--

Cei zece ani de cre} -tere economic@ sus]i -nu t@ ai ]@rilor est eu -ro pene au m@rit }an -sele procesului funda -mental de convergen -]@ între est }i vest,premisa care a stat labaza procesului de inte -grare, cel pu]in îndimensiunea lui econo-mic@. Statele baltice,

centrale europene }i sud est europene – cumau fost ele împ@r]ite în diferite clasifica]ii auînregistrat în ace}ti ani cre}teri medii între 3,75(ce mai mic@, Ungaria) }i 6,5 (Letonia) ceea cear duce la o medie de cre}tere de 5 procentepentru întreaga zon@ est euro pean@, a statelorfoste comuniste integrate în UE în cele dou@valuri 2004 }i 2007.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Oamenii nu se deosebescatât prin ceea ce zic, câtprin ceea ce fac”

Mihai Eminescu

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Oricâ]i optimi}ti de serviciu }i-ar face con}tiincios datoria în inte-riorul grani]elor României, realitatea nu mai poate fi escamotat@:lumea economic@ mondial@ se afl@ în ochiul ciclonului crizei glo -bale care este departe de a-}i fi încheiat ciclul. Dimpotriv@, sunttot mai mul]i cei care cred c@, dac@ pie]ele financiare nu se vorcalma iar b@ncile nu-}i vor readuce creditarea la un nivel normal,vom avea un 2009 marcat de cea mai grav@ recesiune din ulti -mul secol.

„Criza nu ar fi trebuit s@ ia pe nimeni prin surprindere. Faptulc@ anali}tii }i guvernan]ii î}i exprim@ acum uimirea fa]@ deamploarea crizei nu sugereaz@ numai subestimarea cauzelor funda-mentale ale acesteia, dar }i o încredere nefondat@ în capacitateaproprie de a reglementa pie]ele financiare sc@pate de sub control”– se concluzioneaz@ într-un raport alarmant al Organiza]ieiNa]iunilor Unite convocat@ într-o reuniune de urgen]@ la Doha }iconsacrat@ finan]@rii pentru dezvoltare.

B@lm@jeala ideologic@ versus interesul na]ional

PUNCTUL PE EUROPA

Fankfurt pe Main, noaptea

Dan SUCIU

Emil DAVID“Primus in orbe deos fecit timor”

Statius, “Tebaida”

Eminen]a Sa, Protec]ionismul...Nu pot fi abordate riguros “legile eterne”, “Joia neagr@“,

"cataclismele economice”, perspectiva anilor 2000, 2020 f@r@ rele-varea unui alt aspect important. Iat@, faimo}ii scriitori de “verité”-uri, Dominique Lapierre }i Larry Collins, într-o celebr@ carte despredobândirea libert@]ii de c@tre India, scriu: “1 ianuarie 1947.Niciodat@ Londra, capitala Imperiului britanic, nu a cunoscut unAn Nou a}a de lugubru. Erau rare, în aceast@ diminea]@ des@rb@toare, c@minele care dispuneau de destul@ ap@ cald@ pentrua umple o baie. {i mai rari erau îns@ londonezii care aveau, dup@reveillon, gura coclit@ de b@utur@.

nr. 195 anul 4 vineri, 5 decembrie 2008 0,50 RON

Imaginea s@pt@m$nii Sfâr}itul convergen]eiîntre Est }i Vest

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

Cataclisme economice care zguduie lumea (III)- genez@, evolu]ii, pronosticuri -

Internetul - “o nou@ media” înevolu]ia publicit@]ii

Primii pa}i în internet

În data de 12 decembrie 1991, laStanford Linear AcceleratorCenter, a fost instalat un serverWeb }i primele pagini Web, caref@ceau leg@tura cu biblioteca cen-trului. Dar, primul server Web afost realizat aproape cu un anînainte, la Centrul European pen-tru Cercet@ri Nucleare, la Geneva,în Elvetia, }i s-a numit la începutnxoc01.cern.ch, iar mai apoi

info.cern.ch . Iar prima pagin@ Web a con]inut chiar prezentareaproiectului }i a fost accesibil@ la:

http://nxoc01 .cern.ch /hyper text/www/TheProject.htmlCum au decurs, de fapt, lucrurile?{tim c@, în '90 - '91, când Internetul era în plin@ dezvoltare,dup@ ce proiectul }i toate modulele acestuia fuseser@ elaborateîn Statele Unite, la Stanford Research Institute, la UCLA, UCSB,W, prin realizarea a ceea ce numim acum Web, a venit rânduleuropenilor.

Bursa londonez@ - 1929

continuare ^n pag. 3

drd. Ioana B~RBULESCU

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu ale inte-gr@rii europene (I)

C$teva coordonate ale procesului de integrare }i globalizare (II)

Câteva coordonate privind apari]ia }i evolu]ia capitalului (III)

masterand Mihai GOGONEA masterand Mirela Maria NEGRIL~

masterand Claudia I. CURSEU

pag. 7

pag. 6

pag. 8

continuare ^n pagina 2

COMUNICARE PUBLICITATE VINERI 5 DECEMBRIE 20082

urmare din pag.1Mai exact, la Centrul European deCercet@ri Nucleare Geneva, prin proiectullui Tim Berners-Lee }i contribu]ia câtorvacolegi }i studen]i, a fost creat primul navi -gator }i editor de leg@turi (cu o prim@versiune a limbajului HTML) }i primulprogram de server Web.La acea dat@, comunica]ia prin Internet,prin serviciile de atunci, e-mail, ftp sitelnet, mergea bine }i era destul deserios folosit@ de comunitatea acade -mic@. %n 1991, traficul prin nodul NSF(miezul Internetului) dep@}ea 1 miliardde octe]i/orã, iar num@rul de calcula-toare conectate dep@}ea o jum@tate demilion. Tot 1991, este anul în careNa]ional Science Foundation renunt@ lainterdic]ia de folosire a Internetului înscopuri comerciale, creând premisele'boom'-ului economic produs de co -mertul electronic. Tim Berners-Lee era preocupat de intro-ducerea hypertext-ului în Internet, înprocesul de c@utare }i reg@sire a docu-mentelor. No]iunea exist@, chiar }i ter-menul Hypertext fusese deja introdusde Ted Nelson (1965). Problemele }iavantajele parcurgerii informa]iilor orga-nizate ca hypertext fuseser@ deja ana -lizate de Doag Engelbart, realizator alunui prim sistem online }i inventator almouse-ului. %n martie 1989, Tim Berners-Lee scrielucrarea: "Information management: Aproposal", difuzat@ pentru comentarii înCentrul European pentru Cercet@riNucleare. Inso]it@ }i de lucrarea"Hypertext and CERN". Ideea de baz@ afost cea a accesului la documente pebaz@ a ceea ce acum numim URL.Dup@ mai multe dezbateri }i relu@ri, înseptembrie, }eful s@u, Mike Sendal,cump@r@ un calculator NeXT (unul dinsupercalculatoarle vremii) }i îi permites@ treac@ la treab@. Astfel c@, atunci când primul serverWeb devine func]ional, prima pagin@vizibil@ cu ajutorul navigatorului careînc@ se dezvolta, a fost chiarTheProject.html, cu coordonatele com-plete: http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.htmlStudentul Nicola Pellow reu}e}te s@fac@ un navigator mod linie (în genullynx-ului actual), astfel c@, la Cr@ciunuldin 1990, erau demonstrabile atât nav-igatorul s@u simplu }i cel realizat deTim barners-Lee, combinat cu editor }icu o interfatã graficã. Era posibil acce-sul la fi}iere hypertext }i la grupurile de}tiri. %n 1991, proiectul începe s@ fie prezen-

tat în diverse colective din CERN, iar înluna iunie este organizat primul seminarde calculatoare cu ajutorul acestui sis-tem, adicã pe WWW. Erau deja cam 50 de servere Web înfunc]iune, la începutul lui 1993, cândapare prima versiune a navigatoruluigrafic MOSAIC, realizat de MarcAndreesen, cel care a înfiin]at }i con-dus, mai apoi, compania Netscape.Mosaic include multe din facilit@]ile na -vigatorului Midas, fiind conceput pentrumediul XWindows din Unix. In martie traficul datorat World WideWeb-ului, m@surat în nodurile NSF,ajunge la 0,1&. WWW este prezent laconferinta Online Publishing'93, laPittsburg. Lansat ca un instrument care s@ spri-jine cooperarea cercet@torilor fizicieni,World Wide Web-ul devine, în doarcâ]iva ani, aproape sinonim cuInternetul. Cu toate c@ nici naviga-toarele }i nici editoarele de pagini Webnu au ajuns încã la performan]elevisate de Tim Berners-Lee, World WideWeb-ul a ajuns cea mai mare bibliotec@a lumii, cu peste 3 miliarde de docu-mente, în prezent. Aceast@ dezvoltare adus la apari]ia de meserii noi, }i lareorganizarea multor activit@]i ]inândseama de condi]iile publicitatii pe Web}i de posibilit@]i de cooperare greu deimaginat alt@dat@. Cu ajutorul mediilorWeb de instruire }i cu resursele infor-ma]ionale }i educationale de pe Web,înv@]area }i perfec]ionarea continuãdevin accesibile aproape oricui. Maimult, pare realizabil@ }i previziunea pro-fesorului Patrick Suppes (din 1967) c@fiecare î}i va putea alege profesorulpotrivit, beneficiind de avantajul pe careistoria l-a oferit doar regelui FilipMacedon: ca sa-l aib@ pe Aristotel caprofesor pentru fiul s@u, Alexandru. De fapt, data de nastere a Internetuluieste oarecum discutabil@: unii autoriconsider@ anul 1969 }i momentul cândARPANET a conectat calculatoarele dela Stanford Research Institute,University of California Los Angeles,University of California Santa Barbara }iUniversity of Utah. Al]i autori, printrecare }i Tim Berners-Lee, consider@ cadat@ de na}tere a Internetului anul1974, momentul desp@r]irii p@r]ii aca -demice de cercet@rile militare, odat@ cuconstituirea re]elei Telenet de c@trefirma Bolt, Beranek&Newman. %n sfâr}it,al]ii sunt de p@rere c@ Internetul aparedoar în 1982, când este folosit primaoar@ acest nume }i când Bob Kahn,Vint Cerf }i al]ii definesc }i imple-menteaz@ protocolul TCP/IP - conside -rat limbajul de comunica]ie al Inter -netului. Indiferent de momentul în care

a luat na}tere Internetul, indifferent demomentul de glorie de care legamapati]ia acestui mare eveniment, estecert c@ apari]ia lui a schimbat }ischimb@ cu zi ce trece lumea, iar pen-tru publicitate înseamn@ deschidereaunui nou capitol.

Publicitatea pe internet

Publicitatea se afl@ în fa]a unui imenspoten]ial în Europa de Est. Economiileregionale se dezvolt@, iar distribuitoriilocali vor face publicitate }i vor sus]ineziarele, posturile de televiziune }i radio,precum }i providerii de servicii Internet.Firmele locale vor avea nevoie s@-}iînt@reasc@ produsele/serviciile cu aju-torul publicit@]ii la nivel na]ional }i, ast-fel, industria publicit@]ii ar putea aveaun rol major în dezvoltarea economic@.Ca alternativ@ la mediile traditionale,Webul este o form@ de divertismentap@rând evident faptul c@ alian]a dintrepublicitate }i Internet a fost favorizat@de compatibilitatea dintre ele.Publicitatea pe Internet ocup@ pozitii defrunte în lumea business- ului interna-tional, fiind un mijloc de publicitate re -lativ nou }i cu o dezvoltare dinamic@atât pe plan mondial, cât }i în România.Motivele pentru care SUA a trecut lapublicitatea pe Internet sunt valabile }ipentru România: 1. Audien]a TV a migrat }i continu@ s@migreze c@tre Net - în anii ’80, planificarea bugetului depublicitate era simpl@, deoarece existaucâteva re]ele de televiziune;- au ap@rut posturile de tele viziune prin

cablu, fapt care a condus la frag-mentarea bugetelor de publicitate c@tremai multe re]ele, în func]ie de cotele deaudien]@; - în anii ’90, s-a accentuat fragmentareaaudien]ei TV, concomitent cu cre}tereapopularit@]ii Web-ului, care a ini]iat pro-cesul migr@rii bugetelor de publicitatec@tre Net. 2. Net-ul este cel mai rapid mediu decre}tere din istorie Publicitatea pe Internet a luat na}tere în1994, când a fost vândut primul ban-ner publicitar (Hotwired, octombrie1994) }i a ap@rut primul browser Web– Netscape Navigator 1.0 (noiembrie1994). Internetul a p@truns în lumeaafacerilor, creând oportunit@ti incredibile.În 1990, doar 1000 de companii utilizauInternetul; ast@zi sunt peste 21000, cuo rat@ de cre}tere de 10& pe lun@. Onou@ re]ea se adaug@ în Web la fiecare10 minute. Internetul este prezent înmai mult de 200 de ]@ri, legând peste30000 de re]ele }i utilizând peste 2.000de aplica]ii economice. Sunt peste40.000 de site-uri Web, circa 3.000.000pagini de informa]ie accesibile de pe6.600.000 calculatoare, iar informa]iaeste folosit@ de peste 43.000.000 deoameni. 3. Caracteristicile demografice ale inter-nau]ilor Publicitatea pe Web nu este înc@ unfenomen „de mas@”. În 1995, erau maipu]in de 3 milioane de utilizatori. Acestnum@r a crescut pâna la 25-30 mil-ioane, în prezent. Sunt numero}ioameni, dar trebuie avut în vedereurm@torul aspect: un program de tele-viziune global, transmis prin satelit,poate atinge o rat@ a audien]ei de 30milioane de telespectatori în fiecares@pt@mân@. Pe de alt@ parte îns@, uti-lizatorii de Web sunt un segment binedefinit de tineri, absolven]i de liceu }ide facultate, educa]i, indivizi cu influen]@în societate. Pentru stabilirea audien]ei]int@ în România,problema num@rul unu este dat@ defaptul c@ românii nu sunt obi}nui]i s@vorbeasc@ liber }i mint sau nu r@spundcând sunt întreba]i de nivelul venitului,}i aceasta în special din cauza dimen-siunilor foarte mari pe care le are pia]aneagr@ }i gri, estimat@ de unele sursela 40-50& din PIB. Ca urmare, esteimposibil@ utilizarea celui mai importantcriteriu de segmentare a popula]iei, ven-itul. Nimeni nu poate spune cu exacti-tate care este venitul mediu real înRomânia sau, spre exemplu, câ]iromâni câ}tig@ peste 200$/net pe lun@. 4. Eficien]a banner-elor publicitare de peWeb este mult mai mare decât cea dinmediile tradi]ionale. Ad banner-ul este asem@n@tor display

adului utilizat în presa scris@ }i estemenit a conduce clientul c@tre site-ulpropriu al anun]atorului de publicitate.Este un model care, în forma sa ini]ial@începe s@ dispar@. Anul trecut, doar54& din venituri au fost generate de"ad banner-e", circa 41&, fiind rezultat-ul unor site-uri sponsorizate. Sponso -riz@rile sunt, în general, zone din site-ulde Internet, sus]inute financiar de unsingur anun]@tor de publicitate, careconsider@ c@ domeniul Internet respec-tiv este vizitat în principal de clien]i dincategoria sa de interes. Firme care s-auspecializat în publicitatea pe Internet,între care cea mai cunoscuta este"DoubleClick", au introdus deja tehno -logii sofisticate de expunere selectiv@ amesajelor publicitare, astfel c@ în func]iede caracteristicile clientului potentialcare acceseaz@ un site Internet, suntvizibile doar mesajele publicitare careprezint@ relevan]a pentru acesta. Spreexemplu, mesajul promo]ional al uneicompanii de cablu TV va fi vizibil peecran doar dac@ codul po}tal al cli -entului poten]ial indic@ faptul c@ acestase g@se}te în regiunea sa de operare.Cea mai simpl@ metod@ de a desf@}urao campanie publicitar@ pe Web esteamplasarea de banner-e pe unul sau pemai multe site- uri. Ini]ial se vor eval-ua indicii cantitativi (cantitatea de vizitepe site, cantitatea de vizitatori unici,cre}terea cantit@]ii de vizitatori etc.) }icalitativi ai site- ului (tematica, caracter-isticile profesionale, de vârst@ }i sex aleauditoriului acestui site).Cantitatea de rul@ri ale banner-uluireflect@ gradul de popularitate alspa]iului unde este amplasat acest ban-ner. Cu cât e mai mare cantitatea derul@ri, cu atât mai mare va fi cantitateade vizitatori pe site. Luând în consid-era]ie c@ acest CTR este influentat, înacela}i timp, de mai mul]i factori, el nupoate fi considerat un indice absolut aleficacit@]ii unei campanii publicitare.Sfaturi pentru m@rirea ratei de click (CTR):1. Ad@ugarea unuia dintre mesajele"click here", "click me" sau "apas@-m@","apas@ aici";2. Crearea urgen]ei cu sintaxe de genul"ultima }ans@", "prinde oferta special@","gr@be}te-te";3. Dac@ site- ul c@ruia i se face publi -citate ofer@ ceva gratuit, se men]ioneaz@acest lucru cu cuvinetele “gratis” sau“Free”;4. Introducerea de banner-e diferite, înfunc]ie de specificul site-ului în care seva afi}a banner-ul;5. Captarea aten]iei cu anima]ie, darcare s@ nu fie foarte strident@, pentruc@ deranjeaz@;6. Introducerea unei margini albastre deaceea}i culoare cu cea a unui link stan-dard nevizitat. va urma

Internetul - “o nou@ media” în evolu]ia publicit@]ii (I)drd. Ioana B~RBULESCU

VINERI 5 DECEMBRIE 2008 3CRIZA MONDIAL~

B@lm@jeala ideologic@ versus interesul na]ionalurmare din pag.1

Într-adev@r, scenariile evocate înforumul mondial sunt mai mult decâtpesimiste. Oficialii ONU prevestesc un2009 în care economia lumii se va con-tracta cu 0,4 la sut@, cifr@ carereprezint@ o medie realist@ între decli nulcu 1,5 procente a economiilor dez-voltate (care sunt }i cele mai afectatede criz@) }i expansiunea cu numai 2,7procente a economiilor emergente, cuprecizarea c@ ritmul de cre}tere mairapid al popula]iei din ]@rile în curs dedezvoltare va face ca venitul mediuglobal pe cap de locuitor s@ fie mai micîn 2009, comparativ cu anul curent.F@r@ umbr@ de îndoial@, de oriunde arveni ele, dinspre economiile statelorsuperdezvoltate sau din zona economi-ilor emergente, semnalele sunt extremde îngrijor@toare. Zona euro este oficialîn recesiune, dup@ sc@deri consecutivede 0,2 la sut@ în ultimele dou@trimestre iar prognozele privind ultimeletrei luni ale anului anun]@ o nou@ con-trac]ie. De partea cealalt@ a Atlanticului,în epicentrul seismului crizei globale,recesiunea economiei SUA în intervaluliulie – septembrie a fost mai adânc@decât se anticipase, produsul internbrut sc@zând, în trimestrul al treilea, cu0,5 la sut@, în loc de 0,3 la sut@ cumse estimase ini]ial. Deoarece consumula înregistrat aici cea mai mare reduce -re din ultimele trei decenii, s-adeclan}at ca m@sur@ de avarie al doileaprogram de finan]are guvernamental@anun]at de Fed, în valoare de 200 demiliarde de dolari. Se va ajunge astfella un nivel de aproape 800 de miliardede dolari (ceea ce înseamn@ de patruori PIB - ul României!) pe careWashingtonul le va pompa în institu]iilefinanciare americane.Cifra este comparabil@ cu suma pe careguvernul Chinei – cea mai puternic@economie emergent@ a lumii – aanun]at c@ o va investi în infrastructur@}i cheltuieli sociale pentru a limitaimpactul crizei globale asupraeconomiei proprii, foarte dependent@ deexporturile pe pie]ele unde acum scadeconsumul.Nemul]umiri }i frustr@ri sunt }i de oparte }i de cealalt@ a lumii. La summi-tul G20 de la Sao Paolo, din 8 – 9noiembrie trecut, }eful statului gazd@nu s-a sfiit s@ dezvolte o pledoarieenergic@ împotriva fondurilor deinvesti]ii str@ine care au afectat graveconomiile emergente, prin retragerearapid@ de pe bursele acestora, pentrua-}i acoperi pierderile din economiiledezvoltate. „Trebuie s@ schimb@m ro]iledin mers. În 60 sau 90 de zile avemnevoie de solu]iile pentru noi regle-ment@ri financiare” – a sunat avertis-mentul corului ]@rilor în curs de dez-

voltare. Iar aceast@ pozi]ie comun@ seexprim@ deja prin faptul c@ Brazilia,India, }i China au blocat urm@torul valde liberalizare a comer]ului mondial }i,mai mult, cerând SUA }i UEdesp@gubiri pentru actuala criz@ eco-nomic@ global@, care le-a stopatcre}terea social@.De cealalt@ parte, pre}edintele francezNicholas Sarkozy recunoa}te c@ „numai putem conduce economia secolu-lui 21 cu instrumentele economiei sec-olului 20”, dar pân@ una – alta,Comisia European@ nu poate oferisolu]iile radicale solicitate nici în 60,nici în 90 de zile. Ce a putut face ea,în regim de urgen]@ }i dup@ modelulFed, a fost s@ anun]e c@ cele 27 destate membre UE vor adopta un pro-gram de stimulare fiscal@ în valoare de200 de miliarde euro, reprezentând 1,5la sut@ din PIB – ul Uniunii. Potrivit aces-tui program de criz@, guvernele ]@rilormembre vor contribui cu 170 de mil-iarde de euro, în timp ce restul de 30de miliarde va proveni din bugetul UE.Este evident c@ guvernele celor maiputernice ]@ri ale lumii nu sunt capa-bile, în momentul de fa]@, s@ r@spund@crizei globale decât cu m@suri dirijiste}i pompieristice. Reuniunile precipitateG20 din capitala Braziliei }i, mai recent,de la Washington, nu au adoptat deciziiconcrete prin care s@ se lanseze refon-darea ordinii economice mondiale. Celmult, au subliniat câteva teze asuprac@rora se poate stabili un acord deprincipiu. Prima ar fi c@ statele trebuies@ reduc@ taxele sau s@ creasc@ chel-tuielile, pentru a tempera pe termenscurt efectele crizei. A doua ar constaîn acceptarea adev@rului c@ lumea arenevoie de noi politici economice }isociale, dup@ ce sistemul financiarinterna]ional s-a dovedit a fi ineficientîn prevenirea crizelor economice. Atreia aduce în discu]ie, din nou, recru -tarea marilor economii emergente (Ru -sia, China, India, Brazilia, Africa de Sud)în cabina de comand@ a FMI sau BM.La o criz@ de sistem, trebuie îns@adoptate m@suri radicale de restruc-turare a sistemului. Restul sunt simplepaliative. Pe acest fond s-au redeschisdezbaterile teoretice, ideologice legatede valabilitatea suveran@ a ideilorneoliberalismului sau fundamentalismu-lui de pia]@. Odat@ dovedite caren]ele }ivulnerabilitatea func]ion@rii economiilorde pia]@, se reabiliteaz@ virtu]ilecapitalis mului de stat }i ale programelorinterven]ioniste, dirijiste, de tipul celorproclamate cândva de economistul bri-tanic John Maynard Keynes. Comen tândaceste reorient@ri }i realit@]i, binecunos-cutul analist economic Daniel D@ia nu areun punct de vedere echilibrat.„UE }i SUA vor ie}i din criz@ cueconomii transformate, cu sectoarepublice mai mari, }i vor continua s@

fie, în mod fundamental, democra]iilibe rale – afirm@ Daniel D@ianu. Îns@criza financiar@ le-a sl@bit deja }i nu vaîmpiedica ascensiunea unor noi puteriglobale. Viitorul va fi marcat de com-peti]ia dintre democra]ia liberal@ }iforme autoritariste ale capitalismului(exemplificate în primul rând de China}i Rusia). În democra]iile liberale arputea fi nevoie ca m@suri economicede tipul celor aplicate pe timp de r@zbois@ fie reinstituite din când în când; într-adev@r, opera]iunile actuale de salvarea b@ncilor se înscriu în aceast@ cate-gorie de ac]iune”.Desigur, exist@ }i opinii opuse dirijis-mului keynesist, potrivit c@rora efectulnet al unor ample interven]ii guverna-mentale va consta în inhibarea capaci -t@]ii pie]ei de a realoca rapid }i eficientresursele spre acele sectoare undecre}terea poate fi sustenabil@, ducândprin urmare la prelungirea recesiunii. Fapt este c@ nimic nu e clar în refor-marea institu]iilor financiare inter-na]ionale }i a noii arhitecturi pentrutratarea problemelor globale. {i tot atâtde evident este c@ locul confrunt@rilorideologice sterile ar trebui luat dera]iune }i pragmatism în elaborarea depolitici economice.Pân@ atunci îns@, mi se pare interesants@ arunc@m o privire asupra }anselorde succes ale unui actor modest pescena marilor confrunt@ri mondiale:România zilelor noastre. Cum neprezent@m în ajunul celui mai greu, maiap@s@tor an de criz@?Temerile au atins cote maxime. To]ianali}tii sunt de acord c@ imposibili-tatea finan]@rii contului curent este celmai mare pericol pentru România, fa]@

de celelalte pericole poten]iale, care arfi reducerea cre}terii PIB, cre}terea}omajului, infla]ia galopant@ }istagnarea credit@rii. Ritmul cre}teriieconomice a încetinit vizibil în acestevremuri de criz@. Aceasta se datoreaz@„grip@rii” unor sectoare – cheie dineconomia româneasc@. Industria, cared@ produselor cea mai mare valoaread@ugat@, este domeniul unde se maireg@sesc doar 12 la sut@ din totalulcompaniilor române}ti, pierde pie]ele dedesfacere }i demobilizeaz@ în fa]a avân-tului nemaiîntâlnit al importurilor. Pesteo treime din firmele de construc]ii suntafectate grav de criza financiar@,România pierzând la acest capitol, încursul lunii septembrie pozi]ia de liderîn UE, pe care o de]inea de mai binede un an. Rapoartele agen]iilor inter-na]ionale de rating plaseaz@ România înclasa celor mai vulnerabile economii depia]@ emergente în fa]a unor noi }ocurice ar putea fi provocate de actualacriz@ financiar@ }i economic@. În sce-nariile cele mai pesimiste se estimeaz@c@, în 2009, România nu numai c@ vastagna, dar va înregistra o sc@dere aprodusului intern brut cu 0,3 la sut@.Iat@, spre exemplificare, o prognoz@purtând semn@tura Moody's: ”Deoarececlimatul s-a schimbat în r@u, economiava trebui s@ sufere o ajustare dificil@ cear putea dura 1 – 2 ani. Cre}tereaexporturilor va încetini, din cauzadeclinului din restul ]@rilor UE, iar crizaglobal@ de lichiditate va restric]ionafluxurile de capital spre România, afec-tând consumul }i investi]iile interne. Înprezent, ne a}tept@m pentru 2009 la orecesiune a economiei în România”.Concluzia logic@ este c@ viitorul se

arat@ complicat pentru România. Într-oasemenea conjunctur@ nu-}i mai aunicidecum locul optimismul obtuz }irisipa bugetar@. Pragmatismul decizio -nal, grija pentru fiecare leu cheltuit }iinducerea unei atitudini de chibzuin]@ }iausteritate acceptat@ ar trebui s@ fiedominante în comportamentul româ -nilor, fie c@ ne referim la bugetul fami -liei, fie la cel na]ional. Tonul se cere afi dat de clasa politic@. Oricare ar fiurm@torul Guvern, el trebuie s@ aib@capacitatea }i inteligen]a de a gestionacu fermitate efectele crizei globaleasupra României. S-a terminat cu po -pulismul electoral, un guvern respons-abil va trebui s@ se gândeasc@ inclusivla m@suri foarte restrictive pe parteafiscal – bugetar@ }i de venituri, la p@s -trarea sub control a deficitelor bugetare}i de cont curent.Vor fi viitorii no}tri guvernan]i capabilide o asemenea performan]@?Pân@ una alta, fiecare partid se laud@cu infailibilitatea propriului programanticriz@. S@ tragem de aici concluziac@ m@car de programe nu ducem lips@.Simptomatic îns@, ni se pare faptul c@nici în aceast@ privin]@ nu sc@p@m deideologiz@rile excesive. Pot exista oareplanuri de valoare na]ional@ liberale,social – democrate sau democrat – lib-erale? Pot exista solu]ii ideologice destânga sau de dreapta la crize econom-ice reale }i profunde?Sugestiv mi se pare un am@nunt carea trecut neobservat de opinia public@ înzarva provocat@ de campania electoral@.Programul anticriz@ al guvernuluiT@riceanu a fost aspru criticat de uniianali}ti economici cu carnete de partid.Explica]ia: un pachet interven]ionist învaloare de 10 miliarde de euro, laolalt@cu m@suri de reducere a impozitelor }imajorare a cheltuielilor bugetare ar fichipurile expresia tr@d@rii idealurilorlibe rale }i cantonarea în principiile diri-jismului statal.Chiar a}a s@ fie? {i dac@ ar fi a}a, arfi lucrul cel mai grav cu putin]@? Înce ne prive}te, credem c@ o asemeneapozi]ie este mai curând dovada uneiflexibilit@]i demne de toat@ aprecierea}i a capacit@]ii de adaptare la dilemelecomplexe ale vie]ii economice.Ar putea fi – de ce nu? – }i o suges -tie subtil@, cifrat@ c@tre solu]ia ges-tion@rii crizei de c@tre un guvern deuniune na]ional@, capabil s@ ias@ dincorsetul tiparelor ideologice. În fond,m@car în momente cruciale am puteadep@}i orgoliile politice }i evangheliiledoctrinare, unindu-ne în jurul interesu-lui na]ional. Vom avea în]elepciunea s@o facem?

Emil DAVID

Palatul Victoriei - sediul Guvernului

Banca Na]ional@ a Rom$niei

NOI CONFIGURA[II ECONOMICE VINERI 5 DECEMBRIE 20084

c my b c my b

c my b c my b

urmare din pagina 1Pu]inul whisky pus în vânzare pentrus@rb@tori a putut fi procurat numai lapre]ul de 8 lire sterline sticla... Doarcâteva automobile lunecau pe str@zilegoale, fantome fugitive ale unei na]iuniprivat@ de benzin@... Mai mult de dou@milioane de englezi erau în }omaj, iaranul care începea era al 8-lea în carebritanicii tr@iau sub un regim derestric]ii draconice. Toate bunurile deconsum, sau aproape toate, erau severra]ionalizate... Aceast@ capital@ trist@...era totu}i aceea a unei ]@riînving@toare”. Efortul de r@zboi fuseseîns@ imens }i trebuia strâns@ în con-tinuare cureaua, spre a permite, final-mente, revigorarea ]@rii. “Suntem o]ar@ s@rac@, afirma lordul economistKeynes, }i trebuie s@ înv@]@m s@ tr@imîn consecin]@”.

În fapt, ce exprimau acesteultime cuvinte? Printre altele, politicaprotec]ionist@ aplicat@ atunci de guver-nul Majest@]ii Sale. Au deschis largInsulele Britanice grani]ele lor, pentrua fi invadate de produse str@ine maiieftine }i - posibil - de o mai bun@calitate? Nici pe departe. Imperiul bri-tanic urm@rea s@-}i revin@ prin propri-ile for]e. Iar faptul c@ el s-a destr@matnu are leg@tur@ cu tema studiului nos-tru... A}adar, protec]ionismul. O staredefinit@ de câteva coordonate - pe unplan esen]ial, protejarea na]ional@ fa]@de str@in@tate, chiar în condi]ii aparentsau nu defavorabile, spre a putea“cre}te” }i aborda competi]ia economi -c@ cu ceva }anse de reu}it@. O staredesf@}urat@ într-o varietate deipostaze, mai mult sau mai pu]incorecte, mai mult sau mai pu]in abile,exclusive sau generoase, disimulatesau brutale, violente sau pa}nice, rafi-nate sau stupide... Protec]ionist@ eraatunci politica Marii Britanii dar pro-tec]ionist@ - brutal, primar, trecândgrani]a în perimetrul “re]etelor” dicta-toriale - fusese }i era drapat@ de lo -zinca – ce trist paradox -“inter-na]ionalismului” - politica RusieiSovietice, alias a Uniunii Sovietice. Totastfel fuseser@ imperialismul german}i japonez.

...Politica Angliei, în perioade încare }i-a construit industria a fost pro-tec]ionist@, dar dup@ ce }i-a format-oprin confruntarea acerb@ de interese aîntreprinz@torilor, aceast@ politic@ a

devenit liber schimbist@. Sesizând oasemenea metamorfoz@, ilustrul eco -nomist român de la sfâr}itul veaculuial XIX – lea, P.S. Aurelian, men]ionac@ promovarea atunci, la finele secolu-lui XIX, de c@tre România, a politiciiliberului schimb, sus]inut@ tot atuncide state dezvoltate industrial ce înperioada de “formare industrial@” fu -seser@ protec]ioniste, reprezint@ “celmai trist exemplu de stare în carepoate s@ ajung@ un popor când, f@r@s@ ]in@ seama de împrejur@rile în carese afl@, imiteaz@ orbe}te ceea ce facal]ii”. To]i corifeii gândirii economiceromâne}ti mai afirmau c@ pentru aavea o industrie fiecare na]iune trebuias@ înceap@ cu regimul protector “}itreptat, f@r@ precipita]iune }i f@r@zguduiri, s@ se apropie de regimul li -bert@]ii comerciale”.

Vesti]ii economi}ti, unul german,Friedrich List (1789-1846) }i altulamerican, H. Ch. Carey (1793-1879)sunt cei care confer@ rigurozitate }iprobitate protec]ionismului, abordândeconomia politic@, categoriile ei debaz@ - dezvoltare, liberalism, profit,salariu, rent@, armonie social@ etc. -nu ca un sistem abstract de legi }icategorii, ci din perspectiva“Sistemului na]ional de economiepolitic@”, fire}te, cu distinc]ii nete înraport cu ceea ce nume}te doar“economie na]ional@”. “Liberalismul”lui Adam Smith }i teoriei costurilorcomparative a lui David Ricardo li seopun astfel argumente pertinente, aptes@ sensibilizeze op]iunile politice ale

întreprinz@torilor cât }i statele, maiales acelea ce urm@reau s@ se dez-volte. Accep]ia de “sacrificiu necesar”dat@ protec]ionismului este îns@ mod-ificat@ radical de - poate - cel maicunoscut economist român pe planmondial, în perioada interbelic@ }i nunumai. Este vorba de celebrul MihaiManoilescu (1891-1950, Sighet), fiude institutori, str@lucit absolvent alPolitehnicii bucure}tene, intelectual demare erudi]ie, politician cu incontesta-bile calit@]i, dar }i cu unele recunos-cute sc@deri, cel mai de seam@ profe-sor de Economie Politic@ de laInstitutul Politehnic din Bucure}ti }icel care a dat culoare “confrunt@rii”ingineri-economi}ti, prin realaaser]iune “unul dintre cei mai marieconomi}ti români a fost inginer”.Acesta public@ în 1929, la Paris, înEditura Giard, o carte, “Théorie duprotectionnisme et de l’échange inter-national”, care “face epoc@” în gândi-rea economic@ a acestui veac. {i oface departe, pân@ în statele dinAmerica Latin@, precum Argentina, -ne-am convins la fa]a locului -Brazilia, Chile, ridicând considerabilcota de valoare a }colii române}ti deeconomie.

M. Manoilescu porne}te de lapremisa “comun@” c@ o industrie înformare nu poate rezista, cu for]e pro-prii, concuren]ei m@rfurilor industrialestr@ine, unele dintre ele mai bune, maiieftine. Aser]iunea este probat@ de unfapt istoric: în toate statele industria -lizate, din perioada interbelic@, }i într-

o m@sur@ deloc minor@, statul a spri-jinit crearea industriilor - deseori prinregimul de protec]ie vamal@. Cu car-acter temporar }i educativ, pârghiileprotec]ioniste erau relaxate când seconsidera c@ industria na]ional@ puteasus]ine concuren]a cu fabricatelestr@ine. De la acest punct mai departe,Mihail Manoilescu schimb@ îns@ regis -trul de cercetare, relevând pro-tec]ionismul nu ca un sacrificiu nece-sar, ci în postura unui avantaj eco-nomic. Introduce }i dezvolt@ astfelno]iunile de productivitate aferent@,respectiv de valoare medie anual@ aproduc]iei nou create de un muncitorîn diferite ramuri economice. Dinaceast@ perspectiv@, pe baza unor cal-cule acceptate ca riguroase, economis-tul român apreciaz@ c@ este ra]ional }iavantajos - nici pe departe nefiind unsacrificiu - s@ se protejeze într-o ]ar@orice ramur@ economic@ în care pro-ductivitatea muncii se afl@ peste mediana]ional@ de productivitate.

S-a considerat aceast@ teoriedrept cea mai consistent@ replic@ dat@doctrinei costurilor comparative elabo-rat@ de D. Ricardo, cât }i unor vari-ante evoluate ale acesteia. M.Manoilescu arat@ c@ teoria costurilorcomapartive omite s@ releve cu c$t@munc@ na]ional@ pl@te}te ]ara agricol@produsele industriale “ieftine” alestr@in@t@]ii. Au r@mas celebre cuvintelesale: “Ceea ce compar@m noi, atuncicând recomand@m industrializarea ]@rii,nu este cantitatea de munc@ pe careo cheltuiesc str@inii. Ceea ce ne inte-

seaz@ - }i ceea ce este într-adev@rconcludent când trebuie s@ ne deci-dem pentru sau împotriva industrial-iz@rii - este s@ compar@m cantitatea demunc@ româneasc@ pe care am chel-tuit-o pentru a realiza produsele indus-triale în ]ar@ cu cantitatea de munc@româneasc@ pe care ar trebui s-ocheltuim pentru a realiza produseleagricole cu care am fi nevoi]i s@pl@tim - în lipsa unei industrii - pro-dusele industriale ale str@in@t@]ii”.

În “contrapartid@”, al]i economi}tide marc@ ai lumii - Haberler sauHecksher, în aceea} direc]ie cu Ohlin}i Paul Samuelson (“teoria H.O.S.”),pornind de la teoria costurilor compa -rative relev@ c@ libera concuren]@reprezint@ condi]ia hot@râtoare pentrufunc]ionarea ra]ional@, cu finalitateoptim@, a economiei mondiale încadrul tradi]ional. Se relev@ ideeamobilit@]ii factorilor de produc]ie,modelul fiind a}ezat pe fundamentulteoriei marginaliste a pre]urilor,punând în avantaj agentul economicce produce calitativ mai bine }i maiieftin. Asemenea idei, pornind }i elede la calcule riguroase, reflectândsitua]ii reale, au accentuat manieranuan]at@ în care Fr. List interpretaprotec]ionismul: acesta “nu constituieun remediu universal care se poateaplica în toate ]@rile, În toate epocile}i la toate produsele, el este un pro-cedeu particular, care nu-}i arera]iunea de a fi decât în circumstan]eprecise }i în anumite condi]ii...”.Desigur c@ nu trebuie protejate munca}i produsele de proast@ calitate, c@ nutrebuie condamnat@, respectiv obligat@popula]ia de a le consuma, ci tocmaiîn cadrul protec]ionist trebuie stimu-lat@ munca de bun@ calitate, eficient@,factorul politic na]ional ac]ionând ast-fel - }i în mod deosebit pe plan extern- pentru deschiderea }i dezvoltarea înacest sens a pie]elor.

În acela}i sens - }i f@r@ s@ exclu-dem ac]iunile protec]ioniste caracteristiceînse}i statelor dezvoltate, cu o economiede pia]@ bine consolidat@, ini]iatoare alestructurilor europene integrate în struc-turile comunitare, cum sunt Fran]a,Marea Britanie, alte ]@ri europene,Statele Unite, Japonia etc., pledeaz@modificarea considerabil@ ast@zi acondi]iilor vie]ii economice. Se relev@benefic o serie de parametri ai inter-na]ionaliz@rii for]elor de produc]ie,func]ioneaz@ în mod salutar institu]iicomunitare europene, mondiale, ce con-centreaz@ profitabil în structurile loragen]i }i m@suri economice dena]ionalit@]i diverse. continuare ^n pag.5

Dan POPESCU

Cataclisme economice

1929 - }i popula]ia Londrei resimte efectele crizei

1929 - ^n centrul Londrei, criz@ de benzin@

VINERI 5 DECEMBRIE 2008 5

c my b c my b

c my b

NOI CONFIGURA[II ECONOMICE

c my b

care zguduie lumea (III)urmare din pag.4

Sunt deja desuete criteriile na]ionalerigide, dar sunt mult prea riscante }iprea “sentimentale”, practic ineficiente,acele criterii care nu ]in seama deinteresele na]ionale. În fapt, m@surileeconomice se pot decide }i realiza dindiverse unghiuri, constituindu-se argu-mente complexe, pe termen scurt, petermen lung, a c@ror luare în consi -derare poate preveni amendarea dez-volt@rii la diferite niveluri - al firmelor,dar }i na]ional - de lipsa unor calculeeconomice temeinice }i cuprinz@toare.Legile “eterne” î}i afl@ astfel un largcâmp de ac]iune. Dar, cum se relev@pe aceast@ baz@, pornind }i de la aceafatidic@ “Joie neagr@” ori de la “pre-lungirile” ei, crizele din 1972 – 1973,din Europa, mai ales, criza din stateleemergente din Asia de Sud – Est din1997, etc. perspectiva anilor 2020?

Perspectiva: “ierarhii mobile”

Este situa]ia economic@ de ast@zia lumii similar@ sau, dac@ nu, compa-rabil@, în câteva elemente de baz@, cusitua]ia economic@ a anilor 1928-1929,când se cristalizau factorii care auac]ionat atât de brusc }i violentdeclan}ând trista “joie neagr@” }iîntregul cortegiu de drame economice}i umane ce i-a urmat? Un r@spunstran}ant - da sau nu - cu siguran]@c@ ar reprezenta o eroare. Economiaprezint@ cazuistici complexe, nuan]ate,puternic individualizate, care implic@examin@ri profunde }i sensibile. Unr@spuns “a la Pitia”, celebra preoteas@a oracolului din Delfi, r@spuns enig-matic, sibilinic - din p@cate, des uti-lizat de factorii politici atunci când nu}tiu, vor s@ ascund@ ceva sau vor s@arate c@ sunt inteligen]i f@r@ ca de fapts@ fie - nu-}i are rostul în rândurilede fa]@, rânduri urm@rind o cercetareoriginal@, deschis@ }i riguroas@. Vomîncerca, deci, o schi]@ de r@spuns toc-mai în sensul acestor tr@s@turi...

...S@ admitem c@ înv@]area poatefi “de men]inere” sau “de }oc” -respectiv în criz@ }i c@utând tocmai înacest cadru solu]ii - sau poate fi“anticipativ@, participativ@” - exam-inând perspectiva nu în termeniiprezentului, ci în cei ai viitorului }ic@utând s@ previn@ constituirea }iac]iunea unor factori indezirabili.Suntem îns@ nevoi]i s@ spunem c@,din p@cate, prima manier@ de înv@]arepierde foarte greu terenul - fiind vala-bil@ }i alternativa c@ cea de-a doua nuîl câ}tig@ cu u}urin]@. O necesar@ }iposibil@ inversare a acestor ac]iuni ar

fi putut cu siguran]@ diminua rece-siunea economic@ mondial@ actual@...

Al@turi de alte motiva]ii, în modcert, un aspect al crizei actuale îlreprezint@ ac]iunile }i inten]iile de“realocare” a industriilor la scara mon-dial@. La sfâr}itul secolului XIX }iînceputul secolului XX, industrializarea“acoperea” în principal Europa }iAmerica de Nord. Între 1914 }i 1945,în vreme ce în Rusia au fost inaugu-rate noile metode ale “colectivismuluide stat”, o astfel de “acoperire” adevenit mai vizibil@ nu doar în Europamediteranean@, ci }i în Australia }iunele state din America Latin@. Dup@1950, industrializarea potrivit metode-lor “colectivismului de stat” a progre-sat în Europa de Est }i China iar ceapotrivit tipului capitalist de acumulareîn Europa de Sud }i America Latin@.La sfâr}itul decoloniz@rii, fie capitalist@fie colectivist@, noi zone industriale s-au format în Asia de Est }i de Sud-Est, împrejurul bazinului mediteranean}i în câteva state din Africa. Între1970-1997, ratele de cre}tere medieanual@ industrial@ au fost în mod par-ticular ridicate în aceste ]@ri (Coreeade Sud 17&, Indonezia 13&, “Chinana]ionalist@” 12&, Thailanda 10&,Hong-Kong 7& etc.). Fire}te c@asemenea rate de cre}tere ridicate tre-buie realist apreciate, având în vederebaza redus@ de pornire. Pe de alt@parte, aceste cre}teri au fost sensibilgenerate de implant@rile }i ac]iunilemarilor grupuri industriale occidentale}i japoneze. Diapazonul produc@torilor

cât }i al consumatorilor industriali s-al@rgit }i s-a nuan]at astfel în mod con-siderabil, relevând noi debu}ee, dar }ipunând sub semnul întreb@rii o anumerutin@ care a func]ionat zeci }i zeci deani.

Mai departe. În criza actual@, oanume rivalitate între state a avut }iare ponderea sa. Ea se reflect@ în:concuren]@ interna]ional@ mult accen-tuat@, pe m@sura satur@rii progresive apie]elor na]ionale; accentuarea expor-turilor }i investi]iilor în str@in@tate - înmare parte reciproc; refuzul, uneori, alfunc]iei de “leadership” absolut, pecare a asigurat-o SUA dup@ r@zboi,func]ie care, dup@ pr@bu}irea comu-nismului în Rusia }i Europa de Est, adobândit noi }i esen]iale afirm@ri;punerea sub semnul întreb@rii a sis-temului monetar interna]ional fondatpe dolar etc. Ierarhiile, de}i gravitândîn jurul pozi]iei de primat a StatelorUnite, sunt acum mult mai suple,multiforme, mobile... Apartenen]a lalocurile din fa]@ este mereu “în joc”.Fiecare din economiile dezvoltate, dac@vor s@ r@mân@ în grupa dominant@, nutrebuie s@ se lase distan]ate în interi-orul ansamblului iar, în anumitedomenii, trebuie chiar s@ decaleze alteeconomii. Agen]ii }i factorii economicidin fiecare “capitalism na]ional” sunt,deci, obliga]i s@ gireze: a) regresiuneaactivit@]ilor devenite nerentabile }inenecesare; b) men]inerea }i moder -nizarea poten]ialului agricol, care vareprezenta un element hot@râtor alraporturilor de for]e din urm@toarele

decenii; c) modernizarea }i adaptareafunc]ie de noi perspective (“regim decroazier@” în ]@rile dezvoltate }i pro-grese importante în statele în curs deindustrializare) ale industriilor din ge -nera]ia a doua, fie constructoare deechipamente industriale, fie de con-suma]ie; angajarea în bune condi]ii adezvolt@rii industriilor din a treia gen-era]ie; de altfel, acestea reprezint@ dejabaza modelului de acumulare în cursde formare.

În ochii claselor conduc@toaredin ]@rile economice puternice (“impe-rialiste”, le nume}te profesorul M.Beaud) condi]ia reu}itei o reprezint@restructurarea activit@]ilor productive,în scopul unei competitivit@]i supe-rioare. Ceea ce face necesar@închiderea de întreprinderi }i lichi-darea total@ sau par]ial@ - sau trans-latarea în economii din ordineasecund@ de importan]@ - a unor sec-toare productive. Faptul genereaz@presiuni asupra muncii - infla]ia }i}omajul pot constitui mijloace deac]iune - pentru a facilita întreprinde -rilor în cauz@, prin restructur@ri,redobândirea rentabilit@]ii pierdute.Deopotriv@, consecin]ele se reg@sescîn limitarea cre}terii salariilor, cât }i înpunerea în cauz@ a unor restrângeri însfera unor drepturi sociale: securitatesocial@, servicii publice etc. Desigurc@ astfel de obiective se reg@sesc, încalit@]i diferite }i p@strând propor]iile,în perimetrul tuturor economiilorlumii. În prezent, nu a produce estecel mai greu, ci a vinde profitabil ceea

ce se produce.Produc]ii sigure, ast@zi,

reprezint@: a) energiile noi (nuclear@,solar@, eolian@, maree etc.) }itehnologiile noi care permiteconomisirea energiei în produc]ie,transporturi, habitat etc.; b) tehnologi-ile noi de fabricare a materialelor,substan]elor }i elementelor (biochimie}i bioindustrie, noile sinteze etc.); c)aplica]iile electronicii (informatic@ }iteletransmisie, respectiv telematica }itehnotronica) etc. Electronica vaprovoca în continuare profundeschimb@ri în produc]ie, în organizareamuncii, în via]a cotidian@ }i modelelede consuma]ie. De st@pânirea ei vadepinde nivelul cercet@rii, eficacitateaîn general a produc]iei }i, deci, loculfiec@rei ]@ri în ierarhia interna]ional@.La un pol se pot (se vor) situa soci-et@]ile perfect integrate, mi}cându-secu u}urin]@ în universul programelor,claviaturilor, ecranelor, mijloacelorsintetice }i robo]ilor. La cel@lalt pol,societ@]ile care resping, sau respingrelativ aceast@ lume se marginalizeaz@implacabil, foarte periculos. Întreace}ti doi poli - o lume articulat@ cupolul dominant dar cu sistemetradi]ionale, deloc rele, de altfel, demobilizare a muncii: munc@ la domi-ciliu, artizanat }i exploata]ii indivi -duale, mici întreprinderi subcontrac-tante, munc@ interimar@, temporar@.

Sunt câteva restric]ii majore -pot fi privite }i ca relative - de caretrebuie ]inut seama în derularea unorasemenea scenarii. Prima restric]ieare în vedere cuvintele rostite de J.F.Kennedy în 1962: “Ajutorul externeste o metod@ prin care Statele Unitemen]in o pozi]ie de influen]@ }i con-trol asupra lumii întregi...” Esen]ialula fost astfel spus, subliniaz@ profe-sorul M. Beaud, referindu-se îns@ nunumai la SUA. “Ajutor economic }imilitar, alimentar, împrumuturi, dona -]ii, investi] industriale sau comerciale,prezen]e culturale }i militare sunt totatâtea leg@turi care se ]es, de multeori înt@rind dependen]a”. O “depen-den]@” privit@ îns@ nu negativ - de}ianumite pruden]e }i asigur@ri, liniispecifice, na]ionale }i protec]ionistesunt necesare, ci ca apartenen]@, caafiliere fireasc@ la un grup puternic. Adoua restric]ie prive}te imenseledecalaje economice }i de venituriexistente în lume }i care, în modul celmai riscant, pun sub semnul întreb@rii,mai mult decât alt@dat@, perspectiva“global@” a Terrei. În sfâr}it, a treiarestric]ie este cea demografic@, legat@de explozia în continuare a popula]ieiTerrei. (va urma)

Criza din anii '30 a atins }i popula]ia Germaniei

2008 - }i epoca modern@ na}te crize

POLITICI COMUNITARE VINERI 5 DECEMBRIE 20086

Adep]ii celeilalte viziuni, respectivEuro pa suprana]ional@, erau ferm con-vin}i de superioritatea construc ]iilorsuprana]ionale asupra cooper@rii inter-statale tradi]ionale. "Europa euro -penilor" este opus@ ^n acest mod"Europei atlantice", pentru faptul, c@singurul reper politic stabil era consid-erat statul na]ional, idee opus@ feder-aliz@rii atlantice. Pre}edintele francezexplica: "Europa integrat@, cum sespune, unde nu va exista politic@, vadepinde de cineva din spatele ei }icare va avea o politic@ a sa. Va existaun federator, dar unul care nu va fieuropean". Conventia Schengen (Olanda), din 14iunie 1985 }i aplicat@ dup@ 26 martie1995, a fost unul din pa}ii facu]i pen-tru realizarea "spa]iului f@r@ frontiereinterne", pentru eliminarea controalelorla frontierele intercomunita re. %n con-tinuare se subliniaz@ faptul c@,cet@]enia Uniunii nu ^nlocuie}te, cicompleteaz@ ceta]enia na]ional@. Opt, din statele U.E. accept@ dublaceta]enie: Portugalia, Irlanda, M.Brita nie,Olanda, Belgia, Fran]a, Italia }i Grecia.%n virtutea Tratatului de la Roma(CEE), statele semnatare re^nnoiescangajamentul de a urma calea realiz@riipie]ei comune, prin respectarea prin-cipiului liberei circula]ii a m@r furilor,serviciilor, persoanelor }i capitalurilor.Pentru facilitarea finaliz@rii dificiluluiproces, declan}at prin ridicarearestric]iilor de orice natur@, sunt con-venite reguli comune asupra con-curen]ei, fiscalit@]ii }i apropierii legisla-tive. Realizarea acestui obiectiv, a^nsemnat, ^n primul rând, armonizarea,recunoa}terea mutual@ a nor melortehnice }i apropierea fiscal@. Exist@^ns@ sectoare economice cu statutstrategic ^n unele state, precum gaz,electricitate, po}t@, telefon.%n 1 mai 1999 intra ^n vigoare Tratatulde la Amsterdam. În cadrul Tratatuluide la Amsterdam au fost introdusepatru mari domenii:1. Libertate, securitate }i justi]ieAceast@ sec]iune explic@ garan]iileincluse în domeniul protec]iei drep-turilor fundamentale, zona de liber@deplasare a persoanelor în interiorulUniunii }i noile reglement@ri privindregimul de vize, azil }i imigr@ri.Sec]iune se încheie cu titlul privindcooperarea în materie de criminalitate}i condi]iile de integrare în sistemulSchengen.2. Uniunea }i cet@]enii s@iSunt incluse aici }apte documente cestabilesc îmbun@t@tirile ce vor fi intro-duse de tratat în domenii ce privescdirect drepturile }i intereselecet@]enilor individuali (no]iunea de

cet@]ean european, strategii comunede combatere a }omajului, tratarea înmod egal a b@rba]ilor }i femeilor, sta-bilirea cadrului institu]ional, s@n@tatepublic@, protec]ia consumatorului,standardizarea legisla]iei).3. Politica extern@ eficient@ }i coerent@Con]ine îmbun@t@]irile aduse în scopulob]inerii unui rol mai important pepia]a interna]ional@ a Uniunii Europe ne.Sec]iunea economic@ elucideaz@ aspec-tele practice ale extinderii politicii comer-ciale comune, menit@ s@ includ@ acor-duri interna]ionale }i drepturile asuprapropriet@tii intelectuale.4. Probleme institu]ionaleSec]iunea concluzioneaz@ }i explic@formele institu]ionale lansate deTratatul de la Amsterdam, în scopulextinderii Uniunii Europene: scopul }imodul de operare a procedurii co-decizionale, în vederea înt@ririi roluluiParlamentului European; extindereavotului majoritar calificat în Consiliu;structura }i modul de func]ionare aComisiei Europene; rolul Cur]ii deJusti]ie; rolul mai important acordatCur]ii Auditorului, ComitetuluiEconomic }i Social }i ComitetuluiRegiunilor; mai mare implicare a par-lamentelor na]ionale în activit@]ileUniunii Europene }i o mai bun@ infor-mare a acestora cu problemele comu-nitare; consolidarea principiului sub-sidiarit@]ii; strânsa cooperare între]@rile membre.%n perioada 7-11 decembrie 2000 areloc reuniunea Consiliului European dela Nisa (Fran]a). Acesta este ^nfavoarea acceler@rii negocierilor deaderare cu statele candidate }i apreci-az@ pozitiv efortul acestora de a^ndeplini condi]iile pentru adoptarea }iaplicarea acquis-ului. Consiliul a luat,de asemenea, ^n discu]ie politica desecuritate }i ap@rare european@, aaprobat agenda social@ european@, atrecut ^n revist@ procesul de cercetareeuropean, coordonarea politicilor eco-nomice, siguran]a }i s@n@tatea con-sumatorului, siguran]a maritim@, pro-tec]ia mediului, servicii de interes ge -neral, liberatate, securitate }i justi]ie,cultur@, regiuni ^ndep@rtate }i rela]iiexterne. Conferin]a Interguvernamental@s-a ^ncheiat cu un acord politic privindTratatul de la Nisa;La summitul de la Nisa, din 7-11decembrie 2000, Statele Membre auadoptat o noua formul@ institu]ional@ aUniunii Europene. Tratatul de la Nisareprezint@ o premis@ necesar@ a pro-cesului de extindere, ^ntruc$t con]ineprevederi referitoare la echilibrul pu -terii }i procesul decizional ^n cadrulUniunii, ^n contextul unei structuri cu27 de State Membre ; La 26 febru-arie 2001, tratatul a fost adoptat de

catre guvernele Statelor Membre.Tratatul va intra ^n vigoare dupa rati-ficarea sa de c@tre toate parlamentelena]ionale ;La 1 ianuarie 2002, intra, ^n circula]iemonedele }i bancnotele Euro, ^n cele12 state participante la zona euro:Austria, Belgia, Finlanda, Fran]a, Ger -mania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxem -burg, Olanda, Portugalia }i Spania;Moneda unic@ a favorizat extinderea }ifuzionarea pie]elor financiare. Acesteavor deveni mai lichide, adic@ se vaopera pe termen scurt sau la vedere}i va sc@dea mult sau de tot pondereaopera]iunilor la termen. Prin urmare,nu va mai fi nevoie de acoperire împo-triva riscului. Prin utilizarea monedeiunice în tranzac]iile comerciale, sea}}teapt@ }i o sc@dere a rolului dolaru-lui american (USD), care ast@zi estefolosit frecvent în comer]ul interna]ional.Emisiunea }i gestionarea monedeiunice s-au încredin]at B@ncii CentraleEuropene. Aceast@ institu]ie realizeaz@emisiunea monetar@ }i politic@ mone-tar@. 2003: Pe 16 aprilie, zece statesemneaz@ Tratatul de Aderare: Cipru,Estonia, Letonia, Lituania, Malta,Polonia, Republica Cehia, Slovacia,Slovenia }i Ungaria ;2003: Consiliul European de la Salo -nic, din 19-20 iunie, adopta proiectulnoii Constitu]ii Europene. 2004, 1 mai: Ziua Extinderii. 10 ]@riader@ la Uniunea European@ (Cipru,Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polo nia,Cehia, Slovacia, Slovenia }i Ungaria) ;- 2005 -13 aprilie, Parlamentul Euro -pean a dat und@ verde ader@rii Ro ma -niei }i Bulgariei la Uniunea European@. U.E. instituit@ prin Tratatul de laMaastricht, completat cu Tratatul de laAmsterdam, are stabilit, printre altele,}i obiectivul afirm@rii sale pe scenainterna]ional@, ^n special prin punerea^n practic@ a unei politici externe }i desecuritate comun@, incluzând definirea^n timp a unei politici de ap@rare, carear putea conduce, la momentul potri -vit, la o ap@rare comun@. Conformaceluia}i tratat, politica extern@ }i desecuritate comun@ (P.E.S.C.) constitu-ie unul din pilonii U.E., al@turi deComunitatea European@ }i AfacerileInterne }i de Justi]ie. Respingerea categoric@ a Constitu]ieiEuropene }i dezacordul bugetar penibildintre pre}edintele francez JacquesChirac }i premierul britanic Tony Blairla summit-ul din iunie 2005, au arun-cat UE ̂ntr-o criz@ de identitate. Umilite}i debusolate, autorit@]ile „centrale“ dela Bruxelles au intrat ^n panic@.

Printre alte semnale de protest, rezul-tatele referendumurilor din cele dou@]@ri fondatoare ale UE au demonstratresentimentele profunde ale cet@]enilorvest-europeni fa]@ de extindereaComunit@]ii spre Estul „s@rac“ al con-tinentului. Astfel, politicienii europeniau fost for]a]i s@ ia ^n calcul o sistaretemporar@ sau permanent@ a extinderiicomunitare. Cu 25 de ]@ri membre,UE nu mai poate func]iona satisfac@torf@r@ reforme procedurale }i legale. %ncadrul conven]iilor actuale, institu]iilecentrale de la Bruxelles nu au suficient@autoritate ca s@ dirijeze o comunitatecu 25 de state, ^n care fiecare partici-pant are drept de veto. F@r@ reformecare sa-i ^mputerniceasc@ pe „guver-nan]ii“ comunitari, UE risc@ s@ r@m$n@un fel de pia]@ comun@ cu statut legalredus }i cu autoritate politic@ derizorie.Varianta de „Europ@ a na]iunilor“, cu ostructur@ fragmentat@, cu obliga]iicomunitare minime }i cu o asocierepolitic@ limitat@, este mult mai pu]intentant@ at$t pentru est-europenii dinUE, c$t }i pentru ]@rile care aspir@ s@devin@ membre ^n viitor.O ^ncercare de a st@vili extinderea

comunit@]ii sau de a degrada obiec-tivul de uniune politic@ ar avea con-secin]e grave pentru rela]iile UE cuvecinii din Est. Oric$t ar ^ncerca, UEnu poate justifica sistarea admiterii denoi membri europeni care, f@c$ndreformele necesare, vor satisface cri-teriile de aderare. %n lipsa perspec-tivelor de integrare, promisiunile deacces progresiv la pia]a comun@ }i deajutorare financiar@ nu sunt suficienteca s@ motiveze guvernele respective s@fac@ reformele necesare pentru con-solidarea democra]iei, pentru creareaeconomiei de pia]@ }i pentrurespectarea statului de drept. Rela]iileUE cu ]@rile mari din Est sunt extremde importante pentru stabilitatearegional@. Interac]iunile comunit@]iieuropene cu Turcia, Ucraina }i Rusiavor determina evolu]ia politic@ dinEstul continentului spre cooperare }iasociere cu structurile de securitateeuro-atlantice sau spre instabilitate }irealinieri ^n tabere antagoniste. Problematica integr@rii UE este atîtuna colectiv@, c$t }i una individual@.Statele candidate la integrare suntdiferite din punct de vedere al deter-min@rilor lor obiective }i din punct devedere al structurii economice }ipolitice. Este pu]in probabil c@ ostrategie bazat@ pe un model unic vaintensifica aderarea la Uniune a tutur-or doritorilor. Totu}i, nou veni]ii nu

trebuie privi]i doar ca un posibil bal-ast capabil s@ diminueze performantaUniunii, ci ei vor da noii Europe uniteun plus de soliditate, aduc$nd cu eiavantajele unei pie]e sporite, dar }i aleunei stabilit@]i, ce altfel ar fi mai multdec$t improbabil@ }i care poate fi peun termen lung chiar mai costisitoaredecît costurile integr@rii ce vor fisuportate de vechii membri. În planul ader@rii, sunt domenii în careRomânia înregistreaz@ importanter@mâneri în urm@, ele fiind acelea încare exist@ deficiente în preluareaacquis-ului comunitar (circula]ia pro-duselor industriale, serviciile, mediulînconjur@tor, dreptul societ@]ilor, teleco-munica]iile }i societatea informa]ional@).În schimb, la capitolele liberei circu-la]ii a capitalurilor, politicii de con-curen]@, impozit@rii, energiei }i a anu-mitor produse industriale s-au înregis-trat succese. %n Parlamentul European,unde a fost transferat@ o parte din„puterea executiv@” a Comisiei Euro -pene pe tema ader@rii Rom$niei }iBulgariei, opiniile }i voturile sunt ̂mp@r -]ite. Ecologi}tii cer rezolvarea proble-mei Ro}iei Montane, conservatorii ̂ ntrea-b@ unde sunt marii corup]i, sociali}tiisunt sup@ra]i c@ fra]ii lor P.S.D.-i}ti numai sunt la putere, popularii nu ^nte-leg cum a disp@rut partidul mareluiCoposu. Cu toate acestea, c$nd avenit vorba de vot, Rom$nia a luatp$n@ acum nota de trecere, semn c@aderarea a fost deja bifat@. Amintind de Ro}ia Montan@, nu putems@ nu ne punem problema “necesit@]iiinterven]iei statului” ^n “rezolvarea “ ei.Astfel, ]in$nd cont de “ noile curente,concepte” ale “noilor economi}ti”carese manifest@ ̂ n spa]iul economic euro-pean }i anume: “interven]iile statuluisunt contraproductive }i risipitoare deresurse”, “inamicul declarat deschis }isubteran trebuie s@ fie statul” pe de-o parte, }i de politic@ prohibitiv@ aunor mari puteri economice, ^n dome-niul importurilor de la ter]i (pentruanumite produse ex: automobile, o]el),}i mai de cur$nd interven]ia puternic@a statelor (chiar o “na]ionali zare”)pentru salvarea b@n cilor afectate decriza financiar@, ne ^ntreb@m :“oarechiar ne g$ndim }i la noi? Oare de cesuntem “at$t de labili cu intereselenemijlocite ale statului nostru”? Din“nerezolvarea “ ^nc@ a acestei pro -bleme, rezult@, deci, nevoia de o“c$nt@rire” responsabil@ ^ntre interese-le “na]ionale de profit, intre individual}i social pe termen lung, }i intereseleeuropene” ^n domeniu.

C$teva coordonate ale procesului de integrare }i globalizare (II)- realiz@ri, restric]ii si perspective -

masterand Claudia I. CURSEU

INTEGRARE GLOBALIZAREVINERI 5 DECEMBRIE 2008 7

urmare din pag.1Media de cre}tere pe ace}ti zece ani1999 - 2008 a „vechilor” state euro-pene – Europa 15 – este de 2,2, subjum@tatea cre}terii Europei „noi”.Aceste medii de cre}tere nu curpind}i factorii infuen]@rii reciproce. În modevident, ritmul de cre}tere estic a fostdeterminat de investi]iile vestice iarefectul agregat al acestei cre}teriputernice s-a f@cut la rândul s@usim]it în vest. O situa]ie de câ}tigdublu dar cum se poate perpetua }ipentru perioada când }i estul }i ves-tul î}i vor reduce ratele de cre}tere bachiar vor intra pe cre}tere negativ@?Europa 15 va intra în recesiune înce-pând cu 2009, cel pu]in trei ]@ri esti-ce vor înregistra la rândul lor cre}terenegativ@ iar celelate î}i vor înjum@t@]icel pu]in mediile de cre}tere conformdatelor Eurostat. Tema convergen]ei,adic@ ipoteza ajungerii din urm@ a]@rilor vest europene de cele est euro-pene se bazeaz@ pe teoria nivelului deechilibru din perspectiva modelelorneoclasice de cre}tere economic@.Dac@ în primii ani ai tranzi]iei spre oeconomie de pia]@, aceast@ teorie nuputea fi aplicat@ (începutul anilor 90nici m@car nu a fost caracterizat de ocre}tere economic@) odat@ cu califica-rea drept economii de pia]@ – con-form evalu@rilor Comisiei Europene -procesul de convergen]@ se poateconsidera c@ a început prin activareafactorilor de cre}tere neoclasici ( con-sum privat, economisire, infuzii de

capital str@in, investi]ii). De altfel, suntautori care consider@ c@ se poatevorbi de convergen]@ abia dup@ ce]@rile respective ating o „mas@ critic@”a veniturilor pe cap de locuitor ceeace le calific@ pentru acest proces. Deasemenea, dimensiunea institu]ional@este esen]ial@, dar tocmai acest califi-cativ european de „economie depia]@” face ca s@ existe cel pu]in obaza minimal@ de clarificare insti-tu]ional@. Reglajul }i perfoman]a insi-tut]ional@ pentru procesul de conver-gen]@ sunt dou@ elemente fundamen-tale ale reu}itei }i poate întreagadiscu]ie ar trebui s@ porneasc@ deaici. Ratele de cre}tere ale deceniului 1999– 2008 s-au înscris în prognozelecare vizau un proces recuperatorreu}it, cu medii de cre}tere de peste3-4 la sut@ peste cele ale UE 15. Lanivelul PIB pe locuitor, criteriu carestabile}te gradul de recuperare aldecalajelor diferen]ele se men]in ridi-cate iar uniformitatea cre}terii zonalese sparge într-o diversitate a vitezelorde recuperare. De altfel, nivelul de lacare s-a plecat în acest proces derecuperare a fost unul foarte diferit.Dac@ în 1999, diferen]ele fa]@ de UE27 erau între 26 în Romania (rapor-tat la o baz@ reper de 100) }iSlovenia 80,6 fa]@ de acee}i baz@reper recuperarea a ajuns la 39,4Bulgaria }i 91,3 Slovenia cu viteze derecuperare curpinse între 25,3 punctede reper Estonia }i 6,9 Polonia. Oanaliz@ a acestor viteze de recuperarearat@ un grup de ]@ri cu ritm superior

de peste 20 de puncte de reper recu-perate fa]@ de UE27 în zece ani (sta-tele baltice }i Slovacia), România cuun ritm intermediar (16,7) }i Cehia ,Slovenia }i Bulgaria cu o vitez@ de 2cifre }i Polonia }i Ungaria, cu ritmurimai mici (6,9 respectiv 9) . PIB pelocuitor evaluat ca putere decump@rare r@mâne îns@ întins pe valorimari }i foarte diferite de la 40 dinreperul de UE27 de 100 la 90 ceea ced@ pu]in@ unitate statistic@ zonei, odiferen]@ care vine mai ales din nive-lul de plecare }i nu din ritmul de recu-perare. Înc@ o dat@ se dovede}te c@ obaz@ bun@ de plecare presupune unritm de convergen]@ bun }i foarte bun,

pe când state cu baze de plecare infe-rioare au avut nevoie de perioade mailungi pentru a „tura motoarele” înaintede startul propriu zis.Estim@rile pe 2009 arat@ din nou foar-te diversificat. Vor exista se pare frânebru}te dar }i deceler@ri line care vorpermite p@strarea vitezei de recuperarerezonabile fa]@ de decalajele din Vest.[@rile balitice sunt deja în plin procesde frânare iar anul viitor risc@ o ateri-zare dur@ }i pericuoas@. Ungaria nu areu}it în ultimii ani o accelerare puter-nic@ dar pornind de la acest ritm redus}i frânarea este puternic@. Sloveniapare s@ fi ie}it din perioada marilorfluctua]ii }i se aproprie mai mult de

tipologiile vest europene. Cel mai bineplasat@ în acest scenariu pare a fiSlovacia, cu prognoze de cre}tereacceptate dar }i în acest caz cum dealtfel }i în cazurile Poloniei, României,Cehiei }i Bulgariei orice evolu]ie esteposibil@ iar impredictibilitatea este ridi-cat@. România a primit prognoze decre}tere între – 0,3 (cf. Agen]iaMoodys) }i 6& (Comisia Na]ional@ dePrognoz@) ceea ce confirm@ impredic-tilitatea }i riscul ca procesul de con-vergen]@ s@ se opreasc@ în cursul anu-lui 2009, o variant@ pe care România}i celelalte state estice nu }i-o pot per-mite.

Dan SUCIUSfâr}itul convergen]ei între Est }i Vest

Idealul construirii unei Europe unitea fost, cu o intensitate }i amploare vari-abile, prezent ^n con}tiin]a multoreuropeni. Sigur, idea este veche. Istoriciiideii europene au evocat proiectele pre-cursorilor dar toate acestea au r@mas ^nstadiu teoretic, oamenii politici nu le-auputut da consisten]@. Singurele realiz@riiau fost dictate cu sabia, prin ambi]ii per-sonale }i prin voin]@ de hegemonie, princonstr$ngere.

Au existat coali]ii, sisteme dealian]@, dar toate acestea nu erau dec$tcombina]ii diplomatice, combina]ii mi -litare. Nu se caut@ egalitatea ^ntre p@r]i,reciprocitate ^n schimburi, ci subor-donarea unora fa]@ de al]ii. Conjucturileistorice nefavorabile au ^mpiedicat proce-sul de unificare, au dilatat sau contractatmarginile Europei.

A trebuit s@ se ^ncheie cel de aldoilea r@zboi mondial, pentru ca ideea s@prind@ contur, s@ prind@ for]@. Europa erarupt@ ^n dou@, cu regimuri politice,sociale si economice diferite }i, cur$nd,antagoniste. %ncepuse ,,r@zboiul rece’’.

Factori favorizan]i au existat. Teamade pericolul sovietic a fost unul dintreace}tia. Un al doilea factor a fost ^ncura-jarea venit@ din partea Statelor Unite aleAmericii, ]ar@ interesat@ ^n existen]a uneiEurope din care trebuiau eliminate haosul}i s@r@cia, ̂n condi]iile unei produc]ii agri-cole }i industriale mult sc@zute, f@r@schimburi comerciale, f@r@ rezerve finan-ciare, cu o infrastructur@ de transportdeteriorat@ sau distrus@, cu ora}e ruinate.

Planul Marshall a determinatEuropa s@ se regrupeze: diploma]ia ame -rican@ a legat acordarea creditelor deunificarea Europei. A fost creat@ ^n 1948,Organiza]ia European@ de CooperareEconomic@, ^n scopul gestion@rii cred-itelor Marshall.

Numai prezen]a simultan@ a acestordoi factori a putut duce la crearea de

institu]ii comune, a putut duce la ocomunitate de drept public interna]ional,la constituirea unei comunit@]i economice}i la posibilitatea din ce ^n ce maiprezent@ a unei uniuni politice.

Istoria Europei se ^nscrie pe noicoordonate. %n cur$nd, ̂n anii ce vor veni,Europa va vorbi cu o singur@ voce ̂n ter-meni de libertate, democra]ie, de respectal drepturilor }i libert@]ilor fundamentaleale omului.Europa de ast@zi, Europa tratatelor de laParis, Roma }i Bruxelles, Europa actuluiunic, a tratatului de la Maastriht, }i de laNisa, Europa de m$ine nu ar fi putut ficonceput@, f@r@ ^ntelegerea eforturilordepuse de-a lungul veacurilor de cei care,^ntrun fel sau altul, au anticipat-o.

La ^nceput erau izola]i, profes$ndceea ce p@reau a fi concep]ii utopice; priv-ite ^ns@ ^n continuitatea lor istoric@ }i ^nrealitatea zilelor noastre, ele s-au doveditcoerente sub aspectul lor axiologic.

Construirea Europei unite a fost }ieste dorin]a popoarelor sale de a crea uncontinent ̂n care r@zboaiele, dezordinea }is@r@cia s@ fie izgonite o dat@ pentru tot-deauna, iar ,,b@tr$nului continent” s@ i seredea stralucirea la care are dreptul.

O istorie lung@ }i grea a ap@satpopoarele Europei. Intolerante }i ambi]iipe plan na]ional, presiuni venite din afar@,defecte de omogenitate ^n origine, obi-ceiuri }i tradi]ii, ^n comportament social,inegalitatea resurselor }i dezvolt@rii social-economice, rivalit@]i politice, conflicte deinterese, sunt cauzele principale, suntmarile dificult@]i care au stat ^n caleadori]ei unit@]i.

Ce form@ va avea Europa, pentru aschimba raporturile de for]a ^n raporturide drept, care va fi organizarea puterilorcapabile s@ guverneze asemeneaschimb@ri }i cum vor fi ele distribuite?

Trebuie g@sit@ forma unor asocieride state, ^n care unitatea }i exclusivi-tatea marilor decizii politice s@ fie luatela v$rf, ^n care voin]a comun@ expri-

mat@ ^n norme juridice s@ fie aplicat@}i executat@ de o putere central@ ^ninteres general, ^n care o pluralitate destate independente s@ cedeze o partedin suveranitatea lor, ^n favoarea uneiasemenea puteri capabil@ s@ poat@garanta unitatea politic@ }i economic@ astatelor asociate ^n care ne^n]elegeriledintre state s@ fie aduse spre rezolvare^n fa]a unei instante recunoscut@ pen-tru obiectivitate ei.

Transferul c$torva competentestatale ^n favoarea unor organe centraleare ca scop interesul comun cum ar fi^n domeniul economic de pild@, eli mi -narea obstacolelor vamale }i fiscale,creerea unei pie]e commune, coor-donarea politicilor economice, bancare }imonetare, }i altele.

Europa unit@ }i-a pus la punct unmecanism care s@ regleze diferitelene^ntelegeri ivite ^ntre state; ea are puterede control }i de rezolvare a unor intereseuneori divergen]e, dintre acestea. Europa

unit@ nu se bazeaz@ pe principiul intangi-bilit@]ii suveranit@]ii statelor }i nu excludepopula]iile de la luarea deciziilor referi-toare la raporturile dintre state.

Tratatul de la Maastriht, Tratatulasupra Uniunii Europene a tran}at, ^nzilele noastre, problema. Uniunea nu estenici o federa]ie }i nu este nici o confed-era]ie. Dac@ cele trei Comunit@]i,Comunitatea European@ a C@rbunelui }iO]elului, Comunitatea Economic@European@-transformat@ prin Tratat ^nComunitatea European@- }i ComunitateaEuropean@ a Energiei Atomice, au per-sonalitate juridic@, Uniunea European@ nuo are. Uniunea European@ nu este nici oorganiza]ie interna]ional@. Ea regrupeaz@numai cele trei comunit@]i, precum }ipolitica extern@ }i de securitate comun@}i cooperare ^n materie de justi]ie }i deafaceri interne; sunt, de altfel, cei treipiloni ai uniunii.

Chiar titlul official atribuit prin tratatprecizeaz@: ,,Tratatul asupra UniuniiEuropene” }i nu ,,Tratatul Uniunii”.

Direc]ia spre care se indreapt@ inte-

grarea european@ este, f@r@ ^ndoial@, denatura federal@. Ostilitatea unor state fa]@de aceast@ no]iune a f@cut ca, cel pu]in^n documentele comunit@]ilor, s@ fie evi-tat@ }i s@ fie inlocuit@ cu sintagma ,,ouniune c$t mai str$ns@ ^ntre popoareleEuropei”.

Europa unit@ este sortit@ a ceea ceMontesquieu a spus ,,o societate a soci-et@]ilor”.

Na}terea }i formarea Comunit@]iiEuropene, arhitectura institu]ional@, sis-temul de drept ce guverneaz@ rela]iilecomunitare, politicile practicate, toateacestea constituie subiecte de preocup@ripentru cei interesa]i.

Ideea unor apropieri intereu-ropene poate fi coborit@, dup@ datelepe care istoria le-a re]inut, p$n@ ^nantichitatea elen@.

Un prim exemplu de orgnizarepolitic@ apare ^n lumea vechii Elade, c$ndstatele-cet@]i grece}ti au format o uniunecu caracter militar pentru a-}i uni for]ele^n fa]a pericolului extern, ^n spe]@ pentrua rezista atacurilor persane. va urma

Evolu]ii ^n timp }i spa]iu ale integr@rii europene (I)masterand Mihai GOGONEA

Integrarea economic@ european@

Maastricht - Olanda

DEZVOLTARE VINERI 5 DECEMBRIE 20088

c my b c my b

c my b c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Sibiul se g@te}te pentru s@rb@torile de Cr@ciun

Observ@m cum o criz@, de oricenatur@, dar mai ales economico-financiar@, declan}at@ în interiorulunui sistem economic cu greutate lanivel mondial, poate atrage }i deter-mina efecte similare pe pie]ele altorstate cu care între]ine rela]ii deschimb. Acesta este unul dintreaspectele globaliz@rii. Investi]iile seretrag, monedele se devalorizeaz@,via]a social@ intr@ în colaps (}omaj }isc@derea nivelului de trai). Al Doilea R@zboi Mondial, declan}atîn 1939, prin atacul Germanieiasupra Poloniei, s-a extins în Asia,Africa, Insulele din Pacific, cupierderi umane }i materiale greu deimaginat. Înving@torii }i învin}ii tre-buia s@-}i reconstruiasc@ ruinele.Cele mai puternice economic s-audovedit, în final, SUA }i URSS. Dealtfel, Statele Unite au r@mas, pentruo lung@ perioad@ de timp, asuleconomiei mondiale. Dolarul era put-ernic, produc]ia industrial@ a sporit,bazându-se pe necesitatea asigur@riiproduselor alimentare pentru o mareparte a omenirii. SUA pot lua acumini]iativa reorganiz@rii sistemului eco-nomic }i financiar mondial. Se puneaccent pe marile întreprinderi care,prin masa capitalurilor, pot influen]adecisiv investi]iile, produc]ia, schim-burile, chiar }i deciziile politice lanivel interna]ional. Începând cu anii’50, apar }i se dezvolt@ societ@]ilemultina]ionale. Comer]ul interna]ionala fost reluat, de}i Europa a fostrupt@ }i împ@r]it@ în dou@ sfere deinfluen]@: sistemul capitalist }i celcomunist, divizare care produceaefecte }i asupra sistemului econom-ic mondial. [@rile aflate sub tutelaURSS au fost nevoite s@ refuze aju-

torul economic american – PlanulMarshall - de care s-au bucuratstatele din Vestul Europei.Capitalurile americane au permisstatelor care au acceptat pla nul s@-}irefac@ uzinele. Marile firmeamericane export@ capital }i î}i crea -z@ filiale în str@in@tate, unde mâna delucru este mai ieftin@. Nevoile econo -miei fac din SUA cel mai mare im -por tator de materii prime din lume;de aceea, pia]a american@ este ceacare fixeaz@ pre]urile. Tot acum, SUA au acordat o aten]iedeosebit@ cercet@rii }tiin]ifice. Astfels-a produs revolu]ia în informatic@.Aceasta a permis circula]ia infor-ma]iei într-un ritm record. Procesuls-a extins ulterior la scar@ mondial@. Treptat, capitalismul acumuleaz@ mij -loace de produc]ie prin investire.Diversificarea produc]iilor a condusla constituirea de conglomerate (mariîntreprinderi) în domeniile: construc]iide locuin]e, asigur@ri, industria ali-mentar@, industria constructoare dema}ini etc. Interna]ionalizarea tot maiaccentuat@ a activit@]ilor caracte -rizeaz@ societ@]ile multina]ionale caredispun de unit@]i de produc]ie înnumeroase ]@ri. Ele controleaz@ o

parte însemnat@ din comer]ul mondi-al. Fluxul mondial al investi]iilor înlume a cunoscut un avânt remarca-bil. Dezvoltarea întreprinderilor }i ab@ncilor multina]ionale care intervinpe pia]a de capital, înmul]irea marilorfirme interna]ionale, cu penetrare învarii zone geografice, sunt semneconcrete ale globaliz@rii.De-a lungul istoriei, omenirea acunoscut perioade de boom econo -mic, urmate de recesiuni la scar@mondial@. Toate evenimentele legatede progres economic, precum }i celede criz@ s-au f@cut sim]ite pretutin-deni, acolo unde func]ioneaz@ rela]iileinterna]ionale de pia]@. Dup@ evenimentele din 1989, care audus la c@derea comunismului, ]@rileaflate pân@ atunci sub control sovi-etic au demarat procesul de trecerela economia de pia]@; procesanevoios }i cu multe sacrificii. Înc@,reminiscen]ele comuniste se facsim]ite. Aceste ]@ri: Germania de Est,Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Româ -nia, Bulgaria au demarat lucr@rile lorde reconstruc]ie }i aliniere la stan-dardele europene. Investitori str@ini aup@truns pe pie]ele acestor state, inte-grând în acest fel noile economii în sis-

temul mondial al economiei de pia]@.Concluzion@m c@ procesul de mondi-alizare, de globalizare, leag@ inde-structibil toate statele lumii, prininterdependen]ele economice, sociale}i culturale pe care le creaz@. De-alungul istoriei omenirii, comer]ulinterna]ional a fost un puternic fac-tor de dezvoltare economic@, tot maimulte na]iuni atingând niveluri înaltede prosperitate, datorit@ perfor-man]elor din acest domeniu. Seafirm@ c@ deceniul 8 al secolului XXa condus omenirea spre o nou@ er@.Acest proces a fost declan}at de oserie de evenimente care au avut locîn economia mondial@, în anii 1970:pr@bu}irea sistemului monetar inter-na]ional bazat pe etalonul aur-devize,trecerea la fluctuarea generalizat@ acursurilor de schimb, expansiuneaeuropie]elor, cele dou@ }ocuri petro -liere }.a., fiind sus]inut, în ultimeledecenii, de o extraordinar@ dezvoltarea transporturilor interna]ionale, acomunica]iilor, a tehnologiilor privindstocarea, prelucrarea }i transmitereainforma]iei (IT). Acestea toate auavut implica]ii majore pentru eco -nomiile na]ionale, iar la nivel globalau dat na}tere unor muta]ii profunde.Cea mai împortant@ din perspectiva

configura]iei viitoare a rela]iilor inter-na]ionale a fost crearea condi]iilorpentru mi}carea liber@ a capitalurilorpeste frontiere. Atitudinea favorabil@adoptat@ de statele na]ionale a per-mis liberalizarea comer]ului }i a inves-ti]iilor prin infuzarea de capitaluridincolo de grani]e. Migrând, dinspre state puternic dez-voltate, spre zone mai pu]in dez-voltate sau în tranzi]ie, capitalul con-stituie o veritabil@ surs@ debun@stare economic@, antrenând înaceast@ inter dependen]@ a rela]iilorinterna]ionale pe care le creaz@, omultitudine de efecte la scar@ mon-dial@. Investi]iile str@ine genereaz@câ}tig atât în zone le în care suntplasate capitalurile, cât }i în ]@rile deorigine ale investitorilor. Ca atare, ositua]ie de colaps economic, precumcriza declan}at@ recent tot în StateleUnite, va conduce, inevitabil, fie laretragerea capitalului de pe pia]astr@in@, fie la redu cerea ponderiiacestuia. Declinul economic pornit înAmerica se afirm@ tot mai amplu }ipe celelalte continente. A}adar, capi -talul influen]eaz@ în mod direct pia]amondial@, fiind un factor care poatediagnostica, al@turi de al]ii, pulsuleconomiei la nivel global.

Câteva coordonate privind apari]ia }i evolu]ia capitalului (III)

Masterand Mirela Maria NEGRIL~

Blitz krieg-ul germanilor - debutul din 1939 (Polonia)