ilnnl XLV. Sibiiu, 20 Februarie 1943 Nr 9—10

REVISTA ECONOMICA O R G A N FINANCIAR-ECONOMIC

Proprietatea $i oriino! oficial al Asoc. i e i . financiare romaneşt] lin Ardeal, lanat, Crişana ;i H a r a i r a ; „SOLIDARITATEA" Sikiiu. î n s c r i s s n b Nr. 2 2 / 1 9 3 8 Ia T r i b u n a l u l Sibiu.

i

uâupare odată pe să,pt&m.âaa.&. Redacţia şl administraţia: Slbliu, Strada Vlsarlon Roman Nr. 1—3

Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci, cooperative şi Întreprinderi Lei 1500'—;pt. particulari Lei 800'— ; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 500'—. In străinătate Lei 2000—. Taxa pentru inserţiunl: de flecare cm. • Lei 20 -

Fondator: Or. CORNEL DIACONOVICH. O Redactor responsabil: Or. Mihai VeliClU

S u m a r u l : Funcţiunea economică şi socială a asigurărilor private.

— „Goronul", inst. de credit şi econ. S. A., Aiud. — Cum se „înspăimânta" de^bolşevism ginerile lui Churchill în 1936. — Bursa. — Banca ^Andreiana" s. a. Răşinari. — „Albina", inst de credit şi de econ., Sibiu. — „Dacia Traiană" S. A , Sibiu. „Banca Centrală" pentru Ind. şi Com. S. A., Turda. — Banca „Corvineana" S. A., Hunedoara. — „Porumbăceana", cassă de ecsaman, -societate''pe acţii în Portimbacui de jos.

Funcţiunea eeonomieă şi soeială a asigurărilor

priuate. (Urmare).

Forma capitalistă a societăţilor de asigurare din România.

111. Două surit originele ideii de asigu­

rare : — ideea de ajutor reciproc, de mu-

tualitate, unde organizatorii asigurării sunt înşişi membrii asiguraţi, deci cli­enţii şi

— ideea de operaţiune a întreprin­zătorilor eare au în uedere câştigul; Această formă corespunde societăţii ca­pitaliste, la baza căreia a fost şi este iniţiatiua particulară.

Fără îndoială că iniţiatiua particulară a dat auântul şi progresul economie delà jumătatea secolului al XVUMea şi în tot

secolul al XlX-lea. O ereaţiuhe a forţei indiuiduale este şi organismul asigură­rilor priuate, în forma lor modernă de astăzi.

Deci, societăţile de asigurare sunt instituţii capitaliste, societăţi anonime pe aet iL .nL

Sub această formă sunt cunoscute şi 'aetiuează cele 21 de întreprinderi de asigurare priuate, plus o societate co-operatiuă, în România.

In înţeles strâns, aeţionarii societă­ţilor de asigurare din ţara noastră cu un capital social de 444 milioane Lei, ar fi capitalişti. întru cât din practica acestui comerţ îşi fac o profesiune lucratiuă. Lor reuenindu-le beneficiul capitalului inuestit, care în 1941 a fost de 31.500.000— Lei. Intenţionat dau aceste cifre pentru ea cititorul să le poată compara eu alte societăţi capitaliste priuate eare reali­zează uenituri anuale de sute de mi­lioane, deşi actiuitatea ce o au, poate nu atinge sau e chiar departe, de impor­tanţa socială real înfăptuită de instituţia asigurărei dela noi.

Asigurarea ajută economia naţională prin funcţiunile soeial-eeonomiee cunos­cute ş i necontestate, dispune de cel mai mie capital social din toate ramurile de aetiuitate economică, subf formă priuată, realizează un câştig minim, în timp ce cheltuielile de administraţie şi mai ales salariile sunt extrem de scăzute, mult

40 R E V I S T A E C O N O M I C A Mr. 9 — 10 — 20 Februarie 1943

mai miei decât salariile altor întreprin­deri priuate indigene chiar, şi eu toate acestea sunt considerate şi supuse unui tratament uitreg de societăţi capitaliste eu scop pur lueratiu.

In România liberă şi mai eu seamă în Ardeal, înainte eu 7—8 decenii aetiuau în domeniul asigurărilor numai societăţi străine, a căror formă era într'adeuăr ca­pitalistă. Ele îndeplineau în măsură mai redusă, funcţiunile sociale şi economice ale asigurărei. De ce ? Pentrueă :

— deoparte aetiuitatea lor era liberă, neeonfrolată de stat şi

— de altă parte nu întâlneau nieiun fel de concurenţă şi neauând nimic comun eu poporul român, încasau cele mai urcate taxe de asigurare, numite prime. Astfel înregistrau anual câştiguri mari cari apoi luau drumul străinătăţii, micşorând în felul acesta uenitul naţional. Natural că această situaţie nu mai putea dura ş^iniţiatiua particulară a fost aceea care a răspuns ehemărei economiei na­ţionale, punând baze solide, dincolo şi dincoace de Garpaţi, unor societăţi de asigurare priuate, care au seruit şi ser-uese îneă interesele poporului român, iar câştigul lor rămâne în ţară profitând de aceasta toţi Românii.

Acum 7 decenii poporul român 'era sărac, de unde şi cum să strângi bani ea să poţi funda o societate de asigu­rare ? Ştiu cum s'a format Banca Ge­nerală de Asigurare din Sibiu, la 1911, azi „Prima Ardeleană", al cărui capital social de 1.200.00LV— coroane a fost îm­părţit în mii de mâini câte una şi două bucăţi acţiuni subscrise de băncile ro­mâneşti din Ardeal în frunte eu „Albina", de societăţile culturale în cap eu „Astra", de ambele biserici, intelectuali, auoeaţi, mediei, profesori, preoţi, înuăţători, me­seriaşi, muncitori, ţărani, din toate pă­turile sociale şi de tot ee neamul româ­nesc de dincoace de munţi a auut mai bun în aceea ureme. Unii din întemeie­torii Băncii generale de asigurare, au făcut pe atunci apostolat pentru strân­gerea subscrierilor şi propagarea ideii de asigurare. Bănuiesc că şi în România liberă tot aşa s'au ereiat instituţiile de asigurare indigene.

In al doilea rând, primii asiguraţi au fost chiar acţionarii întreprinderei. Deei de binefacerile asigurărei, acest minunat

produs al eiuilizaţiei moderne, au pro­fitat toţi Românii.

Şi astăzi capitalul social este de­ţinut de :

1. asiguraţii şi 2. angajaţii

societăţii de asigurare „Prima Ardeleană", care iau astfel parte şi la beneficiul re­alizat an de an.

Cele susţinute de mine se pot ueri-fiea cu registrul euidenţă al acţionarilor.

Cunoscând bine situaţia societăţii „Prima Ardeleană" din Cluj-Sibiu, am luat acest exemplu ea argument puternic în sprijinul celor susţinute de mine, iar nieideeât n'am folosit această stare de fapt ea mijloc de propagandă. Solidi­tatea acestei întreprinderi îi dă reputaţia şi încrederea de care se bucură în sânul populaţiei româneşti, în teritorul eultiuat.

; Nu cunosc şi deei nu pot face afirmaţii i care m'ar putea euentual desminţii, eu

priuire la situaţia altor societăţi indigene, însă bănuese că acţiunile lor sunt toate în mâinile asiguraţilor şi angajaţilor.

Mă întreb acum, dacă poate fi eon-' siderat capitalist ţăranul, muncitorul, me-[ seriaşul, înuăţătorul, preotul, intelectualul, i funcţionarul umil, care posedă una sau [ două acţiuni la societatea de asigurare,

unde el însuşi e client, fiind asigurat la uieaţă, la accidente, sau proprietatea lui imobiliară contra incendiului, recolta contra grindinei, ş. a. m. d. ?

Nu. De o- mie de ori nu. Atunci forma societăţilor de asigu­

rare mai e capitalistă ? Este sigur, ea formă, ea interpretare

strictă, ea aspect juridic. Nu însă ea fond, ea aetiuitate, ea

realitate, ea fapt, ea rezultate, ea scop eeonomie-soeial.

Sistemul capitalist al societăţilor de asigurare priuate e ea/ea de mijloc spre care frebue să tindă organizarea şi re­glementarea uiitoare. Principiul de co­operare, seruind interese eoleetiue, poate nicăieri nu-i atât de bine ilustrat ea la societăţile de asigurare din situaţia ară­tată mai sus.

Capitalul este al angajaţilor şi al asi­guraţilor.

Câştigul obţinut prin o aetiuitate ba­zată pe un spirit sănătos este tot al lor,

j al muncii angajaţilor, ea şi al asigura-

Nr. 9 -10 — 20 Februarie 1943. R E V I S T A E C O N O M I C A

ţilor cari plătesc prime, taxe după ris­curile suportate de societate.

Asta-i realitatea. O eunose puţini deocamdată. Şi ideea

de asigurare la noi e încă nouă. Cu atât mai recent şi propriu e sistemul de or­ganizare al instituţiei .asigurării.

Să-l facem cât mai mult cunoscut în interesul economie şi social al poporului Român.

Inifiatiua partieulară în asigurări. IV.

La baza organizărei capitaliste a asigurărilor pribate în ţara noastră stă — eum am uăzut — principiul eoope-rărei şi interesul eoleetiu.

Afirmaţiunea pare desigur deplasată, dar numai teoretic. Se spune eă la te­melia intreprinderei indiuiduale stă inte­resul indiuidual care preualează tot­deauna asupra celui general. Că indiui-dualismul este punctul de plecare şi de sosire în sistemul capitalist, — eă în legea interesului personal, în principiul hedonist — minimum de sforţare ma­ximum de rezultat — numai aderenţii ca­pitalismului uăd necesitatea propăşirei şi eonsolidărei uieţii economice, — că prin* eipiul indiuidualişt e nu numai necesar, dar trebue să fie şi permanent* în si­stemul capitalist, ete. ete.

Rezultă de aici, eă nu se poate con­cepe întreprindere priuată unde interesul general să preualeze -asupra celui indi­uidual.

Şi totuşi se poate. La societăţile de asigurare,

eum? Intâiu, asigurarea este utilă din punct

de uedere al economiei naţionale când elimină abuzurile. Cel mai mare rău ee-1 poate aduce asigurarea, este abuzul ego­ismului indiuidual în contra interesului eoleetiu. Daeă prin asigurare se încura­jează frauda, atunci am făcut un rău so­cial. Un exemplu: într'o localitate edifi­ciile înainte ,de a fi asigurate ardeau în medie unul la mie, pe an, iar după ee s'a introdus asigurarea ardeau patru la mie pe an; în acest caz asigurarea în­semnează şi un bine, dar şi un rău, pentru eă dă naştere, la indiuizi cari uor să trăiască pe spinarea celorlalţi, prin incendii. Deci, asigurarea e utilă când

înlătură abuzurile. * In România după le­giferarea din 1930 a asigurărilor priuate s'a pus capăt definitiu egoismului indi­uidual al asigurătorilor, dar şi abuzurilor la care se dedau unii asiguraţi. Astfel eă astăzi instituţia asigurărei este nu numai utilă, dar indispensabilă economiei na­ţionale.

Al doilea, capitalul societăţilor de asigurare e deţinut:

— de asiguraţii şi — de angajaţii lor, eari iau astfel

parte şi la rezultatele înregistrate. Întâlnim la întreprinderile de asigu­

rare un sistem capitalist propriu, bazat pe un spirit raţionalizat, pe principiul eooperărei unde interesul eoleetiu uine înaintea celui indiuidual.

„Un spirit eu totul raţionalizat, nu este un spirit capitalist în adeuăratul său sens" spune Werner Sombarf.

De aceea în Germania şi în Italia în-| tâlnim astăzi organizate asigurările pri-f uate în sistem capita l i s t , natural, în Spirit ' raţionalizat. Acolo societăţile de asigu­

rare seruind interese generale, sunt spri­jinite de autoritatea p u b l i c ă . Există o re­glementare din partea statului, însă aceasta nu stinghereşte aetiuitatea şi ini-ţiatiua partieulară, tocmai pentru a nu suprima efortul creator şi a pierde uita-litaiea poporului.

In Germania şi în Italia nu s'a pus problema câştigurilor realizate de între­prinderile particulare, atunci când ele sunt folositoare poporului. Statul nu poate interueni eu o nouă ordine, sau nu trebue să interuină, numai într'un anumit do­meniu de aetiuitate economică.

„O nouă ordine trebue să fie unitară şi să se întindă metodic asupra întregei uieţi eoleetiue, sociale. Un singur lucru e mai rău decât idesordinea, şi anume orânduirea diferitelor domenii ale uieţii fără metodă şi din puncte de uedere di­ferite", constată Werner Sombart în ce­lebra sa operă Socialismul German.

Organizarea asigurărilor din iniţiatiuă priuată poate fi de două feluri:

1. sub formă mutuală şi 2. pe bază capitalistă. In răstimp, mai toate statele au înre­

gistrat încercări de asociaţii de asigu­rare mutuală, însă fără rezultat. Organi­zarea pe bază capitalistă s'a douedit a fi mai bună şi a reuşit. Acest sistem pornit

din inifiatiuă particulară, ea şi asoeia-ţiunea mutuală de altfel, a corespuns mai bine neuoilor economice şi a seruit în acelaşi timp în condiţii mulţumitoare interesul eoleetiu. De c e ? Am uăzut mai înainte că sistemul capitalist al asigură­rilor priuate este organizat în spirit ra­ţionalizat şi el reprezintă calea de mijloc între asociatUmea mutuală şi capitalismul propriu zis. E cel mai ideal sistem ca­pitalist bazat pe inijiatiua indiuiduală, seruind totuşi în mai pronunţată măsură interesul obştesc, decât pe cel propriu.

In România, înainte de războiul trecut, au fost multe încercări serioase de a crea asoeiaţiuni de asigurare mutuale, dar toate au dat greş. Cea mai mare dintre ele, „Unirea", s'a prăbuşit într'o , atmosferă de abuzuri şi de eoruptiuni, ! care a distrus spiritul de asigurare pentru multe decenii în unele judeţe. Din acest motiu, legea din 1930 pentru controlul asigurărilor priuate, nu admite organi­zarea sub formă mutuală în asociafiuni mari.

Problema care s'a pus la sfârşitul secolului trecut odată eu extinderea asi­gurărilor sociale în statele moderne şi care mai face chiar azi obiectul preo­cupărilor unor state miei, este organi­zarea directă de stat a asigurărilor de tot felul.

Pornind dela premlza că asigurarea trebue să fie făcută în folosul asigura­ţilor, iar nu ea să câştige asigurătorii, se inuoaeă în contra asigurărilor priuate mai mult eonsideratiuni fiscale, decât eonsiderafiuni de politică socială.

Astfel, asigurările priuate ar fi prea scumpe, fiind întemeiate pe egoism, pe dorinţa de câştig. Asigurările priuate — se obiectează — au neuoie de câştiguri mari deoarece:

1. capitalul trebue remunerat, 2. agenfii societăţilor de asigurare

costă mult, 3. reasigurările din străinătate ab­

sorb o parte însemnată din uenit şi 4. cheltuielile lor de administraţie

sunt urcate. Partizanii monopolului de stat susţin,

că la baza întreprinderei de stat există conştiinţa celui ce conduce, există o clasă de funcţionari astfel educaţi, cari uor face ea interesul general să preua-

leze asupra celui priuat, în sensul, că se uor ieftini asigurările prin înlăturarea capitalului de remunerat, agenfii, reasi­gurarea şi chiar cheltuielile de admini­straţie uor scădea.

Practica a dus la constatarea, că ori unde s'a pus problema monopolu­rilor de stat la asigurări, principiile de mai sus au rămas pur teoretice. Nu in­teresul social a primat, ei cel fiscal. Monopolul de stat în asigurări urmăreşte şi el câştigul, din care apoi crede că ua putea face şcoli, spitale, băi popu­lare, grajduri comunale, înfiixLfa pompieri rurali ete.

In concluzie, susţinătorii monopo­lului de stat în asigurări cred că acest sistem serueşte mai bine interesul fiscal, de altă parte din uenitul obţinut care nu se mai împarte capitalului, fiindcă nu mai există nieiun fel de capital social, se pot înfăptui lucrări de interes social general.

Incontestabil, că idealul oricărui popor este progresul, bunăstarea eco­nomică şi propăşirea culturală. De ce atunci întreaga economie mondială (afară de Rusia) are la bază sistemul capitalist ? O exeepfie justificată prin superioare in­terese de stat, Jac ea sistemul monopo­lului să fie bun pentru Găile Ferate, Poştă, Telegraf, ete., ea mijloace comune de eireulafie, neuoi generale, urgent şi neîndoioase, care reclamau o condu­cere centralizată şi unitară.

Am uăzut auantajele bănuite că le-ar prezenta monopolul de stat al asigură­rilor. Să uedem însă şi eritieile ce se aduc acestui sistem. Poate ele au deter­minat păstrarea sistemului capitalist par­ticular în aproape toate statele:

lată-le: 1. Ieftinirea asigurărilor este o utopie

a partizanilor monopolului de stat cari cred că, la societăţile de asigurare ca­pitalul social este inutil, auând numai la început, eâfiua ani, un rol şi acela destul de şters. Adeuărul e altul. Capitalul so­cial are aceeaşi importantă la început ea şi în toată|durata existentei întreprinderii. Daune catastrofale euentuale sau plasa­mente nesigure în împrejurări schimbate, cum ar fi în războiu, pot produce goluri în rezeruele tehnice ale societăţilor. Com­pletarea acestora se face fie din capi­talul existent, fie că se recurge la o nouă uărsare de capital.

Nr. 9—10 - 20 Februarie 1943. R , B V I S T A B e p N O M i e . A 43

După eum societăţile priuate îşi cre­ează importante fonduri de rezerue teh­nice, tot astfel o întreprindere serioasă de stat trebue să dispună de asemenea rezerue. Altfel s'ar putea întâmpla ea în-tr'un an daunele asigurărei să absoarbă o mare parte din buget şi să fie neuoie de un împrumut de stat pentru plata lor.

S'a petrecut, un astfel de caz, la 1897 în Wiirttenberg, când daunele de grin­dină âu fost de 19 milioane mărci. între­prinderea statului neputând face faţă plăţiii, s'a recurs la împrumut de stat.

2. Niee înlăturarea agenţilor şi a chel­tuielilor de achiziţie, a comisioanelor, nu ieftineşte asigurarea, întru cât în asigu­rarea obligatorie, uor fi cheltuieli mult mai mari eu aplicarea obligatiuităţii şi stabilirea din oficiu a ualorilor de asi­gurat.

3. întreprinderea de stat nu poate re­nunţa la reasigurarea riscurilor mari in­dustriale. Ualoarea acestora poate ţi de miliarde, iar primele încasate sunt abia de eâteua sute de mii sau eâteua mi­lioane. O daună mare ar sdruneina eco­nomia monopolului. Este de amintit şi aici că în Austria au auut loc între 27 şi 29 Iunie 1898, daune de grindină în număr de 20.514, pentru suma de 76 mi­lioane coroane. De unde ar putea plăti o întreprindere de stat asemenea daune dacă ar neglija reasigurarea ? Numai din împrumuturi de stat.

4. Cheltuielile de administraţie suni mult mai mari la întreprinderile de stat decât la cele particulare.

5. Nimicind existenţa unor factori economiei importanţi, se creează o ne-stabilitate şi lipsă de încredere îrr ra­murile de aetiuitate menite să stimuleze progresul şi bunăstarea.

6. Afacerile de asigurare sunt îm­preunate eu riscuri mari şi nu e bine să interuină statul unde hazardul e prea mare, unde sunt capricii economice, pentru a nu înregistra rezultate negatiue, pierderi, care aduc micşorarea presti­giului. *

7. Asigurările agricole în străinătate, făcute de stat sau organizatorii lui, n'au fost şi nu sunt producătoare de uenituri, ele au fost. totdeauna subuenţionate de stat pentru a putea face faţă situaţiei.

8.. Daunele sunt mai frecuente la lu­crurile asigurate decât la cele neasi­gurate, ier când asigurarea este obliga­torie, frecuenta daunelor deuine foarte mare şi afacerea deficitară..

9. Organismul instituţiei de stat fiind slab străbătut de spiritul comercial, ni­ciodată statul nu ua putea fi un perfect întreprinzător, pentrueă mentalitatea func­ţionarului nu ua euolua dincolo de ori­zonturile lui fatalmente limitate. Apoi ae-tiuitatea funcţionarului se sprijină pe sancţiunea din aparatura unei legi — care îi fixează totdeauna şi limitele ma­ximale — pe când cea a întreprinză­torului îşi află imbolduri în interesul per­sonal, în acel sentiment de nesăţietate şi dor de auântare care nu seacă nici­odată*

„Statul nu ua putea renunţa la un ca­pital imens de experienţe practice, cu­noştinţe, supleţe şi adaptabilitate, ee eonstitue apanajul exelusiu al iniţiatiuei particulare". (Dr. Q. Q. Roşu: Ordine economică şi iniţiatiuă particulară).

10. Nu e bine ea statul să fie lichi­dator de daune, care ar putea să fie in­fluenţate de diuerse interese, cunoştinţe etc.

11. Autoritatea de stat să fie ferită de tentaţii şi compromisuri, să nu facă tranzacţii, speeulaţiuni şi jârgueli.

12. Monopolul asigurărilor de stat necesită mulţi specialişti şi funcţionari, deci creează noui sarcini, noui cheltuieli. S'ar putea ea aceste cheltuieli numai de birocraţie, să absoarbă jumătate din ue-niturile asigurărei. Poate fi atunci mono­polul de stat folositor eoleetiuităţii ? De sigur că nu. Un impozit care necesită pentru strângerea lui cheltuieli mari, de 50%, este socotit ea imoral şi se des­fiinţează.

„Un stat biuroeratie este antisocial, antieeonomie şi apolitic, — el sfârşeşte fatal prin pauperizarea generală", serie Prof. E. Braneouiei în Argusul din 17 Oetomurie 1942 în Articolul: Statul, In­dustria şi Comerţul.

13. Monopolul de stat nu poate lua în considerare interesele fiecărui client pentru o adaptare imediată a cerinţelor şi nici nu ua auea culanta la des-daunări.

In linii generale, cam acestea sunt eritieile ee se adue sistemului monopo­lului de stat fie la asigurarea obligatorie, jie fără asigurare obligatorie şi siste­mului de asigurare obligator Jără mo­nopol.

De obieeiu, societăţile indigene eu capitaluri naţionale, au ajutat economia naţională şi statul prin considerabile im­pozite plătite, prin subscrieri la împru­muturile publice, la înzestrarea armatei, prin subuenţiuni culturale acordate, ete. ete. Din acest punct de uedere asigură­rile priuate nu pot }i înlocuite nici în funcţiunea lor socială şi nici în eco­nomia statului.

Ea noi, societăţile de asigurare pri­uate sunt puse subt controlul statului prin legea din 1930. De atunci şi chiar mai înainte, asigurările priuate în România organizate subt formă proprie de so- ] eietăţi capitaliste, au dat rezultate mulţu­mitoare pentru eoleetiuitate şi au seruit bine interesele fiscale ale statului.

Faţă de anumite instituţii eu caracter eoleetiu pornite din iniţiatiua particulară, statul a auut o atitudine indiferentă la în- , eeput, apoi a recunoscut importanţa lor, \ le-a ajutat, a ereiat chiar norme de drept în cadrul cărora să se desuolte. |

Astfel de legiuiri în domeniul asigu­rărilor se întâlnesc în statele din occi­dent, unde întreprinderile indigene pri­uate se bucură de ajutorul statului. care recunoaşte în ele, existenţa unor factori economiei importanţi, de folos obştesc.

Intru cât comerţul de asigurare e o meserie grea şi complicată, e bine ea societăţile priuate să eultiue numai asi­gurări. Dacă îndeletniciri secundare co­merciale, de altă natură, ar putea fi mult mai rentabile, o aetiuitate fărâmiţată numai din dorinţa de a câştiga mult şi repede, poate aduce prejudicii în func­ţiunile social-economice ale asigurărei propriu zise. Deci, în interesul general, asigurările priuate să nu fie constrânse de împrejurări schimbate, ereiate ehiai' de stat, la alte aetiuităţi comerciale şi industriale.

La baza progresului economie şi social a stat iniţiatiua şi aetiuitatea parti­culară. Doi factori cari nu pot fi supri­maţi, ori măcar stingheriţi, pentrueă s'ar

nimici orice efort creator al societăţii omeneşti. Pot şi trebue să fie reglemen­tate, supraueghiate şi controlate mai de-aproape de stat, în mod raţionat, ea să nu dăuneze euoluţiei normale a uieţii eco­nomice şi să armonizeze interesele ca­tegoriilor sociale eu interesele naţionale.

„ (Va urma).

10H 0PH1Ş.

Spicuiri din m o n o g r a f í a df lui dîr . l o a n CShişa

„Banca Crişana", S. A . B r a d .

I. Înfiinţarea primelor banei româneşti în Ungaria.

1. începutul emancipării economice In general.

Secole de-arândul au luptat Românii din lla­gada împotrlua tuturor atentatelor maghiare de desfiinţarea noastră etnică. Noi nu am acut timp şl.linişte pentru a ne ocupa de problemele eco­nomice, decât eu o regretabilă, dar explicabilă întârziere. Astfel am rămas săraci şl dispreţuiţi de asupritorii noştri Unguri.

România liberă era prea mleă. era hărţuită de ueclntl hrăpăreţi şl de prea multe ori pră­dată de hoardele barbare. * E a singură auea ne-uole de bunăuotnţa şl sprijinul ţărilor şl popoa­relor mari apusene, pentru a-şi consolida situ­aţia Internă şi pentru a câştiga între celelalte neamuri, loeul e e 1 se euuenea.

Opinia publleă europeană era insuflelent in­formată asupra gradului de asuprire. în care tânjeam noi Românit din Ungaria. Primele efor­turi de emancipare economică a trebuit deci să le facem sprijiniţi numai pe puterile noastre proprii, atât de slabei

La 1869 se face în Transilvania prima în­cercare de înfiinţarea unei bănci româneşti, ea societate anonimă. Ferlelta Inspiraţie, prudent şl bine organizata realiaare a Ideii, au asigurat nu numai reuşita InlţiatlDet luate, pentru înfiinţarea Bănetl „Albina", el a încurajat şt alte inlţiatlne, în alte părţi româneşti ale Ungariei. Astfel rând pe rand sunt chemate la eleată o serie de bănci româneşti mal mari sau mat miel.

Deşi dărăcla era touarăşa noastră seculară, în unele părţi mat mănoase, totuşi se găseau oameni eu dare de mână sau legături. încât eu ajutorul lor era asigurat resultatul urmărit în rai-ţlatluele de înfiinţare de bănet româneşti. Pentru a sublinia Importanţa naţional-economică a ace-

Nr. 9—10 — 20 Februarie 1943 R E V I S T A E C O N O M I C A 45

stor reallsărl. reproducem ael unele date, pe earl le scoatem dlntr'un studiu apărut eu ure-o geee ani tn urmă în „Reuista Economică" din Sibiu. Totalul capitalurilor sociale a acelor bănet representa în 1912 o oaloare de peste 1.5 mi­liarde Eel. depos'tele spre fructificare 3.7 mi­liarde Lei, totalul aetloelor peste 8.25 miliarde de Gel. — socotind atunci 1 Cor. aur egală cu 33 Eel. Aal acele cifre ar trebui sporite eu 50% dacă socotim 1 Cor. aur egală eu numai 50 Lei de aal. ceea ce e mal mult decât real.

2. Primele iniţiatiue de emancipare in Zărand.

Cu toate că Zărandul ascunde tn mărunta­iele solului său cantităţi atât de Importante de metale nobile, fttnd acestea oalorlfteate numai în folosul propriu de către capitaliştii străini de sufletul Zărandulul. populaţia locală a rămas, să­racă şi trudită. Din acele exploatări miniere atât de bogate (în Europa întreagă numai în Urall

se găsesc mine mal bogate de aur decât cele din Zărand) rămâneau aleea numai salariile mo­derate pe earl le primeau muncitorii din mine. Puţinele şl modestele exploatări particulare de aur, făcute tn condiţii prlmltlue şl Iraţionale, nu dădeau randamentul, sigur şl satisfăcător, care să eontrlbue la Instărlrea generală a regiune! întreg'. Nu putem spune, că nu şl-au erelat unit sărăndent auerl considerabile, cl afirmăm numai atât, că numărul înstăriţilor este Infim.

Şl eu toate acestea stări ultrege, ba chiar tn ciuda lor. sărăndenlt Iau lupta împotriDa să­răciei prin chemarea la uleaţă a Băncii „erlşana" din Brad.

(Ua urma).

10\N GH1ŞA. Director •Oener»! al Băneil.

„ G O R O N U L " INSTITUT DE CREDIT Ş l E C O N O M I I S. A., AIUD.

Reg. Soc. Bancare Nr. 4—1934.

Capital deplin vărsat: Lei 5.000.000. Sucursala: Ocna-Mireş. Rezerve: Lei 1.810.000.

CONVOCARE. Domnii acţionari ai băncii „GQRONUL", institut de credit şi economii S. A. in Aiud, se convoacă la

a XXIX-a adunare generală ordinara, care se va ţinea în localul băncii, în 20 Martie 1943, ora 14, cu următoarea

O R D I N E DE ZI:

1. Deschiderea şi constituirea adunării; 2. Darea de seamă a Consiliului de .Administraţie, raportul Consiliului de censori, aprobarea bilanţului pe 1942, distri­

buirea beneficiului net şi darea descărcării pe anul trecut; 3. Alegerea Consiliului de censori, conform statutelor; 4. Fixarea jetoanehr de prezenţă a - Consiliului de Administraţie şi a retribuţiei censorilor pe 1943 ; 5. Eventuale propuneri, anunţate Consiliului de Administraţie conform statutelor.

In caz, că adunarea generală nu s'ar putea ţinea din lipsă de acţionari sau acţii reprezentate, prin aceasta se convoacă, pe data de 3 Aprilie 1943, ora 14, o nouă adunare generală, cu aceeaşi ordine de zi şi cu drepturile prevăzute in lege şi statute

A i u d , 6 Februarie 1943.

Consiliul de administraţie.

„Gforonul", institut de Activ. Bilanf încheiat la

Lei b Lei b. Lei b. Cassa:

a) Numerar efectiv • . • 3.959.933 — b) Disponibil la B. N. R. şi C E. C. 1 301 498— 5 261.431 —

Disponibil la bănci: "In ţară 219.409 — . Portofoliul de titluri: Titluri româneşti: IR PflftOl. Giîati ţi !DPr. li PUlil. Silit! Si l p .

I. Cu venit fix : v. n. v. n. v. r. v. r. a) Efecte publice 512 000 10 000 302 380 4.200 306.580*— îl. Cu venit variabil: b) Actii cotate la bursă . . . . 22.500 37300 37 300— c) Actii necotate la bursă . 300200 50 50.0 28 800 11.350 40 150 — 77450— 384030 -

834.700 60 500 368.480 15.550 Plasamentul fondului de rezervă:

Efecte publice . . . . . . . v. n. 130 000 — 92.200 — Portofoliul de scont: Plătibil in tară: In portofoliu. Reescont.

o; Cambii fără garanţii 2234.813— 6406.100— 8640 913'— b) Cambii garantate cu ipoteci . 2 859 927 — 4 630.900 — 7.490827 — 16131.740 —

5.094740— 11.037.000 — Din care in suferinţă « 262.300 —

Debitori: Din ţară : ai Debitori fără garanţii 3.716148 — b) Debitori garantaţi cu ipotecă 440 437 — 4.156.585 —

Creanfe in conversiune, conf. Legii din 7. IV. 1934: (Cota redusă). a) In portofoliu 7.110285 — b) Reescontate la diverse bănci 2 843 779— 9.954.064 — Imobile: a) Pentru uzul propriu 300 000 — b) Alte imobile ' 490 000 — 790 000 -

Mobilier . 1'— Conturi diverse: Debitoare , 4 763'— Conturi tranzitorii: Debitoare 45559 —

Total Lei . . 37.039.782 —

Conturi Lei b.

Caufiuni statutare . . . . . . . . . . . 230.000'— Ipoteci şi cesiuni: (In {portofoliu) . . . . 22.682750'— Titluri în gaj: (In portofoliu) " 164.800 -— Depozite de titluri 363 193 — Debitori pentru acreditive şi diverse • , . . . 3 189 450'—

Total Lei . . . 26.630.193 -

Debit. Contul Profit

Lei b. Lei b. Cheltueli de administraţie:

a) Salarii~şi indemnizaţii . . . 601.600'— b) Diverse . 409 651 — 1.011.251 —

Impozite şi taxe _ 272.980'— Dobânzi plătite:

a; La depuneri 119972 — b) La reescont 253.778'— c) La alţi creditori 16 522 — 390.272 —

Comisioane plătite * . 125.938'— Beneficiu net:

a) Reportat din anul precedent . 50000'— b) Beneficiul anului curent • 800 207 — 850 207 —

Total Lei . . 2 650 648 —

A i u d, la 31 ss. Dr. N. MaPCU, director, expert-contabil.

C O N S I L I U L D E Preşedinte: ss. DP. Pop.

Verificat şi găsit în conformitate cu codul de comerţ şi legea

C O M I T E T U L Preşedinta: ss. Teodor Pădnpean.

Nr. 9 - 1 0 - 20 Februarie I§43. R È U I S T A E C O N O M I C A ' 4 ?

credit şi e con. s. a., Aiud. 31 Decemvrie 1942. Pasiv.

Lei b. Lei b. Lei b. Capital social 5.000.000 '— Fonduri de rezervă:

a) Rezervă legală 310 000 — b) Rezervă statutară 300 000 — 610.000 —

Fonduri de amortisment: Pentru creanţe dubioase 1.200.000'—

Diferenţa de curs nerealizată la portofoliul de titluri . . . . . . . . 110515 — Fond de pensii al funcţionarilor 1.200.000 — Depuneri spre fructificare: Din ţară: i ' ' -Depuneri noui: La vedere. Pe termen.

a) Pe livrete de economii nominale . . . 1.947644— 640.113— 2.537.757 — b) In cont-curent 4 410 - 43.206 — 47.616 — 2.635373 —

1 952054 — 683.319 —. Creditori; Din ţară :

a) Creditori nereduşi noui (pe termen) . . . . . . 9.901.030'— b) Creditori reduşi (pe termen) . . . . . . . . . . . 8.2J4'— 9.909.244*—

Angajamente de reescont: In ţară: I. Curente : La B. N. R. Prov. din efecte reescontate 11.037.000 —

II. In conversiune : (Cota redusă) : La diverse bănci 2 843.779— 13 880 779 —

Dividendă . . . . 64 344 — Conturi diverse: Creditoare 1.4081563'— Conturi transitorii: Creditoare . . . ' * . 170.757'— Beneficiul net: '

. Reportat din anul precedent . . . . . . . . . . . . 50 000'— Beneficiul anului curent . • . 800.207— 850.207 —

. Total Lei . . 37 039 782 -

de ordine. -Lei b.

Deponenti de cauţiuni statutare 230 000'— Deponenţi de ipoteci şi cesiuni 22 682.750'— Deponenţi de titluri in gaj 164 800'— Deponenţi de titluri şi alte valori . . . . . . , 363193'— Creditori de acreditive şi diverse . * 3.189 450 —

Total Lei 26.630 193 —

şi Pierdere. Credit.

> Lei b. Lei b. Beneficiul reportat din anul precedent 50000— Dobânzi încasate:

a) Dela portofoliul de scont 882580 — b) Dela debitori în conversiune • . 170 571'— c) Dela'alţi debitori 78 472— 1 131623 -

Comisioane'Jncasate 654.717'— Venitul portofoliului de titluri 37 012'— Venitul imobilelor 225.207'— încasări din^crianţe amortizate . 169 — Beneficii diverse 1 551920'—

Total Lei . 2.650.648 —

Decemvrie 1942. Pentru contabilitate : ss. Tpalan Măcelar.

A D M I N I S T R A Ţ I E : Membrii: ss. Muntean ss. Aug. Oenean.

pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă

D E C E N S O R I : ss. lostf Marian. ss. Crişan, contabil autorizat.

Cum se „înspăimânta" de bolşevism ginerele lui Churchill în 1936 Dunean Sandy, ginerele lui Churchill, mat

mu'ţl ani membru al Oficiului afacerilor străine, al Angliei, secretar de ambasadă la ambasada Brltanlel în Berlin, (1930-32) , trimis ea expert la conferinţa mondială economică din Londra (1932), deputat al partidului eonseroator gruparea Ghur-ehtll. Articolul : „De ce înţelege gceşlt AngUa na­tional-socialismul german?" în „Europa sche Rerjue". Stuttgart, iulie 1936 : „In cea mal mare parte se explică duşmănia străinătăţii contra Ger­maniei nouă şt critica negermană la regimul Relehulul al UI lea din causa antipatiei faţă de conducerea afacerilor sale Interne şl a admini­straţiei sale. Eu. personal am représentât tot­deauna concepţia că este dreptul fleeărei ţări de a-şl hotărî singură forma de guuernare, după cum doreşte să fie guoernată şl că metodele ad­ministraţiei Interne ale unei ţări nu Interesează alte naţiuni. După ani de pierdere de energii în toatei părţile, Upstte de rezultat, energii politice, a predat poporul german, beneuol, puterea na­ţional-socialiştilor, după regulele constituţiei sale şt în cadrele dreptului său electoral demo­cratic. Şl-a făcut alegerea cu--ochii deschişi şl aderenţa cuceritoare de care a fost părtaş Fuehrer-ul la Dotările poporului, una după alta, adeuereşte în deajuns, că poporul n'a reg >etat hotărîrea sa. Germania are deci. după părerea mea, toată îndreptăţirea să la în nume de rău această critică nedorită şl această Imlx'une a străinătăţii în lucruri pe cari le eonslderă. pe drept euuânt. ea afaceri numai şl numai ale el proprii. Multe din noulle desuoltărl în cugetarea şl aellultatea politică a Germaniei se împotrluese chiar cu basele fundamentale şl idealurile cart sunt ţinute din uechlme în uază în ţările demo­cratice ale Europei, şl în special, în Anglia. Dar acesta nu este singurul motlu pentru acea duş­mănie a străinătăţii. In mare măsură sunt a se atflbut tarta şl uluaeltatea criticei externe — mal întâi de toate — unei complete necunoştlnţe a istoriei germane postbelice şl a problemelor germane postbelice, mal apoi lipsei de compre­hensiune pentru mărimea şl Importanţa luării puterii de către naţlonal-soclaliştt şl — al treilea — negării eu cerbicie de a recunoaşte binefa­cerile ee Ie-a adus noul regim al „Releh" ulut al lll-lea poporului german.

Străinii nu primesc o prlulre completă sau amănunţită, ba chiar numai o prtulre singuratică corectă în ceea ce se petrece în noul „Releh". Le cad în och! unele, puţine şl deosebit de eul-

dente, caracteristici. Unele din ele sunt funda­mentale. altele„ însă sunt inesenţlale, Hpslţe de ualoare reală. Astfel de Impresii oeaz onale sunt tocmai acelea, pe baza cărora străinul îşi for­mează părerea, o icoană despre „Releh"-ul al lll-lea. (Urmează constatările englezeşti, că n'arfl libertatea discuţiilor, că lipsesc partidele şl dis­cuţiile dela partid la partid, că se fac deosebiri sociale, că creştinismul e „germanizat", câtă oreme creştinismul este o „religie unluersală" şi nu „o religie etnică").

După războiul mondial a stârnit în eurâd o Indlg lare generală, când, sub semnul socialis­mului, li s'a reeunoseut Eoreilor nu numat posi­bilităţi egale de desDoltare, el — în multe caşuri — o poziţie prlullegiată faţă de creştini. Poporul german a obseroat cu o nelinişte crescândă, cum o poziţie capitală după alta a ajuns sub controlul Eurellor. Puterea şl influenţa au ajuns tn orice domeniu, într'o măsură crescândă. în mâinile lor, fie în uleaţa eeonomleă, în comerţ, Industrte sau sistem bancar, fle î̂n uleaţa polltleâ, în administraţia orăşenească, proulnelală sau a „Releh"-ului. Acestea toate ar fl fost deajuns ^ea să facă poporul german bănuitor şl să 1 neli­niştească; ceea ce a trebuit însă s ă i facă si­tuaţia pentru un popor care se stimează pe sine, de două ori mal Insuportabilă, a fost mal întâi o manieră de a se purta a Eoreilor. ajunşi în frunte şl — al doilea — cbnolngerile lor politice şl sociale. Îmbogăţitul de războtu şl auenturlerul socialist eoreu au adus sub el eontrolul peste curentul de uleaţă al naţiunii. Pas de pas au ajuns Eurell un fel de clasă stăpânltoare. Deşi ocupau Eurell unele din cele mat înalte locuri tn domeniile Dleţlt naţionale, se simţeau fără pic de îndoială, mal întâi Eurel şt numai în al doilea rând Germani şl — ceea ee a fost şl mal grau — se declarau pe faţă pentru această conştiinţă. Această euoluţle a fost tntouărăşltă mal apoi de o conrupţle în stil mare, de o exploatare a Imo­ralităţii tn oraşele mari şl de o risipă fără frâu — acestea într'o creme când poporul german suferea cea mal mare mizerie. In decursul anilor a crescut reuolta publică, şi nu te poate sur­prinde de loc, că mal epol n'a mal făcut reuolta deosebire între Eoreul care a fost mii bun ce­tăţean şl între eureul care n'a fost a c e s t a . . . Astfel de puncte de uedere sunt în general — eu totul necunoscute în Anglia. Opinia publică engleză ar prlul, nu-t norbă, în orice caz, orice fel de discriminare socială şl religioasă cu un serios desgust. dar ar exprima această repro­bare mal puţin Dehement, dacă ar fl cunoscut eu claritate fondul istorie al acestor întâmplări.

Nr. 9 - 1 0 — 20 Februarie 1943. R B U I S T A. E C O N O M I C A

. . . Cé e mal c a r a c t e r i s t i c , e s t e î n s ă c ă evi­dentele binefaceri ee l e - a a d u s n e ţ l o n a l - s o e l a -Ifsmul Germaniei s u n t a t â t d e puţin a p r e c i a t e în s t r ă i n ă t a t e ş t a t â t d e r a r d i s c u t a t e . Bărbăteasca a e ţ l u n e a g u u e r n u î u l g e r m a n în priDlnţa p r o b l e ­m e i m u n c i t o r e ş t i (a l ipse i d e l u c r u ) ş l s u c c e s e l e p a ş i l o r î n t r e p r l n ş l — s u n t — p u r şl s i m p l u — t r e c u t e e u n e d e r e a . Când s e i n d i c ă , în g e n e r a » , f a p t e l e a c e s t e a c o n c r e t e , s e o b i ş n u i e ş t e d e c e l e m a l m u l t e o r i a s e t r e c e l a o r d i n e a zilei e u u n e l e o b s e r u a ţ l l d é s p e c t a t t u e sí b á s a t e p e Infor­maţ i i e u d e s ă u â r ş l r e g r e ş i t e d e s p r e fiinţa l a g ă ­r e l o r g e r m a n e d e m u n c ă .

Guuernul g e r m a n îş i r e u e n d l e ă pr in l u a r e a c â r m u i r i i d r e p t u l d e a fl s c ă p a t Germania d e bolşevism. Dlntr'un mot lo ' inexp l i cab i l s e l o u e ş f e a c e a s t ă a f i r m a ţ i e în s t r ă i n ă t a t e , d e o b l c e l u . d e o l i p s ă d e î n ţ e l e g e r e . In I s t o r i e e s t e a p r o a p e o I m p o s i b i l i t a t e s ă î n t ă r e ş t i p r i n d o u e a l ee s ' ar ft î n t â m p l a t , d a c ă nu s"ar fl î n t â m p l a t eeua — to tuş i , — n u poţ i t r e c e e u Dederea p p s t e faptul, c ă l a a l e g e r i l e din a n u l 1932. a j u n s e s e r ă u o t u r l l e e o -muniste Ia înspăimântătoarea c i f r ă d e a p r o a p e 6 m t ' l o a n e ş t c ă a c e a s t ă c i f r ă a r fl fos t î n e ă e u mult m a l m a r e f ă r ă d e t r e c e r i l e f ă c u t e în u r m a m i ş c ă r i i n a ţ i o n a l - s o c i a l i s t e . La u r m ă — şl a c e s t a e s t e unul din p ú n e t e l e c a r d i n a l e — o p i n i a p u b l i c a , n e l n l ţ l a t ă în f a p t e l e e o n e r e t e , n'a luat în c o n s i ­d e r a r e sp ir i tu l d e d e g r a d a r e şl d e s n ă d e j d e . d e r u ş i n e şl d i s p e r a r e , c a r e p l a n a g r e u p e s t e p o ­p o r u l g e r m a n s u b g u ü e r n a r e a m a r x i s t ă . De a c e e a nu a c o r d ă s tră in i i , f i r e ş t e , c e l e i m a t i m p o r t a n t e din f a p t e l e na ţ iona l - s o c i a l i s m u l u i a t e n ţ i a e u o e n t t ă a n u m e faptului c ă s'a r e s t a b i l i t s t i m a p r o p r i e la p o p o r u l g e r m a n şl c r e d i n ţ a în m i s i u n e a s a n a ­ţ i o n a l ă . Oricât d e e l u d a t s ' ar p ă r e a , e s t e a sé a t r i b u i e a unul din mot iDe le p r l n e l p a l e a l ipse i d e î n ţ e l e g e r e b l n e u o i t o a r e l a a p r e c i e r e a p r o b l e ­m e l o r g e r m a n e I n t e r n e , în s t r ă i n ă t a t e , faptul c ă n a ţ i o n a l - s o c t a l t a m u l a uenl t la p u t e r e f ă r ă d e u ă r s a r e d e sânge . - f ă r ă de . t u r b u r ă r l l ă u n t r i c e şl n u m a i p e b a s a e x e c u t ă r i i d r e p t u l u i d e uot d e ­m o c r a t i c , ş l p e calea cons t i tu ţ i e i e x ' s t e n t e . Schimbarea d e l a s i s t e m u l c e l u e e h l u la f o r m e l e c e l e n o u ă a l e guDernărll n a ţ l o n a l - s o c l a l l s t e a fos t î n s ă o revoluţie de prima ordine. Faptul, c ă s'a d u s în î n d e p l i n i r e p e c a l e p a ş n i c ă , f a r ă d e i n c i ­d e n t e , p e l â n g ă t o a t ă î n c o r d a r e a e x t e r n ă p o l i t i c ă , c e e x i s t a p e a t u n c i , e r a un a t e s t a t e l o e u e n t şl înalt d e s p r e c a r a c t e r u l p a ş n i c şl e a r e t inde s p r e e p l a n a r e , a Germanului.

(Autorul t e r m i n ă , c ă s e ef lă în e x p e c t a t l u ă , e a s ă n a d ă cum s e u o r d e s u o l t a l u c r u r i l e ) .

Dr, H. P. P.

Bursa Operaţiunile bursiere au însumat în luna

, Ianuarie a. e. un total de,856 milioane te i , faţă de t e l 97? milioane din DecemDrle 1942. In întreg anul 1942 aceasta a fost mlşearea cea mal mare înregistrată. In special, î n a doua Jumătate a lunet Deeemurte, aettultatea bursieră a fost foarte Dlet

i t a aeest fenomen au contribuit unele soonur. plăcute amatorilor de efecte, cum ar fl degre-uărl fiscale,"reeoaluare de capitaluri ete. Aceste suonurl s'au douedtt însă a fi din domeniul fah-testel. Urmarea a fost o degrlngolare a cursu­rilor care a început pe la jumătatea Iul Ianuarie şl a continuat până aa', mantfestându se prin o acalmie tot mat pronunţată în toate sectoarele. Dăm mal jos cursurile eomparatiue ale unor hârtl', eşa cum au fost ele la începutul Iul Ia­nuarie şl la 22 Februarie a. e.

începutul lui lan. 1943

Lei 22 Febr. 1843

Lei ...

Inaestrarea mari 7350 6 7 -

„ miel 6 7 - 61 —

Reîntregirea 63-25 60:—

Astra Română 5.250 — 3.925 —

Credit Minier 1.880 - 1.625 —

1. R. D. P. .655 - 560 —

Gas Metan 2.950.— 2,400 —

BM'ea" 1.770-— 1 : 5 0 0 -

.Reşiţa" 1.670 — 1.400 —

Credit Industrial 1 .425-- 1.420-—

S R. D. 4.800 — 4 000 —

S. T. B. 4.650 — ^ 2 0 t —

Te'efoane 2.400 - 1.950 —

Nitrogen 1 760 — 1.400 —

B. N. R. 17.000 — 17 000 —

B a r c a Corn. Italo Rom. 430 — 425 —

Banca Românească 1.175 — ; . 920 —

Bănea „Albina" Sibiu 5 0 0 - - 500 —

Banca de Scont a Rom. 5 0 0 - 500 —

E. V.

Banca „Andreiana" s. a. Răşinari, jud. Sibiu. Reg. Bancar Nr. 18/1934. Capital: Lei 8.000 OOO —

CONVOCARE. . Domnii acţionari sunt invitaţi a lua parte la

adunarea generala ordinară. care se va ţine la 31 Martie ¡943, la orele 16, în localul Primăriei Răşinari Dacă în ziua fixată nu se întruneşte numărul cerut se va ţine la 11 Aprilie 1943, la orele 16, cu aceeaşi ordine de zi, în acelaşi local, care va decide valabil ori care va fi capitalul reprezentat.

O R D I N E A DE ZI: Deschiderea şi constituirea adunării generale ordinare ; Darea de seamă a Consiliului de Administraţie, raportul Censorilor, Bilanţul, Contul Profit şi pierdere şi aprobarea lor; Descărcarea Consiliului de Administraţie şi Censori de gestiunea anului 1942; Distribuirea venitului net; Fixarea marcelor de prezentă; Stabilirea remuneraţiei Consiliului de Censori pe 1943; ' Alegerea unui membru in Consiliul de Administraţie şi a Censorilor; Eventuale propuneri.

R ă ş i n a r i , la 31 Decemvrie 1942. Consiliul de administraţie.

.Activ. Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1942. Pasiv.

Lei b. Cassa:

Numerar efectiv •Disponibii;B.|N. R

Disponibil la bănci . ...... Portofoliu de titluri Româneşti •'

Efecte publice v. n. 510.000 Acţii cu venit variabil „ 167.000

Portof. de Scont, plătibil in ţară: Cambii fără garanţie

Creanţe în conversiune conf. Legii din 7 Aprilie 1934:

a) în portofoliu b) reescontate . . . . . . . . .

Imobile pentru uzul propriu Mobiliar Co. Diverse, efecte, Fondul Cordescu . Co. Transitorii

1.227 978 28 336

336.440 136200

7.080 669 27.125

1.256.314 58 367

472.640

6.745.106

7.107 794 100.000 20 000 56.200 41 755

16058 176 -

Lei b. Capital social - . . . 8.000 000 — Fonduri de rezervă : =

Rezervă legală 131.459 Alte fonduri 160.070

Fond de amortisment, pt. creanţe dubioase Depuneri spre fructificare:

Angajamente de reescont ; ' 441.300

27.125

291529 78.545

2.736.724 27 405

4.440.125 78114 56.000

349.734 16 058.176'

Conturi de ordine. *

Lei b. Lei b. 834.000

6 945.106 7.107.794

14.886 900 —

. , 834 000 6.945.106

. . 7.107.794 14886.900

Debit. Contul Profit şi Pierdere. Credit.

Lei b. Lei b. Cheltuieli* de~ administraţie :

,68.000 102.332 170.332

621.277

Dodânzi plătite: a) Reescont . . . . b) Depuneri . . . .

12.461 81 606

7.144

94.067 349.734 621 277 6^1.277 —

R ă ş i n a r i , 31 Decemvrie 1942. Director: ss. B. Er. Daneăşiu, contabil autorizat.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Preşedinte: ss. Or. loan Bueur. ss. Eremfa Daneăşiu. ss. Petru Bratu.

Verificat şi găsit în conformitate cu codul de comerţ şi legea pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă în vigoare.

C O N S I L I U L D E C E N S O R I : Preşedinte: ss Pop Romul, expert-contabil. ss. Aletnan Brote. ss. loan P. Uidrlghln.

N r . 9 _ 1 0 _ 20- Februarie 1943. R B U 1 S T A E C O N O M I C A 51

„ALBINA", institut de credit şi de economii, Sibiu.

Nr. 2700/1943.

C O N V O C A R E

Domnii acţionari ai institutului de credit şi de economii „ALBINA", Sibiu, sunt invitaţi în virtutea art. 19 şi 25 din Statute pentru ziua de Joi, 18 Martie 1945, orele 9 a. m„ la

a LXX-a adunare generală ordinară care se va ţinea în localul de şedinţe al institutului „ALBINA" din Sibiu, str. Visarion Roman 1.

Adunarea generală ordinară va fi legal constituită, dacă conform art. 25 al Statutelor vor fi prezenţi cel puţin 20 acţionari, care conform Codului Comercial în vigoare să reprezinte jumătate din capital.

O R D I N E A D E Z I :

1. Deschiderea şi constituirea adunării generale ordinare ; 2. Darea de seamă a Consiliului de administraţie, Bilanţul şi Contul de Profit şi

Pierdere pe anul 1942 şi Raportul Consiliului de censori; 5. Descărcarea Consiliului de administraţie şi a Consiliului de censori; .4. Distribuirea beneficiului net; 5. Stabilirea remuneraţiei pentru Consiliul de censori pe anul 1945; 6. Fixarea preţului marcelor de prezenţă şi a remuneraţiei administratorilor pe anul 1943.

Domnii acţionari ai institutului de credit şi de economii „ALBINA", Sibiu, sunt de asemenea invitaţi la

adunarea generală extraordinară care se va ţinea în aceeaşi zi şi în acelaşi local, imediat după terminarea adunării generale ordinare.

Adunarea generală extraordinară va fi legal constituită, dacă conform art. 25 al Sta­tutelor vbr fi prezenţi cel puţin 20 acţionari, care conform art. 212 al Codului Comercial în vigoare să reprezinte 3/4 (trei pătrimi) din capital.

O R I ) I N E A D E Z I :

1. Deschiderea şi constituirea adunării generale extraordinare. 2., Modificarea articolelor 6 alin. I.; art. nou după art. 51; art. 55 alin. nou (după

alin. III) şi art. 52 aliniat nou după alin. II. din Statutele institutului, după cum urmează: X^^tH

Reproducerea nu se onorează.

Textul vechiu : Textul. nou

Capital, acţiii

Art. 6. — Capitalul social este de Lei 100 milioane împărţit în 200.000 acţiuni de câte Lei 500 fiecare.

i şi acţionari.

Art. 6. — Capitalul social este de Lei 150 milioane împărţit în 300.000 acţiuni de câte Lei 500 fiecare.

Adunarea generală.

Art. nou (după art. 31). Obiectele rezer­vate adunării generale extraordinare sunt:

1. Prelungirea duratei societăţii;

2. Mărirea capitalului;

3. Emiterea de acţiuni privilegiate ;

4. Schimbarea obiectului principal al so­cietăţii ;

5. Schimbarea felului societăţii;

6. Mutarea sediului în străinătate;

7. Fuziunea cu alte societăţi;

8. Reducerea capitalului social sau reîn­tregirea sa prin emisiune de noui acţiuni;

9. Desfiinţarea privilegiilor acordate ac­ţiunilor;

10. Disolvarea anticipată a societăţii;

11. Emisiunea de obligaţiuni;

12. Oricare altă modificare a actului con­stitutiv, ori a Statutului sau oricare altă deci-ziune pentru care este Cerută aprobarea adu­nării extraordinare.

Adunarea generală extraordinară poate de­libera fiind prezenţi cel puţin 20 acţionari, care împreună să reprezinte cvantumul din capitalul cerut de lege. In lipsa acestui număr se va ţinea o nouă adunare, conform cu dispoziţiile Codului de Comerţ în vigoare.

Consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie.

Art. 35 — alin. nou (după alin. III). In­compatibilitate pentru calitatea de administrator sunt cele prevăzute de lege.

Nr. 9—10 — 20 Februarie 1943. R E V I S T A E C O N O M I C A 53

Consiliul de censori .

Art. 52 — alin. nou (după alin. II). In-compatibilită|ile pentru calitatea de cens or sunt cele prevăzute de lege.

Domnii acţionari care voesc să participe la adunările generale, ordinară şi extraor­dinară, în persoană sau prin plenipotenţă, în conformitate cu art. 22, 23 şi 25 din Statutele societăţii, trebue să depună .acţiunile şi procurile cel mult până Vineri, 12 Martie a. c , orele 12, la casieria Centralei din Sibiu.

Depunerea acţiunilor respectiv a procurilor în scopul indicat, se poate face şi la sediile institutului din Braşov, Bucureşti, Lugoj, Mediaş, Târnăve"ni şi Timişoara, precum şi la băncile „Ardeleana" din Orăştie, „Furnica" din Făgăraş, „Patria" din Blaj, şi Banca Românească s. a., din Bucureşti, tot până la termenul de 12 Martie a. c , orele 12.

Membrii Consiliului de administraţie şi funcţionarii institutului nu pot fi mandatari.

Procurile trebue să fie timbrate.

In cazul când la adunările generale, ordinară şi extraordinară din 18 Martie 1943 nu se vor prezenta acţionari în numărd, suficient prevăzut mai sus, în virtutea art. 214 Codul Comercial în vigoare, convocam fără altă înştiinţare a doua adunare generală ordinară cu aceeaşi ordine de zi pe ziua de Sâmbătă, .20 Martie 1943, orele 9 a. m., în acelaşi local, precum şi a doua adunare generală extraordinară cu aceeaşi ordine de zi, imediat după termi­narea adunării generale ordinare. • f '

Pentru a doua adunare generală ordinară, precum şi pentru a doua adunare generală extraordinară sunt valabil depuse acţiunile depuse până la 12 Mariie a. c. şi se mai pot depune altele până la data de Luni, 15 Martie a. c , orele 12, la aceleaşi locuri. Adunarea generală ordinară a doua poate aduce hotărîri valabile fără considerare la numărul acţionarilor prezenţi şi la capitalul reprezentat. In schimb adunarea generală extraordinară .a doua poate aduce hotărîri valabile numai dacă vor fi prezenţi acţionari, care să reprezinte jumătate din capital, iar deciziunile vor fi luate cu votul a unei treimi din capitalul social.

S i b i u , 20 Februarie 1943.

Consiliul de administraţie.

a c t i v . Bilanf I n e h e i a t l a

L e i C a s s a :

a) Numerar efectiv . . . b) Disponibil la B. N. R şi C. E C.

85 045 194 — 101 658 416 — 186.703.610 —

Disponibil la bânci: i

a) In tafă • . . . b) In străinătate . . . . .

82.525.011 — 758774 - 83.283785 —

Portofoliul dc titluri : •

I. Titluri româneşti: In portofoliu 1. Cu venit fix: v. n. v. r. a) Efecte publice . . . . . . 68.562.758 — 45 040 954 — b) Scrisuri şi obligaţiuni 3.047 125 — 1.589.705 — 46 630.659 —

2 Cu. venit variabil:

c) Acţiuni cotate la bursă . . . . . d) Acţiuni necotate la bursă . . . .

22.714.050-— 14.747.730 —

34 050 615 -6 537 706 — 40 588 321 —

//. Titluri străine a) Efecte . . . b) Acţiuni . . . . . . .

32 -900 - 932- 87219.912 —

Plasamentul Fondului de rezervă:

Efecte publice garantate de Stat v. a. 9.318.000 — 4969.220 —

Portofoliul de scont:

I Plătibile în ţară : In portofoliu: Reescontate : a) Cambii fără garanţie . . b) Cambii garantate cu titluri, mărfuri, etc. c) Cambii garantate cu ipoteci . . . . d) Cambii cu div. garanţii . . . . .

. 169.149 643 — 6.250 440 —

153 283.760'— 53.864 697 —

11.142 000 — 5 900 000-—

93381.300-— 95000 —

180 291 643-12.1-50.440 -

246.665 060 -53.959.697 — 493.066 640 —

382.548 540 — 110 518 300 —

Debitori: l. Din tară : a) Debitori fără garanţii . . . . . b) Debitori cu gar. efecte şi cambii c) Debitori garantaţi cu titluri . . . . d) Debitori garantaţi cu mărfuri . e) Debitori garantaţi cu ipotecă . . . . f) Debitori garantaţi cu diverse . . . .

83.778.061 — . . 3 610.854 —

127 324.220 — . 212 016 742 —

190 171 820 — . 203.334 969 —

17.060.000-̂ 20 000 000 -1.000 000'—

53.824 000 — 4 600.000'—

100.838 06' — 3 610 854 -

147.324 220 — 213.016 742 — 243.995.820 — 207 934 969 —

-

77. Din străinătate: g) Fără garanţii . . . . . . 2 899.740 — 2 899 740 — 919620 406-

823 136.406 — 96 484 000 — Creanţe în conversiune, conf. Legii din 7 IV. 1934:

a) In Portofoliu cota redusă . . . . 101 721.228 — Participatiuni:

I. La alte întreprinderi 40.794.285 -Imobile:

a) Pentru uzul propriu şi înmag. de mărfuri b) Pentru trebuinţele funcţionarilor c) Pentru alte imobile .

58 995 620 — 10 700 000 — 57.985.949 - 127.681 569 —

Mobilier "*

Conturi diverse debitoare . 54.684.804-Plasamentul Fondului Patronal de pensii 30.376 833-

2.130.122.4»2 —

Nr. 9—10 — 20 Februarie 1943. R E V I S T A B e o N O M i e Ă 5 5

31 Deeemurie 1942. PASIV.

L e i

Capitel soclul • 150.000.000'—

Fonduri de rezervă:

a) Rezervă legală . , 24 000.000 —

b) Alte fonduri:

1. Fond cultural 4

3 973.676 —

2. Fond P. Cosma ' . 1.069.909 — 5.043.585- 29.043.585 —

Fonduri de amortisment: v

a) Pentru creanţe dubioase . . . . 37 .679 .350-

b) Pentru imobile . , 7.000 000 — 44 679 3 5 0 -

Dobânzi nerealizate la creanţe dubioase 3 .661 .272-

Diferenfe de curs nerealizate la Portofoliul de titluri 10 .511.900-

Fondul patronal de pensiuni al funcţionarilor 31 2 4 2 . 2 0 6 -

Depuneri spre fructificare:

I. La purtător sau nominative dar plătibile la purtător: a) Cu livret de economii la purtător b) Cu livret de economii nom. dar plătibile la purtător

La vedere: Pe termen: . 222 8 9 9 1 3 1 — « 4 219 036 —

30.697471— 110 417 — 227.118 167 — 30 807 888 —

H. Nominative:

a) Pe livret de economii . . . . . 365 0 2 6 0 5 5 — 19.656 308"- 384 682.363 — 642 608.418 —

Total general: . 618 622 657 - 23 985 761 —

Creditori»

I. Din fără:

a) Creditori nereduşi noui . . . . . . 856 774 699 —

II. Din străinătate: npui . . .

*

4773 031 — 861 547 7 3 0 -

Angajamente de reescontt

I. Curente la BNR. .

Provenite din: Efecte scontate Camb. de circulaţie . 110 518 300 — 96 484 000 — 2 0 7 . 0 0 2 3 0 0 -

Cecuri şi ordine de plată:

I. Simple:

De plată in străinătate . . . . 36 785 -

Cu plata in ţară . . . . . 38319 492 — 38.356.277-

Dividende neridicate 970.530 —

Conturi diverse creditoare . . . . 77 .855 .811-

Conturi transitorii . . . . 5 626 Q06 —

Beneficiul net:

ai Report din anul trecut 1 055.078 —

b) Din anul curent 2 5 J 6 2 0 2 9 - 2f.017.107.—

2 .130 .122492-

56 R E V 1 S T A E e O N O M l 6 A Nr. 9—10. - - 20 Februarie 1943.

Debit. Conturi de L e i

Cauţiuni statutare . . . . . . . . 4 250.000 —

Debitori pentru avaluri şi scris , de gar. date de bancă: a) In ţară . . 3 2 5 . 6 4 2 5 7 9 -

Efecte comerciale In g a j : a) In portofoliu . 55 445.968 -

Cambii de circulafiune : a) In portofoliu . . . . . . . . . b) Reescontate la B. N. R. . li,

. 743 3 1 9 . 8 7 3 -96 4 8 4 . 0 0 0 - 839803873 —

Efecte spre încasare : ' a) In portofoliu . . . . . . . . . . b) La corespoedenţi . .

38.364.216 — 6973.400 — 45 337 6 1 6 -

Ipoteci, cesiuni, mărfuri in gaj şi gar. diverse: a) In portofoliu . . . . . . . . . 1418.775584 —

Titluri In g a j : a) In portofoliu . 47 8 2 6 . 5 3 5 -

Depozite de titluri şi alte valori In păstrare 326.451.657 —

Debitori de titluri Împrumutate 33 020.900 —

3.096 554.712 —

Debit. Contul Profit L e i

Cheltuieli de administraţie: a) Salare şi indemnizaţii b) Diverse . . . . . . .

. 38.263 7 9 4 -13 645816 — 51.909.610-

Inpozite şi taxe 5 824.636 —

Dobânzi plătite : a) La depuneri . . . . b) La reescont

<c)~Lă alţi creditori : .

10.804337 — 6130 834 —

20.439901 — 37 375.072'-

Comisioane plătite 4 525.633 —

Amortismente . 6.000.000-—

Beneficiul£neţ: . a) Reportat din anul trecut b) Beneficiul anului curent . . . . .

1 .055.078-25 962.029 — 27.017 1 0 7 ' -

132.652 058 —

Sibiu, la'31 Decemvrie 1942.

ss^Dr. Ilie Beu, ss. Dr. Mihai Veliciu, preşedintele consiliului de administraţie. director general.

Verificat şi găsit în conformitate cu codul de comerţ şi legea

Sibiu, la 20 Februarie 1943

C O N S I L I U L

ss. Ioan Vătăşianu, ss. Dr. George Proca. preşedinte. - ,̂ »

ordine. erou».

L e i

Deponenfi de cauţiuni statutare 4 250 000 —

Creditori pentru avaluri şi scrisori de garan|ii date de Bancă: a) In Ţâră . . . . 325 642 579 —

Deponenfi de efecte comerciale tn gaj 55 445.968 -

Deponenţi de cambii de circulafiune 839 803.873 —

Remitenti de efecte spre încasare 45 337.616 —

Deponenfi de ipoteci, cesiuui. mărf in gaj şi gar. div. 1.418 775 584 —

Deponenfi de titluri in gaj 47.826 535 -

Deponenfi de titluri şi alte valori în păstrare 326 451 657 -

Creditori pentru titluri împrumutate 33 020.900 —

3 096.554 712 —

şi Pierdere. Credit.

L e i Report din beneficiul anului precedent 1.055 078 —

Dobânzi încasate:

a) Dela Portofoliul de scont 19.697368 —

b) Dela debitori . ". . . 63 271.792 - 82 969 160 —

Comisioane incasa'e 31 546 975 —

Venitul portofoliului de titluri şi participafiuni •

a) Cupoane, exigibile -,. , . : 7.404.285 —

Venitul imobilelor v . . . . . . . . . . . . .. -9.676 560 —

132.652058 —

/ Pentru contabilitate: ss. Eugen Vancu,

expert-contabil

pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă.

D E C E N S O R I :

ss, Matei Jiga, - expert-contabil.

58 R e v i s t a e c o n o m i c a Nr. 9 - 1 0 — 20 Februarie 1941

" D A C I A T R A I A N Â " INST DE A R T E GRAFICE, EDITURĂ, COMPACTORIE ŞI L I B R Ă R I E S. A , SIBIU.

Piaţa Unirii Nr. 7, Str Regina Măria Nr. 20 şi Regele M>hai I. Nr. 15.

înscris în Registrul Com. Fi 275/193!.

C O N V O C A R E

000OOO00

Domnii acţionari ai institutului de arte grafice, editură, compaciorie şi librărie „DACIA TRAIANA" s. a., Sibiu, sunt invitaţi în virtutea art. 8, aliniat 2 din statute, la

a X X I I - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă ce se va ţine în Sibiu, Luni, 15 Martie 1945, la orele 4 p. m„ în localul băncii „Albina", Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 20, cu următoarea

O R D I N E D E Z I :

Deschiderea şi constituirea adunării generale; Darea de seamă a Consiliului de administraţie, Bilanţul, Contul de Profit şi Pierdere pe 1942 şi Raportul censorilor; Descărcarea Consiliului de administraţie şi a censorilor; Hotărîre privitoare la distribuirea profitului net; Fixarea jetoanelor de prezenţă; Fixarea indemnizaţiei Consiliului de censori pe anii 1942 şi 1943 ; întregirea Consiliului de administraţie; ' Alegerea a doi membri supleanţi în Consiliul de censori; ' Eventuale propuneri.

1. 2.

5. 4. 5. 6. 7.

8. 9.

In cazul că Ia adunarea generală din 15 Martie 1943, nu se vor prezenta acţionarii în număr suficient, în virtutea art. 214 din Codul comercial, convocam- a doua adunare generală, cu aceiaşi ordine de zi, pentru ziua de 17 Martie 1943, orele 4 p. m., în localul băncii „Albîna" Sibiu, str. Mitropoliei Nr. 20.

Domnii acţionari sunt rugaţi să depună acţiile la banca „Albina", Banca Centrală sau la cassa societăţii, cel mult până la 12 Martie 1943.

S i b i u , la 18 Februarie 1943.

C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ţ i e .

Nr. 9—10-— 20 Februarie 1943. R E V I S T A E C O N O M I C A 59

..DACIA T R A I ANĂ" S. A. SIBIU. Aci iva . Contul Bilanţ la 31 Decemurle 1912. <•=">'"»•

Lei b. Lei b. 300.981'— 5.000.000'—

Maşini . . . . 430.960 — 1.408.990'— Litere . . . . , . 936484'— Fond pentru creanţe dubioase . . 200.000'— Unelte . . . . . 16.636— 1.384 080 — Fond amortisment, litere, maşini,

900.000'— . . . . . . 713.811'— 1.600:950 —

7.073.000'— 166 286 - 5.00.000 — 358.350—' 420.027'—

77.139'— Beneficiu reportat . . 40.520 — Profit net . . . . . 610.420 - 650.940'—

17831.046 — 17.831.046'—

Contul Ordine şi Euidenţă la 31 Decemurie 1942. Lei b. Lei b.

Cărţi in comision . . . . . . . . 2.074.538*— Consemnanţi de cărţi in comision . 2.074.538 —

oebit. Contul Profit şi Pierdere la 31 Deeemupie 1942. credit. Lei b.

Dotarea fondului pentru amortizări la maşini, litere, unelte şi mobilier 195.000 —

Dotarea fondului pentru creanţe dubioase . 15.000— 210.000 —

Salarii 6.659.019 — Provision plâtH . . 343 317— 7.002.336 — Dobânzi 499.548 —

Timbre 1.304.292'—

Diverse cheltuieli de administraţie . 1.105.1"75'— Beneficiu reportat . 40.520'— Profit net . . . . 610.420— 650940 —

Lei b. Venit la mărfuri şi cărţi . . . . 6.842.231 — Venit la tipografie şi compactorie . 4 698.998'— Venit la cărţi în editură . . . . 100.163 — Venit la biblioteca de împrumut . 37.335'— Chirie primită . . . . . . . . 29.242 —

11.748489 — 11.748.489 —

S i b i u , la 31 Decemvrie 1942. j o n j j U C ş i director.

C O N S I L I U L D E ( A D M I N I S T R A Ţ I E : Dr. N. Cristea m. p., Dr. M. Veliciu m. p. Constantin Popp m. p.

preşedinte. Subsemnatul Consiliu de censori am examinat conturile de sus şi le-am aflat în deplină regulă

şi in consonanţă cu registrele societăţii. Ş i b i u, la 15 Februarie 1943.

C O N S I L I U L D E C E N S O R I : Angcl Bena m. p., Romul Pop m. p. I. N. Bratu m. p.

preşedinte. . ... . . \

B A N C A C E N T R A L Ă P E N T R U

I N D U S T R I E Ş I C O M E R Ţ S. A. T U R D A (refugiată din Cluj)

. . . . _

Capital deplin vărsat: Lei 5 0 , 0 0 0 . 0 0 0 Rezerve: Lei 2 6 . 0 0 0 . 0 0 0

Sediul principal: Turda Sucursale: Alba-lulia, Bucureşti, Braşov, Haţeg, Sibiu, Turda, Cluj şi Bistriţa

Anul fondării 1919. Reg. Soc. bancar Nr. 27 /940

C O N V O C A R E Acţionarii Băneil Centrale pentru Industrie şi eomert s. a. se eonuoaeă în

A XXlV~a ADUNARE GENERALĂ ORDINARĂ pe ziua de Vineri, 5 Martie 1913, ora 10, la sediul principal al băncii din Turda, str. Şterea Şuluţiu Nr. 3.

Acţionarii Băncii Centrate pentru Industrie şi Comerţ s. a sunt deasemeni eonuoeaţi în

ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ

care se ua {ine în aceeaş i ai şi în acelaşi loc, imediat după terminarea adunării generale ordinare.

Adunarea generală ordinară ua fi legal constituită, dacă acţionarii prezenţi sau mandatarii lor u ~,r repre­zenta jumătate din capitalul social.

Daeă în ziua hotărîtă nu se întruneşte numărul de acţionari mai sus -preuăzut, şedinţa se ua amâna pentru aiua de Sâmbătă, 6 Martie 1943, la aceeaş i oră, în acelaşi local şi eu aceeaşi- ordine de zl, oricare a r fi numărul de acţionari prezenţi sau reprezentaţi.

Adunarea generală extraordinară ua fi legal constituită daeă acţionarii prezenţi sau mandatarii lor uor reprezenta trei pătrimi din capitalul social, iar deeiziunile por fi luate eu uoful unui număr de acţionari cari să reprezinte eel -puţin jumătate din capitalul social.

Daeă în ziua hotărîtă nu se întruneşte numărul de acţionari mai sus preu?zut, adunarea generală extra­ordinară se amână pentru ziua de Sâmbătă, 6 Martie 1943. la aceeaş i oră , în acelaşi local şi eu aceeaş i ordine de zi, când adunarea se ua ţine eu un număr de acţionari prezenţi sau prin mandatari, cari uor reprezenta jumătate din capitalul social, iar deeiziunile uor fi luate eu uotul unei treimi din capitalul social.

1. ORDINEA DE Zl A ADUNĂRII GENERALE ORDINARE : 1. Constituirea adunării; 2. Darea de seamă a Consiliului de administraţie şi raportul eensorilor pe 1992. 3. Stalorirea bilanţului, a contului profit şi pierdere pe anul 1092; 4. Aprobarea hotărtrii Consiliului de Administraţie din 9 Noemvrie 1992 prin care a înfiinţat un fond pentru

majorarea capitalului social in sumă de 25.000.000 lei; 5. Descărcarea Consiliului de Administraţie şi a eensorilor pe gesthmea anului 1BQ3; 6. Distribuirea beneficiului net; 7. Statorirea jetoanelor de prezenţa pentru membrii Consiliului de Administraţie şi retribuirea eensorilor ,

pe enul curent; fi. Ategerea unui membru în Consiliul de Administraţie; 9. Alegerea Consiliului de eensori.

Hr. 9—10 — 20 Februarie 1943. R E D I S T A E C O N O M i e A

11. ORDINEA DE 2t A ADUNĂRII GENERALE EXTRAORDINARE

1. Constituirea adunării generale;

2. Rap'ortul Consiliului de administraţie asupra obiectelor dela ordinea zilei.

. 3. Majorarea capitalului social dela 50.000.000— lei la 100.000.000— lei;

a) prin întrebuinţarea fondului pentru majorarea capitalului social în sumă de 25.000.000'— tel aprobat de adunarea generală ordinară;

b) prin subscripţie şi uărsăminte, înfăptuite potrluit prospectului de emisiune publicat în Monitorul Oficial Nr. 282 din 1 Beeem brie 1842, pentru restul de 25.000.000'— lei; .

4 Majorarea ualorii nominale a acţiunilor prin contragerea celor 2 acţiuni în una singură. Retragerea şi anularea acţiunilor ueehi şi emiterea a 200.000 buc. aejiuni noui în ualoare de 500 lei fiecare.

5. Modificarea articolului 5 aliniatul 1, art. 17 şi art. 31 din statutele soetetătii, pentru a li s e da urmă­torul text nou:

Art. 5. — „Capitalul soetal este de VGO 000.000'— lei repartizat în 2C0.000 ae{iuni de câte 500 — lei fiecare".

APL 1?. — alin. nou „Consiliul de administraţie poate numi din sânul său un administrator delegat, deter­minând prin proces uerbal de împuternicire atributiunile acestuia. Numirea administratorului delegat s e face pe durata mandatului de membru în Consiliul de administraţie, retribujiunile Ansă se uor stabili de către Consiltul de administraţie din an în an".

APL 3 1 . — „Beneficiul net se împarte după eum urmează :

a) S e distribuie cel puţin 10°/o pentru fondul de rezeruă, până când fondul de r e z e m ă ua atinge capitalul social, iar după aceasta , anual câte 5% până când fondul ua fi egal eu de două ort eapitattfl;

fcjl Se distribue acţionarilor până la maximum t°/c primdimdend asupra capitalului deplin uărsat, tar din rest se dau:

e) 1% tantiemă fiecărui membru al Consiliului de administraţie;

d)>2*lo tantiemă administratorului delegat;

e) 1Vj°/O tantiemă fiecărui director;

f) cel pufin 10% tantiemă funcţionarilor; '

g) 2P/0 la dispoziţia Direejiunei spre a recompensa funcţionar,» merituoşi;

h) 3 % fondului de pensiune al funcţionarilor;

i) cel puţin 1% pentru scopuri culturale şi filantropice :

j) asupra restului ua decide adunarea generală". ,

Acţionarii cari uoese a lua parte la adunare, d a c ă nu şi-au depozitat aetiunile eu ocasiunea semnării la emisiunea 111; sunt inuilafi a depune acţiunile lor până în preziua adunării generale la casieria sediului nostru prin­cipal din Turda, Str. Şterea Şulujiu Nr. 3. sau să prezin'e în acelaşi termen reuersele, c ă au depozitat acţiunile Ia sucursalele noastre din Bueureşti, Str. Ion Ghiea Nr. 2, Braşou, Piaja Libertăţii 3, Sibiu, Alba-lulta, Haţeg, eiuj şi Bistriţa, sau la băncile (şi sucursalele lor) membre la „Solidaritatea", asociaţia băncilor româneşti dm Ardeal.

Din şedinfa ţinută în Sibiu, la 6 Februarie 1943.

Consiliul de Administraţie.

62 R È LH S T A. E e Ô N O M i e A Nr. 9 ^ 1 0 — 20 Februarie 1943.

..lianea C e n t r a l a " pentru Industrie şi ACTIV. Bilanţul anual la

Lei Lei Lei Cassa:

a) Numerar efectiv . . . . . . . . . 37.286.891 b) Disponibil la B. N. R. şi C E. C . . . . 70.992.796 c) Cupoane scăzute şi titluri eşite la sorţi . . . . . . 2.761.000 111.040.687

Disponibil la > bănci: In ţară . . . . . . . . . . 5.614.998

Portofoliu de titluri: I. Titluri româneşti: In portof. Gajate. ^

I. Cu veniCfix': v. r. v. r. Efecte publice v. n. . . . 27.163.700 10.057.345 10.057 345 Actii cotate la bursă v. n. . . . 3.671.500 8.755.990 A ţii necotate la bursă v. n. . . 4.050.300 811 490 9.567.480 19.624.825 II. Titluri străine . . 294 000 286.800 286.800 19.911.625

Total v. n. . . . 35.179500 19.911.625 Plasamentul fondului de rezervă (Art. 13}:

Efecte publ. gar. de stat sau lomb. la B. N. R. v. n. . . . . 8.112.100 7.004.437 7.004.437

Portofoliu de scont: Plătibil în ţară: In portof, Reescontat.

a) Cambii fără garanţie . . . . . 45.496.009 25.817.300 71.313.309 b) Cambii garantate cu mărfuri, titt. . . . . 7.530.800 19.348000 26878800 c) Cambii garantate cu ipoteci 68.925.650 30 876.000 99.801.650 197.993.759

Total . . 121.952.459 76.041.300 Din care în suferinţă 17.157.877

Debitori: Cambii de circ. primite din care în Portofoliu Reescont.

a) Debitori fără garanţii . . . . . 12600000 16.233.204 b) Debitori garantaţi cu titluri . . . . 6.200 000 6.319.110 c) Debitori garantaţi cu mărfuri . . . 35.000.000 23.008.004 d) Debitori garantaţi cu ipoteci . . . . 4 400.000 3.357 200 e) Debitori cu garanţii diverse . . . 5.100.000 95.095 438 144.012.956

Total . 63.300.000 Creanţe' în conversiune cf. legii din 7 Aprilie 1934. (cota redusă).

In portofoliu . . . . . . . . . 23.801671 Participaţiuni:

In ţară: In portof. Gajate La întreprinderi industriale şi comerciale . 27.354.150 • 27.354.150

Total. . 27.354.150 Imobile :

a) Pentru uzul propriu şi inmagazinare de mărfuri . . . . , . 12 193.756 b) Pentru locuinţele funcţionarilor . . . , . . . 3.855.856 c) Alte imobile . . . - . . . . 220.791 16.270.403

Mobilier . . . . . . . . . . . 1.150.000 Conturi diverse (debitoare) . . . . . . . . 6.717.241

Total . 560.871.927

Conturi

Lei Lei Lei Cauţiuni statutare . . . . . . . . 1.875.000 Debitori pentru avaluri şi scrisori de garanţie date de bancă :

d i n ţ a r ă . . . . . . . 132.919.772 b) In străinătate . . 12.938.720 145,858 492

Cambii în circulaţiune: In portofoliu . . . . . . . 63.300.000

Efecte spre încasare: a) In portofoliu . . . . . . . . 3.472.805 b) La corespondenţi (nedecontate) . . . . . . 39.436 3.512.241

Ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj şi garanţii diverse: In portofoliu . . ' . . . . . 267.694.938

Titluri în gaj : In portofoliu . . . . . . . . . 5.293.877

Depozite de titluri şi alte valori spre păstrare . . . . . - 42.611.382 Debitori de titluri împrumutate . . . 13.441000

. Total . . . 513.586.930

Nr. 9—10 — 20 Februarie 1943. R E V I S T A E C O N O M I C A 83

Comerţ, Societate Anonimă, Turda. 51 Decemvrie 1942. PASIV.

Lei 1 Lei Capitar social . . . . . Vărsăminte asupra capitalului social emis. III în curs Fonduri de rezervă:

a) Rezerva legală . . . b) Rezerva statutară .

Fond pentru majorarea Capitalului social Fonduri de amortisment:

a) Pentru creanţe dubioase . . . b) Pentru imobile

Diferenţe de curs nerealizate la portofoliul de titluri (Art. 32 al c.) Fond de pensii şi ajutor al funcţionarilor . Depuneri spre fructificare: Din ţară:

1. La purtător sau nominative dar plătibile la purtător Cu livrete de economii nom. plătibile la purtător

2. Nominative . - . . Fe livrete de economii nominative . . .

3. In cont .

La vedere 3.580.330

Pe termen 3.461.726

Total Lei . Creditori:

Din ţară Angajamente de reescont; In ţară:

Curente (scăzute şi nescăzute) La B. N. R. . . . . . . .

Cecuri şi ordine de plată «mise: Simple: Cu plata în ţară

Efecte de plată: In ţară . .

Dividende neridicate Conturi diverse (creditoare) Conturi transitorii (creditoare) Beneficia net .

13.645.021 165.934.736 19.933.317

17 225.351 189.329.7,79 La vedere Pe termen 13.593.934 47.700.783

Provenite din: Ef. scont. Camb. de circ.

76.041.300..

Lei 50.000 000

2.311.500

5.375.000 20.725.000 26.100 000

25.000.000

4.970.685 5.311600 10.282.285

6.788.946 28.000.000

7.042.056

179.579.757 19.933.317 206.555130

61.294.717

76.0*1.300

10.148 148

6.150.000 L55I.336

37.1Í2.477 1.420.138

12.115.950

de ordine. Lei 560.871.927

Deponenţi lie cauţiuni statutare . . . . Creditori pentru avaluri şi garanţii date de bancă:

a) In ţară . . . b) In străinătate . . . .

Deponenţi de cambii de circulaţiune . . . Remitenţi de efecte spre încasare .' . . Deponenţi de ipoteci, cesiuni, mărfuri în gaj şi garanţii diverse Deponenţi de titluri în gaj . Deponenţi de titluri şi alte valori în păstrare Creditori pentru titluri împrumutate

Lei Lei

132.919.772 12.938.720

Lei 1.875.000

145.858.492 63.300.000

3.512.241 267.694.938

5.293.877 42.611.382 13 441.000

Total 543.586.930

64 R E V l S T A E C O N O M I C A Nr. 9 - I O - 20 Februarie 1943.

„Banca Centrală'6 p t Industrie şi Comerţ S. A., Turda.

Debit. Contul de Profit şi Pierdere. Credit

Lei Lei Cheltuieli de administraţie :

a) Salarii şi indemnizaţii 21.420.313 bl Diverse •. . . 4.283 136 25J03.449

Impozite şi taxe . 3 212.972 Dobânzi plătite:

q) La depuneri . . 6 584.972 b) La reescont 2.113.256 c) La alţi creditori . . r 1.006973 9.705.201

Comisioane plătite 1414.897 Alocaţii :

a) La fond de rezervă legală . . . 1.476.563 b) Fond de rezervă statutară . . . 605.505 c) Fond pt maj. capitalului social 7.393.073 dj Fond de pensii şi ajutoare al funcţ. 1.303.872 10.779.013

Amortismente: a) La mobilier 63.106 b) La diverşi . 480.731 543.837

Beneficiul net . , 12.115 950 Tolal : 63 475.319

Lei Dobânzi încasate:

a) Dela portofoliul de scont . 9.755.407 b) Dela debitori 14 965.582

Comisioane încasate Venitul portofoliului de titluri:

a) D.'n diferenţă de curs realizată . 41.214 b) Din cupoane exigibile . . . . 646018

Venitul purticipaţiilor Venitul imobilelor • Beneficii diverse încasări din creanţe amortizate (?rt. 15

din Legea Ref. Cred.)

Lei

24 720 989 21.237.244

687.232 6.224.046 1.842.646 7.236.497

1.526665

Total : 63.475-.319

T u r d a , 31 Decemvrie 1942. Pentru contabilitate: loan Bebcş expert-contabi

Ionel Comşa, director general. Dp. Octaoian Sglimbea, director. Or Caupian Germin, director. De. Alexandra Oragomir, director

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : Dr. Leo Părăsea. Dr. Vaier Moldouan. Or. Ionel Pop log. Radu Comşa.

Subsemnaţii censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şi consonanţă cu registrele băncii.

Turda, la 8 Februarie 1943.

Preşedinte: Adrian Cristea, expert-contabil. Nicolae Uaslu. Enca Hulea.

Banca „COR VINE ANA" S. A, Hunedoara Capital social

§ Lei 6.000.000'— Fondur : Lei 2.000.000-

R. S. B. Nr. 25 din 21 XII 1935

CONVOCARE. In sensul art. 12 din Statute domnii acţionari ai Băncii „Corvineana", S A, sunt rugaţi a se întruni în a

47-a adunare generală in ziua de 14 Martie' 1943, orele 3 p. m, în localul băncii dn Piaţa Libertăţii Nr. 10

O R D I N E A D E Z I : /. Deschiderea şi constituirea adunării generale (Art. 15 din Statute) ; . 2. Darea de seamă a Consiliului de, Administraţie şi a Consiliului de Censori, discutarea şi aprobarea Bilanţulu pe anul

1942, întrebuinţarea beneficiului net şi darea absolutorului; 3. Alegerea alor 2 membrii în Consiliul de Administraţie şi alegerea Consiliului de Censori; 4. Fixarea jetoanelor de prezenţă pentru membrii Consiliului de Administraţie şi Stabilirea remuneraţiei pentru membrii

Consiliului de Censori pe anul 1943.

Domnii acţionari, cari doresc a lua parte la adunarea generală, sunt rugaţi a-şi depune în sensul art. 14 din statute la cassa Băncii .Corvineana" S. A. acţiile şi eventual documentele de plenipotenţă cel mult până la 9 Martie 1943, orele 12

Adunarea generală ordinară este legal constituită dacă acţionarii prezenţi reprezintă cel puţin '/j din capitalul social. Dacă până în ziua hotărîtă nu se vor depune acţiuni în numărul prevăzut de statute, adunarea generală se va amâna

pentru ziua de 21 Martie 1943, la aceiaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi.

H u n e d o a r a , la.28 Ianuarie 1943. Consiliul de Adminislraţie.

Banca „CORVINEANA" S. A , Hunedoara.

Aciiv. Contul bilanţ la 31 Decemvrie 1942.

Cassa: a) Numerar efectiv . b) Dispon bil la B N. R.

Portofoliu de titluri: 1. Titluri româneşti:

Cu venit fix: a) Efecte publice .

Cu venit variabil : a) Acţii cotate la bursă v. n. b) Acţii necot. la bursă v. n.

v n 1.053.500

60 0Û0 58.000

Lei

2.497.379 836 982

741 671

254 000 37 503

1.171.50 I Plasamentul fondului de rezervă:

Ef. publice gar. de Stat v. n. 199.700 Portofoliul de scont: (plătibil în ţară)

a) Cambii fără garanţii . . . b) Cambii garantate cu ipoteci

din care reesc ta B ft- R lei l 082950 Debitori: (din ţară)

a) Debitori fără garanţii . . . . b) Debitori garantaţi cu titluri . . c) Debitori garantaţi cu ipoteci d) Debitori garantaţi cu diver e

Creanfe. in conv. conf legii din 7. IV. 1934: (Cota redusă) in portofoliu . . .

Imobile: a) Pentru uzul propriu b) Alte imobile . . . . . . . .

Mobilier: amortizat . . . . .

2.917 230 4.165 470

3 174 29 => 15Ò715

1 702 365 650 690

1 000 000 403 249

Lei

, 3 334 361

1.033.174

107.838

7.082.700

5678.065

1 051 693

1 40 S 249

19 691 080

Lei Capital social . . . Fonduri de rezeruă:

'•4) Rezervă legală- . 338.164 b) Rezervă statutară 252.700 c) Rezervă specială . . . . . . . 242:571 d) Alte fonduri 14.800

Fond de pensii şi ajutoare al func(. . . Depuneri spre fructificare: „ • ' '._

J. Depuneri noi: (la vedere) pe livrete de economii nonrnative - . . . . 3 7 2 . 0 9 2

//. Depuneri noui: (pe termen) , a) Pe livrete de economii nominative 2.590.945 b) Pe livrete de economii nominative

dar plâtibile la purtător / 1.563.189 Angajamente de reescont: In ţară.

Curente la B. N R. _ a) provenite din efecte scontate . . 1.802.950 b) provenite din cambii de circulaţiune 1 500.000

Creditori: (dîn ţară). Creditori noui nereduşi . . . .

Dividende neridicate Efecte de plată (în ţară) Copturi diverse creditoare . . . . . . . . . . Conturi transitoare creditoare Beneficiul net . . .

Pasiv.

-Lei 6.000.000

848.235 1.711.089

4.526 226

3.302.950

1047 591 45.143

715.000 380.402 450.600 663.844

19691.080

Conturi de ordine.

Cauţiuni statutare . . . " . Cambii de circulaţiune:

a) în portofoliu . . . 1 040 000 b) reescontate . . . . 1.500 000

Ipoteci,, cesiuni şi garanţii diverse (în portofoliu) Depozite de titluri şi alte valori în păstrare .

Lei 250.000

2.540000 5 867.835 4 262 500

12.920.335

Deponenţi de cauţiuni statutare Deponenţi de cambii de circulaţiune . Deponenţi de ipoteci, cesiuni şi garanţii diverse Deponenţi de titluri şi alte valori în păstrare

Lei • 250.000

2.540.000 5 867.835 4.262.500

12920335

Debit. Contul Profit si Pierdere la 31 Decemvrie 1942. Credit.

Cheltuieli de administraţie: a} Salarii şi indemnizaţii . . b) Diverse

Impozite şi taxe . . . . . . . Dobânzi plătite:

a) La depuneri bj La reescont . cj La alţi creditori

Scopuri filantropice şi culturale Beneficiul net

Lei

625 225 243 006

129 021 81 793 97 254

Lei

868 231 286 607

308.068 9680

663844 2.136 430

Dobânzi încasate: a) Dela portofoliul de scont . . . . b) Dela debitori c) Dela deb. benef. de legea din 7/IV1934

Comisioane încasate Venitul portofoliului de titluri:

din cupoane exigibile . . . . . Venitul imobilelor încasări, din creanţe amortizate .

Lei

747.863 369.354 125387

H u n e d o a r a , la 31 Decemvrie 1942.

Valer Béjan, director executiv, expert-contabil.

Lei

1242.604 604.263

59,285 150.000

8P.27y— 2.136 ¿30

loan Don, casier, exp. contabil Maxim Cpăctun, expert-contabil.

C O N S I L I U L D E A D M I N 1 3 T R A Ţ I E : Op. loan Poponleiu, preşedinte. Hieolae Atbn, . > ,7 Nipon Glodean.

Subsemnatul Consiliu de censori am examinat conturile de mai sus şi le-am găsit în. deplină ordine şi exacte. H u n e d o a r a , la 28 Ianuarie 1943. . '

Ing. A. Ritnbaştu. M. Ţintea. Corael Mihaila, expert-contabil.

„PORUMBACEANA" cassa de economii , societate pe acţii în Porumbacul de jos.

Capital Social : Lei 1 SOO.OOO'- Registru Bancar : Nr. 42 din 6 lulls 1934.

CONVOCARE. Domnii acţionari ai cassei de economii „PORUMBACEANA", societate pe acţii, . conform art. 16 din statut*

se invită la

a XLII-a adunare generală ordinară, care se va ţinea in Porumbacul de Jos, la 13 Martie 1943, orele 16, în localul băncii.

ORDINE DE ZI: 1. Deschiderea şi constituirea adunării generale; 2. Raportul Consiliului de administraţie ţi al Consiliului de censori; 3. Bilanful ţi Contul Profit şi Pierdere pe anul 1942 şi darea absolutorului pentru Consiliul de administraţie ţi censori; 4. Modificarea unor articole din statute în conf. cu legea bancară 5. Alegerea membrilor în Consiliul de administraţie; 6. Eventuale propuneri. #

Dacă la adunarea generală din 13 Martie 1943, nu se vor prezenta acţionarii în număr suficient, în virtutea art. 214, Codul comercial In vigoare, convocam fără altă înştiinţare a doua adunare generală cu aceeaşi ordine de zi, pe ziua de 20 Martie 1943, orele 16, în acelaşi local.

P o r u m b a c u l de j o s , în 30 Ianuarie 1943.

Activ. Contul bilanţ la 31 Decemvrie 1942.

Gonsiliul de administraţie.

Pasiv.

Cassa : Numerar efectiv . .

Titluri româneşti: a) cotate la bursă b) necotate la bursă

Scont

Lei

20 0 0 0 -31.755-

Debitori beneficiind de legea dat. agric. Mobilier Diverşi debitori Pierdere . . .

Lei b.

2 5 2 . 9 7 8 -

51.755-432.370-

2.221579 18.500-45.596 15 803-

3038.581.-

Lei b. Capital social Fond de rezervă Fond de rezervă legal Fond pentru acoperirea pierderilor din conv. Fond de clădire 50 000 — Fond de binefaceri 20.000 — Fond Dr. Mandeal 23.000 — Efecte de plată în ţară Depuneri

Lei b 1 .500 .000-

Í 0 9 . 6 8 8 -14.888 — 4 0 8 5 5 -

93.000 — 595.000 — 685.550 —

3 038.581 —

Conturi de ordine.

Cauţiuni statutare

Debit.

Lèi b II

40.000'— II Deponenţi de cauţiuni statutare

Contul Profit şi Pierdere.

Lei b. 40.000 —

Credit.

Lei b. Lei b. Chetimeli de administraţie:

29.112 —

7.996 —

6 6 . 2 5 5 -

15.803 —

Chetimeli de administraţie:

84.645 — 84.645 —

P o r u m b a c u l d e j o s, în 31 Decemvrie 1942.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E : ss. Simion Grădinar, preşedinte. ss. Ilisle Ghenea. ss. Alexe Marinescu

CENSORI: Verificat şi găsit în conformitate cu codul de comerţ şi legea bancară. s». Nlcolae Frâncu, expert-contabil, preşedinte. ss. Victor Cândca. ss. Alexandru Bratu.

Ceninrat. Tiparul inst de Arte Qrafiee „Daeta Troiana*, s a., Sibiu. inreg. e. C . Fi. 2/75/1931. Nr. 197—III—1943