REDACŢIUNEA,AâmistraţiTO ţi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

TELEFON Nr. 226.Scrisori net'rancate nu se

primase.Manuscripte nu se retrimit.

I n s e r a t ese primesc la Administraţii»*

Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI:

In Vlena la M. Dukes N achf., Nux. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek, A. Op* pelik N achf., Anton Oppelik. In Budapesta la A . V . Gtolber- gor, E kstein Bem at, Iuliu Le* opold (V II Erzsăbet-kSrut).

Preţul Ineerţlunilor: o serie gsrmond pe o coloană 10 bani

I pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învo­ială. — R EC LA M E pe pagina 3-a o serie 20 bani.

AN U L LXX.

GAZETA apare în fiecare zi

A D o ia m ie pentru Anstro-Uigaria:Pe un an 24 cor., pe şase luni

12 cor., pe trei lnnî 6 cer. N-ril de Dumineoi 4 cor. pe an.

Pentru M â n ia şi strâinitate:Pe un aa 40 franci, pe şase

luni 20 ir., pe trei Ioni 10 fr. M-rlf de Dumineca 8 fr. pe an.

Se prenumeră la toate ofi- ciilc poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

AOQnaientnl pentri Braşov;Admlnlstraţiunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 30. etagiu I . Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni & cor. Cu dusul acasă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni’6 cor. — Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.

S r. 191. Braşov, Miercuri 29 August (li Septemvrie . 1907.

Din causa sfintei sărbători de mâne, Mier­curi, ziarul nu va apărea pănă Joi sara.

Bogdan Petriceicu, Hasdeu.Cel mai genial dintre învăţaţii

români ai epocei noastre Bogdan Pe­triceicu Hasdeu a închis ochii pentru vecie în castelul său din Câmpina. Pe terenul literar, istoric şi filologic Has­deu şi-a afirmat spiritul şi pătrunderea sa extraordinară. El a deschis nouă drumuri pentru scrutarea limbei şi a istoriei naţionale şi a creat opere de-o mare valoare, cari, deşi în parte au rămas neterminate, sunt de un mare preţ pentru viitor.

Activitatea literară şi ştienţifică a ilustrului bărbat se poate împărţi în două perioade, în acela dinaintea şi în periodul după moartea fiicei sale atât de mult iubite, a cărei memorie l’a făcut să trăiască anii ultimi ai vieţei sale retras în resignare şi lă­sând frâu spiritului său pătrunzător, .cu care s’a adâncit în cele mai ab­stracte cugetări şi doctrine. In pe­riodul dintâi a apărut „Istoria critică a [Românilor“ , un v6lum şi un fascicol, şi lucrarea sa frumoasă şi originală „Cuvinte din bătrâni“ apoi „Princi­piile filologiei comparative“ şi „Frag­mente pentru istoria limbei române“ .

Şi nu trebue să uităm admira­bila sa „Monografie a lui Ioan Vodă cel cumplit“ . In periodul al doilea, care dela 1888 când a murit fiica sa Iulia a durat 19 ani, cade lucrarea sa distinsă la „Revista nouă“ şi pu­blicarea celor patru volume a gran­dioasei sale opere „Magnum Etymo- logicum Romaniae“ .

Ultima operă a fost concepută de Haşdău aşa ca ea să cuprindă „toată limba română în manifestările şi formele ei istorice, poporale şi dia­lectale“ . E foarte regretabil că din

această lucrare uriaşă Haşdeu a ter­minat numai cele patru volume din­tâi, dar acestea sunt de ajuns spre a arăta drumnl cel lung şi dificil ce vor avea să-l străbată cei-ce vor ur* ma pentru a realiza măreţul program ce şi l’a fost pus marele învăţat.

Pentru astăzi ne mărginim la aceste puţine indicări, lăsând la alt loc al acestui număr să. vorbească însuşi decedatul autor despre activi­tatea sa. De aici se va cunoaşte în­drăzneţul avânt al spiritului său pă­trunzător. Cu Ardealul nostru nu s’a ocupat în special în operile sale stră­lucitul istoric, dar el însuşi a zis odată c’a făcut cel^mai cald omagiu bătrâ­nului Ardeal, când şi-a ales soaţa vieţii sale dintre fiicele munţilor lui.

Când înainte cu douăzeci de ani ziarul nostru şi-a serbat aniversarea a cincizecea a esistenţei sale, n’a lip­sit nici Haşdeu între cei ce l’au feli­citat prin una din genialele sale sen­tinţe, care se sfârşise cu cuvintele: „Când omul nu mai iubeşte nimic, e un cadavru; este un cimitir poporul, care nu mai crede. Voi, cei ce iubiţi neamul românesc, lăsaţi-l pe popor să creadă şi nu vă bateţi joc de cre­dinţele sale“ .

Iar acum când fraţii rămaşi în viaţă se pregătesc a duce Ia criptă pe genialul succesor al ilustrei familii române basarabene vom cita aici ver­surile lui Hasdeu, în cari îşi arată dorinţa în prevederea momentului când va fi dus la criptă „nu el, ci vasul său“ :

A şi dori să văd feţe voioase Şi s’aud împrejnru’mi cântând :»A scăpat o simţire din oase »Ş i din carne scăpat’a un gând,„Printre glume din lume plecând! ‘

I

Sârbii radicali au ţ in u t D um inecă în R im a (S la von ia ) o m are în tru n ire poporală, In ca re s’a desbă tu t asupra situaţiunei, ce s’ a c rea t partidu lu i lo r în u rm a even im en -

! te lo r m ai recen te . Adu n area a fo * t deschisă

de că tră depu ta tu l L iso vac ca re a v o rb it p e la rg asupra p rog ram u lu i partidu lu i ra - d ica l-sârbesc. In decursu l exp u n erilo r sa le a v o rb it desp re lu p te ie , ce Ie-a p ro vo ca t A u s tr ia şi a conch is că Sârb ii rad ica li t r e ­bue să se lu p te şi pe v i it o r pen tru in d e­penden ţa U n ga rie i. P reo tu l M aga rasev ic i a p re tin s e g a lita tea S â rb ilo r cu ce le la lte n a ­ţiu n i şi re gu ia rea chestiun i o r b isericeşti. După ce au m ai v o rb it câ ţiva o ra to r i s’a p r im it cu u nan im ita te o reso lu ţiu ne , în ca re se d ec re tea ză eş irea partidu lu i S â rb i­lo r rad ica li din coa liţiu n ea sâ rb o-croa tă şi ad e ra rea S â rb ilo r rad ica li la reso lu ţiunea Fium ană.

Tratatul de comerciu dintre Austro-Ungaria. In con vo rb irea ce a a vu t ’o m in i­stru l S ârb ie i Passic i cu bar. A eb ren th a l s’a d iscu ta t chestiunea n egoc ie r ilo r cu p r i­v ir e ia tra ta tu l de com erc iu d in tre A u stro - U n ga ria şi Serb ia . M in iş tr ii au d iscu ta t de asem enea şi ch estiu n ile po litice . D -l Passic i a asigu rat, că p o lit ica S erb ie i, în chestiu ­nea balcanică, e s te con fo rm ă cu po litica A u s tr ie i şi R u s ie i; gu ve rn u l sârbesc va con tribu i, în m ăsura p u te r ilo r sale, ia su c­cesul a cţiu nei de re fo rm e a p u te r ilo r şi la lin iş tirea M acedon ie i.

Dieta Bucovinei este convoca tă pe ziua de 16 1. c. n.

Chestia gimnaziului din Câmpulung(BUCOVina). Din C ernău ţi v in e ş tirea , că gu ve rn u l cen tra l din V ien a a decis ca g im ­n az iu l rom ânesc, ca re a vea să re a c t iv e z e cu z iu a de 1 Sept. n. a. c. la Câm pulung, să nu se deschidă anul acesta, ci desch i­d erea să se am âne pen tru un tim p n ede­te rm in a t. Ş t 'r e a aceasta a produs, de sine în ţe les , în Bucovina, dar m ai a les la popu- la ţiun ea din p ă rţile m u n ţilo r o m are con ­s tern a re , d eoarece p ă r ia ţii d in d is tr ic te le Solea, Gura-hum oru lu, Câm pulung şi V a tra D orn ei, contând la desch iderea gim uaziu * lu i din Câm pulung, au în tre la sa t în scrie rea cop iilo r lo r la a lte g im nazii. N ed rep ta tea ce i s ’a fă cu t prin aceasta poporu lu i r o ­m ânesc din Bucovina e cu a tâ t m ai m are, cu câ t ea s’a fă cu t num ai de d ragu l a câ ­to rv a stră in i, cari au p ro tes ta t în con tra în fiin ţă r ii acestu i g im naziu cu clase utra- cv is te , cerând a c t iva rea de clase para lele , rom ân e şi germ an e.

D ec iz iu n ea gu vern u lu i v ien e z a p ro ­dus în tre R om ân ii bucov in en i o m are in ­d ignare . In to a te d is tr ic te le rom ân eşti se v o r ţinea, după cum scr ie > A p . N a ţio n a lă «,

adunări de p ro tes t, în cari se va cr itica în m od v io len t a titu d in ea gu vern u lu i cen tra l. La C ernău ţi se va con voca un m are m ee- t in g de p ro tes ta re , la ca re v o r lua p a rte şi deputaţii[ dini cam era v ie n e ză ...

»A p ă ra re a N a ţ io n a lă « es te in fo rm a tă că depu ta ţii bu cov in en i au p ieca t ia V ien a pen tru a exop era desch iderea im ed ia tă a g im naziu lu i.

Criza croată.Ludovic Mocsary scrie despre

criza croată în revista financiară „Le Courrier européen“ . In introducere spune, că în vechime nobilimea croată era una cu nobilimea ungurească şi nu era nici o separaţiune. Ideile de­mocratice şi naţionaliste au dat mai târziu prilej la diferenţe şi fantoma illirizmului a fost esploatată de cătră Viena, iar intriga aus riacă a aţâţat pe Croaţi în contra Ungurilor la 1848.

Mişcarea cea mai nouă de ob­strucţie a Croaţilor i-au pus iarăşi în conflict cu naţiunea ungară : Ce a contribuit mai mult, ca Croaţii să facă atăta tapagiu, este conştiinţa lor, că sunt rassa cea mai capabilă şi cea mai înaintată în civilizaţie şi în spirit politic din toate rassele Slavilor de sud. Apoi continuă astfel :

C roa ţia şi (S la v o n ia ) a r e cam două m ilioan e de lo cu ito ri, d in tre cari cam ju ­m ăta te nu sunt C roa ţi, ci Sârbi. Şi unii ş i a lţii v o rb esc aceeaşi lim bă, da r C roa ţii sunt ca to lic i, Sârb ii o rtod ox i. A cea s tă d i- fe r in ţă de cu lt e de natu ră a fo rm a în tr e ce le două gru pu ri un an tagon ism , ca re es te aproape cât o d ife r in ţă de n aţiona lita te . D a r h egem on ia e lem en tu lu i c roa t al aceste i p ro ­v in c ii e s tab ilită în m od in con testab il şi C roa ţii nu se îndoesc, că se v o r bucura în că şi de aci în co lo de ea, dacă se v o r re a liza a sp ira ţiu n ile lo r la uniunea cu D a l­m a ţia şi Bosnia, unde p rop o rţia d in tre C roa ţi şi Sârb i e aproape aceeaşi. P ersp ec ­t iv ă b rilian tă a unei poz iţiu n i dom in an te în acest s ta t nou slav, este , ca re a g ită m ai cu sam ă im ag in a ţiu n ea C roa ţilo r.

»In d ep en d en ţa C ro a ţ ie i« e de tim p în d e lu n ga t si m ai a les In a cest m om en t s tr ig ă tu l de războ iu de ca re răsună acea­s tă p rov in c ie . C roa ţii şi-au o c tro a t t it lu l de » r e g a t al C ro a ţie i« , pe ca re i ’au arun-

b U L E T O N U L »G A Z . T R A N S .«

Activitatea lui Hasdeu.

E x tra gem din „S ic c o g i t o “ u rm ătoa ­re le asupra a c t iv ită ţii lui Haşdeu :

M ăcar că din cop ilă rie îm i p lăcea a în vă ţa m u lte lim b i, o făceam însă m ai cu seam ă pen tru a pu tea c iti în tex tu r i o r i­g in a le fâ n tân ile is to rice , căci nu L in gu is tica m ă preocupa în specie, ci is to ria , şi anum e is to ria în tr ’o d irec ţiu n e m u lt m ai a rh e o ­logică.

Cele d in tâ ifi s c r ie r i a ie m e le : »A n a - lis e lite ra re «, »L u c a S tr o ic i« , »P o r t r e tu l lui Ţ e p e ş « , » Io n cel C u m p lit «, » Is to r ia t o le ­ra n ţe i« , »A r c b iv a is to r ic ă «, » Is to r ia c r i­t ic ă « , p rim ele două fă sc io a re d in prim a ed iţiu n e, to t ce am scris în a in te de 1873, a fa ră de po litică şi de lite ra tu ră , sunt lu ­c ră r i is to rice .

L a 9 N o em vr ie 1872 m oare în H o- t in ta tă l m eu A lexandru , care ş tia t e m e i­n ic pes te 10 lim b i şi, pe lân gă o în tin să cu ltu ră filo so fică în şcoala iui C hellin e şi G 5rrns, căpătase în şcoala lui G rim m o nespusă iu b ire pen tru L ingu istică .

V isu l său d e aur era de a ved ea odată un m are d ic ţion a r ş tiin ţific al lim bei rom âne. Cu tre i ani în a in te de m oarte ,

d e ja fo a rte su ferind , ei a trăsese a ten ţiu n ea A ca d em ie i R om ân o asupra vech ilo r d ic ţ io ­n are m anuscrise s la vo rom âneşti, cari se gă sesc în R u sia (A n a le le A ca d em ie i R o ­m âne t. 1. p. 203 şed in ţa din 2 A u gu s t 1869.)

P rim a ed iţiu ne a m ea din » Is to r ia c r it ic ă « se rep rodu cea în fă sc ioa re după tex tu l publicat m ai îo tâ it i p er iod ic în »C o lum na lui T ra ia n «. Iau dar »C o lu m na lui T ra ia n « pe 1 D ecem vr ie 1872, adecă pen­tru în trea ga lună N oem vrie , in cursul căre i m urise ta tă l m eu, şi ce văd ?

»Is to r ia c r it ic ă « a junsese atunci până la pag. 221 (§ 32) după a doua ed iţiune. T o t restu l s’a scris în urm ă, d e ja după m oartea lui tată-m eu.

E i bine, să-şi arunce och ii o r i-c in e asupra Is to r ie i cr itice , şi se va în cred in ţa că pănă Ia pag. 221 ea es te prea puţin lin gu istică , aproape n ici decum m ărg in in - du-se în is to r ie din punctul de ved e re a r ­h eo log ic , pe când dela pag. 224 se în cepe L ’n gu istica , din ce în ce mai m u lt L in gu i­stică, în s fâ rş it num ai lin gu istică , apoi de od a tă nu ştiu ce m ă îm p in ge a părăsi cu d esăvâ rş ire s tu d iile cu ra t is to r ic e şi a mă da num ai ce lo r lin gu istice .

A s t fe l, pe la 1875 eu desch id Ia U n i­v e rs ita te a din B ucureşti un curs de F ilo ­lo g ie com parativă . D e aci în a in te până la »C u v in te din b ă trâ n i«, până la e ty m o lo g i- cum m agnum , L in gu stica m ă în gh ite .

F o s ta aceasta un îndem n postum de la ta tă i-m eu , al căru i sp ir it doria să-şi r e a ­liz e z e planul unui m are d ic ţion a r al lim ­bei rom â n e?

Eu n’o ş tiam de lo c atunci şi nici m ăcar o bănuiam , dar totuşi s im ţeam un ce, pe care nu-1 s im ţisem în tim pu l s tu ­d iilo r m e le is to rice . Şi aci chem m arto ri pe p ro fesor ii I. B ianu şi L. Şâiueanu, cari —■ in teresân du -se m u lt de m ersu l E tym o- log icu lu i — de câ te o ri mă în trebau : cum de am gă s it eu o e t im o lo g ie cu ta re sau cu ta re fo a r te g r e a a unui cuvânt, le-am răspuns sistem atic , nu odată, ci de zec im i de o r i şi aceasta în a in te de rep osa rea şi ch iar de boala fiice i m e le : »n u ştiu , n’am gă s it ’o eu, e c in eva n evăzu t, ca re m ă a ju tă «.

Pân ă aci însă ex is ten ţa acelu i » c in e ­va n e vă zu t« nu es te doved ită , şi cu a tâ t şi m ai puţin e d o ved ită id en tita tea lu i cu ta tă-m eu .

E ste o în cred in ţa re a m ea, o sim plă a firm aţiune. O ri c in e p oa te să-m i răspunză că în tre în ceta rea d in v ia ţă a ta tă lu i meu şi în tr e t re c e rea m ea la L in gu is tică es te o co inc iden ţă , o în tâm p la re , un azard.

H aşdeu d esp re e l în suşi.

D ar ce să le spui ? Să le spui că-s p ro fe so r de u n iv e rs ita te ? Nu-i m are treabă ! Câţi p ro fe so r i u n iv e rs ita r i în E u ropa în ­

tre a g a nu sunt ca un fe l de im p erc ip tib ili m icrob i, prin cari o ft ic ea ză şi stud iu ) şi studentu l. Să le spui că sunt m em bru al A cad em ie i şi ch iar al mai m u lto r A ca d em ii? Ia ră nu-i m are treabă.

T o a te A cad em iile din lum e, dacă le ie i cu top tanu l, stau pe lo c şi nu v o r să se p rez in te , ia r lu a te în am ănunt, e le adă­postesc vec in ie în sânul lo r m u lte ven e­r a b i l m ustre de ru g in ă iu te lectu a lâ , puse la păstra re de v rem ea rea.

Să le spui că m uncesc de m ai b in e de tre iz e c i de ani lă râ în tre ru p e re în o g o ­ru l ş tiin ţe i şi al lite ra tu re i? că am da t Ja lum ină v re -o două-zec i şi a tâ tea v o lu m e ? că am fo s t m u lt lăudat de cu ta re şi cu­tare , şi încă c u ta re ? că am fo s t de a tâ tea o r i p re m ia t? că ., t o t nu-i m are t r e a b ă !

O m unca o ri câ t de în de lu nga tă poate să fie s tea rpă sau m incinoasă ; vo lu m ele , ori cât de num ăroase, p o t fi un năm ol de secătu ri, fă ră tra iti după gustu l m om en tu ­lui ; laudele, cât de zgom otoase , p o t fi c e r ­şite. m ijlo c ite sau cu m p ă ra te ; p rem iile p o t fi de cârdăşie. Ce să le spui d a ră ? V o i z ic e num ai a tâta c ă : în is to rie , în filo lo ­g ie , în o r i ce s fe ră a con ştiin ţe i, eu am fo s t totdeau na sceptic, resp in gând au to r i­tarism u l de sus ca şi p opu la rita tea de jo s şi cro indu -m i p retu tin den i s ingu r, prin p ro ­p r iile m ele ce rce tă r i după isvoare , o ca le nouă, bună sau rea, cum mă tă ia capul, dar din lum ină curată, fă ră fr ică de n i.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 191.— 1907.

ca t nu de m u lt în nas parlam entu lu i, jo c de cop ii puţin dem n de o naţiune. C roa ţia— S lavon ia to t aşa ca şi D a lm aţia (d e ju re )— nefiind n ici odată alta, d ecâ t pă rţi ad> n exe a le rega tu lu i U ngarie i.

D a r ca re es te independen ţa , d e ca re e v o rb a ? Dacă s’a r tra ta de o v e r ita b ilă independen ţă , dacă C roa ţii a r a vea in ve - d e re ieş irea lo r din le g ă tu r ile cu m on arh ia au stro -ungară , şi s tab ilirea unui sta t su ve­ran , ea Sârbia, B u lga r ia sau M u n tenegru l, U n ga ria a r a vea să p rocead ă după cum cere d em n ita tea ş i in te re se le e i ; dar E u ropa ar pu tea p r iv i la această evo lu ţiu n e cu aceiaşi och i ca la separa ţiunea S ved ie i şi a N o rv eg ie i,?

D -l Sup ilo, şe fu l ce l m ai m arcan t al m işcă re i actu a le în C roaţia , în tr ’un d iscurs ţ in u t de curând, în ca re fiecare cu vân t e cum păn it, n ’a cons idera t cu m va poz iţia a ces to r ţă r i ba lcan ice ca v redn ică de in v i­d ia t? D a r nu-i aşa.

E v o rb a num ai de a prescu rta le g ă ­tu rile , ce lea gă această ţa ră de seco le cu U n g a r ia : ca re va să zică , în lo c de a face p a rte din această pa rte a m onarh ie i habs- bu rg ice , ca re se num eşte U ngaria , C roaţia să s’a taşeze la cea la ltă ju m ă ta te , pe care o cunoaştem sub num ele c o le c t iv de A u ­stria . In lo c de a tace parte din acest v e - chiu re ga t, care, cu to t pactu l dela 1867, cunoscut sub num ele de s is tem al »a fa c e ­r i lo r s tre in e « , şi-a păstra t vech ia con s titu ­ţie , m in is teru l său, parlam en tu l său, C roa ­ţ ia va fi în gh iţ ită ca o m ică p rov in c ie de A u str ia , va fi gu ve rn a tă şi adm in is tra tă de că tră Y ien a , de că tră b irocra ţia austriacă, ca re de s igu r ea va vo i să-i aco rde aceste i nouă p rov in c ii o p o z iţie p r iv ileg ia tă . Se ştie, câ după 1848 C roa ţia a câ ş tiga t d rep t m u lţâm ire aceea ce U n gu rii au p r im it d rep t pedeapsă.

Sunt oa re C roa ţii adem en iţi de spe­ran ţa , că A u str ia va fi care le va acorda uniunea cu D a lm aţia şi ch ia r cu B osn ia ? V ech ia m ax im ă de s ta t a H absbu rg ilo r, divide et impera, e s te oa re m en ită sp re a da concurs fo rm aţiu n ii unui s ta t cons ide­rab il a l S la v ilo r de sud, con s titu iţi din e le ­m en te , a că ro r ca ra c te r n e lin iş tit şi que- ru lan t, b ine cunoscut a adus în tr e g e i pen­insu le balcan ice repu ta ţia unui cuib de v i ­j e l i i ? A u s tr ia p re fe ră p rov in c ii m ici, doc ile ş i lin iş t ite ca Ş tir ia ori Sa lzbu rg. D ar A u ­s tr ia n ici nu d ispune încă lib er de Bosn ia şi dacă va a ju n ge să dispună de ea, şi mai cu sam ă dacă va reuşi a estinde dom ina- ţiu nea sa în M acedon ia, a pune m âna pe Salon ic, o r i va v o i ea oa re să-şi p ă s tre ze1 aceste cu ceriri pen tru a le gu ve rn a im e­d ia t p r in tr ’un absolu tism m ilita r, b iro ­c ra tic şi germ an , m ai curând decât a le lăsa pradă am b iţiu n ilo r eg em on ie i şi a p re ten ţiu n ilo r con s titu ţion a le a le C ro a ţ ie i?

Şi ca re e m o tivu l in voca t în fa v o a ­rea separa ţiu n ei. A ces ta este, că U ngaria nu v rea să re sp ec te ze n a ţion a lita tea şi lim ba croa tă , că v rea să m a gh ia r is eze C roa ţia . N im ic m ai fa ls şi mai absurd, de­câ t aceasta. In pactu l fu n dam en ta i dela 1868 (a rt. de le g e 30, §. 57 ) e stipu lat, ca lim ba croa tă să fie exc lu s iv lim bă oficia lă, ch iar şi în re so rtu l m iliţ ie i (h on ve z i), a co ­m ercialu l', a com un icaţiun ii, a fin an ţe lo r, re so r tu r i p r iv ite ca com une am b e lo r ţ ă r i ; în câ t pen tru m agh ia riza re , c ine a r putea ţân ti Ja sim p la in co rp o ra re a C roa ţie i şi la despoiarea e i de o r i ce a u ton om ie? D oam ne ie reş te -n e pe noi U ngu rii de a m a i prim i încă o massă m are de aceste

m eni, fă ră fo lo s personal, fă ră fă ţă rn ic ie , fă ră rec lam ă.

Testamentul lu i Haşdeu.Eu, B ogdan P e tr ic e icu H aşdeu, în de­

p lin ă ta tea fa cu ltă ţilo r m e le in te lectu a le , s lobod de o r i-c e în râ u rire fac tes tam en tu l d e fa ţă .

In p rim u l rând consta t că a ve rea m ea se com pune din ce le ce u rm ează :

1) C aste lu l lulia Haşdeu d in Câm - pina s tr. M unicipală, cu te ren u l său în c e ­pând d in stradă pană în fundu l p rop rie - tă ţe i m e le şi cu a tenanse le castelu lu i. A c e s te a tenanse sunt fo rm a te d in tr ’un corp de case pen tru locu in ţă de stăpân şi de un al do ilea corp, serv in d pen tru bucătărie şi lo cu in ţă de serv ito r i. In s fâ rş it din d i­fe r ite a lte m ici constru cţiun i cari se g ă ­sesc pe te ren u l castelu lu i.

2 ) în tre a g a a ve re m ob ilă a fla tă în caste lu l » lu lia H aşdeu «, com pusă din cărţi, tab lou ri, ob iec te de artă, m ob ilie r etc.

3 ) M anuscrise.

4 ) T e ren u l în lă ţim e de a p rox im a tiv 8 m etri, s itu a t în partea de nord a cas­te lu lu i (v ec in ă ta tea G ârbăcica ) pe care t e ­ren sunt constru ite o casă pen tru po rta r ş i al do ilea corp de casă fo rm a t din două odă i cu un antreu . A ces t teren l ’am se­para t în că din v ia ţă de p rop r ie ta tea cas­te lu lu i p r in tr ’o despărţitu ră , care începe

e lem en te stre in e , de cari avem destu le şi cari ne causează a tâ ta în cu rcă tu ră ! F r ica de m a gh ia r iza re e o ad evă ra tă fan ta sm a ­go r ie . D acă es te un perico l, p en tru n a ţio ­n a lita tea croa tă , e s te ge rm an i za rea au­striacă , ca re e în p lină a c t iv ita te în C roa­ţ ia ca şi în U n ga ria şi acesta e m o tivu l a d evă ra t, ca re im pune im p erio s c e lo r două naţiun i de a se uni s trâns pen tru a se apăra în con tra p erico lu lu i com un, în lo c de a se sfâşia una pe a lta .

In partea din urmă Mocsâry vor­beşte despre rezoluţia dela Fiume, pe care o aprobă, pe când critică gu­vernai din cauza proiectului de lege privitor la serviciul la drumurile de fer, a căreia redactare, zice, a fost o eroare. Diferenţa cu Croaţii trebuia aranjată de cătră deputaţiunile am­belor ţări în senzul pactului funda­mental dela 1868. încheie zicând, că nimeni nu poate prevedea desvolta- rea ulterioară a afacerii croate.

Grecia si bandele din Macedonia.>Interesante declaraţii ale ministrului de

externe al Greciei.

din str. M un icipa lă şi m e rg e pană în fu n ­du l p rop n e tă ţe i m ele.

5 ) M ob ilieru l n ecesar de locu in ţă aşe­za t în ce le două constru cţii de pe acest teren .

L e g a ta ru l u n iv e rs a l.

A su p ra aceste i a ver i, p recu m şi asu­pra o rică re i a lte a ver i ce se v a a fla în m om entu l m o rţe i m ele, in s titu i le g a ta r un iversa l pe Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României.j

A cea s ta ca un om agiu de adâncă ve- n era ţiu ne p en tru d inastia d om n itoa re a H o h en zo le rn ilo r şi ca o în tru p are a spe­ra n ţe lo r R om ân ie i v iito a re .

A lt e ţa Sa R ega iă , L eg a ta ru l meu un i­versa l, v a b in evo i să p rim ească ru găm in tea ca din a ve rea ce o las m oşten ire să p r e ­dea fem ee i A n ica M anolescu , ca re ca m e- n ageră a pu rta t su p ravegh erea bătrâne- ţe lo r na e le şi dacă va pu rta aceeaşi g r i jă pănă la m oartea m ea, im ob ilu l d e la n u ­m ăru l 4 (p a tru ) cu ob ie c te le de m ob ilie r p revă zu te la num ăru l 5 (c in c i) de m ai sus.

D acă însă A lte ţa Sa R eg a lă P r in c i­pele N ico la e va p re fe r i să re ţ ie în trea ga a ve re m ob ilia ră şi im ob ilia ră ce v o i lăsa în m om en tu l m o rţe i m ele, atunci v a avea facu lta tea să servească fem ee i A n ica M a­nolescu o sum ă îd e 20.000 le i (dou ăzec i m ii), liberând astfe l succesiunea de o ri-ce sarcină.

In to a te cazu rile r o g p ie ta tea A . S. R,

tra tu rc ilo r , e i au luat a rm ele p en tru a se apăra în con tra ban de lo r bu lgare.

— Ce va fa ce gu ve rn u l d-v. în v i i t o r ?

— V a lucra d es igu r pen tru o rga n i- n iza rea n oastră pu tern ică m ilita ră şi ac­ţiu n ea noastră v a u rm ări p rogresu l, s in ­gu ru l m ijlo c de a fi s tim a t. În cred erea în s in e e prim u l pas îna in te. A cea s ta e pă­re rea m ea şi am m o tive să cred că aceea-şi p ă re re o au şi co leg ii m ei.

Cronica din afară.Dela conferenţa păcei. In şed in ţa p le­

nară de D um inecă a co n fe ren ţe i de pace s 'a adop ta t p ro iec tu l p r iv ito r la desch id e­re a o s t ilită ţ ilo r . P ro ie c tu l p r iv ito r la d rep ­tu r ile ş i d a to r iile s ta te lo r n eu tre pe t e r i­to r iu l com b a tan ţilo r a fo s t resp ins de co- m is iune după ce a fo s t com bătu t de baro ­nul M arschail, d e lega tu l G erm an ie i. P r o ie c ­tu l n ’a în tru n it d ecâ t tre i vo tu r i.

Situaţia în Maroco. A m ira lu l P h ilib ert, te leg ra fia ză cu data de 8 Sept. că oraşu l Casablanca este lin iştit. Se con tin u ă t r a ­ta t iv e le la M azagan cu p r iv ire la dep ozitu l de a rm e din acest oraş. E u ropen ii sunt lăsaţi în pace. La Saffi, Laroche, M ogad o r nu se sem nalează n ic i un incident.

g a ze ta r ii, lu m in ă to rii c e t ito r ilo r ign o ra n ţi, iscod ito r ii şi p rom o to r ii id e ilo r m ari şi g e ­n eroase, d eş tep tă to r ii m asselor, noi, ne batem capul, ce p licu ri fo lo s eş te cu ta re p o p ă !...

După titlu ar fi vorba de nişte porniri condamnabile. Şi ce este con­damnabil după cel ce a scris acele rânduri în „Unirea“? — Răspuns: O pornire condamnabilă este când „Ga­zeta“ şi după ea aproape toate zia­rele noastre îşi permit a critica pe protopopul unit al Orăştiei, pentru-că foloseşte un sigil protopopesc cu in­scripţie maghiară şi mai foloseşte şi plicuri, pe cari îşi tipăreşte adresa tot numai în limba maghiară.

Ni-se ia foarte în nume de rău că aducem astfel de „ştiri senzaţio­nale“ şi ni-se face imputări, ca şi când am fi mai cruţători în lăţirea de ştiri aensaţionale faţă cu parochii ortodocşi, dintre cari comunicarea „Unirei“ citează pe cel dela Ciănadul sârbesc, care a făcut un estras din matricula botezaţilor asemenea numai in limba maghiară.

De ce nu ne-a comunicat mai nainte aceasta „sensaţie“ cel-ee o lansează acuma pentru a-şi uşura pro­priul său păcat?

L’am mai înţelege pe acesta, care poate că se simte aşa de mult mo­lestat de astfel de ştiri de senzaţie încât merge pănă a exclama: „Săr­mană gazetărie! mult va mai trece până se va curaţi odată rugina de pe ea. Toată lumea românească e în fierbere din cauză că şcoalele noastre sunt ameninţate, ear gazetarii ăştia n’au altă treabă decât să se ocupe cu chestia bagatelă, ce plicuri şi si- giluri foloseşte cutare protopop?“

Comunicarea o caracterizează fap­tul, că cel ce a scris’o reface de tot inscripţia maghiară a sigilului pro­topopesc.

Dar să vedem cum va şti redac­ţia „Unirei“ să justifice faţă cu noi şi cu celelalte ziare publicarea unui comunicat aşa de infect, ca acela de­spre care vorbim. După ce vom avea răspunsul „Unirei“ , vom arăta ce cre­dem noi despre toată treaba.ŞTIRILE ZILEI.— 28 August v.

Adunarea generală a »Asociaţiunii« In Bistriţa. C om ite tu l desp. B is tr iţa în tr e g it eu m em brii in te lig en ţe i rom ân e din lo ca ­lita te a fă cu t — scr ie »R e v . B is tr iţe i« — to a te p re gă t ir ile pen tru a prim i în m od dem n pe p ion erii cu ltu rii n oastre . V in e r i în 20 S ep tem b re Ja oa re le 12 d in z i va fi p r im irea com itet u lu i cen tra l şi a o aspeţilor, la 8 oare seara de cunoştin ţă. Sâm bătă în 21 S ep tem v r ie litu rg ie la 9 oare, şed in ţa

C oresponden tu l din A th en a al z ia ­ru lu i »P e s te r L o y d « a a vu t o c o n vo rb ire ' cu K a lo g t iro p u lo ,’ actualu l rep rezen ta n t al m in isteru lu i de e x te rn e al G rec ie i asupra s itu a ţie i d in M acedon ia .

C on vorb irea cu prinde u rm ătoa re le a- m ănuute :

Z ia r is tu l a în treb a t pe m in istru :

— S ’a vo rb it că au to r ită ţ ile g receş ti au în ch is ochii fa ta de baDdele cari t r e ­ceau gran iţa . Ce a tăcut G recia pentru a nu acred ita acest zvon ?

— C ordonu l nostru m lita r — a ră s ­puns m in istru l — n’a pu tu t îm p ied eca t r e ­cerea bandelor, după cum n ’au pu tu t’o fa ce n ici so ld a ţii tu rc i m u lt m a i num eroşi, în cea la ltă parte a g ra n iţe i. A po i, a fa ră de d ru ­mul pe uscat, este şi un drum pe m are. După in d ica ţiile tu rc ilo r chiar, num ăru l p a r t ic i­pan ţilo r bandelor sosiţi din G recia se r id ică la 150, deci 3 la sută din bandele g receş ti, sânt m acedonen i. In M acedon ia se judecă de re gu iă după aparen ţe. P o t să vă re p e t o r ­donan ţa dată a u to r ită ţ ilo r de g ra n iţă pen ­tru îm p edecarea t re c e re i ban de lo r :

»V e - ţ i îm p edeca cu o r i-c e m ijlo c tre>- cerea ban delor sau in d iv iz ilo r bănuiţi că s’ar asocia bandelor. E i v o r fi im ed ia t prinşi ş i p reda ţi a u to r ită ţ ilo r « .

O fiţe r ii, — spune m in is tru l — cari au abuzat de conced iu l lor, v o r fi p reda ţi a u to r ită ţ ilo r m ilita re după în to a rce rea lor. L is te le de conced iu sân t acum ce rce ta te cu precisiune. P o lit ica tu rcească va r ia ză însă regu la t. A cu m nu să p lân ge la Sofia de 5 şi 6 bande bu lgare a lcă tu ite d in so l­daţi o fiţe r i şi su bo fiţeri bu lgari, au fo s t d istruse de t u r c i : nu s’a gă s it n ici în a- ten ta tu l con tra co lon e lu lu i en g le z E llio t, o bază pen tru in te rv en ţii serioase în Bu l­ga r ia , de unde bandele tre c g ra n iţa b ine în arm aţi după cum s ’a şi s tab ilit de cătră au to r ită ţ ile tu rceşti.

C rede c in eva ser ios că bu lga r ii sân t copii supuşi ai E u ropei ? Is to ria u lt im ilo r 10 ani a d o ved it con trariu l. D acă g rec ii din M acedon ia nu în trep r in d n im ic îr» con ­

Incetarea oporapunuo* bandelor bulgare. Din C on stan tinopo l se anunţă, că în tr ’o b i­serică m acedoneană un ş e f de bandă bul­ga ră , in v ita t de exarhat, a com un ica t pu­blicu lu i h o tă râ rea de a se în ce ta op e ra ţiu ­n ilo r bandelor în M acedon ia.

Ce-i de condemnat?Cetim în „Unirea“ în numărul ul­

tim dela 7 Septemvrie următoarea comunicare foarte curioasă:

Porniri condamnabile. Săptăm âna t r e ­cută aproape to a te z ia re le n oastre s ’au g ră b it să rep rodu că după »G a z e ta « sensa- ţ ion a la ş tire , că p ro topop u l u n it din O răş- t ie fo lo s eş te p licu ri o fic ioase num ai cu te x t m agh ia r, pe când a r a vea dreptu l să le fo losească cu te x t para le l. Ia tă , v o r fi ex c lam a t cu m u lt iio s sc r ib ler i cu păr lu n g d in red a c ţiile fo ilo r noastre , ia tă, cum vând şi trădează cauza n aţiopa lă u n iţ i i ! P e e i dar, să ţin tu im pe stâ lpu l in fam iei, pe tră d ă to ru l p ro top op ai O r ă ş t ie i ! Z is şi fă c u t !

V ăzân d se tea după după sen zaţii, mă grăbesc şi eu cu una.

A m în a in tea m ea un estras din m a­tricu la b o te za ţ ilo r a paroh ie i o r tod ox e din Serb-C ianad, sau ca să rep rodu c f i d e l : Ki­vonat a szerb-csanádi gör. kel. román egy­ház keresztelési anyahönyvéből, iscă lit de Oprean Terentiu gör. kel. r. plébános és szentszéki ülnök.

D o riţ i o ş t ire m ai sen za ţion a lă ca a s ta ? Sper, că şi fă ră de a m ai adauge ru garea , ea va fi rep rodu să de fo ile noastre, de nu cum va le va îm pedeca îm p re ju ra rea , că b iserica o r to oxă e s in gu ra b iserică naţiona lă din patrie , ca re de veacu ri ne-a co n se rva t lim ba şi legea , de pildă ca pă­r in te le d in C en adu l-sâ rb esc !

Sărm ana g a ze tă r ie ! m u lt va m ai trec e pănă ce vom pu tea cu ra ţi de pe noi ru ­gina , ca re ne consum ă. A cu m , când ş c o a ­le le n oastre sunt am en in ţa te cu perire , noi

P rin c ip e lu i N ico lae pentru în tre ţ in e rea foart e m odes tă a m orm ântu lu i fu n era r al fam ilie i H aşdeu din c im itiru l Şerban V odă , unde şi eu doresc să fiu în m orm ân ta t.

M anuscrise le p revă zu te la num ăru l 3 ( t r e i ) doresc să fie în c red in ţa te d -lo r Cio- cazan a d voca t şi lu iiu D ragom irescu , ad­vo ca t şi publicist, care le v o r da destina- ţiu nea pe ca re o v o r c rede m ai n im erită .

T o t d -lo r C. M. C iocazan şl Iu liu D ra ­gom irescu las esc iu s iv e x e rc ita rea d rep ­tu lu i le g a l de p rop rie ta tea asupra tu tu ro r o p e re lo r m ele lite ra re şi ş tiin ţifice , rugân - du-i în să ca să depună sum ele, ca ri 1& v o r reven i, la Cassa de depuneri, a lcătu ind un fond num it lu lia Haşdeu, din care cu v r e ­m ea se v o r a ju ta lu cră r ile lite ra re şi ş t iin ­ţific e cu ca ra c te r sp ir itu a lis t şi lib e r evan ­ge lic , pe cari le v o r a fla m erito r ii.

In caz de cadu cita te a a cestu i te s ta ­m ent, în trea ga a ve re o las e x ecu to r ilo r tes tam en ta r i mai jo s p revă zu ţi cu o b lig a ­ţiunea de a în dep lin i d o r in ţe le m e le în ce p r iv eş te fem eea A n ica M anolescu ş> în ­tre ţ in e rea cavou lu i.

E xecu to r ii te s tam en ta r i d even in d ast­fe l le g a ta r ii m ei v o r consacra caste lu l unui cu lt sp ir itua lis t, transform ându-1 în tr ’un tem plu sau m uzeu, cum v o r soco ti mai b ine în m a jo r ita tea d -lo r, ses izând in ten ţiu n ile şi c red in ţa mea.

P en tru în tre ţ in e rea lui, ex ecu to r ii mei tes tam en ta r i v o r d e 'e g a pe unul d in d -lo r ca să vândă a tâ t m ob ilie ru l şi ob ic te le

cazn ice, con ţinând lu cru rile sacre, câ t şi a ten an ţe le castelu lu i cu terenu l lo r , pănă în strada M unicipală din p a rtea opusă t e ­renu lu i p revă zu t la N r. 4, re a lizâ n d astfe l o sumă, al căru i ven it unindu-1 even tu a l şi cu ven itu l o p e re lo r m e le v a fi în d es tu ­lă to r pen tru acest scop.

In ce p r iv eş te m a n u sc rs e le , răm ân e nesch im bată d isp oz iţm n ea de m ai sus.

A d a u g în sfârş it, că o r i-c e a lte te s ­tam en te sau d ispoziţiu n i an terioa re , ca spre exem p lu c^a făcu tă în fa vo a rea fo s ­tu lu i m eu in ten d en t V as ile Pascu, iz g o n it d in serv ic iu , ca o s lu gă iă ră recu n oştin ţă şi pericu loasă, sunt şi răm ân revoca te .

E x e c u to r i i te s ta m en ta r i.

Ca ex ecu to r i tes tam en tari p en tru adu­cerea la în d ep lin ire a u lt im e lo r m ele v o in ţe num esc pe d -n ii Em il C ostinescu , fo s t m i­n istru , C. M. C iocazan ad voca t, Barbu D e - lavran cea advocat, T u d o r Rădu lescu , d i­re c to ru l R eg ie i m on op o lu rilo r statu lu i, Gh. Ş tetănescu p ro fe so r la C on serva to r şi Iu liu D ragom irescu , pu b lic is t şi r o g s tă ru ito r să prim ească această sarcină.

Făcu t la Bucureşti, astăzi dou ăzec i şi tre i N o e m v r ie anul una roiie nouă su te şease.

(ss ) B. P. Haşdeu, p en s ion ar

Câmpina.

Nr. 191.— 1907 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

I la 11 oare îa sala com ita tu lu i, la 1 oară d. a. banchet, apoi p e tre c e re popora lă , seara tea tru Bârsanu. D um inecă în 22 Sep- tem b re şed in ţa a II., după am iazi con fe r in ţe l ite ra re , sea ra la 8 co n c e r t ş i dans. In v i­tă r ile se t r im e t in z ile le u rm ătoa re . O as­p e ţii ca ri d o resc să li-se cau te cu a rtire să se a d reseze d-lu i George Curteanu, secre ta r la »B is t r iţ ia n a « în B is tr iţa .

înscrierile la gimnaziul de stat din Caransebeş. Cetim în »R e n a ş te re a « : Pe p r im a c lasă g im nazia lă s’au în scris până a z i 121 e lev i. P a rtea cea m ai m are a ce lo r În s c r iş i sunt copii de ai g ră n ice r ilo r . După in s in u ările făcu te de m ai n a in te la p r i­m aru l oraşului, se v o r în scrie încă 30— 40 e lev i. — In u rm a aces to r în scrie r i p robab il că se v o r desch ide 3 clase p r im e para lele . — în sc r ie r ile le e fep tu eş te d l dir. A . K a lk b ren n e r. — D acă se v o r desch ide 3 c lase , a tunci a fa ră de d-sa v o r fi a n g a ja ţ i în că 4 p ro fesori.

Marele duce Vladimir, unch iu l ja ru lu i, a so s it eri îm p reu n ă cu so ţia sa şi un fiu, în s o ţ it de m ai mu iţ i g en e ra li ruşi, în B u ­dapesta . D upă v iz ita rea o raşu lu i în a lţ ii o a sp e ţi au lu a t tren u l sp re Sofla , unde v o r a s is ta la fe s t iv ită ţ i le com em ora tiv e .

CunUDie* Sab ina Nicoia şi Io s i f Ni- eoară, can d ida t d e p reot, îş i v o r ce leb ra cu n tfn ia r e lig io a s ă D um inecă, în 2/15 Sep­te m v r ie în b ise rică cea m are g r . or. din A lb a c -A ra d a . A lb ac-A rad a . — C iunga.

Băncile populare din România. Casac e n tra lă a B ăn c ilo r popu la re şi co op era ti­v e lo r să teşti a scos la lum ină z ile le a ce­s tea »A n u a ru l B ăn c ilo r popu la re d in R o ­m ân ia pe anu l 1906«. In această lu cra re d e o în sem n ă ta te deoseb ită , se ved e s i­tu a ţ ia B ăn c ilo r pcpu lare la s fâ rş itu l anului 1906. E x tra g em din p re fa ţa dela în cepu tu l vo lu m u lu i d a te le u rm ă to a re : N um ăru l B ă n c ilo r p op u la re a crescu t în tr ’o p ro g re - s iune s ta to rn ică , d e la 1902 încoace. La 1 S ep tem b re 1902 nu erau în ţa ră decât 7 0 0 Bănci cu 59.844 m em bri, şi cu un ca­p ita l de 4,250.600 le i. L a 1 Iu lie 1904, nu­m ărul B ăn c ilo r s’ a r id ic a t la 1625 cu 121.786 m em bri, cu un cap ita l de 10,086.020 le i şi cu 2,431.112 le i d epu n eri sp re fru c­tificare . L a 31 D ecem bre 1906, a vem 2021 bănci popu lare cu 239.002 m em bri, cap ita l subscris 20,035.054 le i, ia r cap ita l dep lin vă rsa t 18,509.519 lei, care îm preu nă cu d e ­pu n erile sp re fru c tif ic a re şi c e le la lte fo n ­d u r i s e ridică ia sum a de 27,275.474 lei. In acest răstim p, m u lte din băncile s labe au d ev en it pu tern ice . N u m ăru l d in ce în ce m a i m are a l m em b r ilo r d o ved eş te că să ten ii se pătrund de fo loa se le ce le p oa te adu ce tovărăş ia , şi n e în c red erea în in s ti­tu ţie a dispăru t.

Nouă bancnote de 20 cor. z ia ru l »P e s -t e r L lo y d « află din lo c co n p e te n t , că banca A u s tro -U n g a ră se v ed e s ilită a scoa te din c ircu la ţiu n e ban cn o te le actu a le de 20 cor. şi a -le în locu i cu o nouă em isiune, aceasta d in causa n u m eroase lo r fa ls ifica te , cari s’au adus în c ircu laţiu n e în tim pu l din urmă. L u cră r ile p re g ă t ito a re pen tru noua em isiune sunt d e ja în cu rg e re ş i p este scurt tim p n ou ele ban cnote v o r fi p red a te destina ţiunei.

Repausul Domlnecal în rachierii. înm in isteriu l re g . ung. d e fin an ţe s’a e lab o ra t un m em orand în ce p r iv e ş te în ch id erea cârc ium elor, în cari se v in d e rachiu , în z ile d e să rb ă to r i şi D um ineci. A c e s t m em orand a fo s t tr im is m in is ter iu lu i de com erciu , în a căru i com peten ţă stă re gu la rea repausu­lui D om ineca l. M in is tru l d e com erciu , după cum se anunţă din Budapesta, v a aproba d isp oz iţ iu n ile c e ru te în m em orand . M in istru l de finan ţe e ga ta în tr e a lte le a se în vo i, ca în D u m inec i şi să rb ă to r i să nu să m ai vân dă rach iu ri m ai bune începând dela o re le 10 a. m., ia r rach iu o rd in a r să nu se pună d e lo c în vâ n za re în z ile le am in ­tite . D e asem enea v o r fi con tro la ţi cu m ai m are r ig o a r e ce i cari posed lic en ţe pen tru vân za rea rach iu lu i şi se va d ispune ca acelora, ca ri co n tra v in le g e i, să li se de- tra gă licen ţa .

Serbarea dela Câlugăreni. D um inecă s’ a serbat la C ă lu găren i a n iv e rsa rea v ic ­to r ie i câştiga tă de M ihaiu V iz ea zu la 13 A u gu st 1595 con tra a rm a te lo r lu i S inan- Paşa. La serbare au a s is ta t d -n ii Ş te fan S ih ieanu, de lega t al m in isteru lu i in stru c- ţ iu n e i publice, şi d. I, Th . Ghica, p re fe c t de V laşca . S’a o fic ia t un serv ic iu r e lig io s de c ă tre p ro to e reu l Popian, după ca re au ţinu t cu vân tă r i d-n ii Sihieanu, I. Ghica, co ­lone lu l Vasilescu , com andantu l r e g im e n ­tu lu i 5 V laşca, N icu lescu , re v iz o r şco lar, şi Popescu, în v ă ţă to r în Că lugăren i. M uzica reg im en tu lu i 5 V laşca a in ton a t d ife r ite a rii naţionale, ia r e le v ii şcoa le i din Călu­găren i au făcu t d ife r ite e x e rc iţ ii libere. A p o i a u rm at de fila rea m ic ilo r dorobanţi,

a e le v i lo r şcoa le i de m eserii d in C le jan şi a unei com pan ii d e in fan terie . L â prân z s’a dat un banchet.

0 nouă dramă română. C etim în »v,N a ţio n a lă « : D. N ic o la e Pandelea , p ro fesor, cunoscut pub licu lu i p rin fru m oase le t r a ­du ceri după »Q u o V a d is « şi »E d u ca ţia V o ­in ţe i« , v a p re z in tă z ile le acestea T ea tru lu i N a ţion a l o d ram ă o r ig in a lă în t r e i a c te in titu la tă » Ultimul Vlăstar« cu sub iect na­ţion a lis t. C it ită p rea lab il în tr ’un cerc de p ro fe so r i u n ivers ita r i, lu cra rea aceasta a fo s t p r im ită cu o v ie a d m ira ţie ş i i-se p re v ed e un fru m os succes în v iito a re a stag iu ne.

Vaporul »Regele Carol« prins de o furtună pe mare. Din C onstan ţa se te le - g ra fia ză »U n iv e r s u lu i« ; V apo ru l »R e g e le C a ro l« a sosit er i (D u m in ecă ) dim., cu o în tâ rz ie re de 10 ore. Eşind din B o s fo r a fo s t apucat de o g roa zn ică fu rtună. A p a a in tra t pe punte. A ru n când u -se to a tă m arfa în m are şi cu o iu ţea lă de 5 m ile (în loc de 18), vap o ru l a a juns tâ rz iu la Caliacra. T o ţ i p a sage rii erau în g ro z iţ i. V ap o ru l nu a su fe r it n ic i o ava rie . P a gu b e le m arfe i a ru ncate de p e punte, se eva lu ează la 15 m ii. F u rtu n a ş i v a lu r ile au a ru ncat 3 m a­rin ari, ca ri do rm eau pe punte, în p a rtea de jo s a vaporu lu i. M arin a rii nu s’au înecat. Ie r i d im in ea ţă când au a juns în po rt, pa­sage r ii, în num ăr de 150, au m u lţu m it că ­p itanu lu i şi o fiţe r ilo r .

Aurelia Vulcan născ. Popovici cu in im a frâ n tă de du re re anunţă t re c e re a la c e le e te rn e a scum pulu i şi neu ita tu lu i so ţ

Ios i f Vu lcanmembrul Academiei Române, preşedintele fondului de teatru naţional român, membrul de onoare al Asociaţiunei pentru cultura şi literatura poporului român, membrul societăţii literare „Kisfaludy,“ preşedintele direcţiunei institutului de credit şi

economii „Bihoreana“, ş. c. 1.

u rm ată după g r e le su fe r in ţe a stăzi la 26 A u gu s t (8 S ep tem v r ie ) 1907. d im inea ţa la o ra 6 în e ta te de 66 ani îm p ărtăş it cu

I s fin te le ta ine.

I; O săm in te le scum pului de fu n ct se v o r "aşeza spre od ihnă vec in ică după r itu l b i­s e r ic ii gr. cat. la 28 A u g u s t (10 S ep tem ­v r ie ) o ra 10 a. m. în c im itiru l orăşen esc

O radea-m are (N a g y v á ra d ) 26 A u g u s t (8 S ep tem v r ie ) 1907.

In v e c i a m in tirea l u i !

Roada anului 1907In Inmea întreagă.

D e câ te -o r i s im ţim că ne am en in ţă vre-un nea juns, ne p la ce să ne m ân gâ iem cu gân du l, că doar o a v ea vec in u l,* ori fr a te le — n e-or a ju ta ei cu m va Cam aşa s’au m ai m âu gă ia t c e i m ai m u lţi şi acum când s’a ştiu t că roada de bu ca te în anu l acesta la noi în ţară e mai m ică, m a i s labă ca în anu l trecu t.

Ş i m ân gâ ie rea aceasta n e părăseşte acum , când din d a te le o fic ia le ce le pu ­b lică m in istru l de agr icu ltu ră al ţă r ii n oa ­stre, — ştim că nu num ai în ţara noastră, dar’ în lu m ea în trea gă s’au fă cu t în anul a cesta mai pu ţine bu ca te , ca în c e i din urm ă do i ani.

D upă a ceste so co te li, în anul acesta', în lu m ea în trea gă s’au fă cu t 3076 m ilioan e (ş i 0 78) raă ji m e tr ic e de bucate, (o m a je are 100 k lg ra m e sau cam 6 — 7 măsuri de câ te 20 litr i) ad ecă m ai puţin ca în anul trecu t cu 174 m ilioan e (ş i 0-84 m ă ji m etrice .

D in aceste bu ca te s’au produs în E u ro p a :

Grâu 477 rail. raăji ra. fa ţă de 528 m ă ji din anul 1906.

Săcară 366 m ii. m ăji ra. fa ţă de 360 raăji din anul 1906.

Orz 218 rail. m ă ji m. fa ţă de 218 m ăji din anul 1906.

Ovăs 364 m ii. raă ji ra. fa ţă de 344 raăji din anul 1906.

Cucuruz 150 rail. m ă ji ra. fa ţă de 180 m ă ji din anul 1906.

In c e le la lte părţi a le lu m ii s’a produs în to ta l: 1502 m ilioan e raăji m e tr ic e de bu ca te fa ţă de 1621 m ilioane m ă ji m e tr ice de b u ca te din anul trecu t.

In spec ia l m ai puţin s’a produs în anul acesta grâu, cucuruz şi ovăs, pe când săcară şi orz în anul acesta e m ai m u lt ca îu 19C6.

P e s te to t în lu m ea în trea gă — E u ­ropa, A m e r ic e le , A fr ic a şi A u stra lia la o la ltă

— b u ca te le produse în anu l a ces ta dau u rm ătoa re le c i f r e :

im. n a i l io a ,n .e d .e xx i& ji m e t r i c e

în 1907 în 1906 d ife r in ţa

grâu 859*86 938*48 — 78*62sficară 407*14 399 24 4 - 7 9 )o rz 331-35 326*30 + 5 05ovăs 541*19 535*92 + 6*77cucuruz 937*24 1051*68 114-74

T o ta l 3076-78 8251*52 — 17484

P r in u rm are can tita tea tu tu ro r b u ­ca te lo r în anul 1907 a fo s t mai m ică d ecâ t în anu l 19C6 ou ap roap e 175 m ilioan e (174*84) m ă ji m e tr ice . In m ijio c iu soco tit , în anul acesta săcara, o rzu l şi o văs a dat o roadă m ai bună, dar’ în ace laş tim p grâu l şi cucuruzu l din anu l acesta e m ai puţin ca în anu l trecu t.

D upă so oo ţile fă cu te prin m a ga z in e le n egu s to r ilo r şi prin coşu rile g a zd e lo r au răm as din anul trecu t ca m :

în . m i l i o a n e d e m £ t j i m e t r i c e

în 1907 în R 0 6

grâu 42*62 48*64săcară 8-54 5*84orz 4-96 4-76o vă s 8*41 18*94cucuruz 9 9 1 12*57

T o ta l dar 74*46 fa ţă de 90*25

Ca să pu tem so co ti dacă bu ca te le rod ite în auul acesta v o r fi oare îndestu - litoa re pen tru susţinerea în tr e g e i om en im i, fa c em pe tem e iu l în trebu in ţă rii din anu l tre cu t o soco tea lă , după care , pentru m âncare şi săm ânţă în anul u rm ător 1907/8 va fi d e lipsă cam 3146 m ilioan e raă ji m e tr ice de b u ca te (grâu , cucuruz şi toa te laola ltă ,). F a ţă de această trebu in ţă în anu l acesta s’a prodns num ai 3077 m i­lioane. A r f i dar’ o lipsă de 67 m ilioan e raăji m etrice . Ş tim însă că îo m agaz in e au răm as cam pes te 74 m ilioane raă ji şi a s tfe l ar m ai în tre ce în că v re -o 5 m i­lioan e . Ca să fie aşa însă ar treb u i ca până la s fâ rş itu l anu lu i e co n om ic 1907/8 (pănă în A u g u s t 1908) to a te bu ca te le din to a te m a g a z in e le să fie scoase la vân za re — ceea -c e cu g reu să v a în tâm p la şi a s tfe l în m u lte părţi fo a m e tea în că să va iv i.

Ţ in e ţ i b in e sam ă de g roa za acestor num eri, ca re ne spun mai lăm u rit d ecâ t ori-ce vo rb e că îu anu l acesta îa m u lte părţi fo a m e tea îşi v a arăta ch ipu l fioros.

N o i să g r ij im cel puţin de atâta, oasă nu v in d em acum ie ft in , oa să fim s iliţ i să cum părăm scum p în p r im ăva ră . M ai a les, că z ile g r e le n e aşteaptă . „ Tovărăşia“ .ULTIME ŞTIRI.

Bucureşti 10 Sept. Academia Ro­mână, fiind încunoştiinţată despre moartea valorosului ei membru Iosif Vulcan, a însărcinat pe membrii ei A. Marinescu şi V. Mangra să-o re- presinte la înmormântare şi să de­pună o cunună. Pe edificiul Aca­demiei a fost arborat drapelul ne­gru. — Cor.

Bucureşti, 10 Sep.j — La cimi­tirul Bel Iu a avut loc eri înmormân­tarea ilustrului scriitor B. P* Has- dău. Erau de faţă d-nii dr. Istrati, Iuliu, Bărbulescu, Mehedinţi, A l . Vlă- huţă Iuliu Dragomirescu, reprezentanţii presei şi un public număros.

Onorurile militare au fost făcute de compania bacalaureaţilor. Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Nifon Ploeşteanu Au vorbit d-nii Onciu din partea Academiei şi a Facultăţei de litere şi d. I. Bărbulescu din par­tea Universitätei de litere.

Berlin, 10 Sept. — „Lokal An­zeiger“ află din Constantinopol că sultanul a dat ordine să se elaboreze un proect pentru reformarea justiţiei din Macedonia. Aceasta pentru a-1 opune proectului Austro-Ungariei şi Rusiei, care tind să exercite, în viitor, un control asupra justiţiei din Mace­donia. Sultanul e decis să se opnne acestor tendinţe ale Rusiei şi Austro- ungariei.

Petersburg, 10 Sept. — întâl­nirea dintre regele Angliei şi ţarul Nicolae e definitiv stabilită. Ea va avea loc în apele Finlandei. înainte de întrevedere se va publica textul complect al acordului dintre Anglia şi Rusia.

Pagina 3

Paris, 10 Sept. — Guvernul a primit o telegramă a generalului Drude anunţînd că delegaţii şi nota­bilii marocani cari trebuiau să so­sească cu şeicul El Mares la Casa- blanca, n’au sosit. In consecinţă, ge­neralul Drude a hotărît să mai pre­lungească până eri seară armistiţiul acordat iar dacă delegaţii marocani nu vor sosi până seara spre a face act de supunere, ostilităţile vor fi începute mâine. Dela sosirea trupe­lor în Casablanca au perit ucişi 800 marocani.B i b l i o g r a f i e .

U llr a n d a de Carmen Sylva, d ram ă în două acte, în ve rsu ri, trad u cere de A. Steuerman. B ib lio teca pen tru to ţ i No. 275. P re ţu l 30 de bani. F ru m oasa d ram ă a M.S. R eg in e i E lisabeta e una din ce le m ai pu tern ice crea ţiu n i iz v o râ te d in fa n ta z ia nespus de b oga tă şi fecundă a A u gu s te i scr iitoa re . E ro ii p iese i sunt figu r i din t im ­puri şi lo cu ri d e p ă r ta te ; da r pasiun ile c e se frăm ân tă in su fle te le lo r, acţiunea pe ca re o des făşoară sunt a tâ t de o m en eş ti şi de v ii, în câ t ne ca p tivea ză din p r im e le m om en te şi n e m işcă profund . A tâ t pe şcen e ie g e rm a n e câ t şi pe a ce le ro m â n eş ti — la Iaşi în p rezen ţa M. M. L. L. ş i ap o i la T ea tru N a ţion a l d in B ucureşti — ro lu l U ilrandei, a fo s t c rea t de m area a rt is tă A g a ta Bârsescu şi a ob ţin u t un succes stră lu cit.

D i v e r s e .

D e s g ro p ă r i în E g ip t . D escop e r ir ile d in u rm ă la S akkarah în E g ip t, unde s e fa c c e rc e tă r i de pa tru ani, au dat ia iv e a lă o m u lţim e de păpuşi de lem n şi de lu cru ri to t de lem n, ca ri par a fl ju că rii. G. M as­pero în să e de a ltă părere. Ia tă ce s c r ie în »J ou rn a l des D éb a ts « : M u lte din a ces te lu cru ri de lem n le-au ro s pe d i’n lău n tru aşa de b in e fu rn ic ile a lbe (t e rm ite le ) îa cât s’au făcu t p ra f cum a pus c in e-va m â­na pe e le . A lt e le au scăpat roa se num ai pe ju m ă ta te ; ia r a lte le , ce le da te cu un fe l de lac, au răm as n eatin se, te fe r e cu t o ­tu l. V ed em o bucătărie , cum erau la ca­se le de b u rgh ezi e g ip ten i, acum cinci m ii de ani. In fa ţă , sp re drum e un z id scund şi o uşă, la o parte . In dărâ tu i bucătă­r ie i e o cu rte , în fa ţă e bucă tă ria acope­rită cu o s traş in ă m are ră z im a tă p e 2 stâ lp i cu capete le de sus în fo rm ă de flo a * re de lotus.

In bucătărie păstrau în ch iupuri d e p ia tră grâu , o rz , v in , apă, oleiu.|In fa ţă pe z id făceau bucate le . In d ă ră t în cu rte v e d e m tre i în şi tă ind o vacă. L â n g ă e i un bu­că ta r f r ig e o gă in ă tra să ’n fr ig a re . A lt ă g ru p ă de ch ipuri de lem n a ra tă un con ­cert, în a in te de masă.

Un bă rb a t s tă pe un fe l de je ţ , ia r fem eea pe un scaun, îm b răca tă cu haina s lobodă ob icinu ită . A m â n d o i ascu ltă cân ­tecu l a do i harp işti, cari stau lângă ascul­tă to r i în p icioare. In fa ţa păreche i de s o ţ i stau c iu ch ite tre i cân tă re ţe d in gură.

M ai sunt oam en i, cari ta ie lem ne cu fe ră s tră u l ca să du reze m ob ile ; o la ri ca r i fa c oa le pe ro a te şi apo i le a rd în cu p tor.

F em e i ga lb en e cu câ te un cop il ne­g r ic io s a lă tu ri cară fru c te pen tru stăpâni, ia r două lun tre, una cu pânze le rid ica te , a lta cu ca ta rgu l lăsa t jo s şi cu vîslaşi, a ş ­teap tă porunci.

T o a te a ceste lucru ri aveau de scop a face v ia ţa p lăcu tă „răposa ţilor pe ceea iu - < me. După c red in ţa E g ip ten ilo r aceste lu ­cruri, p rin însăşi fap ta c& erau în m o r­m ânt, asigu ră to a te bunătă ţile ce arătau şi asta pe vec ii v ec ilo r . G rop ile desch ise până

acum a la Sakkarah , în m are parte p răd a te de m ult, erau a le unor slu jbaşi în a lţ i ai faraonu lu i, m ilita r i şi c iv ili, cari s’ au adu­nat şi după m oa rte în ju ru l m orm ân tu lu i stăpânulu i io r, a căru i g roa p ă nu s’a d es ­co p e r it încă.

Se ş tie că în tr ’o v rem e m ai veche în - grop au îm preu nă cu m o rţ ii pe fem ei, pe rob i, pe s e rv ito r i, cai, v ite aibe. etc . şi ch iar lu cru ri ca m ob ile . In v rem ea v ech e m o rm in te le erau ch iar casele, în cart l o ­cu ise răposatu l. în lo cu irea oam en ilo r , an i­m a le lo r, m ob ile lo r prin ch ipuri de lem n m ic i sau m ai tâ rz iu prin zu g ră v e li pe pă- re ţii m orm ântu lu i, a fo s t un p rog res în îm b lân z irea ob ice iu r ilo r .

P ro p r ie ta r : Dr. Aurel Mureşianu.

R ed ac to r respons. in te rim .: Victor Branisee

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 191—-1U07.

La tipografia şi librăria A. Mureşianu se află de ven d a re nrm &torele:

Cărţi literare âpărute din ediţia „Minerva, : BucurescY. : ■ -- — ----

IV. Petra-Petrescu. I l i e M a r in , istorid- ră pen tru tin e rim e , lo ca lisa tă după nero ţesce . 193 pag . . P re ţu l cor. 1.50

Vasilie Pop, „Domniţa Viorica“ ro­m a c. P re ţu l 2 cor. (p lus po rto băn i) 20

Uf. Salodeanu. „ F lo a r e a O f i l i t ă “ , ro ­m an. P re ţu l 2 cor. (p lu s porto ban i 20

Ştefan losif, „C r e d in ţ e .“ P o e s ii â cor.) 1.5

Em. Gârleanu-Emilgar, „ B ă t r â n i i “ , soh iţe din v ie ţa b o e r ilo r m o ld oven i 1.50

Eugeniu Boureanul. „ P o v e s t i r i d in c o p i lă r ie “ . P re ţu l â . . . cor. 1.50

M. Eminescu, Poesii postume“ , ed iţ ienouă, 263 pag . ou note. P re ţu l c. 1.50

N. N. Beldiceanu. „Chipuri dela Maha­la“ C on ţin e 305 p ag . P re ţu l cor., 1.50Ion Manolache-Holda. Feţe, portrete

schiţe şi nuvele, e d iţ ie 1. 316 pag.P re ţu l L e i 1*50

II. Chendi. „Fragmente“ . U n şir de in ­teresante a rtioo lo (in form aţiu n î l i t e ­ra re ), şi sunt o continuare a vo lu ­m e lo r „P r e lu d ii“ şi „F o ile to n e “ sori­se. 246 pag . P re ţu l . . . . Le i 2.50

Scrieri economice.Manualcomplet de agricultură

raţională, de D r. George Maior, p ro fesor de agricu ltu ră la şcdla superidră de la F e -

U n d e ?se poate cumpără ieftin şi bun Stofe de Rochii ■ - ■ moderne pentru Dame de tot feliul. ■Pelerine de dantela,

"Voii de’lin.Batiste, Satin,Pânzături de masă cude masă şi pat. — Mătăsării

Ore tone, Flanell, Zepliir, Barchent, Oxfort9 Stofe de in,

metru, Şervete, Garnituripentru bluse şi rochii. —

Stofe de lână pentru bărbaţi de costumuri întregi.Toate mărunţişurile pentru croitori. 294119- 10.în salonul de mărfuri Parthie şi Resturi

Strada Neagră Mr. 35

Primai atelier românesc de spălat şi călcat în BraşoY.A Y I Z !

Subscrisa am onoare a aduce la cunoştinţa On. public din loc şi streinătate, că în atelierul meu de spălat şi călcat,

se spală tot felul de haine de varăpentru Dame, Bărbaţi şi Copii cât de fine, precum şi rufărie, gulere, manjete şi altele, asemenea şi trusouri pentru mirese cu

P r e ţ u r i foarte Ieftine.Rog deci pe On. public a ma cerceta cât mai mult, spre

a se convinge de aeurateţă şi preţurile reduse, ce le fac.Cu distinsă stimăVăduva Maria Cacâz, j»

S t r a d a M ă c e l a r i l o r N r . 3 . ft jj

. va La Tipografia şi Librăria A. Mureşianu, Braşov.

m

-•im iniiaiiHiM -

Important pentru véndötorii de cărţi prin oraşe şi târgurieste cartea de rugăciune

„ L a u d a l u i D u m n e z e u “pen tru cred in c ioş ii de re lig iu n ea o rtod ox ă rom ână, cu p rin zând ru găc iu n i de d im inâţa şi d e sérö, la s fân ta L itu rg ie , la ta ina m ărturisirei, p recu m şi la a lte

m u lte ru găc iu n i fo lo s itó re 56 la n um ér p e 255 pag in i, fo rm a t o c ta v m ic.

A c é s ta ca rte de ru găc iu n i artis tic le g a tă es te p rim a la R om ân i, ca ri pănă acu m a se înch inau din că rţi şubred le g a te şi o rd in are . A cu m a nu treb u e să stăm în p r iv in ţa acesta m ai p re jo s de că rţile de ru găc iu n e a le c e lo r la lte na­ţion a lită ţi. P r in cartea de ru găc iu n e „Lauda lui Dumnezeu* s’ a fă cu t R o - 1̂ m ân ilo r un în sem n at serv ic iu , căc i ea es te o carte de ru găc iu n e frum osă şi se p ó te căpăta în d ife r ite le g ă tu r i d e la m a i s im ple pănă la m ai lu xóse şi tó té în p re ţ fó r te m odera t.

P r e ţ u l l o r estesCor. b.

Legătură trainică n âgră şi au­rită cu său fă ră ch ip s fân t

Im it. de fildeş în alb său negru „ „ „ c u încheietura„ „ „ o u cadriu a rg in ta t

şi în chu jS tore

Cor. b.

- . 9 01.601.80

2.10

Im it. de fild eş cu ca tifea şi în-ch ie td re 2.65

„ „ „ cu c a t ife a şi po-dobă m ai m are 3.10

Vîndetorn de cărţi primesc un rahat mai considerabil.

T o t asem enea a tra gem a ten ţiu n ea pu b licu lu i asupra „Cartei de rugă­ciune“ întocmite de protopresbiterul Calislrat Coca cu ap roba rea coos is to ru lu i ep iscop eso o rtod ox -o r ien ta l d in C ernău ţi, ca re ca rte fo rm at m ic o c ta v , cuprin ­zâ n d asem enea td te ru găc iu n ile nostre fo lo s ito re ar fi cea m ai p o tr iv ită ca rte de ru găc iun e pen tru to ţ i şco la rii.

P r e ţ u l a ce s te i c ă r ţ i :In pânză n d g r ă ............................. ..... ............................cor. 1.—„ „ „ c e v a m ai lu x d s ă . . . . . . cor. 1.20„ „ „ fo rm a t c e v a m ai m are . . . cor. 1.40

T6te acestea se pot procura prin Tipografia şi Librăria A. Mu­reşianu, Braşov, unde au să se adreseze şi v e n d e t o r f i *

răstrău şi la Sem inaru l N ifo n M etrop o litu l d in BuGurdăoI. — C artea cu prinde patru v o lu m e :

V o i. I Agrologia, său A gr icu ltu ra genera lă , 34 od le de t ip a r ou 217 fig u r i în tex t. C a rte d idactică aprobată de On. M i­n ister de A gr iou itu ră al R om ân ie i cu deoi- sia N r . 2078 din 1897. C ostă 5 corâne.

V o i. I I . Fitotechnia, seu cultura specia lă a p lan te lor , 88 odle de tipar cu 202 fig u r i în te x t. —

C arte p rem ia tă de A ca d em ia R om â­nă cu prem iu l N astu re !-fîe reseu în sesiu­nea din anul 18B9.Costă 8 corâne.

Voi. III. Zootechnia, său Cultura gen era lă şi spec ia lă a v ite lo r oom u te , d im ­preună cu lânăria şi lăptăria , 49 cd le de t ip a r cu 225 figu r i în tex t. C ostă 8 corâne.

V o i. IV . Economia Rurală, său organ isaţiunea şi adm in istrarea m oş iilo r m ari şi m ic i. C ostă 8 corâne.

M anual de A g r icu ltu ră ra ţiona lă v o i V . Ippologia seu zoo teoh n ia speoia lă a ca ilo r de G eo rg e M a ior. P re ţu l 3 oor. plus 30 baul porto .

= I a t& v ă ţâ e il, =care să fie din familie buna şi să aibă cel puţin 1—2 clase gimnaziale sau reale, pe lângă întreaga întreţi­nere să primeşte momentanîn prăvălia cu mărfuri de modă şi manufactură a subscrisului

IULIU POPOVICI,(5—8.) H a t s z e g .

M anual de A g r icu ltu ră ra ţiona lă v o i . V I . cuprinzând crescerea, îngrăşarea şi u ti­liza rea Porcilor sâu Z oo tech n ia lo r spe- p ia lă de G eo rd e M a io r. P le ţu l 5 cor. plus 30 ban i porto .

„Cultura şi îngrijirea grâului“ , de 1 .F . N egru ţiu . P r e ţu l l4 b. (plus porto 5 b.P i c t o r R o m â n .

•Aduc la cunoştinţă on. public, ’ndeosebi D-lor preoţi, că reîntor- când-umă din streinătate, unde am făcut mai multi ani praxă in arta „picturei biserlcei bizantine“, m’am stabilit în comuna mea Agăr- biciu, Sz. Egerbegy, unde aseme­nea am zugrăvit iconostasele ambe­lor Biserici.La comandă esecut ori GO icoane în ori ce mărimi în uleuri fine, pe pânză lemn, zinc etc.Icoane pentru iconostasă, cruci prapori ect.Asemenea re’noiri de biserice* Lucrez cu preţuri eftine; posed atestate de mulţumire despre lucră­rile mele.

Ca toată stimaNICOLAU BACIU,p i c t o r d e b i s e r i c i .

Agărbiciu (Szász Egerbegy).

a « » X X X X X X X X X X X X X X X X * X

X

x

Cruce seu stea dupla electro - magnetica3? a. t e» .t 2STr. 8 6 9 6 7 .

Nu e crucea lui Volta.

Vindecă, şi ínviorézá,Nu e mijloc secret.

pe lângă, garanţie.se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

w

x » w

X

X

X

X X X Xx x

xXX A » K K » X X K X X X K X X X X X, X X X

Deosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Aparatol acesta vindeci şl foloseşte oontra: durerilor ds cap şl dinţi, migrene, ne- oralgie, Impedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­ma, sgărciuri de inimă, asmă, auţul greu, egârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- oeală la mixn ţi la pioiöre, reunâ, podagră, Iscbiae, udul iu pat, influenţa, insdmnie, epilepsia, Circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă prin electricitate. — In cancelaria mm se află atestate incurse din tóté păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mulţdmire invenţiunea mea §i ori-cine póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 <Jiie nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s'a constatat zădărnici, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis sé se Co»fw>idc cu aparatul nVoltau, de óre-ee„dosul-Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungaria a fost o/lcios eprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat Deja ieftinătatea crucei mele eiectro-magnetice o recomandă Îndeosebi

Preţul aparatului mare e 8 cor. Preţui aparatului mic e 6 cor.folosibil la morburi, cari nu sunt folosibil la copii şi femei de

mai vechi de 15 ani. constituţie forte slabă.

Expediţie din centra şi locul de vâuŞare pentru ţâră si streinătate ele.

MÜLLER ALBERT, Budapesta, colţul strada Kálmán.

XX

X

X

X

K

X

X

X

IXX

XIxX

X

!|x

Plecarea şi sosirea trasărilor io stat n i nai. îa Braşoî.Valabil din 1 Maiu st. n. şi până în 1 Octomvre st. n. 1907.

Plecarea trenurilor din Braşov.Dela Braşov la Budapesta:

I . T renu l m ix t la óra 5*81 m in . d im in .

I I . T r . accel. (peste Cluşiu ) la 6 .2 *45 m . p . m*

I I I . T ren u l de pers. la ó ra 8*06 m in . sóra.

IV . T r . accel. p. A ia d la o re le 10*26 m. sera.

Dela Braşov la BucurescY:

I . T ren u l de persóne la óra 3*20 m . dim .

I I . T ren accel. la o re le 4*59 m. dim .

I I I . T ren u l m ix t la o re le 11*35 m. a. m.

IV . T ren u l accel. la ó ra 2*19 m in. p. m .(ce v in e pe la Cluşiu).

V . T ren m ix t la ó re le 6*50 só ra .**) (care circulă numai la Predeal).

Dela Braşov la Kezdi-Oşorheiu şi Ciuc-Ghimes:

I . T ren u l de pers. la óra 5.16 m in. d im .*I I . T ren u l m ix t la óra 8*26 m in. a. m .*

I I I . T ren u l de per. la óra 2*60 m. p . m.(are legătură cu Ciuc-Szereda).

I V . T ren de pers. la ó re le 7 00 m . sóra.*(* au legătură pâuă la Ciuc-Gyimes).

Dela Braşov la ZérnescY (gara Bartolomeiu)

I . T ren u l m ix t la óra 9*02 m in a. m.I I . T renu l m ix t la óra 3 14 m in. p. m.

IU . T ren m ix t !a o r » 9 47 sóra.IV . T ren de pers. la 6*14 dhn. (Mfflai DaiiEGa)

Sosirea trenurilor în Braşov:Dela Budapesta la Braşov:

I. T ren ace. p. A ra d la o re le 4*62 m. d im ­

i i . T ren u l de persóne la óra 7*51 d im .

I I I . T r . accel. peste Cluşiii. la ó.2*09 m. p. a .

IV . T ren u l m ix t la óra 9*28 m in. sóra.

Dela BucurescY la Braşov:

I . T ren . de pers. la óra 7*28 m in. d im .

I I . T ren u l accel. la óra 2.00 m in. p. m .(Are legătură cu Sibiiu şi Cluj).

I I I . T ren u l pers., la óra 4 55 m . p. m.

IV . T ren u l m ixt. la óra 9*18 m in . sóra.

V . T r . accel. la ó re le 10*14 m. sóra.

Dela Kezdi-Oşorheiu şi Ciuc-Ghimes la Braşov

I . T renu l de persóne la óra 8.25 m . d im .* (are legătură cu Ciuc-Sereda).

U . Trenu l de pers. la óra 2*00 m . p . m .*

IU . T ren u l m ix t, la óra 6*13 m . só ra .* )

IV . T ren m ixt, la ó re le 10*08 m . sera.(* au legătură cu Ciuc-Gyimes).

Dela ZérnescY la Braşov (gar. Bartolomeiu.)

I . T ren u l m ix t la óra 7*12 m in . dim .

I I . T ren u l m ix t la óra 1*17 m in . p. m.

I I I . T ren m ix t la óra 7*34 sóra.

Tipografia A. Mureşianu, B r a ş o v .