dinduntru. Puterea imi luase totul.

l0ANr.rr Rrcr

Plecarea din Egipt

eetfel de lucruri de Sabat. Isus s-a uitat la pdsdri qi ele s-au

kansformat in pdsdri adevdrate. Au zburat. $i voi a{i v5zut.

L-a omor6t pefriazat Mam6, l-amvdzlt.in penumbrd, veriqbrii mei erau un cerc de fete albe: Iuda,

Simeon cel Mic Ai Salomea priveau incordafi, temdndu-se cd

vor fi trimigi afarL Salomea era de vdrsta mea gi imi ela cea

mai apropiatd gi.cea mai drag6. imi era ca o sori.Apoi intrd Cleopa, fratele cel vorbdret al mamei mele.

Era tatdl acestor veri, exceplie ftcdnd Silas cel Mare, care

tocmai intra qi care era mai mare decdt Iacob. Merse in colfiar apoi veni fratele lui, Iustus, 9i amdndoi voiau si vadlce se ?ntdmpli.

- Iosif, sunt cu tolii afar5, spuse Cleopa. Jonathan bar

Zakkaigi frafii lui spun ci Isus le-a omordt bdiatul. Sunt invi-dioqi c[ am o]linut slujba aceea la casa lui Philo, sunt invidi-ogi ci am luat slujba dinaintea 6steia, sunt invidiogi ci avem

tot mai mult de lucru, iar ei sunt siguri cd fac o treabd mai

bund ca noi...

- Bdiatul e mort? intreb[ Iosif. Sau mai traieqte?

Salomea 1a9ni in fafe $i imi gopti la ureche:

- Isus, fb-l sd invie, a$a cum ai ftcut qipisirile s[ invie!Simeon cel Mic chicotea. Fra prea necopt ca sd inteleagl

ce se petrecea. Simeon cel Mic atia, dar era mic ai liniqtit.

- Potoliti=vd, spuse lacob, micul gef al copiilor.Salomea, taci!

ii auzeam cum strigi pe strad6. Auzeam gi alte zgomote.

Pietrele loveau peretii casei. Mama incepu si pling6.

- indriznili numai sd faceli asta! strigd unchiul Cleopa, gi

iegi in grabi pe uqd. Iosifalergidupl el.

M-am smucit din strdnsoarea mamei gi am zbughit-oafar6 inainte si md prindi, am trecut pe l6ngd unchiul meu gi

pe l6ngd Iosif, gi am mers direct la gloata ce lnainta, striga gi

igi ardta pumnii. Am mers atdt de repede inc6t nici nu m-au

vizut. Eram precum un pe$te in apE. M-am strecurat printre

llMama lui ieeise din casl qi fip'tul

"t ," rilililiilurletDin toate pdrfile incepurd,e

"f".g" f._"i.

Mama md ridici in brape .rt;"r""r"ilii, .rrur,,, ,o,_in curte gi apoi ?n intunericul casei ""r.i* f"fi verii meise inghesuiri intruntru gi Iacob, frail;;rnai mare, traseperdeaua, acoperind intrarea. epoi ," ioio;; .u spatele lalumini gi spuse:

- Isus a ftcut_o. El l_a omor6t.ii era fric[- 56 nu mai spui.aga ceva, zise mama. Md str6ngea at6t deaproape de ea, ci abia mai puteam *rpi."."Iosif cel Mare se trezi.Ei bine, Iosif cel

roritcu_;*",;;;#;,.:fi :",:jfl Tff;xil,J'?'-;[:::x_invdlat sE ii spun Iosif. Nu irio a"

"".

"-'"""'Adormise pe rogojid. vt*"i."io"t dziuaincasa lui philo

si el, ca si ceitalfi brrbali, ," intio.;;;=;;;;d, in zapusealadupd-amiezii. Se ridici in picioare ui;;;,- Ce_s lipetete alea afir6? C" ,_" f"ii*pf"rfSe uird la Iacob, care era fiul siu *"i;;. il avusese cuo alt6 nevast[, iar aceasta murise inainte ca-el sI se cdsdto_reascd'cu mama mea.Iacob spuse din nou:- Isus l_a omordt pe E\iazar.Isus l_a blestemal iar el acezut mort. --$v r s urvi

Iosif se uita fix l:stradd se auzeauain .l Ttll'--cu.

ochii cdrpili de somn' Pe

ill trecfi;i# ilf#ff.ffi muJte strigite. se ridicd ei

,u"r;T;i.*tt se strecurari induntru pe ugd 9i se ingrim6dir6.

Mama tremura.

uu" # se poate sd fi ftcut el asta, spuse ea. El nu ar face

- Amvdzuteu. erdi Iacob. Am vdzut c6nd a frcut vribiidin lut de Sabat. inialetorut i_a spus .J"r?o"uui sr faci

12Arvr*r Rrcr

oamenii care strigau deasuora canrrh,i;:. :- .....-..-..-

casa lui Eliazar. ilsupra capului meu, pani am ajuns la

Plecarea din Egipt

spunea ctr vine invS!5torul, qi,unchiul Cleopa striga in greacd

la Jonathan, tat[l lui Eliazar, qi Jonathan ii rispundea, iar

Eliazar striga,,Fiul lui David, fiul lui David!"Eram in bralele lui losif. incerca si mearg6, dar mulli-

mea nu il l6sa. Cleopa se-impingea cltre tatdl lui Eliazat iar

acesta incerca sI aiungi la Cleopa, dar alti bfubali il prinserlde brafe. L-amauzitin depirtare peBliazar strigAnd.

invildtorul e'ia acolo qi spunea:

- Copilul 6sta nu e mort, taci odat6, Eliaza4 cine a spus

ci a murit? Eliazar, nu mai urla! Cine a putut crede cI acest

copil e mort?

- L-a readus la via{d, asta a fbcut, a spus unul de-ai lor'

Eram in curtea noastrb,'intreaga gloat6 era impins[ tn6-

untru odatl cu noi, unchiul meu gi rudele lui Eliazarlnc[ mai

strigau, iar lnvdldtorul cerea sE se facd linigte.

Acum vehiri unchii mei, Alfeu qi Simeon. Aceqtia erau

fralii lui losif. $i tocmai se treziserd. igi ridicard mAinile infala mullimii. Aveau nigte voci puternice 9i ochii mari. Erau

acolo gi mbtugile mele, Salomea, Estera gi Maria, impreunlcutoli veriqorii, care alergau gi sdreau de parcl era sirbltoare,mai pulin SilaS, Iustus gi lacob, care stiteau cu bdrbalii,

Apoi nu am mai putut vedea ce se intemph.Eram in bratele mamei mele gi ea m[ duse in odaia din

fat6. Era intuneric. M6tuga Estera gi mituga Salomeea intrar[cu ea. Auzeam din nou pietre ce loveau casa. invilitorulridici vocea vorbind in greacd.

- Ai sdnge pe fa16, imi qopti mama. Ai s0nge la ochi. Fqtitiiat pe faf6! Pl6ngea. Oh, uite ce fi s-a int6mplat, spuse ea.

Vorbea in aramaicl, limba noastr[ pe care nu o vorbearn

prea des.

- Nu-s rdnit, am zis eu.

Voiam si spun cd nu conteazd. Din nou s-au apropiat veri.gorii,mei, iar Salomea zdmbea ca gi cum ar fi spus ci gtia ci llputeam invia, gi i-am luat mdna gi i-am strdns-o.

Dar era acolo gi lacob, cu privirea lui tiioas6.

r3

Toate femeile erau cu snorato r^ .,^r

;ruJ;i,u,H:,-x'::""T:t*ill.:;l;TJHr""i"*:1qiliffi:'JilT;ffiT#Hff :tl";:TTffil*".;,tr;

Eliazar era palid,.cu- mdinile pe l6ngi trup, cu aceeapitunicrpr5fuiti ei curdrpire

"";;;i"r",,'"rr. Guraii eradeschisE gi dinfii i se vedeau p".r" fi";.'... Medicul grec intrd _ O" apt,

".u*;uuitr la Etiazarsi dddu di,;;";p;'i;;;,J"ff:lnche, se

- Afarn!Marna lui se intcM-am aplecato-iltli,tu

vdzu si lipi'

-Iliazar, trezegte_te, arn spus, trezegte_te acum!M-am intins qi mi_am.pus mana pe,fruntea lui. putereaa iegit. Ochii mi s_au inchis. Er"r'#"fii. ilu, t_urn auzit cd.isi recapdrd suflarea. rururu luilip";;;; iar si iar, $i midureau urechite. gi sora lui fip;. iI", i,n"iil r,o*. Am cdzut p. .pur".p" pod";. ;; ,*ii.,*o,.ul grec seurta in jos la mine. Mi_era l"u". oarj" ".""f",6ameni sosirr buluc. :unecat5. $i alfi

," "ilT,?;"r'"'*11:1,::y:1n1a1a

ajung.e cineva ra er,

canur 1fe'11,il'il:::fl:ffi1',Tll|;:" si oanou-; c;

. - Fiu at lui David,fiu ur fui Ouuji,.lo,r" et, bdtdndu_gi1oc de mine, fiut ar tui o:"id,r;;ilil;,il$i mi izbea inITH ;;;.Tsre,

pdni.a"a?iii,,i:ffi',te mijroc ai r_a

*jr: T?

durear gi nu mai puteam respira.-Fiul lui David, continua Eliururri,rl;.

- Cineva m_a ridicat gi m_a scos afard din c-ase, OucanOu_matn mutlimea din srradr; ince mai-iJ"#. i"u:o*au roare.Plrea cd toatd strada fipi, mai "r"

ol"ii"ir"irte, iar cineva

14 ANur Rrcr

invdl5torul intr[ in camerl cu spatele, cu mdinile ridicate.Cineva rupsese perdeaua, iar lumina era foarte puternic[.Intri gi losifcu fragii sii. La fel fbcu qi Cleopa. A trebuit sd ned6m la o parte ca:s6 le facem loc.

Plecarea din Egipt l5

- Linigte!

$i toli ticur6. Toatd gloata lor t[cu. Niciodatl Iosif nu

ridicase aga vocel. .

- Ne facem de rugine in fafa Domnului cu cearta asta!

Apoi mai ad[ugI: imi d6rdmati perefii casei.

Nimeni nu spusp nimic. Toat[ lumea se uita la el. Chiar 9i

Eliazar era acolo.qi se uita in sus spre el' Nici micar inv6fS-

torul nu mai vorbea.

- Acum Eliazar trdiegte, spuse Iosif. $i se face ci tocmai

vom merge acas[, in Galileea.Din nou nu spuse nimeni nimic.

- Vom pleca spre Pdmdntul Sfdnt de indatd ce ne vom

termina putinele treburi pe care le avem aici. Ne vom lua

rimas-bun, iar acele slujbe pe care le vom primi c6t6 vreme

ne pregdtim de plecare vi le vom da vou6.

Tatdl lui Eliazar i;i intinse gAtul, apoi d6du aprobator din

cap gi ipi deschise bralele. Ridicn din umeri. inclin6 din cap,

apoi se intoarse. Oamenii lui se intoarseri qi ei. Eliazar se uitiifix la mine, apoi iegird cu totii din camerl.

Mullimea iegi din curte, iar m[tuqa mea Maria, egip-

teanca, sofia lui Cleopa, intr[ gi trase perdeaua. Acum r[ma-

serd doar ai nogtri gi invi!6torul. Acesta din urmi nu era

bucuros. Se uiti incruntat la losif.Mama igi gterse ochii gi se uittr la fala mea, dar atunci

1nv6ldtorul incepu sd vorbeascd. Ea mi linu l6ngd trup, cu

m6inile tremurdndu-i violent.

- Plecati acast!se mird invdtltorul. $i imi luati cei mai

buni elevi? Mi-l luafi pe bunul Isus? $i pot sb vd intreb la ce

vd intoarceli? La tirdmul unde curge lapte gr miere?

- fui bali joc de strimogii nogtri? intrebl unchiul Cleopa.

- Sau ili bali joc de insugi Domnul? il intrebd unchiul

Alfeu, care vorbea greaca la fel de bine ca gi invdldtorul.

- Nu imi bat joc de nimeni, rdspunse invifdtorul, uitAndu'se la

mine in timp ce vorha, dar md minunez cd puteli pdrisi atdt de

ugor Egiptul din pricina unei gdlceve din mijlocul drumului.

- Vorbifi despre Iosif, despre Cleopa gi Alfeu, cum sb-iizgonim? se adresi invildtorul intregiiaduniri. Sunt cu noide gapte ani!

Familia mAnioasi aluiEliazar inaintase aproape p6ni incamerd. Tat5l chiar plgise iniuntru.

- Da, de gapte ani, 9i de ce nu se intorc toli in Galileea?strigi tatdl lui Eliazar $apte ani e prea mult! Biiatul ila eposedat de un demon, qi vd spun ci fiul meu era mort.

- Acuma te pldngi c6 trdiegte! Ce_i cu tine? intrebiunchiulCleopa.

- Vorbegti ca un om nebun, adiugd unchiul Alfeu.$i aga qi pe dincolo, continuari sb strige unii la al1ii, ame_

ninfdndu-ne cu pumnii, iar femeile dadeau din cap gi igi arun-cau priviri din c6nd in c6nd, iar din depdrtare alli oameni sealiturau mullimii.

. - Oh, cum poti spune asemenea lucruri? rosti invdfdto_rul, pronunfand fiecare cuvdnt ca gi cum ar fi fost in casa deStudiu. Isus gi Iacob sunt cei mai buni elevi ai mei. Iar acegtibErbali sunt,vecinii vogtri, ce vd indeamni si vi intoarcetichiar aga impotriva lor? Ascultafi-vd propriile cuvinte!

'- - '- Of, elevii t6i, elevii tdi, strigtr tatdl lui Eliazar.Dar tre_

buie sd trtrim gi sd muncim, gi sunt gi alte lucruri in viafd peldngtr acela de a fi elev.

- Intrari gi mai mulli in camerl. Mama se lipise cu spatelede perete, lin6ndu-mi strAns ldngd ea. Voiam ,l ."up, dar nuputeam. Ei ii era prea fricd.

- Da, munca, asta e, rosti unchiul Cleopa. Cine spune cdnu putem tr[i aici, de ce sI ne izgoni{i, doar pentru ci mareparte din slujbe le ludm noi, gi asta din cauzi cdsuntem maibuni, iar asta inseamnl cd oferim oamenilor ce_gi doresc...

DeodatdIosif ?9i ridicd mAinile gi rlcni:

t6

nimic de a face cu hotErdrea noastre,

Plecarqa din Egipt 17

din sinagoga voastr[, iar dacd ai invitat aici suficienti greacd

pentru a mi-o striga in fa[6, crezi ci egti cel mai bun. Ce gtili

uicare dintre vdi,.evrei galileeni inc5pd!6nati? Ali venit inEgipt s6 vd refugiali giplecali la fel de inciplfdnafi precum

4i venit.

Mama era neli4igtit6. inv{Itorul se uitl la mine.

- $i sd luali copilul dsta, copilul Ssta strdlucit...

- $i ce ai vrea sd facem? intreb[ Alfeu.

- Oh, nu intreba aga ceva, qopti mama. Era tare neobignuit

pentru ea sd vorbeascd mai tare.

Iosifii aruncl o privire qi apoi se uit[ la invifdtor. Acesta

din urmd continui:

- E mereu la fel, spuse inv6!6toml, oftend. in vreme de

riecaz, venili in Egipt, da, intotdeauna in Egipt, el primegte

toatl pleava Palestinei...

- Toatd pleava! strigd Cleopa. ii numegti pe strlmogiinogtri pleavi?

- Nici ei nu vorbeau greaca, zise Alfeu.

Cleopa rise.- Iar pe muntele Sinai, Domnul nu a vorbit in greac[,

spuse el.

Unchiul Simeon rosti incet:

- $i Marele Preot al lerusalimului, cdnd pune mAi-

nile pe !ap, pesemne ci uit[ si spun6 toate pdcatele

noastre in greacS.

R6deau cu tolii. Blielii mai mari rddeau. $i matuga Maria

rddea. insd mama incd plAngea. A trebuit s6 stau ldngi ea.

Chiar qi Iosif zdmbise. invl{dtorul era nervos. El continud:

dacd e foamete, venili in Egipt, daci nu aveli de

lucru, venili in Egipt, dactr pe Irod il apucd o furie ucigag6,

veni{i in Egipt, de parcd impdratul Irod a dat cel mai mic

semn cI i-ar plsa de o mdni de evrei galileeni ca voi! O furieucigaq6! De parcd...

- Terminafi, spuse Iosif.

AnNn Rrcr

- Asta nu arespuse Iosif.

- Atunci, de ce.1n plecafi? Isus face progrese minunateaici. De ce, c6nd plrui, iar racob ;;;; ;,ff;:,:::,

r. impresionat de invdlatura

"";i;;;|x,ff: * e rsraelur, nu-i asa? intrebd cteopa. gi

- Nu, iar tu ii invefi greaca, Scriptura in greacd, spuseAlfeu. Iar noi acasd iiinvdld, "b;","";;;r;u cd tu nici mdcarnu gtii ebraici qi egti invdfitorul, iu, uJu

" Cura de Studiu deaici, din Grecia, iar tu o numegti Tora. philo, da, marele philone dd de lucru, qi la fel fac * pri"i"rii tui"l rour" astea suntlucruri bune ei o"

:::1"ir";";r;u*rt;dar qi el vorbestegreaca gi citegte scriptura in greacd qi ," *inun" azd de c6tegtiu bliefii 69tia in greacd.

- Acum toatd lurEvreiidin,,.;;;$,".",,11i3111t?Tli;;;T::ff

I'j;::::Scriptura ln greacl.-

- in Ierusalim nu

. - _ i; a;ffi ;firT[',",:.ii"lifiI'ii",ti*ii"","

Mrcar intetegi ebraica? $i t".ui;;.ur] iniufuror,- Of, m-am sdturat de criticile uourrr", de ce vi maisuport, de ce_mi mai pasi unde mergeli Ui""O" ii duceli pebdielii igtia, inapoi in vreun sat pidfuit!?irdsifi Alexandriapentru asta.

- Da, spuse unchiul Cleopa, dar nu e un sat prdfuit, ecasa tatllui meu. gtii vreun cuvdnt in ebraici? Apoi el recitdtare, in ebraici, psalmul siu pr"f"rrr, p" "Jrrl" pur"r, _ultavreme sd il invdfdm. .Domnul

"u ie"l i*r^rea ta gi iegi-f:i19.: u"lT $i pdnd in veac..., $i;;;i';;;ttnud: gtii celnseamnii asta?

- Dar tu gtii ce inseamni? i_o trdnti inv{Itorul. Ag vreasi te aud cum explici. gtii doar;;;';;;invalat scribulI Psalrnul l2o

l8

invalitorut se opri: fofi UuQii *l*u fuNimeni ;, ;;i;;;; ;l#il*:; i:'::c e se int6mpr*; ;;;::.:'ffi#;fi il.:

Plecarea din Egipt

- Ce treabl are Philo cu bdiatul meu? spuse mama. Vocea

ei ii uimi pe toti.Urmi alti tdeere. $tiam ci era un moment dificil.Cu ceva vreme in urm6, invIlbtorul md dusese la Philo,

un om bogat gi invdfat, pentru a md prezenta acestuia ca pe

un elev bun, iar Philo m[ pldcuse foarte mult, ba chiar mIdusese la Marea Sinagog[, care era la fel de mare 9i de fru-

moasd ca qi temilele p6g6ne din oraq, gi unde se intdlneau

evreii bogali de Sabat, un loc in care familia mea nu mergea

niciodati. Noi mergeam la modesta Casd de Rugdciune de pe

strada noastrd.

Dup[ aceste vizite, Philo ne ddduse de lucru la casa lui,

si ii facem ugi de lemn, bdnci gi rafturi pentru noua sa biblio-

teci, gi, in curdnd, prietenii lui oferird familiei mele slujbe

asemiinltoare, ce insemnau, de asemenea, cdgtiguri bune'

Cdnd am fost dus la el, Philo md tratase ca pe un musafir.

$i chiar gi acum, cdnd ugile fuseseri puse la loc, iar b6n-

cile pictate fuseserd luate de la cei care le pictaserd gi duse

la Philo, il mai.vizusem, iar el igi frcuse timp sd ii spunb lui

Iosif lucruri frumoase despre mine.

Dar cum si vorbesc acum despre simpatia lui Philo pentru

mine? Nu era momentul, gi simleam cd bdrbalii erau incurcafi,

in timp ce se uitau la inv{6tor. Lucraserb din greu pentru

Philo 9i prietenii sdi.

inviidtorul nu ii rlspunse mamei. in cele din urmd,

Iosif spuse:

- Philo ar trebui si fie surprins cd fiul meu vine cu

mine la Nazaret?

- Nazaret? replicd rece inv61[torul. Ce e Nazaretul? Nu am

auzit niciodati de un asemenea loc. Ali venit aici din Bethle-

hem. Povegtile voastre teribile, de ce voi... Philo crede cd Isus

este cel mai promi!5tor invd![cel din c61i a vdzu| Philo v-ar

educa fiul, dacl i-a!i da voie. Asta e treaba pe care Philo o are

cu fiul vostru, asta a spus-o el. S-ar ingriji de asta...

AuNr Rrcr L9

Invdtitor.

l? ,,Furie uci-gaqd." Ce insemnau cuvintele astea?Chiar gi Iacob avea acl3aSi privire ca gi ceilalli bdrbati.- Oh, credefi ci oamenii nu vorbesc A"rpr lucrurile astea?intreba invifitorul. D1 narce ", ;; ;;;;;;"etile cdlatorilor.Ei nu spuserd nimic..Apoi,

"u o uo.ri*eat6, Iosif vorbi:- Domnul a diruit ribdare pentru

"gu""uu, d;;;;;;;;am. Ne intoarcem acasi pentruia

" "uraoou.trd, continud el,uitdndu_se la invi{6tor, 9i p"ntrn

"n;;urn;;"IDomnului. gipentru cd Irod a murit.

., *t:ltn,orul era gocat. Tofi ceilalti erau surprinqi. Chiar$l mama era surprinstr gi puteam vedea cum femeile se uitauuna la alta.

Adevirul e cd noi, cei mici, gtiam cd Irod era impdratul .Pdmdntutui Sf6nt 9i gtiam c6 *; ;r; rnu. oou, de cevavreme aflasertrm cE fisau cer pu{in aea,, J:H"r:ffiffi ;:fi:::::: *Tflitnimic mai mult.

invdtltorul se incruntl la Iosif..-

lo1if, nu e inlelept si spui asemenea lucruri, rosti el. Nupoti vorbi astfel despre impdrat.- E mort, zise Iosif. Vegtile vor veni cu po$ta romani,peste doui zile.invifdtorul era inmlrmurit. Restul ticeau, cu.ochii la losif.

- De unde gtii? intrebl invdfdtorul.Nici un rdspuns.

- Ne va lua pufin timp s6 ne pregdtim de cdl'torie, spuseIosif pdni atunci, biielii noetri ;"r;;;;t;;1u"."r" cu noi.MI tem ci nu vor mai merge la qcoald.- gi ce va crede philo, intrebi invdtdtorul, c6nd va auzicd il luafi pe Isus?