EXPOZIȚIE DE CARTE

ÎN ATENŢIA PĂRINŢILOR… (cărţi noi în colecţia

bibliotecii)

Realizat: Biblioteca “Alba Iulia”

Specialiștii în psihologia copilului au afirmat că părinții nu acordă importantă necesară educației copilului. Un tânăr are nevoie să-și cunoască propria personalitate și să fie conștient de poziția pe  care o ocupă în societate. În funcție de vârstă și nivelul de dezvoltare al acestuia, atitudinea părinților trebuie să fie corespunzătoare. Noi vă propunem, mai jos, câteva titluri de cărți, care vă vor ajuta în educația copilului dumneavoastră și înțelegerea necesităților sale:

Brazelton, Berry T.; Greenspan, Stanley T. Nevoile esențiale ale copiilor. – București, 2013. – 330 p.

Toți părinții vor să știe dacă bebelușul lor se dezvoltă bine și ce să facă dacă există dificultăți. Sunt suficiente vechile repere ajutătoare, precum luarea în greutate, realizările motorii semnificative (statul în șezut și mersul) și unele realizări semnificative cognitive și de limbaj (de exemplu, emiterea de sunete și apoi articularea de cuvinte). În prezent, putem să facem mai mult.

Talan, Kenneth H. Ajută-ți copilul să revină pe calea cea bună. – Bucureşti, 2013. – 458 p.

Ești îngrijorat că preșcolarul tău are crize de furie sau, în ciuda faptului că învățase să facă la oliță, de curând a început să-și murdărească lengeria? Sau poate că este vorba de un școlar de clasa a treia sau a patra care pare impulsiv și hiperactiv, tensinat sau deprimat, iar învățătoarea lui te-a anunțat de curând că nu invață în ritmul la care se așteptă ea. Atunci cartea aceasta îți va fi de folos.

Elias, Maurice J. Inteligența emoțională în educația copiilor. – Bucureşti, 2012. – 302 p.

Poate că cel mai mare atu al acestei cărți este faptul că o veți citi cu plăcere. Autorii dau dovadă de umor și deschidere, astfel încât subiectul relațiilor și al dinamicii familiale devin unul savuros și agreabil. Terminologia folosită pentru a reda conceptele și ideile cuprinse în această carte este extrem de accesibilă, fără pretențiile unui limbaj excesiv de specializat. Cartea este înțesată cu exemple și metafore pe care părinții le vor recunoaște cu siguranță.

Shapiro, Stanley. Cum devenim părinți mai buni. – Bucureşti, 2012. – 160p.

Un ghid celebru, un Național Bestseller, cum scrie pe coperta ediției originale, care pornește de la ideea ca nu e suficient să ne iubim copiii ca să-i educăm bine – trebuie sa invațăm „meseria de părinte“. O „meserie “sintetizată” în această carte în cele 50 de probleme cu care ne confruntăm cel mai des ca parinți și soluțiile lor practice - crizele de nervi, răspunsurile obraznice, tv-mania, notele proaste, mofturile la mâncare etc.

Nolte, Dorothy Law. Copiii învață ceea ce trăiesc. – Bucureşti, 2012. – 175 p.

Pornind de la ideea ca “Copiii sunt ca bureții. Absorb tot ce facem, tot ce spunem. Învață în fiecare clipa de la noi, indiferent dacă suntem sau nu conștienți de asta, Dorothy Law Nolte, specialista in consilierea familiei, și Rachel Harris, psihoterapeut specializat în probleme familiale, au facut din “Copiii învată ceea ce traiesc” un ansamblu de principii de bun-simț referitoare la viața în general, și la relația cu copiii, în particular.

Naouri, Aldo. Cum să ne educăm copiii. – Bucureşti, 2009. – 363 p.

A face întotdeauna pe plac copiilor nu înseamnă educație ci doar seducție. Orice părinte știe cât de dificil este să îmbini iubirea și respectul pentru copil cu autoritatea. Exagerarea într-un sens sau altul produce perturbări în comportamentul copilului. Aldo Naouri, pediatru si psihoterapeut, demonstreză ca în lumea contemporană balanța a înclinat prea mult în favoarea iubirii și toleranței față de copil, pierzându-se din vedere importanța autoritații...

Fraiberg, Selma H. Anii magici. – Bucureşti, 2009. – 407 p.

O carte care ajunge la cea de-a 50-a ediție, cum este cartea de fața, devine clasică și nu mai este afectată de trecerea timpului. Pentru copilul mic, lumea poate fi foarte interesantă, dar și instabilă sau inspăimântătoare. Autoarea reușește să-l familiarizeze pe cititor cu mintea copilului, arătându-i cum se confruntă cu lumea și cum invață să-i facă față.

Dolte, Francoise. Ce să le spunem copiilor. – Bucureşti, 2005. – 194 p.

Cei care lucrează în domeniul educaţiei, învăţământului sau asistenţei acordate copiilor şi tinerilor cu probleme fizice, psihice, afective, familiale sau sociale ştiu cât de importante sunt cuvintele rostite sau nerostite în legătură cu unele evenimente care marchează viaţa unui copil...Bazându-se pe experienţa nenumăraţilor ani de practică psihanalitică, alături de copii, adolescenţi, părinţi sau tutori, F. Dolto oferă, în această carte, sfaturi şi îndrumări pentru interacţiunile de zi cu zi cu copilul, care are nevoie de adevăr şi au şi dreptul de a-l auzi.

DACĂ DORIŢI SĂ AFLAŢI MAI MULTE LA ACEASTĂ TEMĂ, SĂ RĂSFOIŢI CĂRŢILE PREZENTATE AICI, VĂ

AŞTEPTĂM LA BIBLIOTECĂ.