importanta si rolul lumii antice in isoria universala

7/24/2019 Importanta Si Rolul Lumii Antice in Isoria Universala

1/6

Importanta si rolul lumii antice in isoria universala

Izvoarele de studiere a civilizatiilor antice> tablite de lut, piatra, lucrarile marilor

antici ca Herodot, sapaturi arhiologice.

Egiptiana> de-a lungul riului Nil, a construit piramidele, farul din Alexandria. Au

folosit eroglife, au inventat papirusul, sisteme de irigatii, calendar, ceas de nisip.

esopotamia> intre !igru si Eufrat, au elaborate primul cod de legi " #odul lui

Hammurabi, primele biblioteci si arhivuri. $abilon- centru comercial si cultural.

India> sud estul asiei, in prea%ma riului &ange, au pus bazele monoteismului, au

inventat cifrele. Autorii primelor poeme " ahabharata si 'ama(ana.

#hina> zona asiei, drumul matasii- rute comerciale care uneau cele mai mari centre

economice antice. #onstruirea zidului chinez, in scopul apararii tarii, chinezii au

inventat praf de pusca, busola, portelan, hirtie, a pus baza religiei confucianiste.

&recia>a inceput dezvoltarea pe insula #reta, apoi s-a extins pe continent. )n izvor

de studiere a civilizatiei grecesti "poemele Iliada si *diseea, operele lui Herodot etc.

sculpture, arhitectura. #ivilizatia greaca a pus baza civilizatiei moderne. +ilozo,

oameni de stiinta emocrit, ocrate, /laton, Aristotel, /itagora, au deschis noi

orizonturi stiintice.

'omanii> autorii alfabetului latin, au creat opera de arta " #oloseumul, #olumna lui

!raian. *pere literare " *vidiu.

#ucuteni-!ripolie> localizate in regiunea )crainei, $ucovinei si oldovei de Nord

0Nistru1. /rima civilizatie europeana din acest spatiu, locuitorii traiau in case cu 2

niveluri, se ocupau cu agricultura, au creat cultul ceramicii colorate.

&eto-daca> In urma sapaturilor arhiologice au fost gasite obiecte de bronz, er,

piatra, ceramica, care demonstraza un inalt nivel de civilizatie in acest spatiu.

#oncluzii> civilizatiile antice au fost amplasate pe malurile riurilor, agricultura ind

bazata pe sistem de irigatii, riurile au contribuit la aparitia pescuitului, cresterii

animalelor. ezvoltarea agriculturii a progresat si uneltele , dezvoltarea

mestesugaritului, transportului maritime.

#ivilizatiile &reco-romana si geto-daca au pus bazele organizarii economice si

politice in spatiul European ce au dat nastere unor noi popoare3Italian, paniol,

+rancez etc

+iecare civilizatie a contribuit la dezvoltarea civilizatiei contemporane. In antichitate

a aparut scrierea, alfabetul, teatrul, cifrele, astronomia, dreptul, geometria,

confucianismul, budismul, cele 4 minuni ale lumii.

5umea antica prezinta fundamentul civilizatiilor care au urmat.


2/6

Contributia civilizatiei antice in construirea actualei civilizatii europene

'ealizarile civilizatiei grecesti in diverse domenii sunt modelul classic al civilizatiei

europene, au determinat evolutia ulterioara a istoriei umanitatii.

#ivilizatia minoica 0cretana1 "una din cele mai dezvoltate civilizatii din mileniul II i.

Hr., imperiu maritime cu structure statale si administrative, fondat religie,

mestesugarituri si arte. *rasele neforticate legate prin drumuri pavate, cu sisteme

de canalizare si apeducte. 'egele inos " a unit cetatile-state si a creat un mare

imperiu ce cuprindea si insulele din marea egee. #ivilizatia minoica distrusa " cauza

cataclisme sau invazii. In ultimile secole a civ. inoice in &recia patrund migrator(,

raspinditi in toata grecia, si marcind o noua epoca3

#ivilizatia creto-miceniana " nu avea unitate teritoriala, alcatuita din mici orase

state. /alatele cretane si miciniene " principale centre ale vietii societatii, palaturile

ind sediile administratiei politice. /rincipala preocupare-razboi. pre sf mil IItriburile dorienilor invadeaza &recia, civilizatia miceniana- nimicita, creatiile

arhitecturale-ruine, dispar multe opera de arta. #ontopirea dorienilor, ionienilor sa

etnii va conduce la formarea viitorului popor grec.

Epoca homerica "migratia dorienilor a generat regres al vietii material si spiritual,

iar epoca a dat lumii epopeile Iliada si *disea.

Epoca marilor colonizari " perioada de in6orire, se structureaza clasele sociale,

apare orasul de tip polis. &recii numiti eleni. +iecare po7is avea propria moneda, zei

proprii, constitutie, agora " piata publica de tip forum, teatru. /olisurile mari "parta

si Atena. #onditiile geograce, con6ictele dintre cetati au impus grecii sa caute noipieti de desfacere a marfurilor " ulei, masline, vin, ceramic, unelte. Incepe procesul

de colonizare a tarmurilor arii mediterane, negre. Apar colonii grecesti " !omis,

!(ras, $izant, astfel are loc raspindirea culturii grecesti.

Epoca clasica " apare democratia, epoca celor mai stralucite realizari " politica "

/ericle, lozoe " ocrate, /laton literature " Euripide, ofocle, istoriograe "

Herodot.

pre sf secolului 8-lea regatul acedonian cucereste coloniile grecesti din !racia si

supune &recia, aceste evenimente marcheaza inceputul

Epocii elenistice " avint al dezvoltarii culturii, vietii sociale si politiceprogres

economic s. a.

#ivilizatia greaca a inceput sa se dezvolte pe insula #reta, a continuat pe continent.

Izvorul de studiere a acestei civilizatii " lucrarile lui Herodot si lui Homer, descoperiri

arhiologice in urma sapaturilor, izvoarele care demonstreaza ca civilizatia greaca a

in6uentat si civilizatia romana, punind bazele civilizatiei moderne contemporane.


3/6

Impactul istoric al razboaielor daco-romane asupra formarii poporului

roman

&eto dacii au intrat in contact cu lumea romana preluind elemente ale culturii

materialensi spirituale.

Amenintarea romana s-a manifestat pe timpul regelui $urebista,iar dupa moartea

lui romanii urmareau sa impuna controlul asupra coloniilor grecesti nord-dunariene

0aur, argint, grine1

eria con6ictelor militare este deschisa de predecesorul lui ecebal, uras, iar

ecebal, reusind sa reface unitatea statului dac, cu capital la sarmizegetusa.

In 94 omitian trimite in dacia o armata romana care este infrinta la !apae. )lterior

in 99 o noua armata ataca dacia, iar ecebal este invins. )rmatorul an se incheie

pacea-compromis intre ecebal si ominitian, care prevedea transformarea daciei

in stat clientelar 'omei3asistenta din partea romanilor.

#on6ictele daco-romane se reiau cu urcarea pe tronul 'omei lui !raian. In :;:

izbucneste primul razboi daco-roman, decebal ind infrint. !ratatul din :;2

prevedea daramarea zidurilor in dacia, cedarea banatului, olteniei si untenie. In

anii :;8-:;< se desfasoara al 2-lea razboi daco-roman, in urma caruia dacia devine

cucerita, decebal se sinucide.

/rin cucerirea daciei romanii si-au extins stapinirile, ind organizata ca o provincie

de rang imperial cu capital la )lpia !raiana armizegetusa. )lterior are loc

reorganizarea daciei in dacia superioara si inferioara, iar apoi in dacia superioara,

inferioara si porolissensis. #onsecinta cuceririi daciei a fost romanizarea geto-

dacilor, principalii factori de romanizare ind armata roman ape teritoriul daciei,

administratia si %ustitia romana, colonistii latinofoni adusi masiv, invatamintul in

limba latina, religia romana.

/rincipalul rezultat al romanizarii " formarea unui nou popor daco-roman. Atunci

cind imparatul Aurelian a retras armata si administratia din dacia stabilind hotar pedunare, pe teritoriu daciei a ramas o populatie daco romana care in conditiile

marilor migratii a dat nastere poporului roman si limbii romane.

upa abandonarea daciei, procesul de romanizare a continuat, iar crestinismul a

avut o contribute importanta in procesul de roamnizare , noua credinta ind

raspindita in limba latina.

'azboaiele daco-romane au %ucat rolul determinant in amplicarea procesului de

romanizare a dacilor si constituirii unui nou popor in spatiul #arpato anubiano

/ontic


4/6

Polisul atenian democratie reprezentativa limitata

Atena domina intreaga Elada, democratia sa s-a cristalizat parcurgind mai multe

etape, iar forma general cunoscuta o capata in epoca clasica, secolul al =-lea.

olon a pus bazele sistemului democratic, iar #listhenis prin constitutia sa a facut

Atena cel mai democratic stat.

ub conducerea lui /ericle au fost adoptate masuri destinate a a%uta cei mai saraci

sa e %udecatori, magistrate s.a prin institutia mistoforia. Aceasta institutie a fost

criticata de partidul aristocratic dar si mai tirziu de Aristotel si /laton.

emocratia antica nu a cunoscut un sistem reprezentativ. *rganul detinator al

puterii poporului este adunarea, implicate in toate problemle vitale. Ea voteaza legi

si decrete, decide asupra razboiului si pacii, %udeca.

!oti cetatenii Atenei sunt membrii adunarii poporului, iar sedintele au oc -? ori pe

luna.

$ule 0sau consiliul1 are sarcina conducerii legislatiei, bule era tras la sorti, cite 8;

de cetateni pentru ecare din cele zece triburi 08;; total1, impartitit in zece sectii,

ecare raspundea pentru a :; parte din an.

/unerea in practica a hotaririlor poporului era conferita magistratilor, care la rindul

sau au fost strict controlati de popor.

arcinile care cereau competente aparte erau acordate in urma alegerilor, si nu prin

tragere la sorti 0 cazul magistraturilor nanciare si sarcinile strategilor1 . Acesti in

numar de :; alesi annual au cistigat rapid rol diplomatic, militar( si nanciar care a

facut din ei principalele persona%e ale cetatii. trategii asigura cetatii continuitateaexistentei sale politice si permanenta marilor optiuni interne si externe.

@ustitia ateniana se supunea principiului suveranitatii populare. /laton spunea ca a

privat de dreptul de a participa la %udecati inseamna a deposedat de dreptul de a

cetatean.

In materie de nantare, democratia ateniana nu a fost lipsita de contradictii.

#heltuielile crescinde cereau sa gaseasca resurse importante,iar pentru aceasta

trebuia sa se recurga la impozit, iar cetateanul antic nu admitea sa e supus unei

contributii. Astfel s-a recurs la taxarea bogatilor, ei trebuiau sa contribuie la

cheltuielile statului.


5/6

Declinul si caderea Imperiului Roman de Apus proces istoric inevitabil

Inca din secolul d. Hr. sunt observate premisele declinului Imperiului 'oman de

Apus,in diferite domenii3 politic, economic, social.

In plan economic, in perioada imperiului nu s-a produs o centralizare, ci un echilibrurelative. In agricultura cistiga mult teren marile proprietati funciare " latifundiile. In

functie de organizarea acestora, deosebim latifundii centralizate care se bazau pe

munca sclavilor si descentralizate, unde se foloseau coloniile dar si familiile./entru

sporirea productiei agricole, #onstantin a recur chiar la legarea coloniilor de pamant

pentru a asigura plata impozitelor.

In rindul latifundiarilor, imparatul %uca un rol de frunte administrind acestea prin

intermediul unui procurer.

In aspect politic, criza isi trage originea din faptul ca sistemul politic instituit de

Augustus nu reglementa succesiunea la tron, ceea ce duce la lupte pentru tron.

)lterior s-au adaugat mai multi factori politici carea au dus la instabilitate politica.

/erioada numita a anarhiei militare, a consintit prabusirea sistemului politic a

/rincipatului 0 in cca 8; de ani au fost peste 28 imparati, iar numai trei au murit de

moatre naturala1. e situatia data au protat triburile barbare> sarmatii, germanii,

hunii, trecind in imperiu si ind recrutati in armata care apoi s-a barbarizat.

Anarhia militara ia srsit cind la tron urca ioclitianus, care promoveaza reforme

pentru a revigora statul roman, instituind puterea absoluta a imparatului. El ainstituit tetrarhia 0 2 augusti si 2 caesari1. 'eforma administrativa> s-a marit

numarul provinciilor, scal, monetara, militara etc.

/e timpul lui #onstantin cel are statul cunoaste o ultima in6orire, el a emis edictul

de la ilano :, recunoscind crestinismul, a construit o noua capitala "

#onstantinopol, pe locul vechii colonii grecesti $(zantion.

upa dinastia constantiana, Imperiul cunoaste o decadere rapida, transformarile

economice, presiunea barbarilor adincesc criza statului roman. 5a moartea lui

!heodosius cel are imperiul este dinitiv impartit in 2 parti. area migratie a

strapuns linile forticate romane. !riburile germanice construiesc formatiuni stataleindependente, hunii pustiesc balcanii, ataca galia. Invazia triburilor barbare a dus


6/6

inevitabil la dezintegrarea Imperiului 'oman de Apus, pe teritoriul sau formindu-se

regate romano-germanice.

importanta si rolul lumii antice in isoria universala

Documents