importanta pedaqegogica a jucariilor

7/25/2019 Importanta Pedaqegogica a Jucariilor

1/12

IMPORTANA PEDAGOCIC A JUCRIILOR

Jucria dezvolt multilateral personalitatea copilului. Se formeaza gndirea,vocabularul, vorbirea, capacitatea de a imita, memoria, totodat le mbogetecapacitatea emoional, fantezia. n timpul jocului li se dezvolt ndemanarea i

atenia. ntimpul

jocurilor colective, copilul vine n contact i nva s se adapteze la partenerii dejoac.

CLASIFICAREA JUCRIILORJucriile se pot clasifica n modul urmtor:

. jucrii pentru e!ersare. n aceast categorie se afl jucrii care pot fi aezaten diferite feluri sau cer repetarea unor zictori sau cuvinte"

#. jucarii compuse $din mai multe pri%. &nclud jocuri de construcii diferite,traforaj i ppui"'. jucrii cu regulament. (um sunt jocurile de societate, domino, a) etc.

Importanta pedagogica a jucariilor

autor:

ANPC

Jucaria dezvolta multilateral personalitatea copilului. Se formeaza

gandirea, vocabularul, vorbirea, capacitatea de a imita, memoria, totodata le imbogateste

capacitatea emotionala, fantezia. In timpul jocului li se dezvolta indemanarea si atentia. In

timpul jocurilor colective, copilul vine in contact si invata sa se adapteze la partenerii de

joaca.

Cu cat este mai mare copilul cu atat are nevoie de prezenta a adultului ca partener de

joaca. Joaca impreuna creeaza posibilitatea ca adultii sa modeleze comportamentul

copiilor, capacitatea de imaginatie, sa-i inteleaga comportamentul, sa-i gaseasca greselile

mai ascunse, totodata sa duca la rezolvarea de la sine a starilor de tensiune.

Clasificarea jucariilor Jucariile se pot clasifica in modul urmator:

jucarii pentru exersare. In acesta categorie se afla jucarii care pot fi asezate in

diferite feluri sau cer repetarea unor zicatori sau cuvinte;

jucarii compuse din mai multe parti!. Includ jocuri de constructii diferite, traforaj si

papusi;

jucarii cu regulament. Cum sunt jocurile de societate, domino, sa" etc.

#ste foarte important sa-i invatam pe copii sa se joace si sa le cumparam intotdeauna

jucarii corespunzatoare varstei lor.

Jucarii pentru grupa de varsta 0-1 an

Jucarii pentru grupa de varsta de 1-3 ani
http://www.nou-nascuti.ro/puericultura.html?id=19http://www.nou-nascuti.ro/puericultura.html?id=20http://www.nou-nascuti.ro/puericultura.html?id=20http://www.nou-nascuti.ro/puericultura.html?id=19


2/12

JUCRIILE COPILULUI DE 68 ANI

n aceast periad este foarte important ca la copii s se formeze aptitudinea de ase putea concentra asupra unei activiti i sa fie n stare sa se concentreze #* + '*

minute. entru aceasta este nevoie de jucrii care s-l preocupe un timp maindelungat, necesare dezvoltrii memoriei i gndirii logice.

Se pune ntrebarea care sunt jucriile care servesc acestui scopjocuri care dezvolt memoria"jocuri de societate"a), domino"

jocuri cu anumit regulament"jocuri de cri"

lego"marocco"jucrii pentru construcii"maini i semne de circulaie"cri de poveti, enciclopedii pentru copii"mingi de diferite dimensiuni"cri de colorat"cri de desenat i colorat"

puzzle"marionete"acuarele, pensule, coli de desen"

plastilina"biciclete pentru dezvoltarea capacitii de locomoie"tablie / 0 ("jucrii electronice"programe computerizate pentru copii.

trimite la imprimanta

www.nou-nascuti.ro

Importanta pedagogica a jucariilor

autor:ANPC

Jucaria dezvolta multilateral personalitatea copilului. Se formeaza gandirea, vocabularul, vorbirea, capacitateade a imita, memoria, totodata le imbogateste capacitatea emotionala, fantezia. In timpul jocului li se dezvolta

indemanarea si atentia. In timpul jocurilor colective, copilul vine in contact si invata sa se adapteze la partenerii
http://www.nou-nascuti.ro/articol_print.html?id=18&nounascuti=c3c78bf6a69f84b9551765b9284abd13#%23http://www.nou-nascuti.ro/articol_print.html?id=18&nounascuti=c3c78bf6a69f84b9551765b9284abd13#%23http://www.nou-nascuti.ro/http://www.nou-nascuti.ro/articol_print.html?id=18&nounascuti=c3c78bf6a69f84b9551765b9284abd13#%23http://www.nou-nascuti.ro/


3/12

de joaca.

Cu cat este mai mare copilul cu atat are nevoie de prezenta a adultului ca partener de joaca. Joaca impreuna

creeaza posibilitatea ca adultii sa modeleze comportamentul copiilor, capacitatea de imaginatie, sa-i inteleaga

comportamentul, sa-i gaseasca greselile mai ascunse, totodata sa duca la rezolvarea de la sine a starilor de

tensiune.

Clasificarea jucariilor

Jucariile se pot clasifica in modul urmator:

jucarii pentru exersare. In acesta categorie se afla jucarii care pot fi asezate in diferite feluri sau cer

repetarea unor zicatori sau cuvinte;

jucarii compuse din mai multe parti!. Includ jocuri de constructii diferite, traforaj si papusi;

jucarii cu regulament. Cum sunt jocurile de societate, domino, sa" etc.

#ste foarte important sa-i invatam pe copii sa se joace si sa le cumparam intotdeauna jucarii corespunzatoare

varstei lor.

Terapia prin joc

Joaca este pentru copii ceea ce vorbirea este pentru adulti. 1ste un mediu pentru e!primareasentimentelor, pentru e!plorarea relatiilor, descrierea e!perientelor, marturisirea dorintelor siimplinirea de sine.

roblemele pe care copiii le e!perimenteaza nu e!ista separat de persoana lor. /stfel, terapia prinjoc egaleaza structura interioara dinamica a unui copil printr-o la fel de dinamica metoda.

&n procesul de crestere2maturizare, multe dintre problemele copiilor sunt determinate deinabilitatea adultilor de a intelege sau de a raspunde efectiv la ceea simte sau incearca sacomunice copilul. /cest 3gol de comunicare3 este largit ca urmare a insistentei cu care adultiiincearca sa ii determine pe copii sa adopte modalitatile de e!primare specifice adultilor.1forturile de comunicare cu copiii la un nivel e!clusiv verbal presupun prezenta unei facilitatidestul de dezvoltate de e!primare prin vorbire, limitand astfel copiii la un mediu ce este deseoriincomod si restrictiv.

Motivatii pentr terapia prin joc

4eoarece dezvoltarea limbajului copiilor ramane in urma devoltarii lor cognitive, ei comunicaprin joaca discernamantul asupra a ceea ce se intampla in lumea lor. &n terapia prin joc, jucariilesunt percepute ca si cuvinte ale copilului, iar jocul ca si limbaj al copilului. 4eci, terapia prin joceste pentru copil ceea ce consilierea sau psi)oterapia este pentru adulti. &n terapia prin joc,functia simbolica a jocului este cel mai important aspect, asigurand copiilor posibiltatea de a-sievalua e!primarea simtamintelor interioare. 1!perientele semnificative din punct de vedereemotional pot fi e!primate, intr-un mod mai confortabil si mai sigur, prin reprezentarea

simbolica pe care o asigura jucariile. 5olosirea jucariilor permite copiilor sa isi transferean!ietatile, fricile, fanteziile si vinile asupra obiectelor mai repede decat asupra altor persoane. &nacest proces, copiii sunt in siguranta fata de propriile lor sentimente si reactii, deoarece jocul
http://www.parinti.com/modules.php?name=News&new_topic=5


4/12

permite copiilor sa se distanteze de evenimentele si e!perientele traumatizante pe care le-au trait./stfel, copiii nu sunt coplesiti de propriile lor actiuni, deoarece acestea au loc in imaginatia lor.6anifestand simbolic prin joaca o e!perienta sau situatie inspaimantatoare sau traumatizanta si,

probabil, sc)imband sau alternand in joaca rezultatul, copiii transforma evenimentele e!terioarein decizii interioare astfel fiind mult mai apti in rezolvarea sau adaptarea la probleme.

&ntr-o relationare caracterizata prin intelegere si acceptare, procesul de joaca permite deasemenea copiilor sa ia in considerare noi posibilitati imposibile in realitate, astfel largindu-si inmod e!ceptional e!primarea de sine. &n siguranta terapiei prin joc, copiii e!ploreaza ceea ce nule este familiar si dezvolta o cunoastere care este atat senzitiva cat si cognitiva. Se poate spunedeci, ca prin procesul de terapie prin joc nefamiliarul devine familiar, iar copiii e!prima ine!terior prin joaca ceea ce a avut loc in interior. 7 functie importanta a jocului in terapia prin joco reprezinta transformarea a ceea nu poate controlat in realitate in situatii controlabile, folosintreprezentari simbolice, ceea ce ofera copiilor oportunitatea de a invata sa isi rezolve problemele.

Proce!" terapiei prin joc

7ferindu-li-se oportunitatea, copiii isi vor e!terioriza sentimentele si nevoile intr-o manierasimilara adultilor. 4esi dinamica e!presiei si modalitatea de comunicare sunt diferite pentrucopii, e!primarile $teama, satisfactie, manie, fericire, frustrare, multumire% sunt similare cu celeale adultilor. (opiii pot intampina dificultati considerabile in a e!prima ceea ce simt sau in ce fele!perientele traite i-au afectat. 4aca sunt lasati, totusi, in prezenta unui adult caruia ii pasa, o

persoana sensibila si care sa manifeste empatie, copiii isi vor dezvalui sentimentele interioare,prin intermediul jucariilor si al materialelor pe care ei le aleg, prin ceea ce fac cu acestea sau cumse joaca cu ele, de asemenea si prin povestile pe care le interpreteaza. rocesul de terapie prin

joaca poate fi vazut ca o relatie intre terapeut si copil, relatioe in care copilul utilizeaza joculpentru a e!plora lumea sa personala si pentru a realiza contactul cu terapeutul intr-un mod careasigura siguranta copilului. 8erapia prin joc asigura copilului oportunitatea de a e!terioriza, intimpul jocului, e!periente si sentimente asociate. /cest proces va permite terapeutului sae!perimenteze, intr-un mod personal si interactiv, dimensiunile universului interior al copilului./ceasta relatie terapeutica asigura o dezvoltare dinamica si vindecarea copilului.

4eoarece lumea copilului este o lume a actiunii si activitatii, terapia prin joc asigura terapeutuluiposibilitatea de a patrunde in lumea copilului. (opilul nu este impiedicat sa discute despre ceeace s-a intamplat" mai degraba, copilul, in timpul jocului, lasa sa iasa la suprafata e!perienteletrecute si sentimentele asociate. 4aca motivul pentru care copilul a fost dus la terapeut estecomportamentul sau agresiv, mediul de joaca da terapeutului oportunitatea de a e!perimenta

agresiunea, pe de o parte in timp ce copilul loveste o papusa sau incearca sa il impuste petarapeut cu o arma si pe de alta parte sa il ajute pe copil sa invete auto-controlul folosindprocedurile terapeutice potrivite a stabili limitele.

5ara prezenta materialelor de joc $jucarii diverse, jocuri etc.%, terapeutul poate doar vorbi cucopilul despre comportamentul agresiv pe care acesta l-a manifestat cu o zi sau o saptamana inurma. &ndiferent care au fost motivele pentru care copilul a fost dus la terapeut, prin terapia prin

joc terapeutul are ocazia de a e!perimenta si de a incerca sa rezolve in mod activ problema, inmomentul in care aceasta este traita de catre copil. /!line $9;% a interpretat acest proces caunul in care copilul isi e!teriorizeaza sentimentele, aducandu-le la suprafata, confruntandu-se cuele si c)iar invata sa le controleze sau sa renunte la ele.

Jcarii !i #ateria"e $e joc


5/12

4esi de dorit, o camera de joaca complet ec)ipata nu este esentiala pentru ca un copil sa seautoe!prime. (eea ce este important este accesul facil al copilului la acele materiale de pentru

joaca al caror scop este acela de a incuraja e!primarea.


6/12

este facuta podeaua si ii asigura o alternativa acceptabila. (opilului i se permite sa se opreascasingur la timp.

Cercetari !i re&"tate

8erapia prin joc nu este o concept bazat pe presupunere, pe incercare si greseala, sau pe capriciilede moment ale terapeutului. 8erapia prin joc este o modalitate bine planificata, conceputafilozofic, bazata pe stadiile de dezvoltare ale copilului si sprijinita de ultimele cercetari indomeniu de a ajuta copiii sa se confrunte cu si sa rezolve problemele pe care e!perimenteaza de-a lungul e!istentei lor. S-a demonstrat ca terapia prin joc este un mod de abordare terapeuticefectiv pentru o varietate de probleme ale copiilor care includ, dar nu sunt limitate la,urmatoarele situatii:- abuz si neglijare- agresiune si e!teriorizare- dificultati de atasare- autism

- victime ale incendiilor- boli cronice- surzenie si alte )andicapuri- disociere si sc)izofrenie- copii tulburati din punct de vedere emotional- enurezis si encoprezis- frica si an!ietate- doliu- spitalizare- dificultati de invatare- copii cu probleme mentale- dificultati de citire- mutenie selectiva- probleme referitoare la respectul de sine si la auto-cunoastere- probleme de adaptare sociala- dificultati de vorbire- traume suferite- copii retrasi.

6itul popular conforma caruia terapia prin joc necesita o anagajare pe termen lung pe parcursulmultor luni, nu este fondat asa cum se arata in studiile de caz si rapoartele cercetarilor facute de

=andret), ?ome@er, Alover, and SBeene@ $99C% in cartea lor numita 3&nterventii de terapie prinjoc cu copiii3.

Pre'atirea pro(e!iona"a

Diitorii terapeuti trebuie sa aibe o pregatire corespunzatoare. 6ajoritate teapeutilor ce fac terapieprin joc, au masterat in consiliere, psi)ologie sau asistenta sociala, desi mai e!ista si altediscipline reprezentative in domeniu. 7 cerinta de baza este un titlu de master intr-un astfel dedomeniu cu accent pe aspectele clinice sau de consiliere ale relatiei terapeutice. &n cadrul sau incompletarea unui asemenea program, pregatirea ar trebui sa cuprinda domeniile referitoare Ea

dezvoltarea copilului si de asemenea aptitudini de consiliere, incluzand o pregatire teoreticareferitoare la sc)imbarile de comportament corepunzatoare tipului de terapie prin joc folosita.rogramul de studiu ar trebui sa includa o pregatire vasta in domeniul terapiei prin joc si o


7/12

practica asistata cu copii a terapiei prin joc.

Ten$inte in terapia prin joc

4omeniul terapiei prin joc se dezvolta si este acum reprezentat de /sociatia pentru 8erapie prin

Joc, o organizatie profesionala internationala. =a Fniversitatea din


8/12

exerseaza miscarile, contribuind la dezvoltarea fizica a copiilor.- Jucariile de constructie si materiale de constructii: cuburi, cilindri, prisme, romburi, semicercuri. %cestejucarii dezvolta reprezentarile spatiale, gandirea te"nica, constructiva, capacitatile creatoare ale copilului.- Jucarii didactice: globuri colorate, piramide, mozaic, betisoare, loto, jetoane, cifre, alfabet, care ajutacopilul sa se familiarizeze cu cerintele impuse de acestea culorile, formele, multimi, imagini, etc!. Cujucariile didactice se exerseaza si dezvolta procesele de cunoastere ale copilului: perceptia, memoria,gandirea, imaginatia, limbajul.

- Jucariile distractive sunt menite sa-l amuze pe copil, sa trezeasca buna dispozitie, rasul si veseliapersonaje din povesti, siluete, etc.!.- Jucarii confectionate de copii, care prezinta o deosebita importanta educativa, apropiindu-l pe copil maimult de viata, dezvoltandu-i imaginatia creatoare si spiritul de inventivitate.

In legatura cu atitudinea copiilor fata de jucarii, sarcinaadultului este sa-i obisnuiasca sa le aseze inordine dupa ce s-au jucat, iar in timpul jocului sa le foloseasca cu atentie.

Ro"" in!trctiv)e$catic a" jcariei

"utor: lilu

Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa acelasi loc pe care-l detine cartea in viata

omului adult. Este prea putin sa definim jucaria drept un obiect anume destinat pentru jocurile copiilor.

Copilul nu foloseste pur si simplu jucaria ca si cum aceasta ar fi un obiect neinsufletit. Dimpotriva, in

plan imaginativ si afectiv, el ii confera insusiri care pun stapanire pe toata fiinta lui.

De aceea, jucaria reprezinta pentru copil un indragit prieten de viata. Ea stimuleaza fortele lui de

creatie, ii inflacareaza fantezia, ii alimenteaza trairile afective, genereaza noi dorinte, preferinte,emotii, sentimente si interese.

Transformand si insufletind obiectele de joc, respectiv jucariile, copilul se transforma pe sine insusi. El

isi dezvolta trebuintele, dorintele, sentimentele, constiinta de sine. Iata valoarea educativa

considerabila a jucariei inclusa in joc si, ca atare, in procesul de dezvoltare a personalitatii copilului.

olosirea adecvata a jucariilor stimuleaza activitatea analitico-sintetica in multiple si diverse planuri de

reflectare a realitatii! senzorial, perceptiv, imaginativ si notional.

In planurile senzorial-perceptiv, copilul supune obiectul de joc unei analize si sinteze concrete

nemijlocite. Nu este intamplator ca adesea copiii isi strica jucariile, aceasta fiind o manifestare a

curiozitatii lor, a spiritului lor de investigatie in plina desfasurare. Copiii simt nevoia sa "descompuna"

jucariile in elementele lor componente, sa vada cum sunt alcatuite, ce se "ascunde" in interiorul lor.

#atisfacerea acestei curiozitati nu trebuie sa duca la obisnuinta negativa de a distruge jucariile, de a

nu le pastra cu grija. $cestea exercita o influenta puternica si asupra dezvoltarii imaginatiei creatoare

a copilului.

Ele constituie un corespondent direct al lucrurilor si fiintelor din jur. Copilul actioneaza in plan imaginar

cu jucariile ca si cand ele ar fi obiecte reale, atribuindu-le functii sociale determinate. %rin jucarie, in

activitatea de joc, devine posibila imbinarea elementului fictiv cu cel real si, in felul acesta, este

mijlocita asimilarea experientei sociale de catre copil.
http://www.topsanatate.ro/http://www.topsanatate.ro/http://www.parinti.com/modules.php?name=Your_Account&op=userinfo&uname=liluhttp://www.parinti.com/modules.php?name=News&new_topic=5http://www.topsanatate.ro/http://www.parinti.com/modules.php?name=Your_Account&op=userinfo&uname=lilu


9/12

In egala masura jucariile contribuie si la dezvoltarea gandirii prescolarului. &andirea se exerseaza

datorita faptului ca in activitatea de joc o bucata detine rolul papusii, un baton devine cal sau pusca,

etc. Inseamna ca actiunea copilului intr-o anumita etapa a dezvoltarii jocului incepe sa fie determinata

pornind de la semnificatia ce le-o confera jucariilor, si nu de la obiectele si insusirile reale ale acestora.

%e aceasta cale copilul se elibereaza si se emancipeaza tot mai mult de situatia concreta, de campul

perceptiv imediat si invata sa opereze cu semnificatiile cuvintelor cu diferite grade si nivele de

generalizare. %e aceasta cale se produce transferul din "exterior" spre "interior", proces care

marc'eaza o etapa importanta in dezvoltarea gandirii prescolarului. (ocul are o importanta

fundamentala in dezvoltarea copilului, iar adultul trebuie sa fie partenerul esential de joaca.

P!i*o"o'ie+ Ce e!te joc", Ce e!te jcaria,

Jocul este o activitate simbolica. 1ste un 3ca si cum3. 6ai mult decat o imitatie a unor situatiireale este o concentrare de actiuni, stari si trairi sufletesti. (opiii se joaca 3de-a doctorul3,

punand in scena toate actiunile doctorului $unele fiind accentuate, c)iar e!agerate, altele fiindeliminate%, starile si suferintele pacientului dar si relatia dintre ei $copilul-pacient trebuie sa stea,sa faca, sa suporte ceea ce copilul-doctor )otaraste ca 3trebuie3%. 1ste o luare in stapanire a uneisituatii prin joc.

4aca nu ne-am juca, realitatea ar fi mai greu de suportat. entru ca nu doar copiii se joaca, ci totioamenii. ()iar si animaleleG utem 3juca3 asa cum vrem noi o situatie, noi stabilim regulile

jocului, noi il oprim atunci cand vrem. 3iua3 este cuvantul magic care opreste jocul. /sadarcapacitatea de a ne juca este forma simbolica prin care, retraim evenimente, intamplari din viatareala putandu-le modifica dupa voie. 4e aceea, jocul produce satisfactie prin el insusi, nu doar

prin rezultatele lui.

e c)ipul copiilor se citeste bucuria atunci cand se joaca c)iar daca este un joc bland sau unulagresiv. /cesta este primul scop al jocului: obtinerea placerii. /dultii joaca si ei sa) din placere,dezleaga cuvinte incrucisate, mamele se joaca croind roc)ii pentru papusile fetitelor dar si tatii se

joaca cu =ego sau cu trenuletele si masinutele teleg)idate.

4ar pentru ca am vorbit de trenulete, papusi si =ego, sa ne gandim ce este o jucarie 1ste unobiect pe care-l folosim pentru a ne juca. 7 sfoara este o jucarie 4ar * bete de c)ibrit 4acagasim o modalitate de a ne juca cu ele, le putem considera jucarii. Fn obiect nu este in sine o

jucarie. 4evine o jucarie atunci cand cineva reuseste sa-l utilizeze. /stfel ajungem la concluziaca doar o parte din ceea ce numim jucarii, servesc cu adevarat acestui scop. Fn catel de plus carelatra, se ridica in doua labe, da din coada si merge prin casa nu este o jucarie. entru ca nimeninu se joaca cu el, toti stau si-l privesc. /tunci cand bateriile se termina, copiii il considera stricatsi nu se mai ating de el.

7 jucarie este cu atat mai folositoare cu cat permite copilului o mai mare libertate si creativitatein utilizarea ei. 1!emplu cel mai bun sunt jocurile de constructie. /sta nu inseamna doar piese de

=ego cu care construim casteleG ot fi margele diferite din care fetitele fac podoabe pentrupapusi sau casute, pomi, garduri etc din care facem sate" pot fi parti ale corpului pe care le
http://www.parinti.com/modules.php?name=News&file=categories&op=newindex&catid=2http://www.parinti.com/modules.php?name=News&new_topic=5http://www.parinti.com/modules.php?name=News&file=categories&op=newindex&catid=2


10/12

potrivim pentru a realiza animale sau pur si simplu un patrat de )artie din care putem obtine sutede obiecte dupa metoda 7>&A/6&.

Jocuri sportive, jocuri de cuvinte, jocuri de constructie, jocuri de perspicacitate, jocuri deindemanare, jocuri de strategie, jocuri de noroc pe care le folosim pentru ca invatam ceva din ele,

pentru ca ne produc placere si pentru ca avem nevoie sa ne jucam, sa castigam, sa ne distramG

4atorita acestei 3descarcari3 pe care o simtim cand ne jucam, acestei libertati pe care ne-o daideea ca 3e doar un joc3, datorita faptului ca jocul apare odata cu viata $ne jucam c)iar inainte dea ne nasteG%, el este folosit si ca metoda terapeutica pentru copii.

Dupa primii trei ani de viata, creierul copilului ajunge pana la )*+ din greutatea unui creierde adult, asa ca nu-i de mirare ca in acesti trei ani copilul isi dezvolta capacitatea de

invatare. $tunci cand parintii le vorbesc, le canta sau le citesc copiilor, creierul esterealmente "pe receptie", adica se creeaza legaturi noi intre celulele nervoase, iar legaturilevec'i se intaresc. $cest proces de dezvoltare a creierului trebuie sustinut nu numai printr-oalimentatie adecvata copiilor ci si printr-o buna stimulare a simturilor auz, vaz etc..

$titudinea pozitiva a parintilor fata de literatura si de citit in sine este de asemenea unfactor ajutator in procesul de invatare, c'iar si numai prin entuziasmul aratat de parinti

pentru carti. Copiii care-si vad parintii citind cu placere vor invata astfel ca cititul este cevadistractiv si vor fi mai tarziu receptivi la invatarea lui in scoala.

rice parinte trebuie sa inteleaga ca joaca este de fapt "munca" copilului, iar invatarea estemai usoara cu ajutorul jocului. Ideile originale nu sunt de lepadat, asa ca incurajati-l/ajutati-

l pe copil sa invete o poezioara un cantecel de ce nu c'iar si in alta limba, fara insa a face ointreaga tevatura din asta sau c'iar sa "regizeze" o mica piesa de teatru pentru familie.

Doctorii incurajeaza cititul povestilor de catre parinti, ca pe o adevarata metoda de stabilirea legaturilor dintre parinte si copil, In plus, cititul povestilor sau rasfoirea impreuna a unei

carti cu poze pentru copii da prilejul petrecerii unor clipe fericite impreuna cu copiii. %arintiinu sunt insa in singurele persoane care-i pot citi copilului, mai ales daca programul lor esteincarcat. 0unicii sau orice alta persoana care se ocupa de copil ii pot citi acestuia sau c'iarsa-i spuna povesti.

Desi exista un mare numar de programe de televiziune destinate copiilor, s-a dovedit cavocabularul folosit in astfel de emisiuni este mult mai redus comparativ cu cel dintr-o carrte

cu povesti obisnuita. In plus, timpul petrecut de un copil la televizor intr-o zi este ec'ivalentcu timpul alocat intr-o saptamana cititului de placere. In consecinta este bine ca cititul si

uitatul la televizor sa fie ec'ilibrate, cel putin pentru copiii mici mai ales in favoarea cititului.C'iar si in cazul in care exista programe educative pentru copii la televizor, din pacate nu

toti parintii opteaza pentru acestea.

Iata si cateva sfaturi, cativa pasi de urmat, cand este vorba de o poveste spusa sau cititacopilului. $ceste sfaturi sunt valabile si in cazul unui cantec sau unei poezii.

%uneti copilului o intrebare simpla la inceputul povestii, cum ar fi! "1rei sa-ti

spun/citesc povestea despre Cenusareasa2" sau "Ti-ar placea sa-ti spun o povestedespre un elefant2". Daca aveti o carte cu poze, aratati-i o poza semnificativa si

intrebati-l de exemplu! "Cum se numeste animalul despre care este vorba inpoveste2" sau "Iti place acest animal2". In acest fel, copilul participa la poveste si va

fi probabil interesat de ea. %e masura ce copilul creste, raspunsul la intrebarea pusa


11/12

la inceputul povestii de dvs. va putea fi dat eventual de catre copil la sfarsitulpovestii.

iti pregatiti sa-i raspundeti copilului la intrebarile puse, caci copiii au intotdeauna

intrebari de pus. Daca stiti raspunsul, dati-l pe loc, iar daca nu cautati-l in dictionare,enciclopedii sau pe internet etc. $stfel copilul se va familiariza cu locurile unde "pot ficautate raspunsuri la intrebari" si va stii sa le caute singur cand va putea sa citeasca.

aceti comentarii asupra povestii, dar nu prea multe in timpul acesteia, caci povestea

este importanta. Din timp in timp puteti sublinia personajele, scenele sau activitatiledin poveste. Desigur, pentru copiii mici este bine sa-i aratati pe pozele aferentepovestii persoanele/animalele/plantele din poveste si poate, pe o alta poza sa-lpuneti sa recunoasca personajele pe care i le-ati aratat anterior.

%uneti o intrebare la sfarsitul povestii, care sa-i dezvolte imaginatia copilului. %oate fi

o idee de continuare a povestii, de genul "#i ce crezi tu ca s-a intamplat maideparte2" sau o alta idee de dezvoltare a povestii, cum ar fi! "are ce s-ar fi

intamplat cu %inoc'io daca nu ar fi mintit si nu i-ar fi crescut nasul2". C'iar siparerea copilului despre poveste este binevenita, cum ar fi "Iti pare bine ca #cufita

3osie a scapat cu bine din gura lupului2"

Iata si alte moduri in care-l puteti incuraja pe copil sa invete despre lumea inconjuratoare!

spuneti-i poezioare/cantecele pe dinafara si in timp ce-l invatati zambiti-i4 copilul va

intelege ca-i o activitate placuta si va incerca la randul lui sa invete si elpoezioare/cantecelul dvs.

cand copilul sta in bratele dvs. in timp ce-i cititi o poveste, tineti cartea astfel incat

sa o vada si el si in timp va intelege ca cititul se petrece de la stanga la dreapta, maiales daca-l lasati sa intoarca el paginile4

nu uitati ca invatarea este permanenta, in orice zi, indiferent daca copilul merge in

patru labute sau deja vorbeste asa ca acordati-i toata atentia si ajutati-l sa invete si

repetati-i cand este nevoie tot ceea ce l-ati invatat4

cultivati-i spiritul de aventura, dar inteles in sensul bun al cuvantului4 o noua pisica,

o noua jucarie, o noua mancare si c'iar o pasare care se aseaza in gradina pot fi noiprovocari de a invata cate ceva despre lumea inconjuratoare

lasati-l sa incerce pana reuseste, cum ar fi cu jucariile pe care le monteaza si le

demonteaza zilnic4 cand reuseste in ceea ce face, o simpla ivorba de incurajare din

partea parintilor

&eja stii cum vor decurge (ostilitatile(. %cadele, vata pe bat, ing"etata doar e vara)!, bilete la roata cumnu le-o veni rau la (montagne russe()!, pufuleti si floricele, plimbari cu vaporasul... *ista ar fi si mai lunga,dar pe tine te lasa deja nervii. +oti insa sa-ti petreci timpul liber cu copiii si fara sa-ti ruinezi bugetul.de Ana Placinta

ineinteles, cu totii visam la copiii ideali care nu ne trag de fusta si nu te roaga din minut in minut: (vreausi papusa, si balonul, si trompeta, si...(. &ar pentru ca nu exista copii ideali asa cum nu exista nici parintiideali)! trebuie sa ajungem la un compromis. Iata cateva idei care te-ar putea ajuta sa-ti faci copiii fericiti,iar tu sa te simti bine alaturi de ei.

In natura.#xplorati imprejurimile orasului, daca nu ai bani sa voiajati cateva zile la munte sau la mare.ergeti la padure, inarmati cu sandviciuri, apa, palete de badminton, minge de volei etc. si petreceti lapicnic pana seara. a fi o zi de vacanta adevarata) /u uita de cutia cu fursecuri sau prajiturele delicioasesi fructele de sezon, ca sa-i indulcesti pe cei mici.

Acasa.Se mai intampla si sa ploua... 0rganizeaza atunci un picnic in casa. +regateste catevasandviciuri, asaza o patura pe jos, scoate toate jucariile si jocurile pe care le iubesc copiii tai si da

semnalul la distractie. Sfat: strange in prealabil toate obiectele pretioase si fragile din camera) Iar in locde mingea atat de tentanta, folositi un balon...

Culturalizarea...izitati muzeele din oras, fie ca sunt de istorie, istorie naturala, arta sau din alte


12/12

domenii. +limbati-va prin sali dupa inspiratie, imaginati-va cum ar fi sa traiti in epocile respective,comentati impreuna impresiile. /u transforma vizita intr-o activitate didactica, ci lasa-i pe mici sadescopere de placere lucrurile interesante si fascinante din lumea in care traiesc. %peleaza la cultura tagenerala si ofera-le informatii inedite, legate de subiectele din jur, ca sa le imbogatesti cunostintele. eivedea ca le vor asimila, curiosi, mult mai repede decat daca ar fi fost obligati sa invete o lectie arida dintr-un manual.

Povesti adevarate. Invata-i pe copiii tai sa-i cunoasca si sa-i inteleaga pe cei din jurul lor. Instalati-vapunctul de observatie intr-un parc, intr-o piata pietonala sau intr-o alta zona suficient de circulata. %legeticu privirea una sau mai multe persoane si incercati sa va imaginati cat mai multe despre ea1ele - ce fel deom este, ce gen de serviciu are, analizati-i gesturile etc. 2ireste, cu multa discretie. Copiii se vor implicapasionati in aceste (povesti( si vor incepe sa dea mai multa atentie la semnalele nonverbale pe care letransmit ceilalti si vor putea comunica mai bine.

La hoinareala prin oras.Ia-i de mana si plimbati-va pe cateva strazi mai putin cunoscute, dar pline desurprize: de exemplu, case in care au trait anumite personalitati, vestigii ale orasului vec"i, case de sutede ani sau cu o ar"itectura deosebita. *a intoarcerea din vacanta isi vor uimi colegii prin cunostintele lor.In acelasi timp, vor deveni mai receptivi la detaliile lumii care ii inconjoara.

Intra in lumea lor.&aca micutii te roaga sa te joci cu ei si esti in pana de inspiratie, incearca sa-ti

amintesti ce jocuri iti placeau cand erai de varsta lor si vino cu propuneri. Joaca (tomanapt( sau (/u tesupara, frate( vei vedea ca ai sa te cam superi!, (macao( sau (popa-prostu(. /u ii refuza nici atunci candvor sa va pictati pe fata ca indienii cu fardurile tale, bineinteles!, sa-ti serveasca din mancarea papusilor,sa le desenezi maimute si pisici sau iti povestesc ce lucruri minunate si (nemaintalnite( au facut ei. #modul lor de a descoperi lumea, dar si tu o vei descoperi cu alti oc"i, inocenti, de copil.

A fost odata ca niciodata.&e cand nu le-ai mai citit o poveste3 In functie de spatiu, caldura de afara sidispozitie, stati in gradina, pe balcon, in pat sau pe jos si porniti in lumea basmelor. Ca sa fie si maiamuzant, incearca sa interpretezi diferit vocea fiecarui personaj, sa (joci( practic povestea. aimutareste-te, (bate-te( cu zmeii, imita mersul piticului si te vei simti si tu copil din nou.

importanta pedaqegogica a jucariilor

Documents