1

RAPORT FINAL

IMPACTUL REGLEMENTĂRILOR

ASUPRA FORȚEI DE MUNCĂ

Cuprins

Informații Pagină / link

Introducere Introducere

Metodologie Metodologie

Rezumat Rezumat

1. Numărul de angajați 1. Numărul de angajați

2. Numărul de unități 2. Numărul de unități

3. Categorii de vârstă 3. Categorii de vârstă

4. Nivel de educație 4. Nivel de educație

5. Contracte cu normă întreagă/ parțială 5. Normă întreagă sau parțială

6. Contracte permanente / temporare 6. Permanente sau temporare

7. Gen 7. Gen

8. Niveluri ierarhice 8. Niveluri ierarhice

9. Structura salarială (salariu fix/variabil) 9. Structura salarială

10. Motive pentru pierderea locurilor de muncă 10. Motive pentru pierderea locurilor de muncă

11. Ierarhia motivelor pentru restructurarea internă (PSE) 11. Ierarhia motivelor

12. Motive pentru restructurări (PSE) 12. Motive pentru restructurări

13. Modificările profilurilor locurilor de muncă 1 13. Modificările profilurilor locurilor de muncă 1

14. Modificările profilurilor locurilor de muncă 2 (PSE) 14. Modificările profilurilor locurilor de muncă 2

Surse Surse

Definiții Definiții

Anexe

Anexa 1 Prezentare finală Kantar Live la 28 iunie 2018

Anexa 2 (ISCO-08) - Partea a II-a și clasificarea ISCED

Anexa 3 Chestionare

Înapoi la conținut Introducere

Raport final: Impactul reglementărilor asupra forței de muncă din industria bancară - Pilonul 1 Contract nr. VS/2016/0423

Începând cu anul 2007, numeroase reglementări naționale și europene și o tendință generală de austeritate au afectat sectorul bancar la nivelul celor 28 de state membre UE.

În rândul partenerilor sociali din UE, există convingerea comună că politicile privind angajarea au fost și continuă să fie afectate de măsurile de austeritate și de mediile fiscale cu constrângeri. În plus, apariția continuă a noi reglementări, fără a se evalua mai întâi impactul măsurilor precedente, aplică o mare presiune asupra angajatorilor și angajaților. De asemenea, partenerii sociali consideră că ritmul ridicat în care sunt emise aceste reglementări face ca respectarea lor să fie și mai dificilă.

Scopul acestui raport este să consemneze materiale statistice despre industria bancară, inclusiv date generale privind situația forței de muncă în sectorul bancar, defalcate pe țări și pe sectoare la nivelul UE28. Datele din 2016 au fost comparate cu cele din 2013 și 2007, în cazul în care au fost disponibile.

Raportul prezintă următoarele statistici: 1. Numărul total de angajați 2. Numărul total de unități 3. Categorii de vârstă 4. Nivel de educație

5. Contracte cu normă întreagă/ parțială

6. Contracte permanente/ temporare 7. Gen 8. Niveluri ierarhice 9. Structura salarială (salariu fix/variabil) 10. Motive pentru pierderea locurilor de muncă (ERM) 11. Ierarhia motivelor (PSE) 12. Motive pentru restructurări (PSE) 13. Modificările profilurilor locurilor de muncă (pe baza datelor EBB) 14. Modificările profilurilor locurilor de muncă (pe baza datelor PSE)

Pentru a obține o imagine comparabilă și consecventă, am analizat mai multe statistici la nivel european, respectiv Eurostat , BCE, Eurofound și EY. Principalele date utilizate în acest raport provin de la Eurostat, în principal de la LFS (Labour Force Survey, ancheta privind forța de muncă). Aceste anchete sunt consecvente la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene și, prin urmare, comparabilitatea este garantată. Ca surse suplimentare, au fost utilizate European Banking Barometer (EBB), realizat de EY, observatorul european al restructurărilor (ERM), realizat de Eurofound, și ancheta privind structura câștigurilor salariale (Structure of Earnings Survey, SES), realizată de Eurostat. În vederea verificării rezultatelor și pentru a completa datele lipsă, a fost distribuit un chestionar partenerilor sociali europeni (ESBG, EBF-BCESA, EABG, UNI) în perioada octombrie-decembrie 2017. În plus, în februarie 2018, au fost realizate cinci interviuri cu experți bancari din Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia.

Rezultatele de mai sus vor fi (au fost) prezentate la întrunirea finală care va avea (a avut) loc în Bruxelles, pe 28 iunie 2018. Prezentarea firmei căreia i s-a atribuit contractul pentru realizarea studiului, Kantar Live, este atașată ca Anexa 1 și cuprinde un rezumat al realizărilor obținute și al obstacolelor întâlnite. Anexa 2 prezintă clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO 08), partea a II-a, și clasificarea internațională standard a educației (ISCED). Anexa 3 cuprinde cele două chestionare distribuite, utilizate în acest studiu.

Note: A. Celulele portocalii semnifică faptul că datele respective lipsesc. B. Celulele galbene semnifică faptul că datele respective sunt calculate de Kantar Live. De exemplu, o cotă absentă pentru femei a fost calculată pe baza valorii existente aferente bărbaților. C. Celulele verzi semnifică faptul că datele respective au fost corectate de Kantar Live, de exemplu, cazul în care exista o confuzie evidentă între cotele aferente bărbaților și cele aferente femeilor.

Înapoi la conținut Metodologie, surse și constrângeri

Impactul reglementărilor asupra forței de muncă din industria bancară

Scopul acestui raport a fost să consemneze materiale statistice despre industria bancară, inclusiv date generale privind situația forței de muncă în sectorul bancar, defalcate pe țări la nivelul UE28. Datele din 2016 au fost comparate cu cele din 2013 și 2007, în cazul în care au fost disponibile. În centrul atenției s-a aflat obținerea unei imagini de ansamblu asupra evoluției situației generale a forței de lucru, care să includă grupuri specifice, de exemplu în funcție de gen, vârstă, tip de contract de muncă, nivel de educație și nivel ierarhic. De asemenea, am dorit să obținem informații privind cauzele acestei evoluții și privind profilurile de locuri de muncă mai mult sau mai puțin afectate. Se preconizează că datele vor constitui baza de plecare pentru studii suplimentare în cadrul pilonului II planificat.

Metodologie și surse: Pentru a obține o imagine consecventă și comparabilă, Kantar Live a analizat date, în principal la nivel european, provenind de la Eurostat (LFS și SES) și de la Banca Centrală Europeană (BCE), dar au fost utilizate și date de la Eurofound (Observatorul european al restructurărilor) și EY (European Banking Barometer). În vederea validării datelor și pentru a completa eventualele lipsuri, Kantar Live a desfășurat un studiu în rândul partenerilor sociali europeni (PSE) (ESBG, EBF-BCESA, EABG, UNI) în intervalul octombrie - decembrie 2017. În plus, în februarie 2018, au fost realizate interviuri cu experți bancari (PSE) din cinci mari țări europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia).

Prezentarea rezultatelor: În acest raport în Excel, am pus la dispoziție toate sursele de date poziționate una lângă alta, pentru a oferi posibilitatea de analize, comparații și verificări încrucișate suplimentare. De exemplu, în cazul statisticilor totale, am folosit date provenind de la LFS, BCE și PSE. În schimb, în cazul numărului de unități, au fost disponibile doar date din partea BCE. Alături de fiecare statistică (număr de angajați, filiale etc.), am oferit și câte o scurtă explicație a datelor și una sau mai multe capturi de ecran ale slide-urilor de PowerPoint din raportul însoțitor, pentru o vizualizare mai bună.

În general, am colorat unele celule, ceea ce semnifică următoarele: A. semnifică faptul că datele respective lipsesc. B. semnifică faptul că datele respective sunt calculate de Kantar Live. De exemplu, o cotă absentă pentru femei a fost calculată pe baza valorii existente aferente bărbaților. C. semnifică faptul că datele respective au fost corectate de Kantar Live, de exemplu, cazul în care exista o confuzie evidentă între cotele aferente bărbaților și cele aferente femeilor.

Selectarea surselor și constrângerile prezentate de acestea: În cazul statisticilor privind forța de muncă totală, ne-am concentrat asupra datelor de la Banca Centrală Europeană (BCE), care au fost validate cu ajutorul datelor primite de la partenerii sociali europeni (PSE). Aceste date au reflectat cel mai exact situația reală. Comparația între statisticile BCE pentru fiecare țară și datele membrilor PSE (15 țări) a relevat similarități semnificative, ceea ce a validat ambele surse de date. Deoarece BCE ne-a pus la dispoziție numai statistici totale, am fost nevoiți să utilizăm o altă sursă pentru defalcări suplimentare.

Statisticile următoarelor grupuri provin în principal de la Eurostat, respectiv din ancheta privind forța de muncă (LFS). Această anchetă este consecventă la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene și, prin urmare, comparabilitatea este garantată. Datele sunt obținute prin intermediul unui sondaj în rândul populației, realizat de birourile statistice naționale. Din păcate, datele nu se adresează în mod specific sectorului bancar, cuprinzând și holdinguri, fonduri mutuale și alte activități de servicii financiare. O altă problemă prezentată de datele Eurostat este că, prin realizarea de defalcări și matrice, baza de date poate deveni destul de mică, astfel încât pot apărea lacune în date. În alte cazuri, celulele sunt lăsate necompletate de Eurostat sau sunt marcate cu un semnal de avertizare. În aceste cazuri, fiabilitatea datelor nu poate fi garantată. Pentru a verifica validitatea datelor, a fost efectuată o comparație cu datele partenerilor sociali europeni (PSE). În general, am primit 24 de chestionare din partea membrilor PSE, care acopereau 15 țări, dar aceste chestionare aveau lacune. Comparând cele două surse de date, am constatat că statisticile nu erau identice, dar, totuși, similare în majoritatea cazurilor. În cazurile în care am remarcat diferențe mari între datele LFS și datele PSE, am furnizat și o analiză separată a datelor PSE în prezentarea PowerPoint însoțitoare. În celelalte cazuri, ne-am axat pe datele LFS în prezentare, deoarece acestea au fost mai complete.

În general, există unele puncte în cazul cărora am remarcat diferențe mai semnificative între sursele de date, situații în care rezultatele sunt discutabile sau absolut neplauzibile sau situații în care baza de date este destul de mică. În astfel de cazuri și dacă rezultatele sunt de o importanță mare pentru scopul general al proiectului, recomandăm efectuarea unui studiu aprofundat, cu o reprezentativitate mai mare a respondenților.

Recomandări pentru clarificări suplimentare: Recomandăm clarificarea următoarelor aspecte într-un studiu mai extins sau prin intermediul unor interviuri suplimentare: - Numărul de angajați per unitate în Luxemburg a fost extrem de mare în comparație cu alte țări. - A existat o discrepanță destul de mare în ceea ce privește procentajul de contracte cu normă parțială din Malta între datele PSE și datele LFS. - Proporția conducătorilor de gen feminin din Letonia și Ungaria ar trebui verificată, deoarece procentajele sunt neobișnuit de mari. - Procentajul conducătorilor și al conducătorilor de gen feminin ar trebui verificat în general, deoarece există diferențe mari între datele PSE și datele LFS. - De asemenea, recomandăm analizarea suplimentară a definițiilor „conducătorilor” pentru fiecare țară în ceea ce privește datele PSE și compararea acestora cu definiția din LFS. - Structura salarială s-a bazat în principal pe datele PSE în cazul a 10 țări, deoarece acestea se concentrau mai mult asupra industriei bancare și erau disponibile pentru intervalul 2007-2016. Un studiu care să acopere mai mult de 10 țări ar fi mai reprezentativ. - Motivele restructurărilor și, astfel, ale pierderii de locuri de muncă sunt fundamentate pe doar 15 chestionare și 5 interviuri cu experți. Rezultatele și diferențele pentru fiecare țară ar trebui verificate suplimentar. - Modificările profilurilor locurilor de muncă au fost fundamentate pe datele EBB și pe 5 interviuri cu experți. Rezultatele ambelor studii prezintă similarități importante, dar ar trebui să fie fundamentate pe o bază de informații mai mare pentru a se obține un grad mai mare de validitate. De asemenea: Efectele anumitor reglementări ar trebui analizate aprofundat, și din perspectiva punerii lor în aplicare efective în țările respective și a reducerilor de locuri de muncă ulterioare. - De asemenea, este recomandabil să se acorde o atenție sporită evoluțiilor preconizate și estimate din industria bancară, provocate de digitalizare, forțele pieței și reglementare.

Înapoi la conținut Rezumat

Principalele rezultate ale studiului 1. Numărul total de angajaţi În UE28, observăm o pierdere totală de 440.200 angajaţi (-14 %) din 2007 până în 2016 în sectorul bancar. Vă prezentăm date de la Banca Centrală Europeană (ECB) şi de la membrii Partenerilor Sociali Europeni (ESP). Spectrul profilurilor de ţară era amplu în perioada 2007-2016, variind de la pierderi semnificative de locuri de muncă în unele ţări (-115.700 cea mai mare reducere) până la crearea unui număr moderat de locuri de muncă în altele (+6.800 cea mai mare creştere). Reducerea semnificativă a numărului de angajaţi în unele ţări mari a afectat semnificativ reducerea generală la nivelul UE. Motivele tendinţelor naţionale sunt cel mai adesea specifice fiecărei ţări şi nu pot fi generalizate. Politicile recente îndreptate spre consolidarea sectorului bancar din UE şi restructurarea reţelei de sucursale bancare au influenţat fără îndoială dispariţia locurilor de muncă. În paralel, procesul de digitalizare din ultimii ani a mărit cererea de abilităţi digitale, remodelând astfel echilibrul pieţei locurilor de muncă din sectorul bancar. 2. Sucursalele bancare: Reducerea numărului de sucursale bancare între 2007 şi 2016 (-22 %) a fost mai pronunţată decât cea a numărului de angajaţi (-14 %) pentru UE28. Numărul mediu de angajaţi per sucursală a fost de 14,7 în 2016 comparativ cu 13,3 în 2007 pentru UE28. Astfel observăm o creştere a numărului de angajaţi per sucursală în 20 ţări UE, din cauza scăderii mai pronunţate a numărului de sucursale comparativ cu cel al angajaţilor. O posibilă explicaţie este că angajaţii au fost distribuiţi către celelalte sucursale după închiderea celei în care lucrau. Reglementările din sectorul bancar au pus presiune pe numărul de sucursale şi numărul de angajaţi. Totuşi, impactul asupra locurilor de muncă nu a fost la fel de semnificativ ca cel asupra numărului de sucursale. Acest proces de consolidare este rezultatul atât al deciziilor privind politicile, cât şi al tendinţelor de pe piaţă, incluzând digitalizarea. Pentru a face faţă acestui nou mediu, instituţiile financiare îşi ajustează modelele de afaceri pentru a mări proximitatea faţă de clienţi, restructurând totodată reţeaua de sucursale. 3. Vârsta: Începând din 2007, în UE28 poate fi observată o schimbare spre grupele de vârstele mai mari. Analizând cifrele totale, în special grupele de vârstă mai tinere (15-24 ani) înregistrează o reducere (-38 %), urmată de (25-39 ani) (-19 %), iar grupa de vârstă medie (40-54 ani) indică o reducere mică (-5 %). Numai grupa de vârstă de peste 55 ani prezintă o creştere de +35 %. Analizând procentajele relative, grupele de (25-39 ani) şi (40-54 ani) sunt cele mai mari, bineînţeles. În 2007 cea mai mare grupă de vârstă era 25-39 ani, cu 44 %. În 2016 cea mai mare grupă de vârstă s-a schimbat la 40-54 ani, cu 41 %. Tendinţa de îmbătrânire a angajatului bancar mediu poate fi interpretată prin: i) cerinţele mai stricte în procedurile de angajare ale RU ca urmare a crizei financiare din 2007, mărind astfel dificultăţile în recrutarea profilurilor tinere; ii) natura ofertei de posturi după criză, care se concentrează pe manoperă ce necesită abilităţi de nivel înalt din cauza presiunii crescute a reglementărilor; iii) concurenţa cu noii actori precum firmele tehnico-financiare, care măreşte presiunea asupra angajării candidaţilor ce fac parte din grupele de vârstă mai tinere (15-24 ani) şi (25-39 ani). 4. Nivelul de educaţie: Pentru UE28, între 2007 şi 2016, există un declin relativ al nivelelor de educaţie redusă (-3 %) şi medie (-11 %) comparativ cu o creştere a nivelului de educaţie superioară (+15 %). Această dezvoltare este corelată cu o creştere a grupelor de vârstă mai matură. O evoluţie similară, dar în grade diferite, poate fi observată în aproape toate ţările. Mărirea cotei de profiluri cu educaţie superioară în sectorul bancar poate fi explicată prin presiunea mărită a reglementărilor şi prin mediul mai complex. Ca urmare, băncile trebuie să recruteze angajaţi cu mai multă experienţă şi cu studii superioare. Conformitatea cu multiplele reglementări obligă băncile să selecteze angajaţi cu nivel mai înalt de calificare. 5. Posturile cu normă redusă: Atitudinea faţă de adoptarea posturilor cu normă redusă este în mod clar diferită în ţările UE. Deşi această practică pare acceptată pe scară largă în ţările din blocul vestic al UE (unde posturile cu normă redusă pot reprezenta între 24 % şi 28 % din numărul total de posturi din sectorul bancar), aceasta rămâne relativ modestă în ţările estice (sub 1 % în unele ţări). Aproximativ 50 % din toate ţările înregistrează o reducere, comparativ cu o creştere de 50 % a numărului de contracte cu normă redusă. Schimbările sunt în general minore. Reducerea relativă a contractelor cu normă redusă din unele ţări a fost compensată la nivel global de o creştere relativ similară în altele. Este logic deci ca media UE28 să rămână stabilă la +0,3 % puncte. Dezvoltarea activităţilor cu normă redusă poate fi explicată prin următorii factori cheie: i) intrarea pe piaţă a noi candidaţi, cauzată de nevoia unui venit mai mare în gospodăriile din unele ţări; ii) creşterea salariilor în unele ţări care permite posibilitatea ca un membru al familiei să lucreze cu normă redusă; iii) dezvoltarea practicilor de telelucru; iv) nevoia de mai multă flexibilitate din gospodărie, pentru a duce în paralel o viaţă personală şi profesională în contextul egalităţii între sexe, acceptate la nivel mai larg. 6. Contractele permanente: În 2016, contractele permanente reprezentau încă majoritatea în toate ţările şi variau între 72 % şi 99 % din totalul locurilor de muncă din sectorul bancar, în funcţie de ţară. O majoritate formată din 20 ţări înregistrează o mică reducere, comparativ cu celelalte 8 ţări cu o uşoară creştere între 2007 şi 2016. Media UE28 înregistrează şi ea o reducere minoră, de 1,5 % puncte. În ciuda dezvoltării activităţilor cu normă redusă, contractele permanente rămân forma predominantă de angajare în sectorul bancar. Totuşi se aduc ajustări contractelor permanente pentru a mări flexibilitatea pentru angajaţi şi a le permite să lucreze de la distanţă sau le oferă oportunitatea de a-şi adapta programul de lucru în funcţie de obiectivele profesionale şi responsabilităţile personale. 7. Sexele: Femeile încă reprezintă majoritatea în sectorul bancar cu 52 % în 2016 (datele LFS, iar în datele ESP: chiar mai mult, cu 54 %). În 20 ţări angajaţii femei depăşesc 50 %. Ponderea angajaţilor femei este mai mare în ţările din Europa de Est (chiar şi 70 % în unele ţări), faţă de ţările din Europa Occidentală (sub 45 % în unele ţări). Comparând datele LFS cu cele ESP, procentajul angajaţilor femei este similar dar nu identic între ţări. În 7 ţări, procentajul este uşor mai mare în datele ESP, iar în 3 ţări este mai mic. Observăm o reducere a numărului de angajaţi femei în 18 ţări, faţă de o creştere în alte 10 ţări. Cea mai pronunţată reducere a ajuns la 10 % puncte, iar cea mai mare creştere a ajuns la aproximativ 16 %. Valoarea pentru UE28 a rămas relativ stabilă, cu un minus de 1,1% puncte. Sectorul bancar este unul care demonstrează egalitate privind şansele de angajare între bărbaţi şi femei. Acest lucru este valabil în special în ţările din Europa de Est unde egalitatea sexelor este neuniformă în diferite domenii de activitate şi unde sectorul bancar poate fi considerat a fi unul de top şi inovator din acest punct de vedere. 8. Nivelul ierarhic: În UE28, între 2007 şi 2016 şi în sectorul bancar, observăm o reducere totală a managerilor (-33 %), a funcţionarilor (-32%) şi tehnicienilor (-9%) faţă de o creştere a numărului de profesionişti (+87%). Directorii executivi: În 2016, cota de directori executivi din numărul total de angajaţi a variat între 4% şi 23% în ţările UE. Pot fi observate mai multe grupuri de ţări, cu tendinţe diferite: pe de o parte grupul cu o reducere rapidă, în care cota de directori executivi a scăzut în medie cu 8-12 %, iar pe de altă parte, grupul în care numărul de directori executivi s-a mărit rapid, cu procentaje între 8 şi 9,5 %. Media UE28 a ajuns la 12% în 2016, cu o reducere faţă de 2007, conform datelor LFS. Prin comparaţie, media ESP pentru UE10 este de 17 %, cu o mică creştere. Diferenţele între definiţiile pentru funcţiile de directori executivi în statele membre reduce fiabilitatea tendinţelor observate la nivelul UE.

Directorii executivi femei: Cota de directori executivi femei variază mult între 19 % pentru cea mai mică valoare şi 64 % pentru cea mai mare. Şase ţări cu o cotă mai mare înregistrează o reducere, iar majoritatea de 13 ţări cu procentaje generale mai mici raportează o creştere. Media UE19 înregistrează o creştere mică, de 2,2% puncte. Băncile sunt agnostice din punctul de vedere al sexului la angajare şi acordă multă importanţă abilităţilor şi leadership-ului. Numărul foarte mare de directori executivi bărbaţi pare să se schimbe, dar este nevoie de mai mult timp pentru confirmarea acestei tendinţe. 9. Structura de plată: Structura de plată a fost analizată pe de o parte de datele Eurostat SES pentru secţiunea K (servicii bancare şi de asigurări). Aceste date au fost disponibile numai pentru anii 2006, 2010 şi 2014. Pe de altă parte am utilizat datele membrilor ESP, din 2007, 2013 şi 2016, pentru 10 ţări. Deoarece acestea din urmă sunt mai specifice pentru sectorul bancar şi acoperă anii vizaţi, recomandăm concentrarea pe aceste rezultate. La ambele surse, am observat o reducere a procentajului de plăţi variabile după 2007. ESP: Plata variabilă, conform datelor ESP, oscilează între 0% şi 17%. Doar o ţară a înregistrat o creştere a plăţii variabile (+5 %), iar celelalte ţări au înregistrat o reducere a acesteia. Media UE atinge 7 % în 2016. Eurostat SES: În 2014, în ţările UE, procentajul plăţilor variabile a oscilat între 2% şi 21%. Media UE atingea 14 %. 18 ţări înregistrează o reducere, comparativ cu alte 6 ţări care înregistrează o creştere. Politicile de remunerare postcriză, implementate la nivelul UE au afectat venitul managerilor şi celorlalţi angajaţi prin reducerea cotei venitului variabil din cel total. 10. Motivele restructurării interne: Un sondaj al Eurofound a concluzionat că, între 2007 şi 2016, 82 % dintre toate evenimentele publicate au invocat „restructurarea internă” drept motiv pentru reducerea locurilor de muncă în sectorul financiar (bancar şi de asigurări pentru UE 28). Din punctul de vedere al sectorului bancar, restructurarea internă este mai mult o consecinţă decât un motiv, de aceea Kantar Live a organizat un sondaj printre membrii ESP, pentru a afla mai multe informaţii. În cadrul sondajului, patru motive au fost descrise ca fiind cele mai importante - criza financiară, forţele pieţei, digitalizarea şi reglementările. Situaţia actuală şi reducerea locurilor de muncă este indusă de interdependenţele reciproce ale acestor factori. Conform experţilor intervievaţi, forţele pieţei şi digitalizarea sunt principalii factori declanşatori, urmaţi de reglementări. Impactul crizei financiare pare să fi fost mai mult indirect, din cauza reglementărilor mai stricte. Dar situaţia este diferită în funcţie de ţară şi acest rezultat poate şi el să varieze. Comentarii privind principalii factori: Criza financiară: 1. Impactul mai mult indirect decât direct prin presiunea costurilor mărite, cauzate de reglementări mai stricte, modificarea politicilor, fuziuni etc. 2. Pierderea locurilor de muncă a devenit mai evidentă după spargerea bulei firmelor bazate pe internet (.com). Cu toate acestea, falimentele băncilor după criză au redus numărul de sucursale şi de angajaţi. Forţele pieţei 1. Nivelul minim istoric al dobânzilor şi PIB-ul redus afectează remuneraţiile. 2. Concurenţa mai acerbă creată de competitorii nebancari: firmele tehnico-financiare. 3. Consolidările şi restructurările după numeroase fuziuni şi achiziţii. Digitalizarea 1. Inovarea tehnologică modifică cererea clienţilor şi relaţia cu aceştia şi favorizează apariţia noilor concurenţi, de exemplu, firmele tehnico-financiare. 2. Noile modele de afaceri: Roboţii de consultanţă, inteligenţa artificială, funcţiile personalului central digital, de exemplu, în RU, reduc nevoia de personal. 3. Apariţia de locuri de muncă prin noi profiluri ale angajaţilor, de exemplu în IT nu va compensa imensele pierderi de posturi, de exemplu în serviciile bancare cu amănuntul. Reglementările 1. Costurile mărite din cauza proceselor mai complicate, de exemplu, pentru documentare. 2. Directiva Basel III a mărit cerinţele privind proporţia acţiunilor, care blochează capitalul. 3. PSD2, Directiva europeană a serviciilor de plată, forţează băncile să dezvăluie date despre clienţi şi conturi, ceea ce măreşte concurenţa, de exemplu, din partea firmelor tehnico-financiare. Ar trebui să încercăm să colectăm date suplimentare în a doua fază a proiectului, pentru a construi o bază mai precisă pentru concluzii mai specifice. Numărul pur de pierderi nu reflectă eforturile angajaţilor, sindicatelor şi partenerilor sociali în general (inclusiv consiliile de concertare) pentru reducerea efectului pierderii locurilor de muncă. Un sondaj recent în ţările UE a dezvăluit că aproximativ 82 % dintre locurile de muncă pierdute în sectorul bancar între 2007 şi 2016 pot fi atribuite „restructurării interne”. De fapt, restructurarea internă trebuie percepută ca o consecinţă a schimbării climatului care a dus la pierderea locurilor de muncă şi nu ca o cauză determinantă. Principalele cauze ale restructurării interne sunt următoarele, în ordinea descrescătoare a importanţei: i) forţele pieţei, ii) digitalizarea, iii) reglementările bancare; iv) criza financiară din 2007-2008. Legat de forţele pieţei, mediul în care băncile au operat după criza financiară din 2007 a fost dur şi turbulent. Creşterea redusă a PIB-ului din ţările UE28 combinată cu o politică monetară de dobânzi reduse au pus presiune pe profitabilitatea instituţiilor financiare şi le-au forţat să adopte noi strategii comerciale. Apariţia noilor concurenţi (de exemplu, firmele tehnico-financiare) pe piaţa bancară a determinat şi ea furnizorii de servicii financiare tradiţionale să se reorganizeze intern la nivel profund pentru a face faţă noilor tipuri de cerinţe ale clienţilor. În final, consolidarea activelor bancare declanşată de parlamentele din UE28 a dus la o serie de fuziuni şi achiziţii şi a deschis calea către schimbarea organizaţională şi raţionalizarea costurilor la nivel instituţional. Debutul erei digitale pentru serviciile financiare a jucat şi ea un rol în restructurarea internă. Inovaţiile tehnologice au creat noi cereri din partea clienţilor, au remodelat relaţiile cu clienţii şi au iniţiat intrarea pe piaţă a unor concurenţi noi. Cu privire la resursele umane, instituţiile financiare se adaptează la noile modele de afaceri inclusiv utilizarea roboţilor de consiliere, inteligenţei artificiale şi a funcţiilor personalului central digital cu un efect de reducere a operaţiilor care necesită multă manoperă. Alt motiv care a dus la restructurarea internă este schimbarea reglementărilor. Procesele mai complicate conduc la costuri mai mari pentru bănci. Noile reguli prudenţiale, iniţiate de Basel III, au dus la cerinţele mai mari de capital şi la necesitatea de creştere a provizioanelor băncilor, reducându-le astfel capacitatea de a finanţa economia reală. De asemenea, Directiva europeană a serviciilor de plată, PSD2, a forţat băncile să dezvăluie date despre clienţi şi conturi, fapt care a intensificat concurenţa. În final, criza financiară a afectat indirect instituţiile financiare printr-o serie de evenimente ulterioare, precum presiunea costurilor mărite, cauzate de reglementări mai stricte, modificarea politicilor şi fuziunile. Declinul condiţiilor economice a dus şi la creşterea împrumuturilor neperformante care, în unele cazuri rare, a condus la faliment, afectând în sens negativ locurile de muncă. 11. Schimbarea profilurilor locurilor de muncă: Am utilizat un sondaj, realizat de Ernst and Young, Monitorul bancar european (EBM), care a acoperit 12 ţări europene ca punct de pornire, apoi a completat şi verificat rezultatele prin 5 interviuri cu experţi bancari din ţările europene mari (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Polonia). EBM a declarat că managerii bancari din 12 ţări UE au estimat, în 2016, că principalele reduceri de personal au avut loc în administraţie, funcţiile de la sediul central şi serviciile cu amănuntul precum şi cele dedicate afacerilor. Se aşteaptă crearea unor locuri de muncă în conformitate şi gestionarea activelor, în contrast cu situaţia din 2013. ESP: Experţii bancari din 5 ţări UE se aşteaptă ca în următorii 10 ani să apară mai multe pierderi de personal decât câştiguri. Se aşteaptă pierderi însemnate în administraţie şi în serviciile bancare cu amănuntul, iar câştigurile sunt aşteptate în special în sectoarele conformitate şi IT. Bineînţeles, situaţia va fi diferită de la ţară

la ţară. Pe scurt, aşteptările de ansamblu ale EBM şi ESP pentru UE nu corespund întru totul, ci doar în privinţa aspectelor principale. Motivele şi aşteptările pentru profilurile schimbate ale posturilor din ultimii şi următorii 10 ani: Trecut: 2007 - 2016 (ultimii 10 ani) 1. Activităţile mai simple erau deja externalizate sau automatizate, de exemplu, pentru tranzacţiile de plată, procesarea împrumuturilor şi administraţie. 2. Alianţe de centre comune de date au redus numărul experţilor IT necesari, deoarece un singur expert deserveşte mai multe centre. În Spania au apărut restructurări majore în rândul experţilor IT, cauzate de subcontractare şi externalizarea către terţi. 3. În trecut serviciile bancare tradiţionale (cu amănuntul) erau cel mai bine dezvoltate, în prezent tendinţa (cauzată de digitalizare şi presiunea pieţei) se axează mai mult pe administrarea activelor, serviciile bancare private şi corporative şi cele prin internet. 4. În unele ţări, forţa de muncă a rămas relativ stabilă din cauza reducerilor şi creşterilor, de exemplu, în Franţa şi Polonia, dar în altele au existat reduceri considerabile, de exemplu în Germania şi Spania. Viitor: 2017 - 2027 (următorii 10 ani) 1. Se aşteaptă alte mari fuziuni între băncile europene, de exemplu comparabile cu fuziunea dintre HypoVereinsbank şi Unicredit, care vor afecta locurile de muncă. 2. Necesitatea de noi abilităţi în rândul angajaţilor va evolua, iar organizaţiile trebuie să se adapteze. 3. Tehnologiile digitale şi automatizarea afectează toate zonele şi vor reduce numărul locurilor de muncă, de exemplu, în procesarea plăţilor şi a împrumuturilor, la sediul central şi în administraţie şi în serviciile bancare cu amănuntul. 4. Experţii IT cu abilităţi noi sunt necesari pentru continuarea digitalizării şi automatizării, dar adesea aceste funcţii sunt externalizate. Firmele tehnico-financiare vor crea rivalitate, dar vor fi şi preluate, ceea ce va duce la creşterea numărului de angajaţi datorită integrării. 5. Reglementările vor crea noi locuri de muncă în domeniul conformităţii, dar vor şi schimba profilurile posturilor. Pe de altă parte, pot pune presiune asupra locurilor de muncă. 6. Schimbările cerinţelor clienţilor, (de exemplu, autodecidenţii din zona financiară) vor crea nevoia de noi modele de afaceri, ceea ce înseamnă oportunităţi pentru posturi noi, de exemplu în dezvoltarea de produse. Schimbarea profilurilor posturilor reflectă schimbarea mediului bancar aşa cum îl ştim.

Înapoi la conținut

1. Numărul total de angajați cf. LFS Sursă: Eurostat/LFS CAEN 64 BCE Sursă: BCE

NACE 64 * (alți ani: perioada 2008-2012 ascunsă!)

numere totale 2007 2013 2016 Variație totală Variație %

UE 28 4.155.082 3.760.130 3.738.735 -416.347 -10%

UE 15* 2.795.386 2.592.620 2.610.570 -184.815 -7%

Austria 84.481 92.411 85.294 813 1%

Belgia 106.892 66.198 61.256 -45.636 -43%

Bulgaria 31.989 38.161 39.616 7.627 24%

Croația 27.083 27.599 19.779 -7.305 -27%

Cipru 14.903 15.118 11.114 -3.789 -25%

Republica Cehă 60.324 77.768 63.829 3.505 6%

Danemarca 61.484 52.864 51.740 -9.744 -16%

Estonia 5.915 7.630 7.701 1.786 30%

Finlanda 32.150 25.465 29.763 -2.388 -7%

Franța 485.256 500.408 529.423 44.167 9%

Germania 783.864 755.013 751.388 -32.476 -4%

Grecia 81.313 71.679 62.408 -18.904 -23%

Ungaria 58.544 58.345 61.896 3.353 6%

Irlanda 64.324 65.018 62.519 -1.805 -3%

Italia 449.896 411.539 404.829 -45.067 -10%

Letonia 14.197 14.759 16.587 2.390 17%

Lituania 13.505 11.007 11.794 -1.711 -13%

Luxemburg 16.478 23.685 17.686 1.209 7%

Malta 4.698 5.616 6.382 1.684 36%

Olanda 142.092 148.354 141.598 -494 0%

Polonia 271.102 249.881 255.756 -15.346 -6%

Portugalia 70.546 60.560 74.802 4.256 6%

România 69.393 90.710 83.540 14.147 20%

Slovacia 29.713 31.980 25.825 -3.887 -13%

Slovenia 14.155 14.284 11.981 -2.174 -15%

Spania 343.396 256.090 261.352 -82.043 -24%

Suedia 54.823 53.346 59.715 4.892 9%

Regatul Unit 762.567 534.641 529.160 -233.407 -31%

Țările cu date disponibile de la membrii PSE sunt marcate și în alte surse

UE15: Reducere total UE (în loc de UE28) în comparație cu datele PSE

64.1, sectorul bancar

numere totale 2007 2013 2016 Variație totală Variație %

UE 28 3.240.403 2.963.284 2.800.191 -440.212 -14%

UE 15* 2.276.538 2.103.653 2.004.675 -271.863 -12%

Austria 77.731 75.980 72.957 -4.774 -6%

Belgia 67.080 58.237 54.728 -12.352 -18%

Bulgaria 30.953 32.756 30.352 -601 -2%

Croația 21.704 20.607 -1.097 -5%

Cipru 11.286 11.142 10.663 -623 -6%

Republica Cehă 40.037 39.742 41.202 1.165 3%

Danemarca 49.644 36.367 41.123 -8.521 -17%

Estonia 6.319 4.861 4.924 -1.395 -22%

Finlanda 25.025 22.402 21.965 -3.060 -12%

Franța 424.732 416.262 402.010 -22.722 -5%

Germania 691.300 655.600 628.121 -63.179 -9%

Grecia 64.720 51.242 42.628 -22.092 -34%

Ungaria 41.905 40.642 37.767 -4.138 -10%

Irlanda 41.865 29.832 27.091 -14.774 -35%

Italia 340.443 306.607 295.305 -45.138 -13%

Letonia 12.826 10.029 8.803 -4.023 -31%

Lituania 10.303 8.392 8.643 -1.660 -16%

Luxemburg 26.139 26.237 26.062 -77 0%

Malta 3.670 4.197 4.752 1.082 29%

Olanda 114.424 96.423 85.803 -28.621 -25%

Polonia 173.955 179.385 173.043 -912 -1%

Portugalia 60.979 55.820 46.584 -14.395 -24%

România 66.039 58.612 55.396 -10.643 -16%

Slovacia 19.779 18.540 19.788 9 0%

Slovenia 12.051 11.218 10.055 -1.996 -17%

Spania 275.506 215.953 186.982 -88.524 -32%

Suedia 48.457 53.594 55.260 6.803 14%

Regatul Unit 503.235 421.508 387.577 -115.658 -23%

\

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar

numere totale 2007 2013 2016 Variație totală Variație % Cod CAEN

UE 28

UE 15 2.204.672 2.053.541 1.967.352 -237.319 -11%

Austria

Belgia 57.639 49.459 46.405 -11.233 -19% activități bancare

Bulgaria

Croația

Cipru 8.169 7.034 9.785 1.616 20% activități bancare

Republica Cehă

Danemarca 51.358 47.240 44.760 -6.598 -13% activități bancare

Estonia

Finlanda 21.696 22.863 21.676 -20 0% activități bancare

Franța* 378.800 373.500 370.300 -8.500 -2% activități bancare

Germania 662.650 630.350 608.399 -54.251 -8% 64

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 344.644 316.000 308.500 -36.144 -10% 64

Letonia 13.334 9.845 8.686 -4.648 -35% activități bancare

Lituania

Luxemburg 26.140 26.234 26.060 -80 0% 64

Malta 1.401 1.400 1.487 86 6% 64

Olanda 147.000 132.000 114.000 -33.000 -22% 64

Polonia 167.172 174.300 168.800 1.628 1% activități bancare

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia 12.250 11.201 9.820 -2.430 -20% activități bancare

Spania 270.855 212.991 189.280 -81.575 -30% 64

Suedia 41.564 39.125 39.394 -2.170 -5% 64,1

Regatul Unit

*Franța: date din 2012 în loc de 2007

2007/2016

Variație % LFS 64 Membri BCE

UE 28 -10% -14%

UE15 -7% -11% -12%

Austria 1% -6%

Belgia -43% -19% -18%

Bulgaria 24% -2%

Croația -27% -5%

Cipru -25% 20% -6%

Republica Cehă 6% 3%

Danemarca -16% -13% -17%

Estonia 30% -22%

Finlanda -7% 0% -12%

Franța 9% -2% -5%

Germania -4% -8% -9%

Grecia -23% -34%

Ungaria 6% -10%

Irlanda -3% -35%

Italia -10% -10% -13%

Letonia 17% -35% -31%

Lituania -13% -16%

Luxemburg 7% 0% 0%

Malta 36% 6% 29%

Olanda 0% -22% -25%

Polonia -6% 1% -1%

Portugalia 6% -24%

România 20% -16%

Slovacia -13% 0%

Slovenia -15% -20% -17%

Spania -24% -30% -32%

Suedia 9% -5% 14%

Regatul Unit -31% -23%

2016

numere totale LFS 64 Membri BCE

UE 28 3.738.735 2.800.191

UE 15 2.610.570 1.967.352 2.004.675

Austria 85.294 72.957

Belgia 61.256 46.405 54.728

Bulgaria 39.616 30.352

Croația 19.779 20.607

Cipru 11.114 9.785 10.663

Republica Cehă 63.829 41.202

Danemarca 51.740 44.760 41.123

Estonia 7.701 4.924

Finlanda 29.763 21.676 21.965

Franța 529.423 370.300 402.010

Germania 751.388 608.399 628.121

Grecia 62.408 42.628

Ungaria 61.896 37.767

Irlanda 62.519 27.091

Italia 404.829 308.500 295.305

Letonia 16.587 8.686 8.803

Lituania 11.794 8.643

Luxemburg 17.686 26.060 26.062

Malta 6.382 1.487 4.752

Olanda 141.598 114.000 85.803

Polonia 255.756 168.800 173.043

Portugalia 74.802 46.584

România 83.540 55.396

Slovacia 25.825 19.788

Slovenia 11.981 9.820 10.055

Spania 261.352 189.280 186.982

Suedia 59.715 39.394 55.260

Regatul Unit 529.160 387.577

1. Numărul total de angajați cf. LFS Sursă: Eurostat/LFS CAEN 64 BCE Sursă: BCE

Observații 1: Numărul total de angajați a fost obținut prin intermediul a) anchetei privind forța de muncă a Eurostat (LFS), care a fost efectuată în fiecare dintre cele 28 de state membre. b) Date provenind de la Banca Centrală Europeană (BCE). c) Date colectate de membrii PSE (15 țări)

Este de reținut că datele LFS Eurostat sunt disponibile pentru toți anii (2007 - 2016), ceilalți ani sunt ascunși pentru vizualizare. Pentru a îi vizualiza, selectați rândurile 2007, 2013 și 2016, faceți clic dreapta și apoi faceți clic pe „display” sau „show”.

Am fost nevoiți să lucrăm cu surse diferite, deoarece LFS Eurostat - CAEN 64 a fost singura sursă care oferea grupările necesare, dar, pe de altă parte, nu era specific pentru domeniul bancar, deoarece CAEN 64 acoperă sectorul bancar, dar și holdinguri, fonduri mutuale și alte activități financiare.

Prin urmare, am decis ca, în privința numărului total de angajați, să lucrăm cu date de la BCE și membrii PSE, deoarece ambele surse se concentrează asupra datelor specifice sectorului bancar.

Comparația între statisticile BCE pentru fiecare țară și o integrare a datelor membrilor PSE (15 țări) au relevat similarități semnificative, ceea ce a validat ambele surse de date (a se vede slide-urile).

Observații 2: Toate sursele (datele LFS, BCE și PSE) au indicat o scădere a numărului de angajați între 2007 și 2016.

S-a înregistrat o scădere totală de 440.200 angajați (-14%) în intervalul 2007 - 2016, în sectorul bancar, conform datelor BCE pentru UE28.

Cele mai mari scăderi au avut loc în Regatul Unit (-115.700), Spania (-88.500), Germania (-63.000) și Italia (-45.100). Creșteri au avut loc doar în trei țări. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Suedia, +6.800 în intervalul 2007 - 2016.

Comparând numai cele 15 țări pe care le-am primit de la PSE, scăderea a fost de 12% conform datelor BCE și de 11% conform datelor PSE. Scăderea totală a fost de -272,000 conform datelor BCE și de -237,000 conform datelor PSE. Numărul total de angajați (15 țări) în 2016 a fost de 2,004,000 conform datelor BCE și de 1.970.000 conform datelor PSE.

Prin urmare, datele BCE și cele PSE par să fie comparabile semnificativ.

LFS Eurostat și BCE: Numărul total de angajați în UE28 Datele LFS și BCE indică scăderi similare, dar la niveluri diferite. Am utilizat datele BCE, pentru că sunt mai specifice sectorului bancar. Scădere totală de 440.200 angajați (-14%) în intervalul 2007 - 2016, în sectorul bancar, conform datelor BCE pentru UE28.

Definiții:

- 416 mii

LFS - CAEN 64: Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii 64.1 Intermediere monetară inclusiv activități ale

băncii centrale 64.2 Activități ale holdingurilor 64.3 Fonduri mutuale şi alte entităţi financiare

similare 64.9 Alte activităţi de interm edieri financiare, exclusiv activităţi de asigurări şi fonduri de pensii

Pentru defalcări am utilizat date provenind din

LFS Eurostat, deoarece era singura sursă disponibilă care oferea acoperire completă. BCE: Instituții de credit (conform definiției din

dreptul comunitar) În cazul numărului total, am utilizat datele din

partea BCE și a membrilor PSE, deoarece acestea

sunt mai specifice pentru industria bancară

4.155 mii

3.240 mii

- 440 mii 2.800 mii

3.739 mii

BCE: Numărul total de angajați (2007/2016) pe țări Scădere în 25 de țări față de creștere în 3 țări Cea mai mare scădere a numărului total este în Regatul Unit, Spania și Germania

2007 față de 2016

Mal

ta

Esto

nia

Litua

nia

Cip

ru

Slo

ve

nia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

land

a

Luxem

burg

Bulg

ari

a

Rep

ub

lica

Ce

hă

Irla

nd

a

Ung

ari

a

Sue

dia

Dan

em

arc a

Port

ug

alia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spa

nia

Italia

Fra

nța

Reg

atu

l U

nit

Germ

an

ia

Sursă: BCE: Banca Centrală Europeană

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

Datele membrilor PSE integrate în datele BCE: Cifre totale (2007/2016) Gradul mare de similaritate validează ambele surse de date, BCE și datele membrilor PSE (portocaliu)

Sursă: BCE: (albastru) și datele PSE (portocaliu) (toamna anului 2017)*

BCE PSE 2007 față de 2016

Date BCE - variația totalului între 2007 și 2016 Scăderi semnificative ale numărului de locuri de muncă în Regatul Unit, Spania, Germania, Italia și Olanda, creșteri în Malta, Cehia și Suedia.

Variația totalului 2007-2016

Malta

Esto

nia

Litua

nia

Cip

ru

Slo

ve

nia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

land

a

Luxem

burg

Bulg

ari

a

Rep

ub

lica

Ce

hă

Irla

nd

a

Ung

ari

a

Sue

dia

Dan

em

arc

a

Port

ug

alia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spa

nia

Italia

Fra

nța

Reg

atu

l U

nit

Malta

Esto

nia

Litua

nia

Cip

ru

Slo

ve

nia

Germ

an

ia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

land

a

Luxem

burg

Bulg

ari

a

Sursă: Ancheta privind forța de muncă a Eurostat

Rep

ub

lica

Ce

hă

Irla

nd

a

Ung

ari

a

Sue

dia

Dan

em

arc a

Port

ug

alia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spa

nia

Italia

Fra

nța

Reg

atu

l U

nit

Germ

an

ia

Înapoi la conținut

2a. Numărul total de unități (bancare) 2b. Numărul de angajați per unitate Sursă: BCE

BCE

numere totale 2007 2016 Variație %

UE 28 244.078 190.059 -22%

Austria 4.266 3.934 -8%

Belgia 4.425 3.347 -24%

Bulgaria 5.827 2.945 -49%

Croația 1.189 1.142 -4%

Cipru 921 544 -41%

Republica Cehă 1.862 1.958 5%

Danemarca 2.194 995 -55%

Estonia 266 99 -63%

Finlanda 1.693 1.039 -39%

Franța 39.560 37.261 -6%

Germania 39.777 32.026 -19%

Grecia 3.850 2.332 -39%

Ungaria 3.387 2.746 -19%

Irlanda 1.158 1.029 -11%

Italia 33.230 29.335 -12%

Letonia 682 261 -62%

Lituania 970 506 -48%

Luxemburg 229 230 0%

Malta 104 106 2%

Olanda 3.604 1.674 -54%

Polonia 11.607 13.647 18%

Portugalia 6.055 4.928 -19%

România 6.340 4.798 -24%

Slovacia 1.169 1.293 11%

Slovenia 711 583 -18%

Spania 54.500 28.807 -47%

Suedia 1.988 1.734 -13%

Regatul Unit 12.514 10.760 -14%

2007 2016 Variație

13,3 14,7 1,5

18,2 18,5 0,3

15,2 16,4 1,2

5,3 10,3 5,0

17,3 18,0 0,7

12,3 19,6 7,3

21,5 21,0 -0,5

22,6 41,3 18,7

23,8 49,7 26,0

14,8 21,1 6,4

10,7 10,8 0,1

17,4 19,6 2,2

16,8 18,3 1,5

12,4 13,8 1,4

36,2 26,3 -9,8

10,2 10,1 -0,2

18,8 33,7 14,9

10,6 17,1 6,5

114,1 113,3 -0,8

35,3 44,8 9,5

31,7 51,3 19,5

15,0 12,7 -2,3

10,1 9,5 -0,6

10,4 11,5 1,1

16,9 15,3 -1,6

16,9 17,2 0,3

5,1 6,5 1,4

24,4 31,9 7,5

40,2 36,0 -4,2

Observații: Pentru numărul total de unități în comparație cu numărul de angajați, au fost utilizate surse BCE.

Scăderea numărului de unități s-a dovedit a fi mai mare (-22%) decât cea a numărului de angajați (-14%) în UE28 între 2007 și 2016.

Numărul mediu de angajați per unitate a fost de 15 în 2016, în comparație cu 13 în 2007, în țările UE28. 20 țări au înregistrat o scădere și numai 8 țări o creștere. Acesta este un alt indiciu privind scăderea mai mare a numărului de unități față de numărul de angajați începând cu 2007.

Numărul de angajați per unitate în Luxemburg a fost extrem de mare în comparație cu alte țări. Acest aspect ar trebui verificat prin cercetări suplimentare.

\

Numărul mediu de angajați per unitate Numărul mediu de angajați per unitate a fost de 15 în 2016 (13 în 2007) în țările UE28. Creștere a numărului de angajați per unitate în 20 de state UE, datorită unei scăderi mai accentuate a numărului de unități în comparație cu cea a numărului de angajați.

creștere

Sursă: BCE: Banca Centrală Europeană. Rezultatele pentru Luxemburg sunt discutabile.

Scăderea numărului de unități față de cea a numărului de angajați (2007/2016) Scăderea numărului de unități bancare (-22%) este mai mare decât cea a numărului de angajați (-14%) în țările UE28.

Variație % 2007-2016

Unități

Angajați

Sursă: Unități: BCE; Statistici pentru sectorul bancar. CAEN 64; Unități în 2016: pentru Irlanda: 2015 , Regatul Unit: 2014. Angajați: BCE

2007 față de 2016

scădere

Malta

Esto

nia

Litua

nia

Cip

ru

Slo

ve

nia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

land

a

Luxem

burg

Bulg

ari

a

Rep

ub

lica

Ceh

ă

Irla

nd

a

Ung

ari

a

Sue

dia

Dan

em

arc a

Port

ug

alia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spa

nia

Italia

Fra

nța

Reg

atu

l U

nit

Germ

an

ia

UE

28

Înapoi la conținut

3. Categorii de vârstă LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 %

2007

2013

2016

Variație 2007/ 2016 (puncte procentuale)

15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+

UE 28 8,23% 43,67% 38,57% 9,53% 5,64% 41,14% 40,41% 12,81% 5,69% 39,23% 40,77% 14,31% -2,54 -4,44 2,20 4,78

Austria 10,04% 40,70% 42,15% 7,11% 7,76% 37,88% 43,69% 10,68% 10,03% 36,78% 39,25% 13,94% -0,01 -3,92 -2,90 6,83

Belgia 5,40% 41,12% 44,11% 9,37% 2,19% 37,23% 45,68% 14,90% 2,30% 32,95% 46,43% 18,33% -3,10 -8,16 2,31 8,95

Bulgaria 48,34% 37,03% 57,16% 32,04% 50,25% 34,65% 1,91 -2,38

Croația 2,26% 46,12% 44,68% 6,94% 1,14% 46,89% 38,15% 13,82% 1,56% 50,76% 38,22% 9,47% -0,70 4,64 -6,46 2,53

Cipru 6,87% 45,66% 38,97% 8,50% 1,61% 47,86% 44,66% 5,86% 1,42% 45,69% 42,97% 9,92% -5,45 0,03 4,00 1,42

Republica Cehă 8,19% 47,81% 32,67% 11,33% 5,69% 44,23% 39,77% 10,31% 5,78% 48,50% 38,63% 7,08% -2,41 0,69 5,97 -4,25

Danemarca 6,80% 30,69% 44,94% 17,56% 7,11% 33,46% 39,25% 20,19% 6,05% 30,26% 43,95% 19,73% -0,75 -0,43 -0,99 2,17

Estonia 62,39% 17,01% 55,30% 28,30% 54,24% 28,74% -8,15 11,73

Finlanda 4,82% 27,56% 47,35% 20,28% 6,80% 34,01% 38,91% 20,28% 3,80% 40,38% 36,65% 19,16% -1,02 12,83 -10,69 -1,12

Franța 5,86% 36,67% 43,49% 13,98% 5,61% 40,92% 38,15% 15,31% 6,85% 40,38% 36,59% 16,18% 0,99 3,72 -6,91 2,20

Germania 10,54% 39,59% 38,72% 11,14% 9,89% 29,79% 43,21% 17,12% 9,25% 27,26% 44,73% 18,76% -1,29 -12,33 6,01 7,62

Grecia 5,32% 47,42% 38,58% 8,68% 1,64% 43,03% 46,45% 8,88% 1,23% 39,94% 51,46% 7,37% -4,08 -7,47 12,87 -1,32

Ungaria 7,70% 49,09% 35,80% 7,41% 4,80% 46,17% 39,32% 9,71% 2,57% 48,29% 39,64% 9,50% -5,14 -0,79 3,84 2,09

Irlanda 17,59% 50,39% 26,41% 5,61% 4,05% 55,32% 31,40% 9,23% 5,31% 52,80% 33,08% 8,81% -12,28 2,41 6,67 3,19

Italia 2,45% 38,81% 48,56% 10,18% 0,51% 32,54% 51,32% 15,63% 0,92% 28,34% 50,81% 19,92% -1,53 -10,47 2,25 9,75

Letonia 12,99% 48,83% 25,99% 12,19% 11,54% 67,62% 15,90% 4,94% 11,47% 53,33% 27,18% 8,02% -1,52 4,50 1,18 -4,16

Lituania 64,93% 20,55% 62,23% 29,83% 61,34% 20,72% -3,59 0,17

Luxemburg 2,19% 47,60% 45,64% 4,56% 3,27% 40,53% 46,62% 9,58% 2,58% 38,89% 50,45% 8,08% 0,39 -8,71 4,81 3,51

Malta 11,00% 59,22% 23,93% 5,85% 6,33% 61,63% 25,81% 6,23% 13,68% 52,76% 26,41% 7,15% 2,68 -6,46 2,48 1,30

Olanda 6,94% 47,54% 36,63% 8,89% 2,54% 35,05% 47,96% 14,45% 2,00% 28,99% 50,99% 18,02% -4,94 -18,55 14,36 9,13

Polonia 8,42% 52,57% 33,17% 5,85% 4,83% 59,40% 26,97% 8,80% 3,02% 59,71% 27,42% 9,86% -5,40 7,14 -5,74 4,01

Portugalia 2,63% 43,40% 40,89% 13,08% 0,45% 39,92% 47,25% 12,38% 2,18% 38,51% 48,47% 10,83% -0,45 -4,88 7,58 -2,24

România 58,70% 34,61% 61,08% 29,35% 57,02% 34,99% -1,67 0,37

Slovacia 10,30% 53,64% 31,73% 4,33% 6,61% 58,07% 26,52% 8,80% 5,17% 53,39% 30,80% 10,63% -5,13 -0,25 -0,93 6,30

Slovenia 3,94% 40,98% 46,71% 8,37% 2,43% 48,16% 41,74% 7,68% 2,37% 36,84% 48,24% 12,55% -1,58 -4,14 1,54 4,19

Spania 4,14% 46,55% 38,60% 10,71% 2,78% 41,26% 46,32% 9,63% 3,07% 43,03% 43,73% 10,16% -1,07 -3,51 5,13 -0,55

Suedia 5,78% 39,29% 38,08% 16,85% 6,95% 39,67% 39,42% 13,97% 7,86% 36,47% 40,32% 15,34% 2,08 -2,82 2,25 -1,51

Regatul Unit 14,12% 48,24% 32,08% 5,56% 8,07% 48,77% 34,50% 8,66% 8,31% 46,63% 35,09% 9,96% -5,81 -1,61 3,02 4,40

date calculate de Kantar date lipsă

3. Categorii de vârstă Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar %

2007

2013

2016

Variație 2007/ 2016 (puncte procentuale)

15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+ 15-24 25-39 40-54 55+

UE 28 5,54% 41,36% 40,35% 12,76% 3,72% 40,84% 42,97% 12,09% 3,68% 36,01% 45,82% 14,49% -1,86 -5,35 5,47 1,72

Austria

Belgia 5,18% 36,55% 44,75% 13,51% 2,99% 35,86% 45,35% 15,80% 2,36% 32,25% 46,76% 18,63% -2,82 -4,30 2,01 5,12

Bulgaria

Croația

Cipru 4,56% 49,09% 35,30% 11,05% 0,31% 43,02% 52,75% 3,92% 0,69% 38,62% 53,23% 7,46% -3,88 -10,47 17,93 -3,59

Republica Cehă

Danemarca 6,73% 32,16% 44,40% 16,71% 4,33% 32,54% 43,50% 19,64% 4,47% 31,22% 42,70% 21,60% -2,26 -0,94 -1,70 4,89

Estonia

Finlanda 2,44% 23,40% 51,17% 22,99% 2,66% 34,63% 39,61% 23,10% 2,49% 36,40% 36,95% 24,16% 0,05 13,00 -14,22 1,17

Franța* 2,50% 42,60% 34,80% 20,10% 2,80% 43,00% 35,30% 18,70% 2,80% 43,20% 37,20% 16,80% 0,30 0,60 2,40 -3,30

Germania 5,74% 39,56% 46,85% 7,84% 3,02% 30,88% 53,94% 12,15% 2,41% 28,62% 53,42% 15,55% -3,33 -10,94 6,57 7,71

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 3,04% 38,06% 51,13% 7,77% 0,86% 26,39% 51,89% 14,79% 0,81% 26,14% 52,20% 20,85% -2,23 -11,92 1,07 13,08

Letonia 12,99% 48,83% 25,99% 12,19% 11,54% 67,62% 15,90% 4,94% 11,47% 53,33% 27,18% 8,02% -1,52 4,50 1,19 -4,17

Lituania

Luxemburg 4,55% 54,07% 38,16% 3,22% 1,63% 42,93% 50,04% 5,41% 1,80% 41,00% 50,08% 7,12% -2,75 -13,07 11,92 3,90

Malta 7,06% 55,90% 32,90% 4,14% 6,95% 45,20% 41,35% 6,50% 9,35% 39,60% 44,45% 6,60% 2,29 -16,30 11,55 2,46

Olanda 6,94% 47,54% 36,63% 8,89% 2,54% 35,05% 47,96% 14,45% 2,00% 28,99% 50,99% 18,02% -4,94 -18,55 14,36 9,13

Polonia 4,00% 62,00% 29,00% 6,00%

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 5,25% 35,71% 42,62% 16,43% 2,50% 39,38% 52,32% 5,81% 1,00% 35,50% 58,00% 5,50% -4,25 -0,21 15,38 -10,93

Suedia 5,00% 34,20% 39,80% 21,10% 5,90% 33,30% 42,70% 18,10% 6,20% 33,30% 42,50% 18,00% 1,20 -0,90 2,70 -3,10

Regatul Unit

*Franța: date din 2012 în loc de 2007

3. Categorii de vârstă

Observații: Analiza grupelor de vârstă se bazează pe datele LFS Eurostat. Dar datele membrilor PSE și datele LFS prezintă similarități.

În ambele surse, cele mai mari grupe de vârstă sunt 25-39 de ani și 40-54 de ani. În plus, ambele surse prezintă aceeași evoluție, o creștere a grupelor de vârstă mai mare și o scădere a grupelor de vârstă mai mică.

În 2007, cea mai mare grupă de vârstă pentru UE28 era 25-39, cu 44%. În 2016, cea mai mare grupă de vârstă a devenit 40-54, cu 41%. Aceasta este situația în ceea ce privește media UE atât în cazul datelor LFS, cât și în cazul datelor membrilor PSE. De asemenea, grupa 55+ prezintă o creștere în ambele surse. Sursa PSE este, desigur, incompletă, fiind acoperite doar 13 țări.

Conform datelor PSE, grupa 40-54 este puțin mai mare (cu 5 puncte procentuale) decât grupa conform datelor LFS. De asemenea, există diferențe ale evoluției pe țări între surse.

Grupe de vârstă - UE28 (2007, 2013, 2016) - Deplasare spre grupe de vârstă mai mare

Și grupele de vârstă mai mică prezintă o scădere (15-24) (-38%), (25-39) (-19%) și (40-54) (-5%), în timp ce grupa 55+ prezintă o creștere de +35% a numerelor totale.

2007 (4.155 mii) 2013 (3.760 mii) 2016 (3.739 mii)

în %

în

va

lori

ab

so

lute

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă

3. Categorii de vârstă LFS

Numere totale

Totaluri UE28 15-24 25-39 40-54 55+

2007 (4.155 mii) 342.076 1.814.717 1.602.485 395.804

2013 (3.760 mii) 212.224 1.546.910 1.519.326 481.709

2016 (3.739 mii) 212.880 1.467.192 1.524.653 535.072

UE28 % 15-24 25-39 40-54 55+ 2016 5,7% 39,2% 40,8% 14,3%

2013 5,6% 41,1% 40,4% 12,8%

2007 8,2% 43,7% 38,6% 9,5%

Variație 07/16 -129.196 -347.525 -77.832 139.268

Variație % 07/16 -38% -19% -5% 35%

Înapoi la conținut

4. Nivel de educație LFS Sursă: Eurostat/LFS Definiție: Niveluri de educație:

NACE 64 %

2007

2013

2016

Variație 2007/ 2016 (puncte procentuale)

redus mediu ridicat redus mediu ridicat redus mediu ridicat redus mediu ridicat

UE 28 7,12% 49,29% 43,34% 4,33% 42,44% 52,89% 3,92% 37,84% 58,06% -3,2 -11,5 14,7

Austria 5,64% 78,94% 15,42% 5,83% 73,46% 20,71% 4,84% 39,27% 55,88% -0,8 -39,7 40,5

Belgia 4,92% 28,89% 66,19% 2,41% 23,19% 74,39% 1,68% 20,59% 77,74% -3,2 -8,3 11,5

Bulgaria 0,80% 31,61% 67,59% 0,53% 26,59% 72,87% 1,08% 20,74% 78,17% 0,3 -10,9 10,6

Croația 1,63% 64,20% 34,16% 0,39% 53,74% 45,87% 0,93% 50,38% 48,69% -0,7 -13,8 14,5

Cipru 2,10% 41,85% 56,05% 1,23% 26,33% 72,44% 1,84% 20,62% 77,54% -0,3 -21,2 21,5

Republica Cehă 0,36% 67,36% 32,28% 0,27% 52,20% 47,52% 0,00% 43,48% 56,52% -0,4 -23,9 24,2

Danemarca 8,34% 60,04% 30,05% 4,56% 49,83% 44,91% 6,57% 45,07% 47,46% -1,8 -15,0 17,4

Estonia 0,00% 38,87% 61,13% 0,00% 19,96% 80,04% 1,30% 33,74% 64,96% 1,3 -5,1 3,8

Finlanda 8,60% 24,99% 66,41% 4,21% 25,07% 70,72% 1,83% 19,78% 78,39% -6,8 -5,2 12,0

Franța 10,36% 36,77% 52,87% 4,87% 25,48% 69,65% 4,22% 19,71% 76,08% -6,1 -17,1 23,2

Germania 4,12% 69,04% 26,84% 4,21% 66,34% 29,42% 3,47% 64,18% 32,22% -0,7 -4,9 5,4

Grecia 4,59% 40,10% 55,31% 1,66% 34,87% 63,47% 2,25% 33,77% 63,98% -2,3 -6,3 8,7

Ungaria 1,74% 56,18% 42,08% 0,31% 45,42% 54,28% 0,49% 38,91% 60,60% -1,3 -17,3 18,5

Irlanda 4,39% 35,20% 58,65% 4,59% 22,85% 72,56% 2,65% 19,34% 78,01% -1,7 -15,9 19,4

Italia 5,53% 64,21% 30,26% 4,11% 58,92% 36,97% 2,98% 55,78% 41,24% -2,5 -8,4 11,0

Letonia 3,11% 32,41% 64,48% 2,25% 15,20% 82,55% 2,67% 19,15% 78,18% -0,4 -13,3 13,7

Lituania 80,40% 87,65% 83,61% 3,2

Luxemburg 11,53% 44,32% 44,16% 4,30% 30,66% 63,75% 5,11% 23,14% 65,04% -6,4 -21,2 20,9

Malta 18,14% 48,25% 33,62% 8,12% 47,23% 44,65% 7,92% 49,10% 42,98% -10,2 0,9 9,4

Olanda 8,68% 36,99% 54,21% 6,61% 32,86% 59,90% 5,83% 31,38% 62,54% -2,9 -5,6 8,3

Polonia 0,40% 40,40% 59,20% 0,54% 26,13% 73,32% 0,53% 26,94% 72,53% 0,1 -13,5 13,3

Portugalia 18,96% 35,67% 45,37% 8,24% 37,03% 54,73% 5,30% 31,39% 63,31% -13,7 -4,3 17,9

România 1,03% 35,41% 63,56% 0,55% 20,46% 78,99% 0,15% 17,22% 82,63% -0,9 -18,2 19,1

Slovacia 0,00% 53,55% 46,45% 0,00% 44,04% 55,96% 0,19% 44,98% 54,83% 0,2 -8,6 8,4

Slovenia 0,84% 56,72% 42,44% 0,51% 43,22% 56,27% 0,00% 28,10% 71,90% -0,8 -28,6 29,5

Spania 6,41% 28,40% 65,19% 2,44% 18,75% 78,81% 1,13% 13,07% 85,80% -5,3 -15,3 20,6

Suedia 5,31% 53,91% 40,78% 1,93% 47,08% 50,99% 2,67% 44,19% 52,98% -2,6 -9,7 12,2

Regatul Unit 13,91% 46,25% 38,80% 9,36% 39,21% 49,71% 10,15% 33,97% 55,40% -3,8 -12,3 16,6

date calculate de Kantar date lipsă

Observații: Pentru nivelul de educație, am utilizat numai sursa LFS Eurostat. Nivelurile de educație au fost defalcate pe trei niveluri: redus, mediu și ridicat. Definiția detaliată se regăsește în linkul de mai sus. Se poate observa un declin general al nivelului de educație mediu (-12 puncte procentuale) pentru UE28 și o creștere a nivelului de educație ridicat (+15 puncte procentuale) între 2007 și 2016.

Există evoluții similare, în grade diferite, în aproape toate țările.

Nivelul de educație - UE28 și pe țări

Declin general al nivelului de educație mediu (-12 pp) și creștere a nivelului de educație ridicat (+15 pp).

EU

RO

în

%

Dif

ere

nța

fa

ță d

e 2

00

7 în

pp

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă

Mediu

Mediu

Redus

Ridicat

Ridicat

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a C

eh

ă

Irla

nda

Ungaria

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Înapoi la conținut

5. Normă întreagă sau parțială LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 %

2007 2013 2016 Variație 2007/16

normă întreagă normă parțială normă

întreagă normă parțială

normă întreagă

normă parțială normă parțială (pp)

UE 28 90,72% 9,22% 91,05% 8,95% 90,61% 9,39% 0,17

Austria 82,08% 17,92% 76,54% 23,46% 75,85% 24,15% 6,23

Belgia 79,32% 20,68% 83,76% 16,24% 75,87% 24,13% 3,45

Bulgaria 98,39% 1,61% 99,27% 0,73% 99,03% 0,97% -0,64

Croația 100,00% 0,00% 99,37% 0,63% 97,02% 2,98% 2,98

Cipru 99,12% 0,88% 99,64% 0,36% 97,05% 2,95% 2,07

Republica Cehă 94,23% 5,77% 93,29% 6,71% 95,84% 4,16% -1,61

Danemarca 82,09% 17,84% 83,72% 16,28% 83,54% 16,46% -1,38

Estonia 86,12% 13,88% 92,01% 7,99% 93,99% 6,01% -7,87

Finlanda 90,88% 9,12% 93,28% 6,72% 90,46% 9,54% 0,42

Franța 89,02% 10,98% 88,53% 11,47% 90,22% 9,78% -1,20

Germania 80,55% 19,45% 77,65% 22,35% 75,85% 24,15% 4,70

Grecia 98,69% 1,31% 99,32% 0,68% 99,01% 0,99% -0,32

Ungaria 96,60% 3,40% 93,64% 6,36% 96,37% 3,63% 0,23

Irlanda 87,22% 12,78% 89,13% 10,87% 92,23% 7,77% -5,01

Italia 90,64% 9,36% 89,32% 10,68% 90,54% 9,46% 0,10

Letonia 94,92% 5,08% 99,58% 0,42% 97,36% 2,64% -2,44

Lituania 98,22% 1,78% 98,86% 1,14% 98,11% 1,89% 0,11

Luxemburg 88,10% 11,90% 86,71% 13,29% 86,18% 13,82% 1,92

Malta 89,84% 10,16% 81,86% 18,14% 82,09% 17,91% 7,75

Olanda 65,67% 34,33% 71,74% 28,26% 71,63% 28,37% -5,97

Polonia 94,60% 5,40% 95,65% 4,35% 95,30% 4,70% -0,70

Portugalia 96,13% 3,87% 98,61% 1,39% 97,75% 2,25% -1,62

România 100,00% 0,00% 99,73% 0,27% 99,26% 0,74% 0,74

Slovacia 100,00% 0,00% 95,86% 4,14% 96,68% 3,32% 3,32

Slovenia 98,30% 1,70% 98,30% 1,70% 98,41% 1,59% -0,10

Spania 97,35% 2,65% 97,58% 2,42% 93,96% 6,04% 3,39

Suedia 79,17% 19,11% 81,06% 18,94% 82,01% 17,99% -1,12

Regatul Unit 82,91% 17,09% 85,46% 14,54% 85,55% 14,45% -2,64

date calculate de Kantar

Definiție: Normă întreagă/normă parțială

Contracte de muncă cu normă parțială - Procentaj din total angajați în 2016 Norma de muncă parțială pare a fi mai răspândită în țările occidentale și mai stabile economic (Olanda, Austria și Belgia: 24-28%) decât în economiile mai puțin dezvoltate , precum România, Grecia și Bulgaria (~0-1%).

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

land a

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a

Cehă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă (normă întreagă sau normă parțială)

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar 2007 2013 2016 Variație 2007/16

% normă întreagă normă parțială normă întreagă normă parțială normă întreagă normă parțială normă parțială (pp)

UE 13 86,55% 13,45% 87,15% 12,85% 87,04% 12,96% -0,49

Austria

Belgia 72,69% 27,31% 72,39% 27,61% 71,19% 28,81% 1,50

Bulgaria

Croația

Cipru 99,98% 0,02% 99,93% 0,07% 99,93% 0,07% 0,05

Republica Cehă

Danemarca 81,14% 18,86% 83,20% 16,80% 84,65% 15,35% -3,51

Estonia

Finlanda 91,50% 8,50% 92,30% 7,70% 92,60% 7,40% -1,10

Franța* 88,30% 11,70% 88,00% 12,00% 88,50% 11,50% -0,20

Germania 82,0% 18,0% 77,66% 22,34% 75,14% 24,86% 6,85

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 91,75% 8,25% 89,75% 10,25% 88,00% 12,00% 3,75

Letonia 94,92% 5,08% 99,58% 0,42% 97,36% 2,64% -2,44

Lituania

Luxemburg 87,76% 12,24% 80,28% 19,72% 81,52% 18,48% 6,24

Malta 96,65% 3,35% 100,00% 0,00% 98,35% 1,65% -1,70

Olanda 65,67% 34,33% 71,74% 28,26% 71,63% 28,37% -5,97

Polonia

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 97,50% 2,50% 97,50% 2,50% 97,50% 2,50% 0,00

Suedia 75,30% 24,70% 80,60% 19,40% 85,10% 14,90% -9,80

Regatul Unit

Franța: date din 2012 în loc de 2007

Contracte de muncă cu normă parțială - Variație între 2007 și 2016 Numărul contractelor de muncă cu normă parțială a scăzut în Estonia, Olanda și Irlanda, cu -5 până la -8 puncte procentuale, și a crescut în Malta, Austria, Germania și Belgia, cu 4 până la 8 pp. Media UE28 s-a menținut stabilă la +0,2 puncte procentuale.

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a C

eh

ă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă (normă întreagă sau normă parțială)

Variație procentuală 2007-2016

Observații:

Analiza contractelor de muncă cu normă parțială se bazează, de asemenea, pe datele LFS Eurostat. Norma de muncă parțială pare a fi mai răspândită în țările occidentale și mai stabile economic (Olanda, Austria și Belgia: 24-28%) decât în economiile mai puțin dezvoltate , precum România, Grecia și Bulgaria (~0-1%). Aproximativ 50% dintre toate țările prezintă o scădere, iar 50% o creștere a contractelor de muncă cu normă parțială. Numărul contractelor de muncă cu normă parțială a scăzut în Estonia, Olanda și Irlanda, cu -5 până la -8 puncte procentuale, și a crescut în Malta, Austria, Germania și Belgia, cu 4 până la 8 puncte procentuale. Media UE28 se menține stabilă la +0,2 puncte procentuale. Datele membrilor PSE indică rezultate ușor mai mari în cazul normei parțiale (UE13: 13%) decât datele provenind de la LFS Eurostat (9,4%). De asemenea, datele pe țări prezintă mici diferențe, de la 0 până la 5 pp pentru norma parțială, dar toate rezultatele indică aceeași tendință. Singura excepție este Malta, unde rezultatele sunt destul de diferite. Norma parțială reprezintă 1,6% conform PSE, iar conform LFS Eurostat: 18%.

Înapoi la conținut

6. Contracte de muncă temporare sau permanente LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 %

2007 2013 2016 Variație 2007/16

permanente temporare permanente temporare permanente temporare permanente

UE 28 91,11% 6,34% 90,46% 5,82% 89,61% 6,58% -1,50

Austria 95,65% 3,97% 96,42% 3,30% 95,37% 4,43% -0,28

Belgia 93,47% 2,09% 94,08% 93,27% -0,19

Bulgaria 93,71% 97,95% 97,44% 3,73

Croația 95,40% 95,95% 91,38% -4,01

Cipru 98,09% 96,39% 94,71% 5,29% -3,38

Republica Cehă 80,59% 4,59% 81,42% 3,76% 84,75% 5,61% 4,15

Danemarca 94,98% 3,66% 95,45% 93,65% -1,33

Estonia 97,65% 94,43% 94,22% -3,43

Finlanda 89,95% 8,22% 90,58% 8,46% 88,05% 11,01% -1,90

Franța 93,77% 5,64% 89,79% 7,79% 87,22% 10,30% -6,55

Germania 91,88% 7,39% 90,52% 7,69% 90,35% 7,98% -1,52

Grecia 96,77% 3,23% 96,07% 2,16% 96,83% 2,64% 0,07

Ungaria 89,56% 94,16% 94,80% 5,25

Irlanda 91,16% 4,33% 89,75% 5,68% 91,93% 3,96% 0,77

Italia 91,44% 4,60% 92,64% 2,49% 95,06% 1,59% 3,63

Letonia 96,31% 96,16% 92,39% -3,92

Lituania 97,91% 99,75% 94,49% -3,42

Luxemburg 95,49% 4,51% 94,34% 3,54% 94,14% -1,35

Malta 94,23% 94,15% 91,97% 7,52% -2,25

Olanda 86,38% 11,06% 74,82% 8,44% 72,02% 6,11% -14,35

Polonia 81,40% 14,58% 80,22% 15,86% 78,75% 17,70% -2,66

Portugalia 85,81% 13,25% 95,72% 90,66% 7,63% 4,85

România 99,63% 97,90% 99,26% -0,37

Slovacia 83,80% 78,89% 86,01% 2,22

Slovenia 92,22% 7,41% 90,55% 8,31% 91,92% 7,56% -0,29

Spania 86,60% 10,60% 93,81% 5,67% 89,32% 9,62% 2,71

Suedia 89,56% 9,54% 89,27% 8,84% 87,38% 8,39% -2,18

Regatul Unit 93,38% 3,18% 92,49% 2,85% 91,60% 2,06% -1,78

date lipsă

Definiție: Contracte de muncă temporare și permanente

Contracte de muncă permanente - Procentaj din total angajați în 2016 Contractele de muncă permanente reprezintă încă majoritatea în toate țările și ponderea lor variază de la 72% în Olanda la 99% în România.

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Rep

ub

lica

Ce

hă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă (contracte de muncă temporare

sau permanente)

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar 2007

2013

2016

Variație 2007/16

% permanente temporare permanente temporare permanente temporare permanente

UE 12 96,03% 3,72% 95,12% 3,39% 94,15% 3,59% -1,88

Austria

Belgia 97,98% 2,02% 99,17% 0,83% 99,10% 0,90% 1,12

Bulgaria

Croația

Cipru 97,93% 2,07% 99,69% 0,31% 97,67% 2,33% -0,26

Republica Cehă

Danemarca 96,34% 3,66% 97,67% 2,33% 97,61% 2,39% 1,26

Estonia

Finlanda

Franța* 99,10% 0,90% 98,80% 1,20% 98,70% 1,30% -0,40

Germania 93,20% 6,10% 93,30% 5,40% 0,10

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 98,41% 1,59% 99,32% 0,68% 99,32% 0,68% 0,91

Letonia 96,31% 96,16% 92,39% -3,92

Lituania

Luxemburg 96,86% 3,14% 97,23% 2,77% 0,37

Malta 98,14% 1,86% 95,65% 4,35% 92,24% 7,76% -5,90

Olanda 86,38% 11,06% 74,82% 8,44% 72,02% 6,11% -14,35

Polonia

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 97,50% 2,50% 97,50% 2,50% 97,50% 2,50% 0,00

Suedia 92,20% 7,80% 92,60% 7,40% 92,70% 7,30% 0,50

Regatul Unit

Franța: date din 2012 în loc de 2007

Contracte de muncă permanente - Variație între 2007 și 2016 Cea mai mare scădere a fost în Olanda (-14,4 pp), în comparație cu o ușoară creștere în Ungaria, Portugalia și Cehia (4,2-5,2 pp). UE28: Ușoară scădere de -1,5 puncte procentuale.

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a C

eh

ă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă (contracte de muncă temporare sau

permanente)

Variație procentuală 2007-2016 Procentaje 2007-2016

Observații: Datele privind contractele de muncă permanente și temporare se bazează din nou pe statisticile LFS Eurostat. Contractele de muncă permanente reprezintă majoritatea în toate țările și ponderea lor variază de la 72% în Olanda la 99% în România în 2016. Media UE28 este de 90% contracte permanente. O majoritate formată din 20 de țări înregistrează o mică scădere în comparație cu celelalte 8 țări, care prezintă o ușoară creștere. Și media UE28 indică o scădere de 1,5 puncte procentuale, așadar pare să nu existe o variație sau modificare mare în direcția contractelor temporare.

Cea mai mare scădere a ponderii locurilor de muncă permanente a fost înregistrată în Olanda (-14,4 puncte procentuale), în comparație cu o ușoară creștere în Ungaria, Portugalia și Cehia (4,2-5,2 puncte procentuale). Media UE28 a indicat o scădere de 1,5 procente începând cu 2007. Datele membrilor PSE prezintă în medie procentaje ușor mai mari ale contractelor de muncă permanente (94%) și ponderi mai mici ale contractelor de muncă temporare (3.6%) în UE12.

Înapoi la conținut

7. Gen LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 2007

2013

2016

Variație 2007/16

% masculin feminin masculin feminin masculin feminin feminin (pp)

UE 28 46,66% 53,34% 47,70% 52,30% 47,80% 52,20% -1,15

Austria 45,58% 54,42% 43,38% 56,62% 49,08% 50,92% -3,49

Belgia 53,52% 46,48% 53,65% 46,35% 51,06% 48,94% 2,45

Bulgaria 27,74% 72,26% 34,82% 65,18% 26,19% 73,81% 1,55

Croația 25,58% 74,42% 17,00% 83,00% 30,79% 69,21% -5,21

Cipru 46,07% 53,93% 51,24% 48,76% 30,03% 69,97% 16,04

Republica Cehă 33,38% 66,62% 45,91% 54,09% 37,27% 62,73% -3,89

Danemarca 50,68% 49,32% 52,50% 47,50% 57,17% 42,83% -6,48

Estonia 28,34% 71,66% 25,01% 74,99% 33,53% 66,47% -5,19

Finlanda 30,08% 69,92% 35,69% 64,31% 37,01% 62,99% -6,93

Franța 42,79% 57,21% 47,49% 52,51% 46,02% 53,98% -3,23

Germania 42,79% 57,21% 44,85% 55,15% 45,93% 54,07% -3,14

Grecia 48,49% 51,51% 47,59% 52,41% 49,98% 50,02% -1,49

Ungaria 30,29% 69,71% 34,35% 65,65% 37,90% 62,10% -7,62

Irlanda 39,24% 60,76% 46,08% 53,92% 47,98% 52,02% -8,74

Italia 61,35% 38,65% 56,71% 43,29% 57,20% 42,80% 4,16

Letonia 31,12% 68,88% 33,79% 66,21% 29,16% 70,84% 1,96

Lituania 25,42% 74,58% 24,52% 75,48% 31,29% 68,71% -5,86

Luxemburg 55,81% 44,19% 59,36% 40,64% 55,12% 44,88% 0,69

Malta 47,51% 52,49% 43,35% 56,65% 44,05% 55,95% 3,46

Olanda 52,95% 47,05% 63,64% 36,36% 63,29% 36,71% -10,34

Polonia 28,48% 71,52% 31,13% 68,87% 28,95% 71,05% -0,47

Portugalia 53,31% 46,69% 60,63% 39,37% 59,26% 40,74% -5,95

România 29,84% 70,16% 32,60% 67,40% 31,62% 68,38% -1,78

Slovacia 35,15% 64,85% 36,11% 63,89% 26,96% 73,04% 8,19

Slovenia 27,86% 72,14% 35,70% 64,30% 34,49% 65,51% -6,62

Spania 59,25% 40,75% 55,19% 44,81% 49,20% 50,80% 10,05

Suedia 47,65% 52,35% 44,96% 55,04% 45,80% 54,20% 1,84

Regatul Unit 50,12% 49,88% 52,25% 47,75% 56,66% 43,34% -6,55

Țările cu date disponibile de la membrii PSE sunt marcate și în alte surse

date calculate de Kantar

Gen - Procentajul angajaților de gen feminin în 2016 - majoritate pentru genul feminin În 20 de țări, ponderea femeilor angajate depășește 50%. Ponderea angajaților de gen feminin este mai mare în țările est-europene, precum Bulgaria, Slovenia și Letonia (>70%) decât în țările vest-europene, precum Olanda, Portugalia, Danemarca și Regatul Unit (<45%).

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a

Cehă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, Ancheta privind forța de muncă

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar 2007 2013 2016 Variație 2007/16

% masculin feminin masculin feminin masculin feminin feminin (pp)

UE 10 47,54% 52,46% 44,54% 55,46% 46,42% 53,58% 1,13

Austria

Belgia 52,26% 47,74% 49,83% 50,17% 49,29% 50,71% 2,97

Bulgaria

Croația

Cipru 47,84% 52,16% 43,46% 56,54% 39,83% 60,17% 8,01

Republica Cehă

Danemarca 47,58% 52,42% 50,79% 49,21% 52,31% 47,69% -4,73

Estonia

Finlanda 22,74% 77,26% 29,08% 70,92% 31,77% 68,23% -9,03

Franța* 43,16% 56,84% 42,86% 57,14% 42,88% 57,12% 0,28

Germania

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 55,68% 44,29% 53,50% 46,50% 54,79% 45,21% 0,92

Letonia

Lituania

Luxemburg 53,11% 46,89% 53,67% 46,33% 53,75% 46,25% -0,64

Malta 47,20% 52,80% 41,75% 58,25% 40,33% 59,67% 6,87

Olanda

Polonia 25,00% 75,00%

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 59,82% 40,18% 52,00% 48,00% 50,21% 49,79% 9,61

Suedia 46,00% 54,00% 48,00% 52,00% 49,00% 51,00% -3,00

Regatul Unit

*Franța: date din 2012 în loc de 2007

Gen - Procentajul angajaților de gen feminin în 2016 - date LFS, inclusiv date PSE Procentajul angajaților de gen feminin conform datelor membrilor PSE (portocaliu) este similar, dar nu identic cu datele LFS Eurostat. În 7 țări, procentajul conform datelor PSE este ușor mai mare decât cel conform datelor LFS, iar în 3 țări este mai mic.

Malta

Esto

nia

Lituania

Cip

ru

Slo

venia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

landa

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a

Cehă

Irla

nda

Suedia

Danem

arc

a

Port

ugalia

Gre

cia

Rom

ânia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Spania

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Sursă: Eurostat, ancheta privind forța de muncă (LFS), datele membrilor PSE

(portocaliu), UE28: roz

Observații: Analiza privind genul se bazează în principal pe datele LFS Eurostat datorită completitudinii acestora. Datele membrilor PSE au fost incluse spre comparație într-un slide. Datele sunt similare, dar nu identice. Acest lucru este explicabil prin aria de acoperire mai mare a CAEN 64 în comparație cu datele specifice sectorului bancar ale PSE și prin metodele diferite de colectare a datelor.

LFS: În UE28, majoritatea angajaților din industria bancară sunt femei, cu o pondere de 52% în 2016. În 20 de țări, ponderea femeilor angajate depășește 50%. Ponderea angajaților de gen feminin este mai mare în țările est-europene, precum Bulgaria, Slovenia și Letonia (=>70%) decât în țările vest-europene, precum Olanda, Portugalia, Danemarca și Regatul Unit (<45%).

Conform datelor PSE, ponderea femeilor este și mai mare, 54% în 2016, dar totuși comparabilă cu cea din LFS. În 7 țări, procentajul angajaților de gen feminin este ușor mai mare conform datelor PSE, iar în 3 țări este mai mic (Suedia, Spania, Cipru).

LFS: În intervalul 2007 - 2016, s-a înregistrat o scădere totală mai mare a angajaților femei, cu aproximativ - 264.900 (-12%), față de angajații bărbați, cu -151.500 (-8%);

Analizând ponderile bărbaților și femeilor, se observă o scădere relativă a angajaților femei în 18 țări și o creștere în 10 țări, între 2007 și 2016. Cea mai mare reducere, de 10 procente, a fost în Olanda, față de cea mai mare creștere, în Cipru, cu 16 puncte procentuale. Media UE28 a prezentat o ușoară scădere, -1,1 pp.

PSE: Comparând datele PSE și LFS, evoluția între 2007 și 2016 este similară pe țări, cu excepția a două dintre ele, Luxemburg și Suedia, unde datele PSE indică o ușoară scădere, iar datele LFS indică o creștere. Deoarece PSE acoperă doar 10 țări (nu 28), media UE10 a indicat o creștere de +1,1 pp (față de o scădere de -1,1 pp conform LFS). Dar diferențele sunt atât de mici, încât situația generală (a ponderilor bărbaților și femeilor) poate fi evaluată drept stabilă.

Înapoi la conținut

8. Niveluri ierarhice (în %) LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 2007 2013 2016 Variație 2007/16 ISCO1 ISCO2-9 ISCO1 ISCO2-9 ISCO ISCO2-9 ISCO 1 în % Conducători Altele Conducători Altele Conducători Altele Conducători total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin Feminin (pp)

UE 28 15,96% 66,55% 33,45% 84,04% 42,88% 57,12% 12,86% 67,38% 32,62% 87,14% 44,79% 55,21% 11,87% 64,36% 35,64% 88,13% 45,57% 54,43% 2,19

Austria 8,40% 77,26% 22,74% 91,60% 42,68% 57,32% 9,46% 85,88% 14,12% 90,54% 38,94% 61,06% 7,98% 72,06% 27,94% 92,02% 47,08% 52,92% 5,20

Belgia 18,35% 69,80% 30,20% 81,65% 49,86% 50,14% 18,21% 66,47% 33,53% 81,79% 50,79% 49,21% 16,06% 58,84% 41,16% 83,94% 49,58% 50,42% 10,96

Bulgaria

Croația

Cipru 11,43% 78,75% 21,25% 88,57% 41,86% 58,14% 6,80% 87,41% 12,59% 93,20% 48,60% 51,40% 12,33% 62,14% 37,86% 87,67% 25,52% 74,48% 16,61

Republica Cehă 11,59% 54,03% 45,97% 88,41% 30,67% 69,33% 9,16% 75,66% 24,34% 90,84% 42,91% 57,09% 9,27% 55,74% 44,26% 90,73% 35,38% 64,62% -1,71

Danemarca 10,46% 78,69% 21,31% 89,54% 47,41% 52,59% 4,45% 95,55%

Estonia

Finlanda 20,45% 78,28% 21,72% 79,55% 17,69% 82,31% 14,70% 72,83% 27,17% 85,30% 29,29% 70,71% 12,17% 63,49% 36,51% 87,83% 33,34% 66,66% 14,80

Franța 32,08% 60,15% 39,85% 67,92% 34,58% 65,42% 25,21% 63,26% 36,74% 74,79% 42,17% 57,83% 21,06% 63,31% 36,69% 78,94% 41,40% 58,60% -3,16

Germania 3,84% 71,15% 28,85% 96,16% 43,80% 56,20% 4,44% 76,16% 23,84% 95,56% 44,53% 55,47% -5,01

Grecia 13,76% 69,62% 30,38% 86,24% 45,12% 54,88% 9,49% 64,48% 35,52% 90,51% 45,82% 54,18% 5,13% 65,83% 34,17% 94,87% 49,12% 50,88% 3,79

Ungaria 11,38% 36,61% 63,39% 88,62% 29,47% 70,53% 8,01% 91,99% 37,34% 71,37% 8,20% 39,91% 60,09% 91,80% 37,72% 62,28% -3,31

Irlanda 22,36% 54,93% 45,07% 77,64% 34,72% 65,28% 15,19% 64,13% 35,87% 84,81% 42,84% 57,16% 16,44% 52,74% 47,26% 83,56% 47,05% 52,95% 2,20

Italia 10,73% 83,69% 16,31% 89,27% 58,67% 41,33% 4,33% 90,25% 9,75% 95,67% 55,19% 44,81% 4,20% 81,44% 18,56% 95,80% 56,14% 43,86% 2,26

Letonia 12,41% 28,10% 71,90% 87,59% 31,55% 68,45% 11,73% 88,27% 15,68% 36,24% 63,76% 84,32% 27,85% 72,15% -8,13

Lituania

Luxemburg 6,01% 93,47% 6,53% 93,99% 53,40% 46,60% 4,55% 87,53% 12,47% 95,45% 58,01% 41,99% 4,04% 71,80% 28,20% 95,96% 54,41% 45,59% 21,67

Malta 20,16% 85,64% 14,36% 79,84% 37,88% 62,12% 24,19% 69,72% 30,28% 75,81% 34,94% 65,06% 22,56% 54,71% 45,29% 77,44% 40,94% 59,06% 30,92

Olanda 10,30% 79,93% 20,07% 89,70% 49,85% 50,15% 15,48% 82,12% 17,88% 84,52% 60,25% 39,75% 18,42% 73,15% 26,85% 81,58% 61,07% 38,93% 6,78

Polonia 7,96% 55,33% 44,67% 92,04% 26,16% 73,84% 12,86% 45,72% 54,28% 87,14% 28,98% 71,02% 10,32% 49,81% 50,19% 89,68% 26,55% 73,45% 5,52

Portugalia 17,53% 86,00% 14,00% 82,47% 55,24% 44,76% 17,22% 74,46% 25,54% 82,78% 56,10% 43,90% 11,54

România

Slovacia 12,73% 68,20% 31,80% 87,27% 30,33% 69,67% 7,67% 92,33% 12,45% 87,55%

Slovenia 8,16% 60,73% 39,27% 91,84% 26,85% 73,15% 8,81% 57,30% 42,70% 91,19% 33,61% 66,39% 17,63% 52,95% 47,05% 82,37% 30,53% 69,47% 7,79

Spania 16,05% 78,66% 21,34% 83,95% 55,54% 44,46% 23,02% 67,23% 32,77% 76,98% 51,59% 48,41% 20,26% 54,14% 45,86% 79,74% 47,94% 52,06% 24,52

Suedia 8,74% 68,14% 31,86% 91,26% 45,68% 54,32% 10,41% 63,59% 36,41% 89,59% 42,80% 57,20% 8,74% 52,80% 47,20% 91,26% 45,67% 54,33% 15,34

Regatul Unit 28,85% 65,02% 34,98% 71,15% 44,07% 55,93% 19,67% 69,80% 30,20% 80,33% 47,95% 52,05% 17,05% 72,48% 27,52% 82,95% 53,42% 46,58% -7,46

date calculate de Kantar date lipsă date corectate

Definiția conducătorilor din clasificarea ISCO

8. Niveluri ierarhice (în %) LFS Sursă: Eurostat/LFS

NACE 64 2007

2013

2016

Variație 2007/16 ISCO 1 ISCO2-9 ISCO 1 ISCO2-9 ISCO 1 ISCO2-9 ISCO 1 numere totale Conducători Altele Conducători Altele Conducători Altele Conducători total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin Feminin (%)

UE 28 663.239 441.405 221.834 3.491.843 1.497.290 1.994.553 483.484 325.787 157.697 3.276.646 1.467.700 1.808.946 443.782 285.615 158.167 3.294.953 1.501.628 1.793.325 -28,7%

Austria 7.094 5.481 1.613 77.387 33.026 44.361 8.742 7.507 1.235 83.669 32.584 51.085 6.809 4.907 1.903 78.485 36.952 41.533 17,9%

Belgia 19.613 13.690 5.923 87.279 43.517 43.763 12.052 8.011 4.041 54.146 27.501 26.645 9.835 5.787 4.049 51.420 25.492 25.928 -31,6%

Bulgaria

Croația

Cipru 1.704 1.342 362 13.199 5.525 7.675 1.028 899 129 14.089 6.847 7.242 1.370 851 519 9.744 2.487 7.257 43,2%

Republica Cehă 6.992 3.778 3.214 53.332 16.359 36.973 7.120 5.387 1.733 70.648 30.313 40.335 5.918 3.299 2.619 57.911 20.490 37.421 -18,5%

Danemarca 6.429 5.059 1.370 55.055 26.104 28.951 2.304 49.436

Estonia

Finlanda 6.574 5.146 1.427 25.577 4.525 21.052 3.743 2.726 1.017 21.722 6.362 15.360 3.622 2.300 1.322 26.141 8.716 17.425 -7,4%

Franța 155.681 93.639 62.042 329.575 113.980 215.595 126.144 79.797 46.347 374.264 157.828 216.436 111.480 70.578 40.902 417.943 173.045 244.898 -34,1%

Germania 28.969 20.612 8.357 726.044 317.975 408.069 33.337 25.390 7.947 718.052 319.732 398.320 -4,9%

Grecia 11.190 7.791 3.400 70.123 31.638 38.485 6.802 4.386 2.416 64.877 29.727 35.150 3.202 2.108 1.094 59.207 29.081 30.126 -67,8%

Ungaria 6.660 2.438 4.222 51.884 15.292 36.592 4.675 53.671 20.041 38.305 5.078 2.027 3.051 56.818 21.434 35.385 -27,7%

Irlanda 14.386 7.903 6.483 49.938 17.341 32.597 9.876 6.333 3.542 55.142 23.624 31.518 10.280 5.422 4.859 52.239 24.578 27.661 -25,1%

Italia 48.282 40.409 7.873 401.615 235.625 165.989 17.839 16.100 1.739 393.699 217.280 176.420 17.011 13.853 3.158 387.818 217.708 170.110 -59,9%

Letonia 1.762 495 1.267 12.435 3.923 8.511 1.732 13.027 2.601 942 1.658 13.986 3.895 10.091 30,9%

Lituania

Luxemburg 990 925 65 15.488 8.270 7.218 1.077 943 134 22.608 13.116 9.492 714 513 201 16.972 9.235 7.737 211,5%

Malta 947 811 136 3.751 1.421 2.330 1.358 947 411 4.258 1.488 2.770 1.440 788 652 4.942 2.024 2.919 379,4%

Olanda 14.632 11.696 2.936 127.460 63.543 63.917 22.963 18.857 4.107 125.390 75.554 49.837 26.082 19.079 7.003 115.516 70.544 44.972 138,5%

Polonia 21.590 11.946 9.643 249.512 65.263 184.248 32.140 14.696 17.444 217.742 63.105 154.637 26.384 13.143 13.241 229.371 60.908 168.463 37,3%

Portugalia 10.618 9.131 1.486 49.943 27.588 22.355 12.883 9.593 3.290 61.918 34.734 27.185 121,4%

România

Slovacia 3.782 2.579 1.203 25.931 7.864 18.067 2.452 29.527 3.215 22.610

Slovenia 1.155 702 454 12.999 3.490 9.509 1.258 721 537 13.026 4.378 8.648 2.112 1.118 994 9.869 3.013 6.855 119,1%

Spania 55.115 43.354 11.761 288.281 160.103 128.178 58.960 39.641 19.319 197.130 101.698 95.432 52.949 28.667 24.283 208.403 99.916 108.486 106,5%

Suedia 4.793 3.266 1.527 50.030 22.855 27.175 5.553 3.531 2.022 47.792 20.454 27.338 5.218 2.755 2.463 54.497 24.889 29.608 61,3%

Regatul Unit 219.983 143.023 76.960 542.584 239.138 303.446 105.189 73.417 31.772 429.451 205.932 223.519 90.214 65.383 24.831 438.946 234.465 204.481 -67,7%

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar în %

2007

2013

2016

Variație 2007/16

ISCO 1 Conducători

ISCO2-9 Altele

ISCO 1 Conducători

ISCO2-9 Altele ISCO 1

Conducători ISCO2-9 Altele

ISCO 1 Conducători

total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin total masculin feminin Feminin (pp)

UE 10 15,48% 76,74% 23,27% 84,52% 42,91% 57,09% 16,12% 68,88% 27,94% 83,88% 43,20% 56,65% 16,70% 70,40% 29,60% 83,30% 43,29% 56,71% 6,33 Austria

Belgia 5,1% 79,9% 20,1% 94,9% 50,8% 49,2% 5,6% 75,9% 24,1% 94,4% 48,3% 51,7% 5,4% 74,5% 25,5% 94,6% 47,8% 52,2% 5,40

Bulgaria

Croația

Cipru 5,9% 78,3% 21,7% 94,1% 45,9% 54,1% 4,5% 75,7% 24,3% 95,5% 41,9% 58,1% 4,1% 72,0% 28,0% 95,9% 38,4% 61,6% 6,32

Republica Cehă

Danemarca 2,2% 84,6% 15,4% 97,8% 46,8% 53,2% 6,8% 75,0% 25,0% 93,2% 49,0% 51,0% 5,2% 77,2% 22,8% 94,8% 50,9% 49,1% 7,39 Estonia

Finlanda 8,8% 64,7% 35,3% 91,2% 18,7% 81,3% 5,6% 56,3% 43,8% 94,4% 27,5% 72,5% 5,7% 57,1% 42,9% 94,3% 30,2% 69,8% 7,58

Franța* 54,9% 55,4% 44,6% 45,1% 28,2% 71,8% 56,2% 54,7% 45,3% 43,8% 27,7% 72,3% 61,1% 52,9% 47,1% 38,9% 27,1% 72,9% 2,48

Germania

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 2,2% 88,8% 11,4% 97,8% 55,2% 44,8% 2,3% 59,3% 8,8% 97,7% 53,9% 44,7% 2,1% 86,2% 13,8% 97,9% 54,1% 46,0% 2,46

Letonia

Lituania

Luxemburg 32,9% 73,8% 26,2% 67,1% 43,0% 57,0% 34,0% 72,6% 27,4% 66,0% 43,9% 56,1% 36,3% 70,3% 29,7% 63,7% 44,3% 55,7% 3,51 Malta 2,8% 97,5% 2,5% 97,2% 45,7% 54,3% 3,6% 84,1% 15,9% 96,4% 40,2% 59,8% 2,6% 81,2% 18,8% 97,5% 39,3% 60,7% 16,36

Olanda

Polonia

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 29,6% 80,3% 19,7% 70,4% 50,9% 49,1% 30,2% 73,9% 26,1% 69,8% 53,5% 46,5% 32,3% 73,2% 26,8% 67,7% 53,2% 46,8% 7,16 Suedia 10,4% 63,9% 36,0% 89,6% 43,8% 56,2% 12,2% 61,4% 38,6% 87,8% 46,2% 53,8% 12,3% 59,4% 40,6% 87,7% 47,5% 52,5% 4,60

Regatul Unit

Franța: date din 2012 în loc de 2007 Datele referitoare la Franța vizează doar băncile cuprinse în contractul colectiv de muncă AFB. În acest tip de bănci (aproximativ 50% din total), există mai mulți conducători decât angajați fără funcție de conducere.

Niveluri ierarhice

Observații: Pentru informațiile privind nivelurile ierarhice (pe gen), am utilizat din nou datele din LFS, ancheta privind forța de muncă a Eurostat. Nu au fost disponibile date complete pentru toate țările (celulele portocalii), iar unele date au fost obținute în urma calculelor Kantar (celulele galbene). Unele date au fost corectate (celulele verzi), în funcție de verificările de plauzibilitate a datelor. În acest caz, statisticile referitoare la bărbați au fost schimbate cu cele referitoare la femei, deoarece erau în mod evident inversate.

În cazul UE28, în 2016, cea mai mare grupă continuă să fie cea a funcționarilor administrativi, cu 1,3 milioane de angajați, dar cu o scădere de 32% comparativ cu 2007. De asemenea, managerii înregistrează o scădere de 33%, de la 663 mii la 443 mii. Singura majorare poate fi remarcată în grupa specialiștilor, cu 87% până la 1 milion de angajați.

Conducători: Ponderea conducătorilor variază între 4% în Luxemburg, Italia și Germania și 23% în Malta și 21% în Franța, în 2016. Media UE este de 12%. Se poate observa o scădere a ponderii conducătorilor în 13 țări și o creștere în 8 țări. Nu există date pentru 7 țări. Cea mai mare scădere a ponderii conducătorilor s-a înregistrat în Regatul Unit, Franța și Grecia (între - 8 și -12 pp), în comparație cu cele mai mari creșteri ale ponderii conducătorilor în Slovenia și Olanda (între +8 și +9,5 pp).

Datele PSE indică, de asemenea, o varietate largă de la 2,1% conducători în Italia la 36% în Luxemburg, dar rezultatele specifice pe țări diferă de datele LFS. Acestea trebuie verificate într-un studiu viitor, dacă este posibil.

Conducători de gen feminin: Ponderea conducătorilor de gen feminin variază de la 19% în Italia la 64% în Letonia, conform datelor LFS. Ponderile din Letonia și Ungaria ar trebui verificate, deoarece valorile acestora sunt neobișnuit de mari. Se observă o scădere totală a conducătorilor femei în cazul UE21, de -63.700 (-29%), în comparație cu o scădere a conducătorilor bărbați de -155.800 (-35%) în intervalul 2007 - 2016. Dacă analizăm ponderile relative ale conducătorilor femei, Slovenia prezintă cea mai mare scădere (-14 pp), în timp ce Malta (+31 pp) și Spania (+25 pp) prezintă cele mai mari creșteri începând cu 2007. Șase țări înregistrează scăderi, în timp ce 13 țări raportează o creștere a ponderii conducătorilor femei. Media UE28 prezintă o ușoară creștere, de +2 pp.

Conform datelor PSE pentru 10 țări, ponderea conducătorilor de gen feminin variază de la 14% în Italia la 47% în Franța. Toate țările raportează creșteri. Ponderile prezintă similarități, dar și discrepanțe față de datele LFS. Comparând modificările în timp, datele PSE înregistrează majorări mai mici decât datele LFS. De exemplu, Franța prezintă o creștere față de o scădere conform LFS. Aceste variații ar trebui verificate suplimentar.

Concluzionând, există o variație puternică între țări în ceea ce privește ponderile conducătorilor și ale conducătorilor femei. Există variații între datele PSE și datele LFS. Datele LFS prezintă în principal o scădere a ponderii conducătorilor, iar datele PSE o creștere. În ceea ce privește conducătorilor femei, ambele surse prezintă în principal o creștere a ponderilor. De asemenea, recomandăm analizarea suplimentară a definițiilor „conducătorilor” pentru fiecare țară în ceea ce privește datele PSE și

LFS: Niveluri ierarhice - Ponderea conducătorilor - 2016 Ponderea conducătorilor variază între 4% în Luxemburg, Italia și Germania și 23% în Malta și 21% în Franța. Media UE este de 12%.

Malta

Esto

nia

Lituan

ia

Cip

ru

Slo

ven

ia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

lan

da

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a

Cehă

Irla

nda

Sued

ia

Danem

arc

a

Port

uga

lia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Span

ia

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

Niveluri ierarhice

Numere totale 2007 2016 Variație totală Variație %

Lucrători în domeniul serviciilor și muncitori necalificați

89.974 112.640 22.666 25%

Funcționari administrativi 1.848.214 1.250.147 -598.067 -32%

Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic 957.195 868.553 -88.642 -9%

Specialiști 545.967 1.022.668 476.701 87%

Conducători 663.239 443.782 -219.457 -33% Totaluri 4.104.589 3.697.790 -406.799 -10%

UE28 - Niveluri ierarhice în 2007 vs. 2016 Scădere a numărului de conducători (-33%) și funcționari administrativi (-32%) față de creștere a specialiștilor(87%)

Variație netă Totaluri 2007 vs 2016

Conducători

Specialiști

Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic

Funcționari administrativi

Lucrători în domeniul serviciilor și muncitori necalificați

Niveluri ierarhice: Conducători femei

LFS: Niveluri ierarhice - Ponderea conducătorilor femei - 2016 Ponderea conducătorilor de gen feminin variază de la 19% în Italia la 64% în Letonia. Proporția conducătorilor de gen feminin din Letonia și Ungaria ar trebui verificată, deoarece procentajele sunt neobișnuit de mari.

PSE: Niveluri ierarhice - Procentajul conducătorilor femei (2016, 2007/2016) Conform datelor PSE, ponderea conducătorilor de gen feminin variază de la 14% în Italia la 47% în Franța. Toate țările raportează creșteri. Datele PSE prezintă variații față de datele LFS. Acest lucru ar trebui verificat.

Malta

Esto

nia

Lituan

ia

Cip

ru

Slo

ven

ia

Leto

nia

Slo

vacia

Cro

ația

Fin

lan

da

Luxem

burg

Bulg

aria

Republic

a C

eh

ă

Irla

nda

Sued

ia

Danem

arc

a

Port

uga

lia

Gre

cia

Rom

ân

ia

Belg

ia

Austr

ia

Ola

nda

Polo

nia

Span

ia

Italia

Fra

nța

Regatu

l U

nit

Germ

ania

UE

28

Ungaria

creștere

Malta

Cip

ru

Slo

ven

ia

Fin

lan

da

Luxem

burg

Danem

arc

a

Belg

ia

Span

ia

Italia

Fra

nța

UE

28

Înapoi la conținut

9. Structura salarială (salariu fix/variabil) LFS Sursă: Eurostat/LFS

CAEN K 2006 2010 2014 Variație 2006/14 fix variabil fix variabil fix variabil variabil (pp)

UE 28 79,51% 20,49% 82,78% 17,22% 85,86% 14,14% -6,35

Austria 77,14% 22,86% 78,99% 21,01% 79,18% 20,82% -2,04

Belgia 86,00% 14,00% 88,38% 11,62% 92,10% 7,90% -6,10

Bulgaria 89,04% 10,96% 90,48% 9,52% 90,38% 9,62% -1,34

Croația 94,30% 5,70%

Cipru 91,93% 8,07% 91,08% 8,92% 92,56% 7,44% -0,63

Republica Cehă 91,14% 8,86% 87,97% 12,03% 86,78% 13,22% 4,36

Danemarca 97,84% 2,16% 98,25% 1,75% 97,81% 2,19% 0,02

Estonia 85,29% 14,71% 96,83% 3,17% 96,31% 3,69% -11,02

Finlanda 92,19% 7,81% 91,47% 8,53% 90,87% 9,13% 1,32

Franța 84,66% 15,34% 85,12% 14,88% 83,92% 16,08% 0,74

Germania 84,20% 15,80% 85,42% 14,58% 83,91% 16,09% 0,29

Grecia 82,32% 17,68% 79,59% 20,41% 83,71% 16,29% -1,40

Ungaria 85,35% 14,65% 84,68% 15,32% 88,25% 11,75% -2,90

Irlanda 87,08% 12,92% 90,99% 9,01%

Italia 87,00% 13,00% 83,51% 16,49% 84,95% 15,05% 2,05

Letonia 80,78% 19,22% 92,17% 7,83% 91,56% 8,44% -10,78

Lituania 88,91% 11,09% 93,61% 6,39% -4,70

Luxemburg 80,21% 19,79% 82,35% 17,65% 81,31% 18,69% -1,10

Malta 85,15% 14,85% 91,37% 8,63% 94,67% 5,33% -9,52

Olanda 88,21% 11,79% 79,68% 20,32%

Polonia 93,77% 6,23% 93,94% 6,06% 6,06

Portugalia 76,81% 23,19% 80,39% 19,61% 85,35% 14,65% -8,54

România 90,30% 9,70% 90,45% 9,55% 92,42% 7,58% -2,12

Slovacia 90,93% 9,07% 93,25% 6,75% 94,65% 5,35% -3,71

Slovenia 85,96% 14,04% 89,94% 10,06% 92,20% 7,80% -6,24

Spania 72,19% 27,81% 81,19% 18,81% 82,18% 17,82% -9,99

Suedia 87,67% 12,33% 92,71% 7,29% 94,65% 5,35% -6,99

Regatul Unit 69,36% 30,64% 76,91% 23,09% 83,12% 16,88% -13,76

Definiția salariului fix și variabil

date lipsă

Observații: Pentru structura salariului fix și variabil, am utilizat SES (ancheta privind structura câștigurilor salariale) al Eurostat, deoarece LFS (ancheta privind forța de muncă) nu acoperea aceste date. Constrângerile acestui studiu sunt: a) Date disponibile numai pentru clasa K a codului CAEN (întregul sector financiar, inclusiv sectorul bancar și asigurări) b) Date disponibile doar pentru anii 2006, 2010 și 2016. Prin urmare, recomandăm să ne concentrăm mai mult asupra rezultatelor datelor PSE, fiind mai specifice sectorului bancar și disponibile pentru anii 2007, 2013 și 2016.

Rezultate: SES: Ponderea salariilor variabile a variat destul de mult, între 2% în Danemarca și 21% în Austria, în 2014. Media UE a fost de 14%. Între 2006 și 2014,18 țări înregistrează o scădere, iar 6 țări o creștere. Cele mai mari scăderi au fost în Regatul Unit, Letonia, Spania și Malta (între -9 și -14 pp). Media UE prezintă o scădere a ponderii salariului variabil de -6,35 pp.

Conform datelor membrilor PSE, structura salarială a fost disponibilă doar pentru 10 țări. Ponderea salariilor variabile a fost între 0% în Malta și Cipru și 17% în Spania, în 2016. Media UE este de 7%. Scăderea generală a ponderii salariilor variabile în țările disponibile a fost de -2,2 pp.

Concluzionând, există o scădere a ponderii salariilor variabile în ambele surse de date, dar datele membrilor prezintă în general un procent mai mic al salariilor variabile (PSE: 7% față de LFS: 14% în 2016), la fel și anterior.

Înapoi la conținut

Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

64.1, sectorul bancar 2007 2013 2016 Variație 2007/16 fix variabil fix variabil fix variabil variabil (pp)

UE 10 76,04% 9,68% 91,28% 8,32% 92,52% 7,48% -2,20

Austria

Belgia

Bulgaria

Croația

Cipru 100,00% 0,00% 99,98% 0,02% 99,88% 0,12% 0,12

Republica Cehă

Danemarca 94,80% 5,20% 94,90% 5,10% 95,20% 4,80% -0,40

Estonia

Finlanda 92,80% 7,20% 88,80% 11,20% 88,40% 11,60% 4,40

Franța* 86,30% 13,70% 86,00% 14,00% 86,70% 13,30% -0,40

Germania 93,95% 6,05% 94,19% 5,81% 94,17% 5,83% -0,22

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 90,00% 10,00% 94,93% 5,07% 95,90% 4,10% -5,90

Letonia 70,00% 30,00% 93,00% 7,00% 92,00% 8,00% -22,00

Lituania

Luxemburg

Malta 100,00% 0,00% 100,00% 0,00% 100,00% 0,00% 0,00

Olanda

Polonia 84,00% 12,00%

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia

Spania 81,44% 18,56% 83,42% 16,58% 16,58

Suedia 90,70% 9,30% 95,60% 4,40% 97,00% 3,00% -6,30

Regatul Unit

Franța: date din 2012 în loc de 2007

PSE: Salariile variabile - Pondere în 2016 și 2007 vs. 2016 Ponderea salariilor variabile este între 0% în Malta și Cipru și 17% în Spania. În Finlanda, s-a înregistrat o creștere mică, dar în alte 7

țări s-a înregistrat o scădere a ponderii salariilor variabile. Media UE este de 7% în 2016.

creștere

Italia

scădere

Italia

Malta

Malta

Cip

ru

Cip

ru

Suedia

Suedia

Danem

arc a

Danem

arc a

Germ

ania

Germ

ania

Fin

landa

Fin

landa

EU

10

EU

10

Fra

nța

*

Fra

nța

*

Spania

Spania

Leto

nia

Leto

nia

Sursă: Sursă: Date PSE pentru 10 țări (10-12/2017). *Franța: date din 2012 în loc de 2007

Înapoi la conținut

10. Motive pentru pierderea locurilor de muncă

Eurofound/ERM Sursă: Eurofound

Industria bancară 01/2007-12/ 2016

numere totale Majorare totală locuri

de muncă Reducere totală locuri

de muncă Restructurări interne Fuziuni și achiziții Faliment Delocalizare Externalizare Altele

Majorare/reducere locuri de muncă

UE28 71.279 -417.995 343.478 51.537 17.144 4.556 334 946 -346.716 Austria 100 -5.825 5.575 100 150 -5.725 Belgia 4.580 -17.154 15.641 170 1.278 65 -12.574 Bulgaria 200 200 Croația -1.124 1.124 -1.124 Cipru -1.745 1.614 131 -1.745 Republica Cehă 3.377 -1.805 1.805 1.572 Danemarca -4.241 3.491 150 600 -4.241 Estonia 100 100 Finlanda 220 -2.777 2.527 250 -2.557 Franța 8.187 -23.604 22.174 490 940 -15.417 Germania 3.510 -55.170 45.145 7.500 2.525 -51.660 Grecia 411 -18.832 17.772 460 600 -18.421 Ungaria 150 -2.551 2.206 130 215 -2.401 Irlanda 2.417 -6.823 5.767 1.056 -4.406 Italia 7.750 -61.227 49.789 9.671 1.767 -53.477 Letonia -1.189 1.189 -1.189 Lituania 3.484 -1.448 552 896 2.036 Luxemburg -1.391 888 354 149 -1.391 Malta 600 -130 130 470 Olanda -35.230 27.270 5.900 2.000 60 -35.230 Polonia 21.128 -28.745 23.082 5.400 263 -7.617 Portugalia -6.226 4.246 1.680 300 -6.226 România 1.800 -4.520 4.520 -2.720 Slovacia -700 700 -700 Slovenia 254 -1.638 1.638 -1.384 Spania 930 -34.862 21.718 12.237 907 -33.932 Suedia 220 -2.810 1.480 200 1.130 -2.590 Regatul Unit 11.861 -96.228 82.559 7.185 3.896 2.319 269 -84.367

Total 71.279 -417.995 343.478 51.537 17.144 4.556 334 _____ -346.716

Observații: În observatorul european al restructurărilor (ERM), realizat de Eurofound, a fost monitorizat impactul evenimentelor de restructurare de dimensiuni mari începând cu anul 2002. Pentru acest proiect, au fost analizate evenimentele petrecute între ianuarie 2007 și decembrie 2018, în UE28. Datele se bazează pe anunțurile din sursele media naționale și înregistrează majorările și reducerile locurilor de muncă și motivele publice ale acestora. Din decembrie 2002 până în prezent, s-au înregistrat peste 1.400 de evenimente în sectorul financiar. Între ianuarie 2007 și decembrie 2016, s-au înregistrat în total 738 de cazuri de reduceri de locuri de muncă și 261 de cazuri de majorări ale locurilor de muncă (999 în total). Ca principal motiv pentru reducerea locurilor de muncă este menționată „restructurarea internă”, în proporție de 82%. Acest rezultat este problematic deoarece a) Numai concedierile anunțate public sunt incluse în statistică. b) Din punctul nostru de vedere, restructurarea este mai degrabă o consecință decât un motiv, prin urmare am efectuat un studiu în rândul membrilor PSE pentru a obține date suplimentare.

ERM: Principalele motive pentru concedieri în industria financiară în UE28

82% dintre toate evenimentele publicate raportează „restructurarea internă” drept motiv pentru reducerea

locurilor de muncă. Acest rezultat a fost aprofundat într-un chestionar adresat membrilor PSE.

Reduceri și majorări ale locurilor

de muncă (între 2007/2016)

Motive pentru reducerea locurilor de muncă în

funcție de numărul de angajați (2007/2016)

Altele

Externalizare

Delocalizare Faliment

Fuziuni și achiziții

Restructurări interne

Majorare locuri de muncă

Reducere locuri de

muncă

Înapoi la conținut

11. Ierarhia motivelor pentru restructurare Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

2017/18

# număr de puncte

Criza financiară Forțele pieței Digitalizare Reglementări Cererea clienților

Erori de management

Fraudă și manipulare

Consolidare-/Fuziune a băncii

Programe de pensionare anticipată

Alegeri ale conducerii și acționariatului, presiunea creșterii rentabilității capitalului propriu

Angajatori nemulțumiți de performanțe

UE - total 122 98 95 80 62 51 45 18 10 10 7

Austria

Belgia 9 10 8

Bulgaria

Croația 10 8 6 7 9

Cipru 10 9 7 6 5 8

Republica Cehă

Danemarca

Estonia

Finlanda 9 8 18 16 19 10

Franța

Germania 8 10 10 9 9 6 7

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia 18 14 12 8 10 16 20

Letonia 9 8 10 4 6 5 3 7

Lituania

Luxemburg

Malta

Olanda

Polonia 10 9 8 9

Portugalia

România

Slovacia

Slovenia 10

Spania 28 15 13 13 5 9 15 9 10

Suedia 10 8 7 9

Regatul Unit

Total 122 98 95 80 62 51 45 18 10 10 7

Loc 1 2 3 4 5 6 7

11. Ierarhia motivelor pentru restructurare Membri PSE Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

Explicații/motive (pe scurt)

impact mai degrabă indirect, lichidarea băncii; nevoie crescută de conformitate și introducerea de reglementări etc.;

Ratele dobânzii, fuziune; concurență crescută din partea noilor companii fintech;

Eficientizare prin digitalizare, automatizare

ca o consecință a crizei financiare; costuri și eforturi crescute

provocată de digitalizare

dificil de evaluat costuri crescute, dar nu reprezintă un factor major

Fuziune

Observații: Membrii PSE au declarat în intervalul octombrie 2017 - decembrie 2017 cele mai importante declanșatoare sau motive pentru restructurarea internă care au provocat reduceri ale locurilor de muncă în țările lor. Rezultatele sunt obținute din 15 chestionare. Celui mai important motiv i s-au atribuit 10 puncte, celui de-al doilea 9 puncte, celui de-al treilea 8 puncte și așa mai departe. S-a calculat suma punctajelor. Motivele au fost ierarhizate în funcție de numărul de puncte. Explicațiile pentru decizii sunt centralizate din 4 chestionare în partea de jos a tabelului (celelalte chestionare nu conțineau explicații).

Criza financiară, forțele pieței, digitalizarea și introducerea de reglementări au fost descrise drept principalele declanșatoare.

PSE: Care au fost motivele pentru „restructurarea internă”? Criza financiară, forțele pieței, digitalizarea și introducerea de reglementări au fost menționate drept principalele declanșatoare. Introducerea de noi reglementări se clasează pe locul al patrulea.

Criza financiară

Forțele pieței

Digitalizare

Reglementări

Cererea clienților

Erori de management

Fraudă și manipulare

Consolidarea/fuziunea băncii

Programe de pensionare anticipată

Alegeri ale conducerii și acționariatului, presiunea creșterii rentabilității capitalului propriu

Angajatori nemulțumiți de performanțe

Sursă: Chestionare adresate membrilor PSE, 10-12/2017: Punctajele agregate din 15 chestionare. Locul 1 a primit 10

puncte, locul 2 a primit 9 puncte ș.a.m.d. S-au calculat sumele tuturor punctajelor.

Înapoi la conținut

12. Motive pentru restructurări Date ale membrilor PSE și interviuri cu experți Sursă: Chestionare completate de membrii PSE/ 10-12/2017

În perioada octombrie - decembrie 2017, a fost distribuit un chestionar membrilor partenerilor sociali din 28 de țări UE. Una dintre întrebări se referea la motivul restructurărilor interne și, implicit, al reducerilor de locuri de muncă începând cu 2007. În februarie 2018, Kantar a realizat scurte interviuri cu experți bancari din 5 țări europene mari cu privire la motivele restructurărilor interne, pentru a aprofunda această temă. Rezultatele au fost combinate și prezentate mai jos. Digitalizarea, forțele pieței și introducerea de reglementări au fost descrise drept principalele motive. Criza financiară a fost menționată ca fiind un factor important, dar mai degrabă indirect, de exemplu pentru că a provocat apariția de reglementări mai stricte. Atenție la secțiunea de rezumat cu fundal galben de la începutul fiecărui rând!

2017/2018

Rezumat Germania Franța Spania

Î1. Criza financiară a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

1. Un impact mai degrabă indirect decât direct prin intermediul presiunii costurilor provocată de reglementări mai stricte, modificarea politicilor, fuziuni etc. 2. Reducerile de locuri de muncă au fost mai semnificative după spargerea bulei „dotcom”, decât după criza financiară. 3. Lichidările băncilor după criză au condus la scăderea numărului de unități și de angajați.

Dacă considerăm reglementările mai stricte ca o consecință a crizei financiare, criza are un impact semnificativ asupra numărului de angajați din cauza amplificării presiunii costurilor (a se vedea mai jos). Totuși, influența directă a crizei financiare(2008) asupra numărului de angajați a fost limitată, deoarece acesta a rămas relativ stabil în primii ani după criză. Reducerile de locuri de muncă în sectorul financiar după spargerea bulei „dotcom” (2000) au fost mult mai mari decât cele de după criza financiară.

Acesta nu este singurul factor. Trei factori majori de transformare exercită presiune asupra sectorului bancar pe termen mediu și lung: - Ratele dobânzii aflate niveluri minime record, care au un impact asupra câștigurilor instituțiilor. Efectele sunt negative: profitul mediu din creditele acordate este redus și va rămâne la niveluri reduse timp de câțiva ani, prin urmare un PIB fără creștere, - introducerea de reglementări, ceea ce crește costurile și sprijină apariția de noi concurenți, - inovația tehnologică, ceea ce modifică relația cu clienții și încurajează apariția de noi competitori.

Ultima criză financiară este un factor important, dar reducerile de locuri de muncă provocate de criza financiară recentă nu par chiar așa de înfricoșătoare. Reduceri de locuri de muncă drastice au mai existat în anii recenți chiar și înainte de criza financiară, în Spania, cel puțin în sectorul nostru.

Î2. Forțele pieței au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

1. Un factor important este reprezentat de ratele dobânzii aflate niveluri minime record, care au un impact asupra câștigurilor instituțiilor. Efectele sunt negative: profitul mediu din creditele acordate este redus și va rămâne la niveluri reduse timp de câțiva ani, în combinație cu un PIB fără creștere. Băncile trebuie să introducă taxe și să identifice alte surse de finanțare. 2. Consolidările și restructurările după numeroase fuziuni și achiziții au provocat reduceri de locuri de muncă semnificative. 3. Unele țări, cum ar fi Germania, au pur și simplu un sector bancar suprasaturat, ceea ce aplică o presiune enormă asupra costurilor.

Față de concurenții lor din Europa și din toată lumea, băncile germane încă înregistrează performanțe slabe la indicatorii cheie de performanță precum rentabilitate și profitabilitate. În plus, Germania este considerată ca având un sector bancar suprasaturat. În ceea ce privește presiunile enorme aplicate asupra costurilor din cauza digitalizării, introducerii de reglementări și modificării comportamentului clienților, nevoia de restructurare și consolidare va exista încă mulți ani. Pe de altă parte, are loc o intensificare a concurenței, de exemplu din partea companiilor fintech. Mai ales băncile germane sunt afectate de ratele dobânzii zero, ceea ce le-a forțat să introducă comisioane, care sunt o noutate în Germania, dar o obișnuință în multe alte țări europene.

Pe lângă alte forțe, ratele dobânzii aflate niveluri minime record au un impact asupra câștigurilor instituțiilor. Efectele sunt negative: profitul mediu din creditele acordate este redus și va rămâne la niveluri reduse timp de câțiva ani, de asemenea un PIB fără creștere.

Sunt de acord, deoarece statisticile privind numărul de angajați se află în centrul multor politici UE. Reducerile interne ale numărului de angajați din sectorul bancar sunt cauzate și de restructurările în urma fuziunilor și achizițiilor dintre băncile spaniole.

Î3. Digitalizarea a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

1. Digitalizarea deja schimbă modelele de afaceri semnificativ și va continua să facă acest lucru și mai intens în următorii ani, 2. Inovația tehnologică modifică relația cu clienții și încurajează apariția de noi competitori. 3. În special în serviciile bancare pentru persoane fizice, se înregistrează disponibilizări masive provocate de digitalizare. 4. Majorarea numărului locurilor de muncă prin crearea de noi profiluri de locuri de muncă nu va compensa reducerile. 5. Aceasta încurajează apariția de noi competitori non-bancari, de exemplu companiile fintech.

Digitalizarea deja schimbă modelele de afaceri semnificativ și va continua să facă acest lucru și mai intens în următorii ani, de exemplu consultanți automatizați, inteligența artificială, funcții digitalizate ale personalului central, de exemplu în ceea ce privește departamentele HR. În serviciile bancare pentru persoane fizice, se înregistrează deja disponibilizări masive provocate de digitalizare. Alte sectoare de activitate vor urma în curând. Creșterea numărului de locuri de muncă prin apariția de noi funcții datorită digitalizării probabil nu va compensa la un nivel elementar reducerile din alte departamente.

Nu este o problemă de distrugere a locurilor de muncă, ci de schimbări sănătoase ale acestora. Digitalizarea este un factor major pentru viitorul instituțiilor bancare. Aceasta aduce oportunități în relația cu clienții, ar trebui să permită creșterea productivității și a performanțelor proceselor interne și îmbunătățește cunoașterea portofoliului de clienți și a nevoilor acestora. În același timp, încurajează apariția de noi concurenți.

Este un factor important, dar angajații afectați nu ajung șomeri, ci mai degrabă se reorientează către o ocupație diferită. O astfel de polarizare a locurilor de muncă contribuie la creșterea inechității economice. Tehnologia este unul dintre factorii cheie pentru creșterea economică pe termen lung.

Înapoi la conținut

12. Motive pentru restructurări 2. Interviuri cu experți bancari din 5 țări (Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia), 2/2018

2017/2018

Polonia Italia Suedia (chestionar) Croația (chestionar)

Î1. Criza financiară a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

Criza financiară a fost un factor important, dar în Polonia a avut un impact indirect. Polonia nu a fost afectată în mod direct de criză. Sectorul bancar polonez a fost influențat indirect, deoarece băncile internaționale cu activități în Polonia aveau probleme în țările de origine. Acestea au fost nevoite să se restructureze, iar acest lucru a avut un impact asupra băncilor poloneze. De exemplu, KBC (Belgia) sau AIB (Irlanda) și-au vândut sucursalele din Polonia altor proprietari (care au decis să restructureze sucursalele conform nevoilor lor).

Criza financiară și criza economică reală, care au cuprins țara la toate nivelurile, au influențat profund procesele operaționale ale băncilor, care, între timp, au fost nevoite să se adapteze noilor reglementări, în principal europene, și parametrilor acestora.

Nevoie crescută pentru conformitate etc.

Lichidarea băncilor

Î2. Forțele pieței au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

Sunt de acord. Există din ce în ce mai multe produse financiare pe piață. Clienții sunt mai educați și necesită servicii mai sofisticate, care să fie, de asemenea, disponibile non-stop. Pentru a le satisface nevoile și pentru a își menține competitivitatea pe piață, băncile trebuie să se restructureze intern și să schimbe profilurile angajaților lor. În plus, există câteva tipuri de instituții care oferă produse financiare care nu se supun acelorași reglementări în toate țările UE (de exemplu, companiile fintech).

Concurență mai mare din partea companiilor fintech

Scăderea numărului de unități, fuziuni

Î3. Digitalizarea a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

Sunt de acord. Aceasta are legătură cu aspectele de marketing. Pentru a putea concura cu succes cu alți actori ai pieței și pentru a oferi produse mai sofisticate, băncile (și alte instituții financiare) trebuie să implementeze digitalizarea. În special în activitățile repetitive. De asemenea, implementarea instrumentelor IT analitice economisește timp și elimină erorile umane, ceea ce influențează, la rândul său, rolul analistului.

Digitalizarea schimbă semnificativ (mai rapid decât se preconizase) relația cu clienții și modelele de afaceri și relaționare;

În același timp, aceiași factori au deschis piețele pentru noi concurenți netradiționali, intensificând competitivitatea în sector și readucând în atenție importanța existenței unui teren de joc de un nivel adecvat din punctul de vedere al reglementărilor, pentru a se evita o modificare asimetrică a competitivității.

Eficientizare prin digitalizare

Rezumat Germania Franța Spania

Î4. Introducerea de reglementări a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

1. Reglementările au avut un impact semnificativ din cauza creșterii costurilor. 2. Directiva Basel III a majorat cerințele privind rata capitalului propriu, ceea ce blochează capital. 3. PSD2, Directiva europeană privind serviciile de plată, forțează băncile să comunice date privind clienții și conturile, ceea ce duce la creșterea concurenței, de exemplu din partea companiilor Fintech. 4. Reglementările au complicat procesul de asistență a clienților din cauza unor cerințe mai stricte privind documentarea.

Reglementările mai stricte au un impact semnificativ asupra numărului de angajați, din cauza creșterii presiunii pe costuri. 1. Aproape fiecare proces operațional din bănci a devenit mai costisitor, din cauza creșterii eforturilor și timpului necesar, impusă de reglementări. Băncile trebuie să realizeze toate economiile posibile, în general pornind de la cea mai mare sursă de costuri, care este reprezentată de costurile cu forța de muncă. 2. Creșterea presiunii din cauza cerințelor mai stricte privind rata capitalului propriu prevăzute de reglementările noi, de exemplu Basel III, de asemenea

3. noua Directivă privind serviciile de plată (PSD2) din ianuarie 2018, care forțează băncile să își dezvăluie datele privind clienții și conturile către furnizorii terți, ceea ce duce la o intensificare a concurenței, de exemplu din partea companiilor fintech. 4. Reglementările au complicat procesul de asistență a clienților din cauza unor cerințe mai stricte privind documentarea. 5. Activitățile de tranzacționare în nume propriu ale băncilor au fost de asemenea limitate de reglementări, ceea ce a fost una dintre evoluțiile pozitive.

Principalul efect al reglementărilor a fost creșterea costurilor și favorizarea apariției concurenților non-bancari. Noile directive europene și, astfel, crearea de aprobări facilitate asigură un cadru favorabil pentru actorii non-bancari. De exemplu, companiile fintech își pot oferi serviciile în condiții mai puțin restrictive decât băncile, la costuri mai mici. Această situație este în special întâlnită în domeniul procesării plăților.

Noile reglementări mai restrictive sunt consecințele crizei financiare. Legiuitorii au căutat să repare daunele provocate sistemelor financiare și economiilor prin introducerea unui set extins de reforme financiare, atât la nivel internațional, cât și la nivel național. Unele companii se plâng de multă vreme că a cheltui bani pentru respectarea regulilor înseamnă că rămân mai puține fonduri care să fie investite în cercetare sau în extinderea afacerilor lor, iar altele declară că eliminarea reglementărilor va crea locuri de muncă în mod direct. Economiștii care au studiat acest aspect spun că există puține dovezi conform cărora reglementările provoacă reduceri masive ale locurilor de muncă în economie și că eliminarea acestora nu ar conduce la o explozie de noi locuri de muncă și că ar fi necesară cuantificarea în fiecare companie și sector.

Î5. Cererea din partea clienților a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

1. Modificarea cererii și comportamentului clienților este provocată în mod semnificativ de digitalizare. 2. Efectul va deveni și mai semnificativ în următorii ani.

Deoarece modificarea cererii și comportamentului clienților (în special creșterea accentuată a numărului clienților care iau decizii personal asupra aspectelor financiare și scăderea acută a fidelității clienților) este provocată în mod semnificativ de digitalizare, influența cererii clienților asupra numărului de angajați fiind remarcabilă. Ne așteptăm ca acest factor să devină și mai important în următorii ani.

Î6. Erorile de management au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

1. Există efecte, în special înainte și după criză, dar sunt dificil de evaluat.

Au existat, parțial, erori de management considerabile în industria financiară, în special înainte și după criza financiară. Cu toate acestea, pare aproape imposibil să se cuantifice efectele pe care aceste erori le-au avut sau le au încă asupra băncilor și asupra numărului de angajați, pe lângă faptul că impactul deciziilor de management adesea nu poate fi resimțit imediat, ci numai după mai mulți ani sau decenii. În această privință, nu putem evalua acest factor cu seriozitate.

Î7. Frauda și manipularea au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

1. Costuri crescute, dar importanța va scădea în următorii ani.

Deși frauda și manipularea au avut drept consecințe amenzi mari și, prin urmare, costuri crescute în ultimii ani, importanța acestui factor pentru structura costurilor și presiunea ulterioară asupra numărului de angajați vor scădea probabil în următorii ani.

Î8. Care dintre factorii de mai sus credeți că este cel mai important factor care provoacă restructurări interne și, prin urmare, reducerea locurilor de muncă?

1. Digitalizarea și forțele pieței par să fie cei mai importanți factori, urmați de reglementări. 2. Impactul crizei financiare este mai degrabă indirect decât direct.

Forțele pieței, digitalizarea și reglementările sunt cei mai importanți factori care au provocat reducerea locurilor de muncă. Și cererea clienților joacă un rol important, dar aceasta face parte din forțele pieței. Deoarece modificarea cererii și comportamentului clienților (în special creșterea accentuată a numărului clienților care iau decizii personal asupra aspectelor financiare și scăderea acută a fidelității clienților) este provocată în mod semnificativ de digitalizare, influența cererii clienților asupra numărului de angajați fiind remarcabilă. Ne așteptăm ca acest factor să devină și mai important în următorii ani.

Digitalizarea pare să fie elementul cu cel mai mare impact. Evoluțiile tehnologice vor transforma probabil organizațiile; acestea vor afecta nevoile de management și abilități. Instituțiile bancare pot beneficia de avantajele rețelelor lor fizice, oferind servicii cu valoare adăugată.

Toți factorii de mai sus provoacă restructurări interne și, prin urmare, reducerea locurilor de muncă, în funcție de companii și de sectoarele economice, așadar nu aș putea spune care dintre ele este cel mai important. Un expert în economie ar fi mai abilitat să spună acest lucru.

Polonia Italia Suedia (chestionar) Croația (chestionar)

Î4. Introducerea de reglementări a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce.

Sunt de acord. Deși, aș spune că adăugarea de noi reglementări în sectorul bancar mai degrabă creează locuri de muncă, decât să le reducă. Există din ce în ce mai multe date și informații de redactat și trimis către diverse autorități și instituții și acestea trebuie redactate de angajați suplimentari.

Băncile au trebuit să se adapteze noilor reglementări, în special cele europene, și la parametrii acestora, ca o consecință a. crizei financiare

Ca o consecință a crizei financiare Unele bănci nu au îndeplinit condițiile prevăzute

Î5. Cererea din partea clienților a fost menționată ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

Clienții sunt mai educați și necesită servicii mai sofisticate, care să fie, de asemenea, disponibile non-stop.

Î6. Erorile de management au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

Î7. Frauda și manipularea au fost menționate ca factor important cu impact asupra restructurărilor interne, respectiv asupra reducerilor de locuri de muncă. Sunteți de acord sau nu? Vă rugăm să explicați de ce. (chestionar numai pentru membri)

Î8. Care dintre factorii de mai sus credeți că este cel mai important factor care provoacă restructurări interne și, prin urmare, reducerea locurilor de muncă?

Aș zice că forțele pieței și digitalizarea Factorii menționați la punctele 1-4 (criza financiară, forțele pieței, digitalizarea, reglementările) au influențat semnificativ numărul de angajați din sectorul bancar, fie cantitativ, fie calitativ, este greu de spus care au fost factorii principali și care au fost cei secundari.

Rezumat Germania Franța Spania

Î9. Uneori, poate fi dificil să se separe diferiții factori unul de altul, deoarece par să fie parțial interconectați și să se influențeze reciproc, de exemplu, criza financiară și reglementările. Ce credeți despre această teză/speculație, credeți că există unele conexiuni?

Există un grad mare de interdependență între principalii factori, care se influențează reciproc. 1. Reglementările mai stricte sunt o consecință a crizei financiare. 2. Cererea clienților face parte din forțele pieței și declanșează digitalizarea. 3. Digitalizarea crește costurile IT, presiunea pieței și a inovării. 4. Apar noi concurenți din cauza digitalizării, dar și reglementările modifică forma pieței.

Există multe suprapuneri și conexiuni care se influențează reciproc. Așa cum am menționat deja, dacă considerăm reglementările mai stricte ca o consecință a crizei financiare, criza are un impact semnificativ asupra numărului de angajați din cauza amplificării presiunii costurilor (a se vedea mai jos). De asemenea digitalizarea și forțele pieței. Digitalizarea duce la automatizare mai mare, care intensifică presiunea pieței. Schimbarea cererii clienților către mai multe oferte digitale influențează și schimbă semnificativ piața și, de asemenea, intensifică presiunea pieței. Un grad mai mare de digitalizare crește costurile IT și, de asemenea, presiunea inovării.

Aceasta este, într-adevăr, o interdependență a principalilor factori, care sunt: rate ale dobânzii mici / modificări ale comportamentului clienților / reglementări / digitalizare / apariția de noi competitori precum GAFA (Google, Apple, Facebook și Amazon). GAFA s-ar putea poziționa drept noii lideri ai intermedierii bancare, ceea ce poate face ca băncile să piardă accesul direct la clienții lor persoane fizice și să devină simpli furnizori de servicii către GAFA (BtoB).

Există conexiuni deoarece noile reglementări mai restrictive sunt consecințele crizei financiare. Legiuitorii au căutat să repare daunele provocate sistemelor financiare și economiilor prin introducerea unui set extins de reforme financiare, atât la nivel internațional, cât și la nivel național. Grupul informal de legiuitori și experți ai băncilor centrale care s-au întâlnit la Basel înainte de criză a devenit oficial în aprilie 2009 prin înființarea Consiliului de Stabilitate Financiară (CSF).

Î10. Care sunt așteptările dvs. în privința evoluțiilor viitoare ale numărului de angajați din industria bancară (pe de-o parte în țara dvs., pe de altă parte în Europa)? Vă rugăm să explicați de ce.

1. Presiunea asupra pieței, care conduce la restructurări și consolidări, va continua să existe, deci trebuie să ne așteptăm în continuare la reduceri în viitor. 2. Sunt de așteptat alte fuziuni majore ale băncilor naționale, dar și ale celor europene. 3. Vor apărea noi nevoi de abilități ale angajaților și organizațiile trebuie să se adapteze.

Presiunea asupra pieței, care conduce la restructurări și consolidări, va continua să existe, deci trebuie să ne așteptăm în continuare la reduceri în viitor. Băncile private au redus deja numărul de angajați și de unități cu 1/3 din cauza supradimensionării și ne așteptăm la o evoluție similară în cazul băncilor de economii și cooperatiste. Anticipăm alte fuziuni majore între băncile de economii și băncile cooperatiste pe termen scurt și între băncile private, comparabile cu cele dintre Commerzbank /Dresdner Bank sau Deutsche Bank/Postbank pe termen lung. De asemenea, fuziuni și achiziții între mari bănci europene, comparabile cu achiziția HypoVereinsbank de către Unicredit, sunt de așteptat în următorii 5-10 ani.

Schimbările permanente nu numai că vor avea un impact asupra nevoilor de abilități, dar vor aduce și o adaptare a organizațiilor. Agilitatea organizațională va fi importantă. Având în vedere dificultățile prezentate de ritmul schimbărilor, evoluția abilităților necesare și impacturile cantitative, precum și pârghiile aflate la dispoziția forței de lucru, este esențial să se aibă în vedere că tema resurselor umane este, mai mult decât niciodată, un aspect cheie în evoluția traiectoriei strategice a instituțiilor.

După se știe foarte bine, ritmul lent de recuperare în urma crizei financiare și economice și dovezile din ce în ce mai multe privind creșterea șomajului au determinat Comisia Europeană să realizeze, pe 18 aprilie 2012, un set de propuneri de măsuri care să încurajeze crearea de locuri de muncă prin intermediul unui pachet de angajare dedicat, prin urmare sper că acesta va contribui la creșterea numărului de angajați din industria bancară și din celelalte sectoare economice.

Î11. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile din trecut (începând cu 2007) din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care au fost motivele?

1. Activitățile mai simple erau deja fie externalizate, fie automatizate, de exemplu tranzacțiile de plată și procesarea împrumuturilor. 2. Alianțele constând în centre de date comune au redus nevoia de experți IT, deoarece un singur expert deservea mai multe centre. 3. În trecut, serviciile bancare tradiționale erau cele mai dezvoltate, dar, în prezent, tendința este spre administrarea activelor, servicii bancare private și corporate și servicii bancare prin internet. 4. În unele țări, forța de muncă a rămas relativ stabilă, de exemplu în Franța, dar în altele s-au înregistrat reduceri de personal imense, de exemplu în Germania și Spania.

Există o tendință ca activitățile mai simple să fie externalizate sau automatizate. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în cazul tranzacțiilor de plată și al procesării împrumuturilor. Există deja alianțe constând în centre de date comune, de exemplu între băncile de economii și băncile cooperatiste. Prin urmare, este nevoie de o singură persoană care deservește mai multe unități. Actualul nivel de automatizare este diferit. În acest moment, este mai mare în cazul băncilor private decât în cel al băncilor de economii, dar, în final, toți vor fi afectați în mod egal.

Forța de muncă a rămas relativ stabilă în Franța, în pofida crizelor din 2008 și 2012. (Doar o mică scădere de 2-5%). Cu toate acestea, sectorul bancar trece prin transformări majore. Schimbările calitative vor fi puternice și vor afecta activitatea comercială, organizarea și managementul. Impacturile cantitative nu sunt cuantificabile.

În trecut, serviciile bancare tradiționale reprezentau cea mai dezvoltată parte a industriei bancare (din perspectiva rețelei externe), iar în prezent industria bancară încearcă să se specializeze în administrarea activelor, servicii bancare pentru persoane fizice și juridice și servicii bancare prin internet, în conformitate cu noile reguli și reglementări europene.

Polonia Italia Suedia (chestionar) Croația (chestionar)

Î9. Uneori, poate fi dificil să se separe diferiții factori unul de altul, deoarece par să fie parțial interconectați și să se influențeze reciproc, de exemplu, criza financiară și reglementările. Ce credeți despre această teză/speculație, credeți că există unele conexiuni?

Criza financiară este un fenomen care se repetă în economie din când în când (din diferite motive). Noile reglementări impun modificări în structura și conduita organizațională. Acestea impun introducerea de noi principii și reguli, noi formule, noi politici și noi obligații (documente și calcule). Acest lucru necesită angajarea de persoane care să poată face calculele și redactarea documentelor (datelor). Aceasta aduce modificări în modelele de afaceri și asupra profilurilor anumitor categorii de angajați.

Suntem de acord cu teoria interconectării diferiților factori selectați. Această situație a forțat băncile să promoveze politici de conservare a costurilor și a provocat procese importante de reorganizare și restructurare, ceea ce înseamnă o digitalizare mai mare a proceselor și operațiunilor bancare, ceea ce înseamnă și o schimbare a modului de lucru.

Î10. Care sunt așteptările dvs. în privința evoluțiilor viitoare ale numărului de angajați din industria bancară (pe de-o parte în țara dvs., pe de altă parte în Europa)? Vă rugăm să explicați de ce.

Având în vedere complexitatea activității bancare și prioritățile generațiilor mai tinere, va exista tendința de a transpune o parte a activităților pe internet și de a reduce numărul de angajați în cadrul serviciilor de asistență a clienților. Dar nu mă aștept ca unitățile bancare să dispară complet. Este posibil să se împuțineze și acestea pot fi reorientate, dar, până la urmă, oamenii vor să vorbească cu alți oameni.

Tendințele sus-menționate în activitatea bancară înseamnă schimbări stabile și profunde în organizații și în compoziția veniturilor, ceea ce ne face să reflectăm asupra faptului că nu se va mai ajunge niciodată la numărul de angajați din sector de dinainte de criză.

Î11. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile din trecut (începând cu 2007) din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care au fost motivele?

Reglementări și reguli introduse la nivel european și național.

Reducerea constantă a numărului de unități bancare, ceea ce înseamnă o relație diferită cu clienții, care acționează prin intermediul mijloacelor online și la distanță, a modificat locul din care se lucrează și programul de lucru. In ultimul an, și datorită legislației primare, s-a înregistrat o creștere imensă, și datorită contractelor colective de muncă, în orice dimensiune a băncii, a așa-numitei „munci inteligente”, adică muncă prestată pe criterii de flexibilitate amplă în ceea ce privește timpul și locul prestării muncii. Posturile care vor deveni esențiale sunt cele comerciale; în noile activități legate de big data și digitalizare în general, este de așteptat o creștere a numărului de angajați, în timp ce, în ceea ce privește posturile administrative și de conducere, este de așteptat o reducere a acestora.

Rezumat Germania Franța Spania

Î12. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile anticipate din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care sunt motivele?

Vor exista schimbări la nivelul tuturor sectoarelor. 1. Vor exista și alte consolidări (de exemplu, în Germania) pe termen mediu în ceea ce privește băncile de economii și cooperatiste, dar, mai târziu, și între băncile private, ceea ce va afecta numărul de angajați. 2. Schimbările în ceea ce privește tehnologiile digitale pe de-o parte vor reduce numărul de angajați, dar vor aduce și noi profiluri de locuri de muncă și noi nevoi de abilități. Noile locuri de muncă nu vor compensa reducerile. 3. O nouă reglementare, aflată în dezbatere, este „Fondul European de Garantare a Depozitelor”, ceea ce ar însemna că băncile europene sunt responsabile reciproc pentru depozite. Aceasta ar duce la blocarea de capital și ar avea un efect negativ asupra activității de afaceri și tranzacțiilor. 4. Individualizarea clienților va face necesare noi modele de afaceri. Aceasta va conduce la mai multe oportunități de diferențiere și va asigura posibilitatea oferirii de sfaturi și consultanță specializate, de înaltă calitate. În acest context, vor apărea și noi oportunități în domeniul dezvoltării produselor. 5. Unele companii Fintech vor fi preluate de bănci existente pe piață, ceea ce va conduce la o creștere a numărului de angajați datorită integrării.

Vor exista schimbări la nivelul tuturor sectoarelor. 1. Schimbările aduse de tehnologiile digitale vor fi cele mai evidente, cu efecte inclusiv asupra numărului de angajați. 2. Individualizarea clienților va conduce la mai multe oportunități de diferențiere și va asigura posibilitatea oferirii de sfaturi și consultanță specializate, de înaltă calitate. În acest context, vor apărea și noi oportunități în domeniul dezvoltării produselor. 3. Vor exista și alte consolidări în special în ceea ce privește băncile de economii și cooperatiste, dar, mai târziu, și între băncile private, ceea ce va reduce numărul de angajați. 4. Companiile Fintech vor fi preluate de bănci existente pe piață, ceea ce, pe de altă parte, va conduce la o creștere a numărului de angajați. 5. O nouă reglementare, aflată în dezbatere, este „Fondul European de Garantare a Depozitelor”, ceea ce înseamnă că băncile europene ar fi responsabile reciproc pentru depozite. Aceasta ar duce la blocarea de capital și ar avea un efect negativ asupra activității de afaceri și tranzacțiilor.

Banca viitorului, rolul său, angajații acesteia, acoperirea teritorială dau naștere unor aspecte strategice critice: Complementaritatea corectă între rețeaua fizică și prezența digitală va fi un factor decisiv pentru o bancă eficientă. Activitățile cu valoare adăugată mare (consultanța pentru companii, consultanța privind patrimoniul, serviciile bancare private etc.) sunt profesiile viitorului. Aceste domenii de activitate de specialitate și consultanță ar trebui să crească marjele de profit ale instituțiilor bancare.

Reformele de până acum, în lumina diagnosticelor crizei, oferă unele idei cu privire la ceea ce ar putea fi necesar. Totuși, este dificil de identificat, evaluat și prioritizat alte reforme specifice, pentru că instrumentele „corecte” pot fi greu de identificat, iar aspectele conceptuale și practice prezintă multe compromisuri dificile. Există în mod clar o „dependență de traiectorie” prin faptul că reformele realizate până acum pot limita alegerile pe viitor, iar o regândire radicală a acestora ar putea să nu fie fezabilă din punct de vedere tehnic sau politic. De asemenea, țările sunt diferite sub multe aspecte, ceea ce înseamnă că opțiunile de reformă vor varia, probabil foarte mult. Totuși, stabilirea abordărilor și constrângerilor reformei se realizează cel mai bine având un cadru clar prestabilit. Abordarea analitică generală a acestui document poate fi sintetizată prin trei teme: 1. o gândire a sistemului globală și încercarea de a soluționa defecțiunile și factorii externi ai pieței; 2. îmbunătățirea stimulentelor, atât cele individuale, cât și cele colective, pentru toți cei implicați în finanțe; și 3. colectarea de date mai multe și de mai bună calitate și realizarea unor analize mai bune asupra respectivelor informații. În același timp, lucrarea accentuează importanța asumării faptului că multe riscuri continuă să existe, în parte din cauză că sunt necunoscute, prin urmare trebuie să se acționeze cu precauție și să se planifice mai bine pentru posibilitatea viitoarelor crize. Industria bancară încearcă să se adapteze la noile piețe în conformitate cu noile reglementări europene în domeniul bancar, extinzându-și serviciile la cât mai multe tipuri de clienți.

Polonia Italia Suedia (chestionar) Croația (chestionar)

Î12. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile anticipate din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care sunt motivele?

Reglementări și reguli introduse la nivel european și național.

Posturile care vor deveni esențiale sunt cele comerciale; în noile activități legate de big data și digitalizare în general, este de așteptat o creștere a numărului de angajați, în timp ce, în ceea ce privește posturile administrative și de conducere, este de așteptat o reducere a acestora.

În Italia, planurile sectorului bancar pentru următorii ani vizează o inversare a raportului dintre angajări și disponibilizări, care să fie mai mic de unu la unu. Conform unora dintre comentatori, este probabil că vor avea loc unele operațiuni de agregare cu o suprapunere a pozițiilor. La modul mai general, inovația tehnologică va produce diferite efecte: unele profesii își vor pierde importanța, altele vor fi păstrate cu modificarea modalității de realizare a activității; în același timp, așa cum am menționat mai sus, vor apărea noi profesii, legate direct de digitalizare, procese, big data și inteligența artificială. Trebuie avută în vedere și o consolidare progresivă a creșterii economice europene, chiar dacă în ritmuri diferite. Prin urmare, nu este fezabilă elaborarea de previziuni cantitative cu privire la numărul viitor de angajați, având în vedere și rapiditatea schimbărilor din prezent.

Înapoi la conținut

13. Modificările profilurilor locurilor de muncă (EBB)

European Banking Barometer (EBB)

Industria bancară

în % EU 11 -2013

EU 11 -2016

scădere creștere Variație netă scădere creștere Variație netă

Conformitate, risc și finanțe -9 6 -3 -18 51 33

Administrarea activelor -12 12 0 -10 33 23

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

-14 14 0 -18 40 21

Servicii bancare pentru companii -10 9 -1 -21 25 4

Operațiuni și IT -28 3 -25 -47 44 -3

Servicii bancare de investiții -21 14 -7 -34 26 -8

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice -35 9 -26 -51 28 -23

Alte funcții din centrală -25 2 -23 -32 5 -27

Administrativ -56 25 -31

2016 Austria

Belgia scădere creștere variație netă scădere creștere variație netă

Conformitate, risc și finanțe -33 -33 22 22

Administrarea activelor -11 22 11 22 22

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

11 11 11 11

Servicii bancare pentru companii -11 22 11 11 11

Operațiuni și IT -44 11 -33 -33 22 -11

Servicii bancare de investiții -22 11 -11 0

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice -44 -44 -33 22 -11

Alte funcții din centrală -11 -11 -33 -33

Administrativ -56 -56 -44 -44

Irlanda Italia scădere creștere variație netă scădere creștere variație netă

Conformitate, risc și finanțe 28 28 20 20

Administrarea activelor -6 17 11 -4 8 4

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

-11 6 -5 -8 12 4

Servicii bancare pentru companii -11 -11 -24 12 -12

Operațiuni și IT -33 39 6 -28 16 -12

Servicii bancare de investiții -6 6 0 -8 4 -4

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice -22 6 -16 -40 12 -28

Alte funcții din centrală -11 6 -5 -16 -16

Administrativ -33 17 -16 -36 4 -32

Polonia

Spania

scădere creștere variație netă scădere creștere variație netă

Conformitate, risc și finanțe 0 -25 -25

Administrarea activelor 0 -13 13 0

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

0 -13 13 0

Servicii bancare pentru companii -11 11 0 -25 -25

Operațiuni și IT -22 11 -11 -38 -38

Servicii bancare de investiții 0 -25 -25

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice -56 11 -45 -13 13 0

Alte funcții din centrală -22 -22 -38 -38

Administrativ -56 -56 -50 -50

Sursă: EY/EBB

Observații: Datele prezintă rezultatele studiului European Banking Barometer (EBB) realizat de EY între 2013 și 2016. Studiul a fost efectuat în 12 țări UE

În 2016, cele mai mari reduceri de personal în viitor se anticipau în ceea ce privește funcțiile administrative, alte funcții din centrală și în serviciile bancare pentru persoane fizice. Recrutările se vor concentra asupra unor sectoare în creștere, precum servicii bancare private și

administrarea patrimoniului și activelor. Totuși, în contrast cu 2013, majoritatea piețelor anticipează o creștere a

numărului de angajați în funcțiile de conformitate și risc și finanțe, ceea ce reflectă o prioritizare a riscurilor și reglementărilor la nivelul industriei. Rezultatele pentru Elveția nu au fost prezentate ca fiind pentru o țară non-UE. Numere reflectă procentajul respondenților care au răspuns. Respondenții care au răspuns „va rămâne la fel” sau „nu știu” nu sunt afișați.

Franța Germania

scădere creștere variație netă scădere creștere variație netă

-8 25 17 -19 9 -10

17 17 -8 6 -2

-8 17 9 -6 8 2

8 8 -13 8 -5

-8 8 0 -43 9 -34

-17 17 0 -11 2 -9

-42 8 -34 -53 4 -49

-8 -8 -13 -13

-17 8 -9 -51 8 -43

Olanda Țările nordice

scădere creștere variație netă scădere creștere variație netă

-13 13 0 0

0 0

0 11 11

13 13 -44 -44

-50 13 -37 -22 -22

-38 13 -25 -22 -22

-25 13 -12 -44 -44

-13 -13 -33 -33

-13 13 0 -56 11 -45

Regatul Unit

scădere creștere variație netă

-17 24 7

-17 14 -3

-31 14 -17

-21 7 -14

-41 21 -20

-41 14 -27

-24 10 -14

-34 7 -27

-41 10 -31

EBB (UE12): În care domenii vă așteptați ca numărul de angajați să se modifice? Manageri de bănci din 12 țări UE preconizau în 2016 reduceri masive de personal în domeniul administrativ, funcțiile din

centrală și serviciile bancare pentru persoane fizice și juridice. Se preconiza creșterea numărului de locuri de muncă în

departamentele conformitate și administrarea activelor, ceea ce reprezenta un contrast față de 2013.

Variație netă Variație netă

Conformitate, risc și finanțe

Administrarea activelor

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

Servicii bancare pentru companii

Operațiuni și IT

Servicii bancare de investiții

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice

Alte funcții din centrală

Administrativ scădere creștere

Sursă: EY/European Banking Barometer; 250 de interviuri cu conducători din domeniul bancar din 12 țări europene; Î: În care domenii ale

activității vă așteptați ca numărul de angajați să se modifice? Țări: Austria, Belgia, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Olanda, Irlanda, Polonia, Elveția, țările nordice. Interviuri: nov.-dec. 2015. Numere reflectă procentajul respondenților care au răspuns. Respondenții 73 care au răspuns „va rămâne la fel” sau „nu știu” nu sunt afișați. Elveția nu a fost prezentată ca țară non-UE28.

Înapoi la conținut

14. Modificările profilurilor locurilor de muncă (interviuri cu experți PSE) Sursă: Interviuri cu experți bancari din Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, 2/2018

Industria bancară Feb-18

Î8. Dacă vă gândiți la industria bancară din țara dvs. și analizați următoarele sectoare bancare, aveți vreun indiciu cu privire la care dintre aceste sectoare a înregistrat (începând cu 2007) o scădere sau o creștere a numărului de angajați?

În ultimii 10 ani

Germania Franța Polonia Spania Italia Creștere totală Scădere totală Variație netă

Conformitate, risc și finanțe 3 2 3 -1 1 9 -1 8

Administrarea activelor 1 2 0 -3 3 6 -3 3

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

1 2 0 -2 3 6 -2 4

Servicii bancare pentru companii -2 0 1 -2 -1 1 -5 -4

Operațiuni și IT 1 2 2 -3 -1 5 -4 1

Servicii bancare de investiții -3 -2 0 -2 -2 0 -9 -9

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice

-3 -2 0 -3 -2 0 -10 -10

Alte funcții din centrală -2 -2 2 -1 0 2 -5 -3

Administrativ -1 -2 -2 0 -2 0 -7 -7

*Tranzacții de plată, procesarea împrumuturilor

-2 -2

*Dezvoltarea produselor

-3 scădere puternică

3 creștere puternică

0 nicio schimbare / nu știu

Î9. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile din trecut din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care au fost motivele?

Rezumat:

1. Activitățile mai simple erau deja fie externalizate, fie automatizate, de exemplu tranzacțiile de plată, procesarea împrumuturilor și funcțiile administrative.

2. Alianțele constând în centre de date comune au redus nevoia de experți IT, deoarece un singur expert deservea mai multe centre. În Spania au existat reduceri puternice în rândul experților IT,

cauzate de subcontractare și externalizarea către terți.

3. În trecut, serviciile bancare tradiționale erau cele mai dezvoltate, dar, în prezent, tendința este spre administrarea activelor, servicii bancare private și corporate și servicii bancare prin internet. 4. În unele țări, forța de muncă a rămas relativ stabilă din 2007, de exemplu în Franța și Polonia, dar în altele s-au înregistrat reduceri de personal imense, de exemplu în Germania și Spania.

14. Modificările profilurilor locurilor de muncă (interviuri cu experți PSE) Sursă: Interviuri cu experți bancari din Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, 2/2018

Industria bancară Feb-18

Î10. Vă rugăm să analizați următoarele sectoare bancare și să încercați să evaluați, pentru fiecare sector în parte, dacă anticipați o creștere sau o scădere a numărului de angajați în următorii 5-10 ani, în țara dvs., și explicați de ce.

În următorii 5-10 ani

Germania Franța Polonia Spania Italia Creștere totală Scădere totală Variație netă

Conformitate, risc și finanțe 2 2 3 2 9 0 18

Administrarea activelor 0 0 0 -1 0 -1 -1

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

0 2 -2 -2 2 -4 -2

Servicii bancare pentru companii -1 0 0 -2 0 -3 -3

Operațiuni și IT 2 2 -1 -3 2 6 -4 2

Servicii bancare de investiții -1 -2 0 -3 0 -6 -6

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice

-2 -2 3 -1 -2 3 -7 -4

Alte funcții din centrală -3 -2 2 -1 2 -6 -4

Administrativ -3 -2 -2 -1 -2 0 -10 -10

*Tranzacții de plată, procesarea împrumuturilor

-3 -3 -3

*Dezvoltarea produselor 2 2 2

-3 scădere puternică

3 creștere puternică

0 nicio schimbare / nu știu

Î11. Vă rugăm să comentați și să explicați evoluțiile anticipate din anumite sectoare ale industriei bancare din punctul dvs. de vedere. Care sunt motivele?

Rezumat:

Vor exista schimbări la nivelul tuturor sectoarelor.

1. Preconizăm alte consolidări (de exemplu, în Germania) pe termen mediu în ceea ce privește băncile de economii și cooperatiste, dar, mai târziu, și între băncile private, ceea ce va afecta numărul de angajați.

2. Tehnologiile digitale și automatizarea afectează toate domeniile și vor reduce numărul de angajați (de exemplu în procesarea plăților și creditelor, funcțiile din centrală și administrative), dar vor aduce și noi profiluri de locuri de muncă și noi nevoi de abilități (de exemplu, în dezvoltarea produselor, IT). Noile locuri de muncă nu vor compensa reducerile. Angajații vor fi înlocuiți, de exemplu de consultanți automatizați, inteligența artificială, înlocuirea funcțiilor personalului din centrală, de exemplu în ceea ce privește departamentele HR etc.

3. Reglementările vor continua să aibă un impact și în viitor. Acestea creează noi locuri de muncă în conformitate, riscuri și finanțe. O nouă reglementare, aflată în dezbatere, este „Fondul European de Garantare a Depozitelor”, ceea ce ar însemna că băncile europene sunt responsabile reciproc pentru depozite. Aceasta ar duce la blocarea de capital și ar avea un efect negativ asupra activității de afaceri și, prin urmare, asupra numărului de angajați.

4. Individualizarea clienților (de exemplu, clienți care iau decizii personal asupra aspectelor financiare) va face necesare noi modele de afaceri. Aceasta va conduce la mai multe oportunități de diferențiere și va asigura

posibilitatea oferirii de sfaturi și consultanță specializate, de înaltă calitate. În acest context, vor apărea și noi oportunități în domeniul dezvoltării produselor. 5. Companiile fintech vor provoca rivalitate și presiune pe piață, dar vor fi preluate de băncile existente pe piață, ceea ce va conduce la creșterea numărului de angajat datorită integrării.

Observații 1: Rezultatele sunt obținute din interviuri cu experți bancari din 5 țări, realizate în februarie 2018 de Kantar. Explicarea datelor: Plus = creștere a numărului de angajați (verde), Minus = scădere a numărului de angajați (roșu). 1/-1 = creștere sau scădere mică 2/-2 = creștere sau scădere medie 3/-3 = creștere sau scădere mare 0 = stabilitate sau date indisponibile

Observații 2:

Experții bancari PSE din 5 țări UE au estimat că, în ultimii 10 ani, au existat reduceri semnificative de locuri de muncă în serviciile bancare pentru persoane fizice și juridice, serviciile bancare de investiții și în funcțiile administrative. Creșterile semnificative ale numărului de

locuri de muncă au fost în conformitate, administrarea activelor și serviciile bancare private.

Pentru următorii 10 ani, aceștia preconizează, per total, mai multe reduceri decât creșteri ale numărului de locuri de muncă. Majorările sunt

în special preconizate în conformitate și IT. Alte reduceri sunt așteptate în funcțiile administrative și în serviciile bancare pentru persoane fizice. Aceste rezultate se corelează, cu excepția anticipării unei reduceri în sectorul IT, în mare măsură cu rezultatele European Banking Barometer (EBB).

Situația este diferită de la o țară la alta. De exemplu, se preconizează reduceri în Spania și Italia și creșteri în Polonia.

PSE (UE5): În care domenii vă așteptați ca numărul de angajați să se modifice? Experții bancari din 5 țări UE preconizează că, în următorii 10 ani, vor exista mai multe scăderi decât creșteri ale numărului de locuri de muncă. Se prevăd scăderi semnificative în domeniul administrativ și serviciile bancare pentru persoane fizice și creșteri în

principal în departamentele de conformitate și IT. Situația va fi diferită de la o țară la alta.

Variație netă Variație netă

Conformitate, risc și finanțe

Administrarea activelor

Servicii bancare private și administrarea patrimoniului

Servicii bancare pentru companii

Operațiuni și IT

Servicii bancare de investiții

Servicii bancare pentru persoane fizice și juridice

Alte funcții din centrală

Procesarea plăților și împrumuturilor

Dezvoltarea produselor

scădere creștere

Sursă: Kantar Live, Interviuri cu experți bancari din Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia în februarie 2018 Î: „În care dintre aceste domenii preconizați o creștere sau o scădere mică, medie sau mare a numărului de angajați (în ultimii 10 ani sau în următorii 10 ani)? Mică = 1, medie = 2, mare = 3 puncte. Punctajele acordate de respondenți au fost însumate.

Înapoi la conținut

Surse

Eurostat, LFS (Ancheta privind forța de muncă): Eurostat sau Biroului Statistic al Comunităţilor Europene este o organizație din cadrul Uniunii Europene care colectează sau colaționează informații statistice referitoare la statele membre. Ancheta privind forța de muncă din Europa, realizată de Eurostat, a debutat în 1983 în mai multe țări europene. În general, sunt disponibile date despre fiecare țară începând cu data accederii acesteia în UE. Anchetele privind forța de muncă sunt realizate în întreaga Europă de către institutele naționale de statistică, iar rezultatele sunt procesate la nivel central de Eurostat. Obiect: Ancheta privind forța de muncă în Europa (LFS UE) este cel mai mare studiu realizat asupra gospodăriilor europene. Aceasta furnizează date trimestriale și anuale privind participarea pe piața muncii a persoanelor cu vârsta de cel puțin 15 ani și, de asemenea, a persoanelor care nu sunt lucrători (persoane inactive). Colectarea datelor: LFS UE se bazează pe un eșantion din populație. Aproximativ 1,8 milioane de persoane sunt intervievate trimestrial în țările participante pentru a obține informații statistice privind aproximativ 100 de variabile. Ratele eșantioanelor din fiecare țară variază între 0,2% și 3,3%. Acoperire: LFS-UE cuprinde în prezent 33 de țări participante. Eurostat colectează date din anchetele privind forța de muncă ale celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, trei țări AELS (Islanda, Norvegia și Elveția) și două țări candidate, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Turcia. Link Eurostat-LFS

SES (ancheta privind structura câștigurilor salariale) Eurostat: Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale (SES) este un studiu care se realizează din patru în patru ani și care oferă date structurale armonizate la nivelul UE cu privire la salariile brute, orele remunerate și numărul de zile de concediu de odihnă anuale. Obiectivul este ca Institutele Naționale de Statistică (INS) să furnizeze date exacte și armonizate privind câștigurile salariale din statele membre UE și din alte țări, în scopul realizării de politici și în scopuri de cercetare. Sursă: Colectarea datelor pentru Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale se poate face prin intermediul „chestionarelor personalizate”1, al studiilor existente, al datelor administrative sau al unei combinații a acestor surse, care să furnizeze informații echivalente. Deși se acceptă un anumit grad de flexibilitate în privința metodelor folosite pentru colectarea datelor, informațiile obținute trebuie să fie de o calitate acceptabilă și să fie comparabile între țările europene. Colectarea datelor: Anchetele naționale se desfășoară în general pe baza unei abordări de eșantionare aleatorie în două trepte, care vizează întreprinderile sau unitățile locale (prima treaptă) și angajații (a doua treaptă). Populația statistică: Statistica SES 2014 se referă la întreprinderi cu cel puțin 10 angajați în domeniile de activitate economică definite de CAEN Rev. 2, secțiunile B-S, exclusiv secțiunea O. Prin urmare, am utilizat secțiunea K în această analiză: Acoperire: Datele acoperă statele membre UE, Turcia, Islanda, Norvegia, Elveția, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru. Ani: Datele acoperă anii: 2002, 2006, 2010 și 2014. Următorul studiu va fi în 2018, dar datele vor fi publicate doi ani mai târziu, probabil în 2020. Link Eurostat SES

BCE: Banca Centrală Europeană: BCE produce statistici privind indicatorii monetari și financiari. Datele sunt colectate de băncile centrale naționale în fiecare țară și apoi trimise către BCE. Statisticile sunt armonizate de BCE. Am utilizat date de la BCE despre angajații din sectorul bancar și despre unitățile bancare, precum și o publicație a Eurofound, care face trimiteri către surse BCE.

Link ECB: unități bancare

Link Eurofound: unități bancare

ERM Eurofound: Eurofound este Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor e Viață și Muncă. Aceasta a înființat Observatorul european al restructurărilor (ERM). Începând cu 2002, Observatorul european al restructurărilor (ERM) monitorizează impactul asupra numărului de angajați al evenimentelor de restructurare la scară largă, în Europa, și acoperă în prezent cele 28 de state membre UE, plus Norvegia. ERM oferă o baze de date cu opțiune de căutare care cuprinde evenimentele de restructurare conform anunțurilor din sursele media naționale. Pe acest site, sunt disponibile informații detaliate despre metoda de colectare a datelor, sursele media utilizate, informațiile disponibile și constrângerile legate de date. Creată în 2002, aceasta a înregistrat peste 22.000 de evenimente de restructurare până în prezent. Este actualizată zilnic. Există o limitare în ceea ce privește sursa, deoarece numai evenimentele publicate sunt colectate în baza de date. Link Eurofound ERM

EY/ EBB (European Banking Barometer): European Banking Barometer oferă o prezentare generală a perspectivelor macroeconomice și a impactului acestora asupra industriei bancare europene, precum și a priorităților băncilor în următoarele 12 luni. Inițiat în 2013, studiul cuprinde în prezent 250 de interviuri cu conducători din sectorul bancar din 12 țări: Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda*, Italia, Olanda, țările nordice, Polonia, Spania, Elveția și Regatul Unit. Activitatea de teren pentru studiul din 2016 a fost realizată prin intermediul unui chestionar online și al interviurilor telefonice în perioada noiembrie - decembrie 2015. Respondenții intervievați proveneau dintr-o paletă de instituții financiare care acoperă cel puțin 50% din activele bancare din fiecare țară. Interviurile au vizat o gamă de tipuri de bănci din fiecare țară astfel încât studiul să reflecte corect industria bancară a fiecărei țări. Nu au fost realizate interviuri cu filiale ale băncilor membre sau ale unor grupuri de bănci. Link EY/EBB 2016

Chestionar pentru membrii PSE: În toamna anului 2017 (oct.-dec.), membrii Partenerilor Sociali Europeni (PSE) din industria bancară (EBF, EACB, ESBG și UNI) au fost rugați să furnizeze date privind angajații, cu categorii pentru țara respectivă, în măsura în care erau disponibile. Datele au fost introduse într-un chestionar Excel și analizate de Kantar Live. Sursele acestor date diferă, deoarece fiecare țară urmărește diferite obiective în ceea ce privește statistica angajaților. Rezultatele sunt furnizate împreună cu datele ce provin din surse internaționale, precum Eurostat și Eurofound. Link: Chestionar pentru membrii PSE

Interviuri cu experți PSE: În februarie 2018, Kantar a realizat scurte interviuri cu experți bancari din 5 țări europene mari (Germania, Franța, Spania, Italia și Polonia) cu privire la motivele restructurărilor interne și indiciile privind domeniile în care au avut loc și se preconizează că vor avea loc creșteri sau scăderi ale numărului de angajați în ultimii 10 ani și, respectiv, în următorii 10 ani. Experții au fost selectați de partenerii sociali europeni. Link: Chestionar interviuri cu experți PSE

Înapoi la conținut

Definiții:

Cod CAEN 64: Definiția CAEN 64 Eurostat: Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, care cuprinde: 64.1 Intermediere monetară inclusiv activități ale băncii centrale 64.2 Activități ale holdingurilor 64.3 Fonduri mutuale şi alte entităţi financiare similare 64.9 Alte activităţi de intermedieri financiare, exclusiv activităţi de asigurări şi fonduri de pensii

Secțiunea K Eurostat: Intermedieri financiare și asigurări Această secțiune include activități de intermediere financiară, inclusiv asigurări, reasigurări, activități ale caselor de pensii și activități de susținere a intermedierilor financiare. Această secțiune include, de asemenea, activități privind administrarea activelor societăților, cum ar fi activități ale companiilor de tip holding și activități ale fondurilor mutuale și alte entități financiare similare. Aceasta include Codul CAEN 64 (a se vedea mai sus) și Codul CAEN 65: Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii, cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale

ISCO:Clasificarea internațională standard a ocupațiilor. (ISCO-08) Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO) este una dintre principalele clasificări internaționale pentru care este responsabilă Organizația Internațională a Muncii (OIM). Aceasta aparține familiei internaționale a clasificărilor economice și sociale. ISCO este un instrument menit organizării activităților lucrative într-o asamblare clar definită a grupelor, în funcție de sarcinile și funcțiunile îndeplinite în cadrul acestei activități lucrative. Prima versiune a ISCO a fost adoptată în 1957. A fost actualizată în 1968,1988 și, mai recent, în 2008, versiune denumită ISCO-08. ISCO este utilizată de LFS a Eurostat. Pentru cerințele prezentului studiu, a fost posibilă doar analizarea primului nivel ISCO, deoarece aveam nevoie de o combinație cu codul CAEN. Există unele limitări în ceea ce privește Eurostat. Pentru sectorul bancar, sunt utile următoarele „grupe majore”: În analiză, ne-am concentrat asupra „conducătorilor” (ISCO = 1), față de „alți angajați” (ISCO: 2,3,4 și 9). Clasificarea ISCO: (detalii suplimentare mai jos) 1 Conducători și funcționari superiori 2 Specialiști 3 Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic 4 Funcționari administrativi 9 Muncitori necalificați

Nivel ISCO Ocupație Descriere și exemple

1 Conducători

Directori generali, directori executivi, administratori (în esență, funcții ale consiliului de administrație sau corespondente ale întreprinderilor în diferite entități juridice). Conducători ai serviciilor comerciale și administrative (de exemplu, directori financiari și HR, directori ai serviciilor de politici și planificare), conducători ai departamentelor vânzări, marketing și dezvoltare. Directori de unitate pentru servicii financiare. Directori de servicii de tehnologia informației și comunicații.

2 Specialiști În domeniile comercial, finanțe, administrativ și TIC, realizează sarcini analitice, conceptuale și practice deservind aspecte financiare sau dezvoltând și întreținând sistemele informatice (de exemplu, contabili, consultanți financiari și analiști, specialiști în baze de date și rețele)

3 Tehnicieni și alți specialiști din

domeniul tehnic

În domeniile comercial, finanțe, administrativ și TIC, realizează sarcini tehnice legate de contabilitatea financiară și tranzacții (de exemplu, agenți de vânzări și achiziții, dealeri și brokeri de valori imobiliare și instrumente financiare, ofițeri de credite și împrumuturi, contabili primari, supervizori)

4 Funcționari administrativi

Înregistrează, organizează, stochează, calculează și extrag informații și realizează mai multe sarcini administrative în legătură cu operațiunile de gestionare a banilor și alte servicii interne (de exemplu, funcționari administrativi generali și secretari, operatori de date, operatori de servicii de asistență, casieri, operatori ai centrului de informații)

5 Lucrători în domeniul serviciilor Furnizează servicii personale și de protecție legate de furnizarea de alimente, îngrijirea gospodăriei și alte sectoare (de exemplu, bucătari și ospătari în cantine, supervizorii pentru curățenie și întreținere în birouri, administratorul clădirii, valet, agenți de vânzări în centre telefonice, agenți de pază)

9 Muncitori necalificați Implică executarea de sarcini simple și de rutină care necesită folosirea uneltelor manuale și depunerea unui efort fizic considerabil, de exemplu realizarea de operațiuni simple de mentenanță în birouri (de exemplu, personal de curățenie și ajutoare)

Normă de muncă întreagă/ parțială: Normă parțială: Program de lucru mai scurt decât cel obișnuit sau standard.

Contracte de muncă permanente/ temporare: „Temporare” înseamnă contracte de muncă cu durată limitată. „Permanente” înseamnă contracte de muncă cu durată nelimitată.

Salariu fix/variabil Salariul fix este definit drept salariul garantat plătit lunar. Salariul variabil nu este garantat, nu este lunar (de exemplu, plătit la finalul anului), cum ar fi bonificațiile, indemnizațiile și indemnizațiile în natură, care sunt legate de performanța angajatului, a unității sau a companiei.

ISCED: Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) aparţine Familiei Internaţionale a Naţiunilor Unite a Clasificărilor Sociale şi Economice care se aplică în statistică în întreaga lume în scopul strângerii, compilării și analizării datelor comparabile la nivel naţional. ISCED este clasificarea de referinţă pentru organizarea programelor de învăţământ şi a calificărilor conexe pe domenii şi niveluri educaţionale. ISCED este un produs al unui acord internaţional şi adoptat formal de Conferinţa Generală a statelor membre UNESCO. În vederea simplificării comparației la nivelul statelor membre UE, studiul LFS al Eurostat combină cele 8 niveluri ISCED în numai trei niveluri de educație, denumite redus, mediu și ridicat. Clasificarea ISCED: Redus: Mai puțin decât învățământul preșcolar, primar și gimnazial (niveluri 0-2 ISCED 2011), ceea ce înseamnă până la 10 ani de învățământ școlar cu orice tip de diplomă. ISCED 1: Învăţământ primar ISCED 2: Învăţământ gimnazial Mediu: Învăţământ liceal și învăţământ postliceal (nivelurile 3-4 ISCED 2011), ceea ce înseamnă o categorie intermediară între nivelul redus și cel ridicat. ISCED 3: Învăţământ liceal ISCED 4: Învăţământ postliceal Ridicat: Educația universitară (nivelurile 5-8 ISCED 2011), ceea ce înseamnă orice formă de educație universitară cu o diplomă conform descrierii de mai jos sau instruire profesională avansată cu o diplomă de nivel înalt, precum maiștri artizani. ISCED 5: Învăţământ universitar - ciclu scurt ISCED 6: Diplomă de licenţă sau nivel echivalent ISCED 7: Master sau nivel echivalent ISCED 8: Doctorat sau nivel echivalent Clasificarea ISCED este utilizată de LFS Eurostat și, prin urmare, este utilizată în prezentul studiu pentru aspectul „nivel de educație”. Cadrul european al calificărilor (CEC) acționează ca instrument de traducere, pentru a face calificările naționale mai ușor interpretabile la nivel european. Există corespondențe între nivelurile CEC și ISCED, a se vedea tabelul de corespondențe cu exemple de mai jos. Link: Lista completă a nivelurilor ISCED

ISCED/CEC Nivel absolvit Cunoștințe Exemplu

1 Învăţământ primar Cunoștințe generale de bază Regatul Unit: Nivelul 1 RQF, GCSE Grades D-G, școala primară; Germania: Grundschule (4 ani de învățământ)

2 Învăţământ gimnazial Cunoştinţe faptice de bază într-un domeniu de muncă sau de studiu

Regatul Unit: Nivelul 2 RQF, GCSE Grades A-C, gimnaziu, Germania: de exemplu, mittlere Reife (până la 9 sau 10 ani de învățământ)

3 Învăţământ liceal Cunoştinţe faptice, cunoașterea unor principii, procese şi concepte generale dintr-un domeniu de muncă sau de studiu

Regatul Unit: Nivelul 3 RQF, A-levels; Bacalaureat internațional; Germania: Abitur, Austria: Matura, școală profesională (până la 12 sau 13 ani de învățământ)

4 Învăţământ postliceal Cunoştinţe faptice şi teoretice în contexte largi, în cadrul unui domeniu de muncă sau de studiu

Regatul Unit: Nivelul 4 RQF, HNC, Certificat de Educație Superioară (de exemplu, după 1 an de universitate), Germania: de exemplu, Berufsschule, Berufsfachschule (școli profesionale), calificare de admitere la universitate și Fachhochschule etc.)

5 Învăţământ universitar - ciclu

scurt

Cunoştinţe faptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate într-un domeniu de muncă sau de studiu şi conştientizarea limitelor cunoştinţelor respective

Regatul Unit: Nivelul 5 RQF, Diplomă de educație superioară națională (HND), Diplomă de educație superioară (după 2 ani de universitate), Germania: programe de maestru artizan la școli profesionale și tehnice (ciclu scurt: mai puțin de 3 ani); Meister

6 Diplomă de licenţă sau nivel

echivalent

Cunoştinţe avansate într-un domeniu de muncă sau de studiu care implică înţelegerea critică a teoriilor şi principiilor

Regatul Unit: Nivelul 6 RQF, Diplomă de licență magna cum laude, Diplomă de licență, Certificat de absolvire, Diplomă de absolvire; Germania: universitate vocațională, inginer certificat de statul german, programe vocaționale avansate (peste 3 ani)

7 Master sau nivel echivalent

cunoştinţe foarte specializate, unele dintre ele situându-se în avangarda nivelului de cunoștințe dintr-un domeniu de muncă sau de studiu, ca bază a unei gândiri şi/sau cercetări originale. Conştientizare critică a cunoştinţelor dintr-un domeniu şi a cunoştinţelor aflate la graniţa dintre diferite domenii

Regatul Unit: Nivel 7 RQF; Diplomă de Master, Certificat de studii postuniversitare, Diplomă de studii postuniversitare, Germania: Universitate vocațională (Fachhochschule), Master, Geprufter Betriebswirt (IHK) (Administrator de afaceri certificat)

8 Doctorat sau nivel echivalent Cunoştinţe la cel mai avansat nivel dintr-un domeniu de muncă sau de studiu şi cunoştinţe aflate la graniţa dintre diferite domenii

Regatul Unit: Nivelul 8 RQF. Doctorat, Dr., Doctorat Profesional

Înapoi la conținut

1. Prezentarea Kantar Live la a doua întrunire interimară, 17 noiembrie 2017

2. Prezentarea Kantar Live la întrunirea finală, 28 iunie 2018

Înapoi la conținut 1. Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO-08) - Partea II

2. Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED)

Înapoi la conținut

1. Chestionare pentru membrii PSE (10/2017 - 12/2017)

2. Chestionare pentru interviurile cu experții PSE (02 - 03/2018)