1i---\.{ i- t-: ,,

. " . L ! - : { . r i

1 99$

TA\

r, :ld

aq*?

i i l

' r '

_ I s E _

ffi..

\

I

i"*;+;r,) \'-*=ury5*.' \'1.. l ' \ ; \ i

? \ \ , i' \ I

r ' l

+{at!

{ + q 1 }

.-

*s { G -*->4

Devenili competitivi, utilindu-vi shack-ul cu aparatura toto"iteT

sute de mii de radioamatori din toati lumea, Cunoscuta firmi germani

RICOFUNK din Hannover vi sti la dispozifie, pentru prima dati

prezentii in Romdnia, oferindu-vi intreaga game de aparaturi necesarE,

capabild si satisfaci toate pretentiile, de la mufe, cablu coaxial, ma-

nipulare 9i pini la transceiverul ultrasofisticat FT-1000, de la cigtipini h modemul pentru RTTY AMTOR PACKET RADIO 9i FAX

PK-232, de la vertkahd pentru 3 benzi I2AVQ pini la impuniitorulbeam cu 7 elemente TH7DX. Prepri speciale de expor! cu plata

in valuti. Cataloage bogat ilustrate, liste de preluri 9i informa$i pri-

vind plasarea comenzilor se pot obJine GRATUIT de la Francisc

Griinberg (YO4PX), Cisula pogtali 90, 8700 ConstanJa I (telefon

9r6-s1382). RTCOFUNK FURNTZORUL DUMNEA-

VOASTRA! RICOFUNKRICORJNK

MICA PUBLICITATE:

Cumpir transceiver unde scurte. Telefon 966/35863 Pop.

Vind garniture EMF - 50O - C; XF 9,8 YAESU; cristale9MHz - telelon 939-22257.

De la radioamatori pentru radioamatori!

RADIOAMATOR YOAPARITIE LUNARA

DISTRIBUIREA PRIN ABONAMENT LA- radiocluburile judelene pentru cei care locuiesc in zona

acestora de deservire- prin radiocluburi municipale, origenegti, sau pe adreqa unui

radioamator pentru localititi cu numir mic de membri- direct in localitili cu tm singur radioamator- se gdsegte de vinzare la FRR

Opini i le expt lmate reprezint i convingeri le autor i lor t i e le nu ref lect i in modobl iqator iu vederi le editorului . Pentru informal i i supl imentare se poate adresadire;t autor i lor.

RADIOAMATOR YO editat de YOSJW

ABONAMENT ANUAL:

- l8O lei - 15 lei numirul

Se trimite prin mandat pogtal simplu pe adresa:

Fenyii $tefan, CP 19-45, 74400 Bucuregti l '9, iar pe cuponulmandatului pogtal se trece adresa unde si se trimite publica-tia.

ITIFRIGOROFICE

PROMPTE[\I

EUROPA9r

ORIENTULI\'IilOCru

BUCURTTISfi. Tn/fl$OARA%Telefon: M24.65.

Telex 11126Farc 31.5820.

UN PARTENER

ASCENSORUL

PERMANENT:

BUCURE$Tr

Prin secfia sa din str. Austrului nr. 36, sector2, vA olerd - in condifii extrem de avantajoase - in-trelinerea gi repararea maginilor de scris (toatetipurile) | a aparatelor de multiplicat, plangelor <.le-sen, A.M.C.-urilor (manometre, termometre, reductoareoxigen, aceti leni etc.), a aparatelor topometrice precumgi etalonarea aparatelor de misurd gi control.

Informalii t i comenzi la telefon 22.53.52.Se garanteaz{ onorarea prompti gi de calitate a

soli citirilor dumnea voastri.

.ffi

ANTENA MAGNETICA

ln acest numir vom prezenta mai multe materiale privind aceasta

anteni. Comercializatd in SLIA sub denumirea de Isoloop HF costi

3?9 USD ftrnclionind de la 4la 30 MHz. De fapt aldturi se poate

vedea cum arati!

AVANTAJELE ANTENELOR MAGNETICE FATADE AMENE ELECTRICE

1. Sisteme magnetice nu necesiti radiale 9i bobine de

acord.

2. Gabarit minim pentru eficienld mare'

5- ln domeniul de flecventi solicitat se acordeaz5 continuu'

4. Acordare cu precizie de la distanli, cu un sistem de demultipli-

care-5. Raport de unde stalionare optim pentru orice frecvenli in

domeniul de acord.

6. Aceasti antend nu necesita dispozitiv de acord

(match-box ).7. Se preteazi pentru toate transceiverele'

8. Datoriti adapterii optime nu existi pierderi de putere la etaie

f inale tranzistotizate.

9. Antena este utilizabile pentru traficul de DX ca ti pentru

traficul in Europa datorite unghiului de radialie mic respectiv mare

(pronunlat ascendent).

10, Antena magnetice este o anteni mici, dar eficienti' Cu toate

ce este mult mai mice decit trn dipol in l,/2, cigtigul teoretic comparat

cu dipolul la amplasarea degaiati este de numai -0'4 dB' Daci in

practice se utilizeazi antena magnetice 9i dipolul orizontal in

L/2 in apropiere de sol se vor obline rapoarte mult mai bune cu

antena magnetice' ceea ce o predestineazi ca antena ideali pentru

lucrul din mobil, camping sau la fieldday'

11. Datoriti caracteristicii de opt in plan orizontal, la montarea

verticale a loop-ului este posibil' se se atenueze semnale care in-

terfereazi (elect de directivitate, posibilitatea de goniometrare)'

12. Datorite acordului simplu are pierderi mici de transforma-

re.13. Ia montarea in apropierea solului sau la mare inillime, di

ferentele sint mici deoarece la montare verticali liniile de forfi ale

cimpului rxrgnetic ale loop-ului sint paralele cu solul bun conducitor

electric, generator de pierderi, 9i nu slnt influenlate de acesta, decit

foarte putin,

14. Componenta de cimp magneticd a cimpului de radialie elec-

tromagneti;e pitrunde mai ugor in inciperile unui imobil decit ar

putea-o face componenta electrici' Prea mult metal, prea multe circuite

ii p.r.1i buni conducitori din punct de vedere electric impiedici in

parte pitrunderea comPonentei electrice a undelor in imobil- Datorite

acestui fapt, antena magneticA este mai potrivite pentru a li tttilizate

in inciperi, pe balcon, sau in pod fali de o antenS electrrce'

15. Datorite factonrlui de calitate extrem de mare (Q x 400\

antena are o bandi foarte ingusti (gentru resPectiva frecvenli

reglati) 9i are ca atare o preseleclie srlplimentarb mare (30 dB 9i

-ai bir,";, aga incit posibilitatea de intermodulatie in primul etaj al

receptorului se reduce foarte mult' Antena asigure pi in orele de seard

receptie clari in banda de 40 m' I16. La emisie se atenueaze, se suprimi, suplimentar de citre an-

tena magneticd armonicile emititorului (de ex' prima armonicd su-

per ioard cu -35 dB, iar pr in aceasta se el imini BCI/TVI) '

17. De regulE stalia de emisie este amplasati in apropierea unui

televizor. Armonici ale frecvenlei de linii intre cu un ecart de 15

kHz in toate benzile de unde scurte. ln apropierea sursei de bruiaj,

televizorul care radiazi energie parazitatd prin circuitele electrice

(care in fond sint antene electrice) se Poate afla antena magnetice'

dar aceasta receplioneaze liniile cimpului electric perturbator foarte

slab, deoarece este activate prioritar de citre liniile cimpului magnetic'

Antena electrici genereazi in apropierea ei 9i componente magneti-

ce, insi acestea au o amplitudine simlitor mai mici decit componenta

electricd. Aceasta este valabil 9i pentru interferenlele generate de cltre

aparate electrice' Aceste interferenle sint de naturl electrici' iar an-

tena magnetici- allatA in apropierea aparatului va fi pulin influenla-

ti, deci $i activitatea ca radiomator'

Curba de tezonanlA

.2OkHz-20 3.5MHZ

tFoutnoilAnrGililg mlHl

flff *g ill :'; l mil "ff lxl'"'i'ffilr-L/ l t l r - t ^p Jnrc"q P.d 'on fu r 'n l . Jsm's

n * O , t , ^ ' , ! r u t , u r r \ ' n P l l f d ' l r b { ' \ t x t

tiqml.q'i rn oe *6 ffi \t @ ttua

t t @ e 6 d i d l a ) d ? . 1 t r D r d ' f \ L a 1 d

r r i * r u t p * r * F * : & m A n r { ' i k d Yma. r *^ iu r : . . }w i t r v t Vb t , \ l J ] f f i { ]d

dl ndil;s3 dtsh el { '&al ilY rlFl

lI t*. R.ild s t lv' rdF h l!'Ld{t l6Fil'

d .eF. 'n i l l l q *n . h r r {n r { ro r rMl l , S ixn

f tsd qnh 'm hr ' ; k t . ' rdd Phr ' lh ad t rm

f f i s lm d ,e tmi d MinJ{ l ! F i r tuo l . r rh .h

rtn,il - drF* M!\mr r drttdt ' r' ls 4h rbrh F

i t l t , i r r .Fnru . ih l v 'Ur f 'n ! ) r l ( '& l |@

I * { b h r F r i n l k v . n i l r l n b k - f t ' F \ d . n t l l r ' r & i l*{b tu lst h rk v.n!.: l Fbs t ' Peh, nr[ ia {iM

diRlel iltiu r! Brt tH hy , pnci\im sr.**t'w d

!sll reei* (nt!d bJ! & l C_l

k l d o f . ! $ 1 + { f o $ l I n l d d ' d \ d d \ k h h d '

sddtd Ls t\.raltrttt: fdltrfmft dff k

i"*ripo*l lis.t l'- ktdk. k AlAil'lxlr

umni - "w, . ' re , , " l td i ! * lh dFnm d Ktu

f rd , r . i s - i i re - r ' , s dY,+* r r d r "GhrnF

S oie $ffi. adiry d ili{ ddstqw bh?e*!t

d ;en${n ' lF*mr

flhb<) IHF. rh or 'k 6tu rddrr '{ th lhl4

I r i , ' n l ' . r H , r r a r l . J . . r . s k r { ' & l r ! . 7

{ur. rosil. ldrrr lhd d!.r! ]k mw l$dsiffi $lt

re.ir itaffina. lnm ru t6dr$ qdrinS lvl pttl6'j; lc'mreq oldi&il !s!1. fmt eili) t*mi@

rhd (0X oxr@ ldt &tr\tr.

fdwr klkllrtpilSs,u|rld.1,ro8-*rtr3is, r ,! A ix r \t& d e1!n\ .n!_!

l : t x r r l . t .#sd tu ld ry iwn l l ie , i d . .1 r *s l i (a(i&{qrltn l{.k)a{dksnr nFlHe rA d(u. {tttxrRlS&ilx (3rp.tn'ut {n{Ni! d ril$iry do {*J al t*

$rddieljlr@i.kxi,.*llY |illdri/.nt tM

lr€luttu!. Tb AllA Wx{, enetwrb r.rr! r{M!t d&dqj|w'oat ^ @ S k!'nk rlx lsr:rP.hl t*

- 3d8

I \ -6dB

\-rodB

-20d8

Ct

10

5

\ / 3\

\ I 2

\\ I 15

\ ICurba SWR -2O l4MHz +2OkHt

\

18. Antena de televiziune se afll de multe ori in cimpul apropiat

al antenei magnetice. Dar in zona antenei magnetice predomini com-

ponenta de cimp magnetici a cimpului de emisie de unde electromagne-

tice. Antene de televiziune'!'int antene electrice, dar nu reaclioneazi

in cimpul apropiat al antenei magnetice decit foarte pufin.

19. Antene magnetice sint sisteme simetrice. Ele nu reclami con-

tragreuteli 9i nu influenleazi solul gi perelii cu curenli de conveclie

necontrolate, generatoare de BCI 9i TVI.

20. O anteni rnagnetice se leagi direct la instalafia de impiminta-

re, ceea ce asiguri o proteclie optimd impotriva descircirilor electrice

din aimosferi.

21. DatoritZ reflecliei in fazd a antenelor verticale electrice fali

de solul bun conducitor electric, aceste antene au unghiul de radialie

foarte mic (bun pentru DX). Antenele magnetice radiazd gi ele la

turghi mic. Datorite pierderilor electrice in sol, amplitudinea com-ponentei de radialie la unghi mic al antenei magnetice este mai mare

decit cel al antenei electrice verticale.

variabil in timpul emisiunii. Condensatorul variabil se va manevranumai prin intermediul unei tije izolate speciale.

Respectali distanta de siguranfi fali de antend. Daci amplasali

antena in Iocuri accesibile, evitali utilizarea de puteri mari ?n emisie.

Respectali normele tehnice de proleclie obligatorii.Daci dorili si folosili puteri mari la emisie, protejali de intemperii

antena gi cu acord de la distanfi 9i amplasali-l in exeriorul imobilu-lu i .

Antena cadru (alti varianti)

lncheiere

Din cele prezentate, cu un consum redus de materiale se poate

realiza o antenA care cu dimensiuni comparabile cu cele de la antenele

TV se poate lucra in trafic. Pentru a lucra pe o plaji mai mare de

frecvenfe este necesar si se poati face acordul antenei de la distanli.

Oricum, o astfel de anteni nu bate la ochi pe un acoperig impinzit

cu multe antene de TV. Urmeazi ca sd se vadi daci cei care suslincele de mai sus corespund realitelii. De obicei se confirmi cel pulin

5O/", dar gi aga ar fi bine. Daci este cineva care a realizat o astfelde constructie, agteptem rezultatele practice.

O ANTENA CADRU DE UNDE SCURTE PENTRUTNlIJz LA 2lNlHz. cq-DL 7/87, p. 422Gerhard Ritter, DLSFBX, Coventrystrasse 32, D-623OFrankfurt/Main 80

Ce este antena magnetici?

ln rrnrltitudinea de sisteme de antene cunopcute azi, arlrter;la mag-

netice se deosebegte prin aceea, ci reaclioneazd exclusiv la cornponenta

magnetice.

Ca anteni de receplie ea capteazd componenta magnetice ale

oscilaliilor el€tromagnetice, iar la utilizarea in regim de emisie, cu-

rentul cape circuli prin rami genereazi in prin,ul rind un cimp rmg-

netic.Sint doui feluri de antene magnetice, bara de feriti gi antgnl

ca4rr.r, cea de-a doua cunoscuti gi sub denu;g!:!l-e-=ile.lqsp.*magne-_

tic, dipol magnetic sau anteni inelari magnetici.- ---In'-timpl.

""t."a-tJi&18 datoriti pierderilor relativ mari se

utilizeaze doar in benzile de frecventi joase de radiodifuziune gi ca

anteni de goniometrare pentru benzile de unde scurte joase (de

ex. ca anteni de goniometrare la vlnitoarea de vulpi in banda de

80 m), antena cadru este tot mai apreciati de citre radioama-

tori, mai ales, de clnd OM Hans Wiirtz DL2FA, a descris antena

cu lux de amenunte in seria de articole ,Antene DX cu suprafele

reflectante".

InCA O ANTENApag. 3O2Harald Zisler, DL6RAL,

Pegnitz

MAGNETICA dupi cq-DL 5/90

Bertleinstrasse 7, D-8560 Lauf a.d.

Constnrcgia gi utilizarea acestei antene de citre radioamatori:esteinteresante pentru cei care nu au voie si monteze o anteni normalipentru unde scurte, pentru ocazii de lucru in portabil sau mobil undenu avem spaliu suficient la dispozilie gi pentru toti acei, care simtnevoia de o a doua antene de gabarit mic.

Constructia modelului prezentat nu este costisitoare in compara-

fie cu modelele olerite de comerl, chiar dacd construclia noastri ofacem protejind-o impotriva intemperiilor 9i cu acord de la distan-

te.Descriem antena destinate funclionirii in inciperi. Cu aceasti

anteni realizez cu o putere de circa 25Wa1i in SSB 9i CW Europa,uneori Asia sau Africa de Nord. Nu este o ,,antene minune" dar dIsatisfactii mai mari decit o anteni destinatd lucrului din mobil fixatide balcon sau o antene filari prost amplasati.

Dacd antena se utilizeaze in afara imobilului, respectiv intr-unpod care nu are izolalie, se pot realiza legituri la distanle maimari.

La mine se afli mai multe asemenea antene, astfel una pentru40 m gi o mice ,anteni de voiaj" pentru 15 m gi 10 m. Mi-am propusconstruirea unei antene rezistente la intemperii cu acord de la dis-tanle-

Datele tehnice ale antenei: frecventa de la 20 m la l0 m (pel0 m se mai realizeazi, leglturi, dar traficul nu este optim, deoareceantena Du este construitA pentru aceasti bandi). Puterea minime uti-lizabild, este de 80 W. Fixarea antenei se poate face vertical sau ori-zontal (la mine este atirnate in camera de lucru deasupra aparaturiide unde scurte). Racordarea la aparatura cu cablu coaxialRG58U. Materialele, principiul 9i realizarea rezulti din desenele ane-xate.

Realizarea p,racdci

ln varianta originali se recomandi folosirea unei tevi de cupru

cu diametrtrl de 72 nm cu lungirnea de 2,14 m. La capete se dau

doui giuri unde se va lega cit mai scurt condensatorul variabil de

8-25 pF. Acesta va trebui si aiba pentru l{X)W minim 2,5 rnrn intrucit

tensiunile pot urca plni la zkv. lit partea de jos, la mijloc se di

o alti gauri unde se lixeazi bucla de adaptare (vezi desen) realizatd

din sirmi cu diametrul de 2,2-2,3 mm. Pentru montare se recomandi

folosirea unor papuci. leava de cupru se va indoi sub formi de cerc

ti se va fixa pe un suport izolant.

Pentu exploatare vi recornand din expcrienla acumulati:- cordensatorul variabil se va amplasa sus, chiar daci pentru

acord trebuie si ne deplasim.- cablul va pleca la unghi de g0' (unghi drept) de la ante-

ni. Din acest motiv, traseul in jos este cel mai simplu.- se va monta un panou de avertizare "pericol de moarte"

Atenfie! Puncte periculoase in exploatare.ln lnteresul Dv. nu atingeli antena, suportul ei sau condensatorul

u c a . $

I

t

q = 9 . . 9 .d u 1

Particularitlili ale antenei magnetice cadru. Moduri de cupla-

re.

O anteni cadru rnagnetice este in fond un circuit rezonant paralel

de cea mai bund calitate, a clrui cuplaj se face la fel ca la filtre

trece banda, opreqte barlda, medie frecvenla sau altele'

Cu toate ce toate formele de cuplare sint echivalente din punct

de veclere electric, la crinstrucliile de amatoii a antenelor de emi-

sie-recepiie se folosegte - r eponderent cuplarea inductivl 9i capaciti-

v i .Cuplajut inductiv reprezintx solutia cea mai economici dar nu

se poate adaPta optim la lucrul rmrltiband.

Cu un raport de unde stationare de compromis de 2:1 se poate

acoperi un domeniu variabil cle l:2 (de ex. de la 2O m la 4O

m ) .Folosindu-se cuplajul capacitiv se poate realiza pentru fiecare

bandi un raport de unde stalionare de aproape l:l ' Condilia este

insd, ca $i condensatorul de cuplaj si fie adaptat corespunzetor'

Bucld de cuplaj

Cadru de cupru

Anterr i cadru dupi

J .R . K i l l een Suport de plast ic

Rezistenta de radiatie.

ln principiu putem considera ci cu cit rezistentra de radialie este

mai mare, cu atit este mai mare eficienla.

Deoarece rezistenla de radiatie a antenelor cadru este deosebit

de mic5, iar fati de alte antene este mai mici cu un factor de circa

30 la 15O, este important ca cei care vor se construiasci aceste antene

si cunoasci citeva relalii matematice. Dacd analizdm relalia pentru

rezistenta la radialie:

R* :1nz xAz / l am t>daq ) x 31200

n.: numer de spire

A: suprafafa cadrulu i in m2

U : circumierinta

li o transformdn, rezulti Rs : aProx. 197 x nz x (U/lamMa)r 1s-

zultd cA (proportia) relalia circumferinla cadrului: lungime de undb

inlluenleazi rezistenla la radialie mult mai Puternic decit numirul

de spire.

Gradul de eficien{ii.

Antenele cadru magnet ice se numir i pr intre cele mai ef ic iente

antene cu gabar i tu l cel mai mic

Fali de unele antene scurtate electric cu un grad de eficienld

mai mic de 20% se pot real iza cu antene magnet ice cu o ef ic ienld

a puterii radiate de peste 90 9li.

Meriti si fie analizate unele influenle care se manifesti mai

ales la constructia proprie a antenei.

Dupd cum se cunoatte, rezistenta la radiafie este o mdrime ma-

tematica cu ajutorul cireia se definesc caracteristici ale antene-

lor . Numai enerqia d is ipat i pr in rezistenla de radia l ie va f i radiat i

in spatiu, restul se transformi prioritar in cildur5-

Gradul de ef ic ienl i in pr incip iu este corela l ia d intre puterea pr i -

mi t i g i cea dis ipatd.

Pentru antene cadnr esle valabi l i re laf ia n ( : eta in

g rece t t e ' ) - { < (R .1 - [ i , + R , ) , unde R , es te r ez i s t en ]a l a r a .

d ia l ie, R. rezi : ; t { :n la cacir I iu i 5 i R. p ierder i i capaci t ive.

Analizinrl rezistenla ile radialie se constate cd aceasta trebuie

sd f ie mai nr ic i i , , : ! t tm ohtr In r t ' : : l i ta te, rezistenta poate avea valoarea

de nurnai c l t l iva nt i l iohmi t , in i i la c i rca 0,9 Ohmi '

Ef ic ienta t ' \ re substanl ia l in i luentate de conf igural ia cadrulu i ,

a leger:a mate; ia l : ' ! r r g i cal i t . l tea prelucrdr i i .

Ce trebuie si respectim la confectionarea unui cadru?

Rezistenta nhmicd este caracter izatd de c i t re t re i factor i : l ' de

forma geometr i :a. 2- de aleEerea mater ia lu lu i , 3. de cal i tatea pre-

lucr i r i i .

l . Cum am mai amint i t , rezistenta de radia{ ie este inf luenlate

substantial de citre suprafala cuprinsd de cadru- Cu cit creqte su-

prafala cadrulu i va creqte t i rezistenta de radia l ie '

Din matematicd se cunoagte ci cercul este suprafata cu aria cea

mai mare cuprinsi de o circu-mferinle datX minimi- Aceasta inseam-

nd, ci un cadru in forrni de cerc va avea cele mai mici pierderi iar

aceaste formi aplicati antenelor cadru va fi forma optime'

2. Cu toate ci la antenele comerciale tip cadru se ulilizeazS'

aluminiu d in cauza problemelor de coroziune 9i greutate, antenele

confeclionate in regie proprie se vor face din cupru datorite pro-

blemelor de prelucrare ti posibilitatea procurdrii materialului'

3. O influenli deosebitd o are calitatea imbinirii prin cositorire

gi materialul folosit la cositorire. Demonstrim aceasta prin compararea

rezistentei ohmice dintre o ran'i cadru realizate prin cositorire ti

o teavi de cupru de aceleagi d imensiuni g i lungime. (Cadrul de

90 cm clin teavi de cupru D :22 nm imbinat cu material cu adaos

de argint pe t.)ati suprafala de contact a avut o rezistenli de

2,4 miliohmi. Cele patru locuri de imbinare prin cositorire moale cu

racordurile flexibile pentru condensatorul variabil de acord au avut

la un loc aceeagi rezistenld).

Rezistenfa totzt.6 a cadrului este determinati in final de efectul

S K I \Ttndinla curentului de a circula la suprafala conductorului ce

se manifesti tot mai pronuntat cu cit cre9te frecvenla, are un efect

ca Si o rezistenie care se mereite.

SWR la antena cu cuPlaj

inductiv

SWR la antena cu

cuplaj gama

La 3O NlHz factorul de suprafafi va miri rezistenta unei bare

rotunde masive de cupru cu diametnrl de 30 mm de 5O de ori'

Teava de cupru ce se gisegte de obicei in comerl (1evi de

api) are conform normei tehnice din motive de rezistente mecanici

o grosime a peretelui de I mm. La aceasti grbsime efectul SKIN

mai are influenli hotiritoare.

feavi PVC

Sistemul de racord la antena realizatd de J.R..Killeen

pe 2 crn se elimine izolalia

Capitul se cositoreSte la tresi(interior gi tresa de la capit)

Distanliere din plastic rezistentela raze ultraviolete

\*

Un alt avantaj al unui condensator variabil de valoare nrici cucapacitati legate in paralel este extensia de bandi ce se realizeaziastfel. Cu cit domeniul variabil este mai mic fali de capacitatea totalS,cu atit va fi mai mare extensia de band5,

Cu un condensator variabil de 8-47 pF s-a putut lucra directin irnzile de 15, 16, 20 m cu un cadru de 90 cm, iar pentru benzilede 29, 40 m prin adiugarea trnui condensator fix de'50, respectiv150 pF, care au fost cuplate separat.

Daci folosim o anterri cadru in regim de emisie, trebuie si res,pectim unele prescriptii de securitate. La puterea de 1(X) W con-densatorui variabil va avea la borne o tensiune de RF mai mare de2 kV. O mini care se apropie d.ezacordeazi, cadnrl, dar este gi periculosdatoriti inaltei tensiuni din timpul emisiunii.

I)in cauza ceior enrmiate anterior este necesar si se aclionezecondensatorul variabil de la distanle, aiiici cu ajutorul unui motorcu reductcr. Pentru aceasta, condensatorul variabil va fi de construcliestabili, in ae:, cu cose de racord mari 9i o distanli intre pleci de2,5 mm (peritru 10 W este suficient 0,5 rnm, pentru 5OO W distanlarninimd va fi de 8 mm)., lvlotorul va fi reversibil, rners linigtit, re-ductorul fird joc, 'titeza max. 0,2 rot./min" Flotorul va fi deparazitatdirect pe bornele de alimentare impotriva RF cu 0,1 ;rF gi 0,01pF, conductorul de alirnentare motor va fi torsadat (sau ecranat)

9i pe un traseu neutru.

Amplasarea buclei de cuplaj

De asemenea nu se va neglija suprafala radianti. Cu c?t aceastaeste mai rnare, cu atit condiliile de radiafie vcr fi mai bune.

Condensatorul de acord.O anteni cadru poate fi conceputi monoband sau multi_

band. La antsne nionohrrd, raportul optim intre circulnferinta cadruluiqi Iungimea de undi este de circa l:4. ln acest caz avem un rantlamentde peste 90%. Capacitatea de acord va fi mici, iar domeniul variabilse rezumi la o singuri bandi.

Pentru banda de 16 m ar fi satisf5citor un cond.ensator fix. Dinpunct de vcdere teoretic ar fi posibil un raport de l:2. lm acestcaz, capacita,tca s-ar apropia de zero gi s-ar pierde insugirile tipiceale artenei rEgnetice. Cadnr] s-ar comporta ca o anteni tip Halo(dipol cu contiguralie de cerc) cu emisia preponderent electrici.

Daci sc depelette cu rnrlt raportrrl de l:10 scade rezistenla deradialie datoriti inrircirii crescinde de tip capacitiv a cadrului inaga mSsuri, irrt:?t o si avem o radiale minimi. Lirgimea de bandis€ ingusteazii aga de mult, incit la unele nrr:duri de lucru nrt maiavenr lirginea de frecverli nccesari transmisiei respective. Se poatevedea dacd reprezentim giafic dependenta raportului de urrdc sta-lionare de frecvenfi.

ln trafic, din aceasti cauzi, antena se va re la chiar 5i la mo-diliclri mici ale frecvenlei. Asta inseamni, ci condensato:ul de acordva tr4bui sf, indeplineasci conditii deosebite. Ne vom or:enta peniruo execulie <ie calitate, rezistentii la terrsiuni mari. Condensatoarelevariabile cu aer au o calitate lrrai marc de 5000.

Cu condensatorul variabil se poate acoperi o plaji iltarer darpe poate regla gi pe o frecvente de c?1iva Hertzi.

Condensatoarele variabile pentnr cmisie stht scumpe (cele idealein vacuum nu se pot pliti!). Cu clt wem si deservim mai nnrltebenzi cu rui cadru, cu atit mai nrare lreb'trie sd fie capacitatea finalia condensatoruiui de acord. $i deoarece riin experienla noastri prelulcrette proporlional cu valoarea capacitelii, se recomandA atagarea lacapacitefi variabile mici condensatoare fixe, in paralel.

Ar mai exista gi ince un motiv. Domeniul variabil intre capacitateaminimi gi maximi la condensatearele variabile obignuite in :..er esteintre 1:5 9i l:10. Aceasta inseamni, ci la cregterea capacitelii finaleva crette ti capacitatea inifiali ceea ce poate avea ca urmare ca benzidin acest domeniu si nu mai poate fi cu.prinse.

Til lo Bo o

I

II

IDimensiunile antenei cu

cuplaj garna

- 90c

Unele sfaturi pentru execufia practici.La constructia ca<irului se opteaze de nrulte ori pe o er.eculie

petratd din motive de execulie pi manerrabilitate.

Jeava de cupru in lormi de cerc se poatei procura de regulinumai pinE la diametrul de 18 nm.

fevile trase semirigide de diametru mai mare nu se pot fasonain fornri de cerc decit cu dispozitive adecvate.

Cadnrl cu alimentare incluctivi prezentat este conceput dupd oidee a rarjioamatorului englez J.R. Killen, GSKVP. Bucla de cuplajare lungimea unei laturi a cacirului petrat gi se recomandi si fiecorilecfionata din catrlu RG215U. Avind funcfia de simetrizor, tresacu izolalia au fost ?ndepdrtate la virl pe o lungime cie circa 2cm. Frxarea se face direct de partea interioari a cadrului. Bcbinade cuplaj se va cositori ingrijit.

Pcntrustabilitate fi suslinere poate sluji o feavi de PVC montatipe diagonala verticalii.

Cadrul confeclionat din lcava de 22 mm are un cuplaj caparitivasemdnitor cu un GAMMA-MATCH, cum a fost descris tie citrcDL7[L, DFSIK 9i DJ2RN (a se vedea 9i cq-DL 9/82).

Fali de dezavantajele unui montaj nesimetric predomini avan-

tajul capacithlii adaptabile benzilor 9i prin aceasta optimizarea ra-

portului de unde stationare. La o putere de entisie de IOO W se va

avea o tensiune nominali a condensatorului de cuplaj U. : I

kV. La acest cadru fixarea condensatorului variabil de acord este po-

sibili prin utilizarea a doui dornuri de circa l0 cm pe ambele pirli

ale suportului din masi plastice.

La cadrul Killen montarea condensatorului variabil se face in

collul opus buclei de adaptare, adici intr-un loc, unde bralele cadrului

se impreuneazi in unghi de 90'.

Re2ultate in trafic.

Daci o anteni magnetici se amplaseaz'l in inciperi, unde este

gi folositi, se vor indepirta toate obiectele metalice mai mari la peste

1 m. Obiecte metalice din imediata vecinetate, care all forma de cadru

(tablouri, geam termopan, cugca-colivie de pisiri) s-ar ptrtea incelzi

puternic datoriti inducfiei. Experienla acumulati 1a utilizarea antenei

intr-un bloc cu pereli de beton armat cu grosimi de 15 resp. 30 cm

la etajul 3 a demonstrat ca se poate face tralic l6rd a avea pretenlii

prea mari.

Antene filare multiband pentru mai mult de 6 benzi

Aceste antene sint executate din sirmi pe principiul antenei Win-

dom. La punctul de alimentare au c impedantr; de aproximativ

300 de ohmi. Se pot alimenta cu panglici de 30O ohmi sau prin in-

termediul unui balun de l/4 cu ajutorul unui cablu coaxial de

75 de ohmi, sau ctt un balun l/6 cu ajutorul unui cablu de 50

ohmi. Avantajul acestui ultim caz este ce la echipamentele tranzistori-

zate calolate pe o iegire de 50 de ohmi, merg direct. La celelalte

cazuri e necesari folosirea unui transmatch.

Organizarea Ei construcfia antenei se face urmirind descrierea

din liecare schi15-

ANTENA HBgCV

Aceasti antene prezinti doui elemente active din care una are

rol de director, iar cealaltl de reflector, alimentate rlefazat' Pentru

banda de 28 l(}i'z unde sint figurate dimensiunile, antena are di-

mensiuni destul de mici pentru un randament superior' Cigtigul este

de aproxirnativ 5 dB, iar la legituri DX acesta poate sI aibi un

efect mult mai pronuntat. Se recomandi celor care vor si aibi un

ciqtig suplimentar in banda de 28 NlHz (dar nu numai aici!) cu un

consurn minim de'materiale firi a apela la un QRO, care pe lingb

TVI / BCI mai ridici 5i viteza de invirtire a contorului ce inregistrea-

zi consumul energetic.

Lurrgimea crrplaiului gama ptr. reflector -> O,l'35 )"/2

Lungimea cuplajului gnma ptr. director - O,125 ii/Z

ln rrarianta a Il-a atimentarea s€ face prin cablu coaxiil de ?5

Q iar defazarea * realizeazi prin conectarea la o anurniti di3tanli

la o prtzi (se recornandi introducerea rpei cuple "T') Celdlalte ldi-

mensiuni sint la fel. Cablul fbloit va avea rm dielectric cu'constanta

de 0,67.

-T-i E . O m ,

*L

DIMENSIUNI

14 l{Hz

fo: l41 50

k}Iz

cm.

2l l4Hz

to:212ffi

kHz

cm.

2a ltlHzfo:?850QkHzcm.

Lurgimea ref lectorului

Lungimea directorulrri

A Spaliul dintre elemente

B Lungimea cuplaj gama

director

C Lrmgimea cuplaj gama

ptr. reflector

D Dstanta falii de element

a cuplajului gama

E Lungime cablu coaxial

delaztre

F Lungimc cablu coaxialprizi elinrcntare

It.Iro974265132,5

143,1

l 2

270

225

7{1865217788,5

e5;s8

9

182

150

526aE4t326i,75

72,Or

6

l3 i

l t o

f La 16 noiembrie s-a stins fulgerdtor din via15 Ferdncz Iosif -

YO4ASP, niscut la 24.01.1041 in conuna Agrlrireg, judelul Cluj, a

participat la activitate-a sportivi in ramurile atletism, apoi la radioa-

matorism unde a fost maestru ai sportului. Colegii' atit de la locul

de rnunci, platforrna de loraj maritim nrortuna' cit ti radioarnatorii

vor pistra o aminlire negtearsl.

+ Cu tristete anunlim trecerea in nefiinli a lui Halintz George

- YOSTI, niscut la 14.01.1939. Autorizat din l$1 a participat per-

manent la activitatea de radioamatori, a publicat materiale legrate de

aceasta acti./iutte ln numeroase reviste. Prin irrcetarea Cin viafi ra-

dioamatorii pie:C un suflet apropiat ti un prieten-