Upload File

ii insertiile si reclamele 3 lei rtndul un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la...

  • Home
  • Documents
  • II Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate
4
SERIA II. ANUL III, No. 403 IdItia a treta DTMINICA, 16 MARTTE, 1897 NUMARUL 10 BANI ABONAYIENTFJ.E Incep la I si 15 ale fie -cärel luni si se pliteso tot- d'a -una mainte In Bucurelti la Casa Administratiel !n jadefe si streinätate prin mandate postale Un an in tara 30 let ; in streinätate 50 let Rase luni ... 15 > , , g5 , 'Frei hua . . . 8 ' , , 13 , Un numär In streinätate 30 ban! It1ANUSCRISELE NU SE YNAPOIAZA REDACTIA No. fl STRADA CLEMENTEI No. 3. 0 NUMARUL 10 BANÏ ANIINCIIIRILE In Bucure,ti si judete se arineesc nuinal la Administra44e in streinätate, direct la administratie si la toate oficiile de publicitate Anunciar! la pag. IV 0.30 b. lima lei , , , , II 3. Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 banl ADMINISTRATIA No. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3 Çonsf!atuirea Maj oritatilor 41_,i_1 Ì ... fit cu toate acestea, colectivistii stati si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu- datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate deveni si o stare normale. Insä, desi le cunosc plelea, sper ce atunci când vor cädea, tot or avea atrita omenie sa nu se mal plàngi de alteineva decat numal si nu- niai de el' lnsil. Si tare imi vine a crede eri tocmal pentru asta surit îngeduit1. Ceci, mal ïngäduitl decât aú fost el din toate partile, nu s'a pomenit vreodatä partid intr'o t.ar % constitutionald la sa. recapitulärn scuri actele lor politice din urina. Dupa o serie de agitasi in opozitie, sì infructuoase sf caraghioase, cu täm- balaur! de strada. satul eI insil de res - cecärarl retorice si de pantalonade, se hotäresc se tinä;pe la stirsitul lui Sep- tembrie 95, un mare congres pentru a decide asupra une! directive mal seri- oase in luptele lor de opozitiune. Se a- dune in Capitala spuma paraponelor provinciale, si congresul se deschide in sala dela Hugo. Aci, d. Dirnitrie Stur- dza, cu aeru'l cunoscut de dihor pociit, jurat se nu mai manante carne de pa- rere, desfesurä o cuvintare plinti de a- mAriciune, índemnand strinsura sa se imbärbeteze pentru lupia grea care tre - bue se inceapä. Bletele mutre es dela congres foarte lungi si foarte plouate : veniserä sd auzä un semnal de dat iama la budget, si cand colo, seful le arätase numal o perspectiva onorabile de bra- vura. lasa, o imeni norocosl ! nu trece o septemeni dupa congres, si colecti- vistii sunt chematl la putere in urina retragerii de buna voe a conservato- rilor. DM'ml, Doamne, ce n'aro gandit... De- acn incepe seria actelor marl politice. D. Sturdza, prezidentul consiliulul, care in opozitie exploatase ferii cea mal mica rezervä cuminte chestia natioiralä, mer- ge de grabe la Iasl si face celebra plä- titudine a scuzelor. Peste catva timp apoi, d. Sturdza la de piept pe colegul seü de la interne, d. ''leva, il scutura bine si'1 aruncä afara de pe banca mi- nisteriali in plana sedinta a Caineril. Ceva mal tarziü, caracútita necäjicloasO, care tinea departamentul resboiului, de- clara de pe banca ministeriali ce pusca model a armetel romane plesneste in iìnina soldatilor la onice incercare, asa ca soldatil ali groaza a se mal servi cu ea, si astfel arma aceasta nu e de cat un bastonar ciocoiesc de promenadä. Si nu numal atat opreste comanda de arnie fäcuta cu aprobarea fnaltulul con- de resboiü. Nu trece mult, si guvernul provoacä un scandal ne mal pomenit, care tine oreo seapte lun! si care cat p'aci ame- sA la propori<iile une! revolutiunl. Scandalul incepe eu cälcarea Mitropo- lies si cu brutalizarea Mitropolitulul si merge crescênd pina la calcarea versitetil, unde bateusii, entusiasmati de basamac, sub comanda prefectulut de politie, fratele ministrulul de justicie, ataca pe studenti In salele de studil,,Je sparg capetele si "1 stïlcesc eu parul. In acelas timp, la politie cativa halda - maci F `r' arel contra onor i ;are in in- valn A af Sin,: de 'tua .ivistil in porvi: ,,a los, inexplie,ai: >ininter! de est .decir prin reutate t._:t fai,., in cat, ea sii t austifice tot s..°andalul atesta gratuit, publica in vasta «Vointa Na- tionalA niste linchipuif e act.e compro niitetoare pentru victime lor r;eviriovatä. Mal tArviu recunose el !!agii cl acelea eraü pumal plastografil, ca el ali lost atril. de In càt ali !uat drept dovezi temeinice nascocirile unul biet venas, care nu nt :1l avea rrirnic i de pler- dut. Dar, lnainte dei a f sitiar sä recu- noascil atea :sta, instai fac irta, icalosie : celebra f ïtg-. de (heptate. M., in urna, se dovedeste cd insuei ministril de jus- titie. Cu niste neuorocite unelte orne - nest feurisé, ulterior provocäriI scan- dalu r!, toate actele de uApesiuire con- tra Ì. itropolitulul : dupa ce J -aìi pedep- sit, : all gandit sa.'! geseascä si o vine. Atan l, d. Stätescu, vezend cd lucrul nu reata merge tuai departe in fata res - coalEl generale , aertsnind de ciuda, consiliazä >parlidrrl sel,'se retragi de la putereatät e de alde.verat ca storpia, cand nu mal poste iteri finge ai' Ceva, se frAng 'k rnijlo gi' se lmpunge singura. eu co '+ in ceafll a sa se usureze de venin. Si cu tot indemnul d -lui Stätescu, c.ulectivi$ii rëman la putere. Pentru decor ipse, schimbi, cu intentie de pro - vizoriü, firma guvernulul: in loe de Sturdza- Stätescu -Poni : Aurelian-LaseAr- Mrirzescu. Firma noue colectivistii. ín- cearcä in zadar se lichideze falimentul läsat de firma veche si multe vreme se sbate neputincioasa. Toatä lumea crede cA s'a sfirsit eu colectivistii ; dar noua firma face apel la creditul sefulul opo- zitiel conservatoare, la d. Lascar Ca- targiu. Chesiunea e rezolvatä prin con- servatori si prin seful lor, scandalul se curme, si bogatul nostru dictionar de formule politice mal sporeste eu una noue : «Gratie concursulul fruntasilor f irif... scl ». Asa tard constitutionalä, inteleg i eli ! Ìata un partid exclusiv, care, in rno- mentul cand se convinge cd 'I este ab- solut irnposibil a deslega o chestiune foarte primejdioase, ce singur, prin reu- tate stupidii, si -a suscitat -o, face apel la adversarl, le de soarta afaceri! in menti, li se lasa umiliai la discretie, iar adver- sarul, din opozitie, resolvä chestiunea spre potolirea unel fierberl publice, a cerei urmärl nu se puteali socoti. 5i dupa aceea ?... Dupa aceea, colectivistii t'O>mân la putere. Acum, dupa ce ali surit hopul cel mare, dd. Aurelian si Lascar se iaü la serios, si beati possidentes, accentueaza categoric veleitatea de a preschimba o stara de provizorat într'o stare defi- nitiva. Dar dd. Sturdza, Stätescu si Poni, aceastä sfinta treime de coclealii, combinata din negru, verde si vingt, denuntä partidulul actuala formatiune ça usurpatoare si incep se urzeascä pe de desubt. Atunci, incepe in colectivi- tate o misuialä si o clocotealä surdä asemenea activitätil viermilor intr'un bustean vechiü, pe care 'I rod pe dinne - untru ça sA '1 prefaeä eu vremea in faina de cari. Dd. Aurelian si Lascar nu se lase. Insä, potrivit sistemel frun- tasilor, de -atti toate secäturile, totl avo - ceteil neispräviti, toti politicastril tre pädusl de cafenele de provincie, putin- teí la minte pe cat de nemesurat1 la pretentii, se apuci si creazA cä Parla - mentul si politica sunt o arena unde pot se se fia la intrecere toate neputin- tele intelectuale si toate putintele irro- rale, spre gloria regimulul constitutio- nal. Conciliabule peste conciliabule, tra - tative si negotieri, unde fiece loaze permite a accentua de aproape nota sa personale, ochindu'sl de departe da- raverile sì nia! personale. Din toate acestea, resulta la un mo- ment o proclamare teatrali a d -lui Sturdza ça sef efectiv al partidulul, pe temeiul cäreia a doua zi se face alege- rea d -sale ça prezident al Senatului, a- legere pecetluite printr'o solemna säru- tAture cu d. Aurelian. Dar zadarnicä parada! Scopul d -lor Sturdza-Stätescu- Poni nu se poate ajunge : dd. Aurelian- Lascar se tin bine. D. Sturdza atuncl ria o hotärire mare. Stergèndu -se de re- masitete särutatulul cu d. Aurelian, strie plia de parapon puerila'l demisie din prezidentia Senatulul si declararea de retragere in viata privata pentru motivul ce a implinit tocmal: 64 ani, cateva luna, cateva zile... Cu aceeasl gura eu care '1 pupase alaltäieri pe d. Aurelian, acurn s'apuca sA'l scuipe ; iar peste trel -patru zile, cand trebuia mi- car eu atâta sA aibä mal multa serio - sitate, cu aceeas1 gura serute pe vete- ranul Nicolae tonescu. Si ast -fel din scuipat in pupat si din pupat in seul - pat, colectivistil o duc... si roman la pu- tere. La liete rë,pintie n'auzi de eût stri- gate contra acestel absurde stiri de lu- crurl. Cine striga ? Tot colectivistii. Fata cu baetil de la gazete, eu ce! mal tinerl reporterasi, colectivistii nu se sfiesc a barfi uni! contra altora si a infiera pacätosenia partidulul lor. El ci- tese eu delicia gazetele opozitiel in cari se Inregistreazä cancanurile lor triviale de mahalagloaice tifnoase. Sont perfect convins eA de la cea d'iutäiri colecti- vist pe care '1 voici íntrrini, dupa ce vor fi aparut aceste rindurl, voie ca- pata pentru ele un zimbet de niultu- mire si o stringere de mana cordiali. Cine vrea se se bucure de tratatie seara la Capra, din partea colectivistilor, n'are de cet si strie un articol, in care s'arate nemernicia lor ; eu cat o va arata mal frumos si niai bine, eu atat trakrtia va fi mal insemnatä. De pildä eli, pentru un articol destul de mediocru, in care incercam a schita fiziologia d -lu! Stur- dza, am lost festivat de niste colecti- vistI cu sampanie la Capsa. Onoarea ateista se fntelege ça trebuia se mu incurajeze. Tot acolo, alalti- seara, unde erari foarte multi de -al lor adunati, unul dintre e!, ora glumet, ne -a spus: «Iriainte de votarea budgetelor, e o nebunie sa. ne Ourdir-in a elimina pe Sturdza din organismul partidulul nos - tru ; am face ça uri imprudent, care, pentru a'si intasi pofta de mancare, s'ar lesa sa i se extirpeze din corp toc - mal basica de fiere, atat de necesare digestiunil.» De trel lun! de zile dol ministri is! dari demisia continuánd a gira aface- rile ; de cincisprezece zile criza e decla- ratA, si prezidentul consiliulul reflua a da in Camera. explicatiuni. Alaltäieri in fine, el declara ce s'a primit demisiile celor dol ministri, pe cari d. Sturdza i! pusese iscoada si d. `.Aur liàn il luase zelog in actuala forüi'itiune, si cd. s'ali indeplinit fotoliurile prin doue interi - muri. Asta insemneazä cA starea de crize tinde a deveni stare normalä... Si cu toate astea, colectivistii reinan la putere. Toatä lumea se intreabe : cum se poate si cat o sa. mearga aceasta ? Ciu- date intreberl ! ßespunsul e foarte usor de dat. Cata vreme sont lesati la pu- tere, pentru ce sa. nu'sI face de cap ? Dace o legislatura ar fi sd tie, nu patru, ci zece an!, colectivistii ari pielea des - tul de tare si buzele destul de deprinse, ça s'o poatä duce tot ara, farà alta is- prava politica de dit alternarea, cand ridicula, cand gretoasa, a pupaturii cu sculpitura. In starea in care ne aflim, rolurile puterilor politice s'ari resturnat: partidul la guvern e in deplina anar- chie ordinea, ramone s'o pästreze cine nu guverneaza. DacA puterile din afara aceleia unde se produce scandalul, nu intervin se restabileascá ordinea, dace toate lumea sta cu máluele iucrucisate si priveste, unul rizend, unul mátinit, unul nu stili cu ce alt sentiment, la a- cest spectacol extravagant, de ce colec- tivistii n'ar remanea la putere ? Starea noasträ nu se poate ilustra mal bine de cat cu o veche si inte- leaptä anecdote orientala... Un ora mer - gea cu pepenl la tirg ; la o culme de deal, i se rupe caruta si se restoarne pepenil, cari pornesc unul dupa altul, care incotro, la vale. Omul, vezend ca- tastrofa, fis! incruciseazä mâinele Ince - pend sil flulere si, ultandu -se lung la prevaleala nebune a pepenilor, cari se burdusesc lovindu -se uni! de alti!, sä- rind unul peste altul, fart alti ratiune de cat fatalitatea mecanicä, zite cu un zimbet filosofie : «Uite mA ! cum se duce fiecare dupa capnl lui !» Apol, dupa un moment de reflexie, adaoga, Bara a rial zimbi : «Buna vorbi!, dar paguba mare !» Caragiale. i PROGRAMA INMORMANTAREI LL'I ALEXANDRU LAHOVARI j'ranslafiuuea rcnidtgifelar inortuare de la gara de Nord la Biserica Alba', se va face Sîmbàttd la ora 9 dimineatd. ll Pablicul va fl admis in biseticd, Sint- MM, de la ora 10 dimineafa, p£nd seara. III Coroanele se vor depune la Biserica Albd, Sfmbdtd, toatd ziva. IV Dutninicd 16 Martie, ziva innmornmin- tdres, la amiazs, biserica, din cautaa spa- tittlus foarte restr£ns, va fi accesibild f'a- mi.lies, demnitarilor Statultas, doamnelor delegatiunilor. V In bisericd, Doamnele vor bine-voi a ocupa pat-tea stîngd a Naosulus, iar dotn- nis partea dreaptd.a Naosiclus amîndoud laturele Cathechumenulus. Jurul cat.afalculus urmca4d a fi ldsat Cu total liber pentru desfcï,çurat-ea servi- ciulus bisericesc. Serviciul divin ai înutortnintdt-ei se va incepe la ora 1 foarte precis ,si va fì cele- brat de I. P. S. Mitropolit Primat, a- sistat de Prea Sftnfitul Nifon Ploegteanu 0 de clerul Capitales. VII Du,pd cuvîntdrs fi dupa' ce L P. S. Dii- tropolit-Primat va fi dat cea din urntïi bine-cuv£ntare rëposatulus, pe ciad corul va intona cantead : 4Spune-m1 Domine sfirsitul men* se vor face omagiile repo- satulus de la dreapta la st4nga cata- falculat-ï si in mdsura defildrei asistenta va pdrdsi Biserica. VIII Cortegiul se va forma 'vn ordinea un-- mt"ttoare : 1) Jandarmis cäldrs. 2) Colivele, 3) Carele cu coroane, 4) I-iul cor bisericesc, .5) Clerul officiant, 6) Decoratiunile, 7) Caroanele purtate, eu dolega.tionile respective, 8) al II-a cor bisericesc. 9) Carul funebru, 10) Familia ci asistentil. 11) Trdsura regalä, 12) Trdsurile familier. 13) Armata, 14) Träsurile invitafilor. IX Cortegii(t va strdbate urmätorul par - curs : Calea Victories, Strada Lipscans, Strada .9elari, Calea Rahoves, Strada 11 Iunie,, .9oseatta Filaret la Cimitirul . er- ban -Vold. X in parcursul sìäí cortegiul va face doua, stdrs: I -a in respdntia Bulevardulus Aca- demies, unde va vorbi un delegai al Stu- dentilor Universitars; 0 a II a stare l'afa Palatulus Justifies, unde va vorbi un delegat al Baroulus Capitale!. XI I;a cimitir, in fata ,nortnìntulus, se vor costi cuvintärile. XII Ordinea solemnitdtes va fì dirigeatd de Comitetul înmorm£ntdrel ; jar ordinea cor - tegitelus, pe lingd polifia capitales, va fi tinta' de ntembris clubulus conservator însdreinats cu aceasta, cari vor purta un reran distinctiv. TR IB UNA POLITICA Ciucïsprezeee zile ne mal despart de in- ceputul anulul bugetar si Camera colecti- vista niel end n'are de asta. D. Gogu Can- tacuzino, fostul ministru de tillante, si unul din stilpii d-sale, d. Tache Protopopescu, directorul Regiel, vor sa puna toate piedi- cele guvernulul la votarea bugetelor ; se spune insa ca .Ioia viitoare In sfîrsit vor începe desbaterile asupra proiectelor de bu- gete, si ca s'a luat hotarirea ca, lasîndu-se de o parte toate certurile, proiectele acestea sa se voteze t'ara discutie in clteva zile. Pentru a potoli orl ce veleitate de des- batere din partea secäturilor colectiviste, si guvernul 5i d. Sturdza ail ïmprastiat vorba cä M. Sa Regele pretinde a nu se ajunge 1 Aprilie fart{ bugete votate. Nu e vorba, asta e o minciune dettina de d. Lascar, ministrul de interne, dar tot slu- jèste la ceva. Orlc:it ar fi de netrebnici, tot e bine ca vor vota bugetele, pentru a nu provoca si desordine inantiare dupa atatea scandalurl politice. --.-- -- NECUVIINTELE GUVERNULUI Lipsit de autoritate in propriul si%,íi par- tid, guvernul a adoptat un sistein vino - vat pentru a -sl impune vointa. Se amesteca numele Suveranuluìí in toate chestiile difieile, si se atnesteeä eu o stäruintä care, dati n'adaugä de (mit foarte putin la creditul ministrilor, com- plica foarte mult situatia deja deplorabilit a guvernulul. Und se cerea, de catre Ca- mera, limitarea dreptulul de a emite renta pentru Casa Ituralä, guvernul n'a scapat de amendament de (it mintind ci M. S. Regele e in contra lui. Acest necuviincios amestec al Suvera- nulul in luerärile Adunarci deputatilor a fäeut pe d. Stolojan, raportorul legel, sa continue a o Bustine de si declarase ci va demisiona daca se va respinge amen - dainentul. CAnd 86 väzut cal menibriï comisiunel bugetare nu se intrunese si ca guvernul e amenintat sa rZtmänA firmi bugete, mi- nistrii ali mintit ch este dorinta Marjestä- tif Sale sa se gräbeascä lucrArile comi- siei. Daca presa colectivista va indräsni si desminta ateste atirmäri, vom spune po nume eine, eind si in fata cärora mar- tore s'a spus ci Suveranul cere cutare sali cutare lucru. Pentru a scäpa de desmintirile cari le prlmeste ori de dite ori invoacä numele elite unu! particular, d. N'asile Lascar si eomplícli 01 se referai, nenni, la M.S. Re- gele, caro nu se ponte cobort l'Ana a da desmintirl publico contrafacerilor de mi- nistri eu earl ne a hiräzit colectivitatea. TRIBUNA UTERARA La moartea lui Alex. Lahovari din pastea C01.4NIEI MACEDO - ROMINE DIN CAPITAL\ Isi clotinä coama Carpatii, si Pindal se cletind'n loe, fai bubue noria de- asupra, ca. scapbrä pietrele foe! Iar muntii'n pêraie de lacriml, adâncile val le inunda, Si jalea lor färA dé margini In stare nu sunt s'o ascundai,. Din cerusl putea sa. trAzneascd, sari focul sä, ne -arda putea... A corputul rana desehisaá pe lume un leac tot avea, Dar azi, când s'a stins un laceafár, rèmâne un gol sì mai mare In anima noasträ zdrobitä, s'avêntul sperantei ne moire. 0, plangeti si voi petricele. caci frunza si ea s'a miscat Si iarba din Pind ca si floarea amarnic pe cîmp ali oftat ; Cd cel co le dete lumini si lor le Incita ca un Soare, De asta -zi le lasci cernite si 'n groapa cea neagrä dispare. la jurul meli uite, Româniï, cum plâng a ta moarte, jelit1 La groapa; pornit -alt sien a -t!, taacuti si in suflet cernita, Ctic! moartea 'tl înrhide azi gara întregului nostro popor... 0, Mina sa -ti fle -a -ta cate si somnul veciel nsor ! Petra n'eau CE NEAll DAT SLAVIÏ ,5'I GRECIÏ` Studiind vorbele slave si cele grecet1 din limba noasträ, din capil loculol observa ça popoarele slave an avut asupra noasträ o influenta culturala eu totulul -lot deose- bita de -a poporulul grec. Cate vorbe gre- cest1 avem In limbi, mal toate se refera la bisericä si scoala, la comerciu si indus- trie. Niel un cuvInt, niel macar unul singur, dintre vorbele Imprumutate de la Grec! nu se refera la clobanie, la cresterea vitelor si la lucrarea pàmintulul. Cuvintele slave, dimpotriva , se refera mal ales la a- cestea. Para lndoialä Grecil ne -ali adus comer- ciul si industria. Asta o vadeste nu mimai dietionarul, ci si poesia poporala *.) Scoalä ne -au dat de- opotriva Slavi! si Grecil. Religie nui am avut : religia cres- tina, Mainte de -a veni In atingere eu Gre- cil si Slavil, caci noi aveam pe Dumne- zed, credeam In cruce, iveam legea cresti- na si aveam rugdciuns, deosebeam cree- tinttl de pdgdn, credeam in suflet si ne fereani de pdcat.. Toate acestea vor- be de origine latina dovedesc ce n'aui pri- mit crestinismul de la Slavi, pentru cä de -odata eu notiunile daca le -am fi primit de la Slavl am fi primit si vorbele slavo - ne pentru atele notion! * *) Slavil si Greciï ne -au stapinit si poli iceste si bisericeste, si ast el ani fost crisi! sa prtntim nunurile aoficiale» ale lucrurilor. Dar si ara, tot le ramîne Slavilor si Gre- cilor un merit destin de mare. E adevarat, cA dupa multimea cuvintelor straine Intr'o limba poti judeca starea Ina- poiata in cultura a poporulul pe vrentea ciad le -a primit,-- iar noi averti foarte multe ! si e adevarat, cd popoarele primesc de o- biceiu verbe straine cari numesc notiunl necunoscute lor piu'atuucl. !n acest fel eu- vintele straine sunt. studiind filologiste, cea nial nepartinitor si mal adevarat istoric al culturel popoarelor. Asa dar studiind care cuvinte straine, c£nd si cuoi atm intrat In liniba noasl.re, reconstrui,n starile sociale si culturale ale vremurilor trecute. Dar aceasta studiere trebuie sìt fie Meula cu o rezervä. Si anunte : Nol n'am luat de la straininumal de acele cuvinte carinumeaünotiuni necunoscute noua. Am Imprumutat verbe lu doua feluri : am impruntutat vorba cu notinnea de odata, si am Imprumutat vorba singura, o vorbi pen- tru care avem echivaleut In limba. ln cazul din urina, Impruinutul, e de importanta mal ') Pe cine-1 iutereseazä cestiunea, sa. studio - ze e ntecele batrinest! din colectia d -limi G. D. Teodorescu. "t Ltimuriri ma! multe in aceasta privinta vezt In columna lui Trajan, anul 188:3, articolul lui G. Chitu dospre cuvintele crestine in tituba romana.

Upload: others

Post on 03-Feb-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: II Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate

SERIA II. ANUL III, No. 403 IdItia a treta DTMINICA, 16 MARTTE, 1897

NUMARUL 10 BANIABONAYIENTFJ.E

Incep la I si 15 ale fie -cärel luni si se plitesotot- d'a -una mainte

In Bucurelti la Casa Administratiel!n jadefe si streinätate prin mandate postaleUn an in tara 30 let ; in streinätate 50 letRase luni ... 15 > , , g5 ,'Frei hua . . . 8 ' , , 13 ,

Un numär In streinätate 30 ban!

It1ANUSCRISELE NU SE YNAPOIAZA

REDACTIANo. fl STRADA CLEMENTEI No. 3.

0NUMARUL 10 BANÏ

ANIINCIIIRILEIn Bucure,ti si judete se arineesc nuinal la

Administra44ein streinätate, direct la administratie si la

toate oficiile de publicitateAnunciar! la pag. IV 0.30 b. lima

lei ,

, , , II 3.Insertiile si reclamele 3 lei rtndul

Un numär vechiìi 30 banlADMINISTRATIA

No. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3

Çonsf!atuirea Majoritatilor41_,i_1 Ì ...fit cu toate acestea, colectivistii stati

si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascäca ceeace pare anormal poate deveni sio stare normale. Insä, desi le cunoscplelea, sper ce atunci când vor cädea,tot or avea atrita omenie sa nu se malplàngi de alteineva decat numal si nu-niai de el' lnsil. Si tare imi vine a credeeri tocmal pentru asta surit îngeduit1.Ceci, mal ïngäduitl decât aú fost el dintoate partile, nu s'a pomenit vreodatäpartid intr'o t.ar % constitutionald la sa.recapitulärn scuri actele lor politice dinurina.

Dupa o serie de agitasi in opozitie,sì infructuoase sf caraghioase, cu täm-balaur! de strada. satul eI insil de res -cecärarl retorice si de pantalonade, sehotäresc se tinä;pe la stirsitul lui Sep-tembrie 95, un mare congres pentru adecide asupra une! directive mal seri-oase in luptele lor de opozitiune. Se a-dune in Capitala spuma paraponelorprovinciale, si congresul se deschide insala dela Hugo. Aci, d. Dirnitrie Stur-dza, cu aeru'l cunoscut de dihor pociit,jurat se nu mai manante carne de pa-rere, desfesurä o cuvintare plinti de a-mAriciune, índemnand strinsura sa seimbärbeteze pentru lupia grea care tre -bue se inceapä. Bletele mutre es delacongres foarte lungi si foarte plouate :veniserä sd auzä un semnal de dat iamala budget, si cand colo, seful le arätasenumal o perspectiva onorabile de bra-vura. lasa, o imeni norocosl ! nu treceo septemeni dupa congres, si colecti-vistii sunt chematl la putere in urinaretragerii de buna voe a conservato-rilor.

DM'ml, Doamne, ce n'aro gandit... De-acn incepe seria actelor marl politice.D. Sturdza, prezidentul consiliulul, carein opozitie exploatase ferii cea mal micarezervä cuminte chestia natioiralä, mer-ge de grabe la Iasl si face celebra plä-titudine a scuzelor. Peste catva timpapoi, d. Sturdza la de piept pe colegulseü de la interne, d. ''leva, il scuturabine si'1 aruncä afara de pe banca mi-nisteriali in plana sedinta a Caineril.Ceva mal tarziü, caracútita necäjicloasO,care tinea departamentul resboiului, de-clara de pe banca ministeriali ce puscamodel a armetel romane plesneste iniìnina soldatilor la onice incercare, asaca soldatil ali groaza a se mal servi cuea, si astfel arma aceasta nu e de catun bastonar ciocoiesc de promenadä. Sinu numal atat opreste comanda dearnie fäcuta cu aprobarea fnaltulul con-

de resboiü.Nu trece mult, si guvernul provoacä

un scandal ne mal pomenit, care tineoreo seapte lun! si care cat p'aci ame-

sA la propori<iile une! revolutiunl.Scandalul incepe eu cälcarea Mitropo-lies si cu brutalizarea Mitropolitulul simerge crescênd pina la calcareaversitetil, unde bateusii, entusiasmati debasamac, sub comanda prefectulut depolitie, fratele ministrulul de justicie,ataca pe studenti In salele de studil,,Jesparg capetele si "1 stïlcesc eu parul.In acelas timp, la politie cativa halda -maci F `r' arel contraonor i ;are in in-valn

A af Sin,: de 'tua .ivistil inporvi: ,,a los, inexplie,ai: >ininter! deest .decir prin reutate t._:t fai,., in cat,ea sii t austifice tot s..°andalul atestagratuit, publica in vasta «Vointa Na-tionalA niste linchipuif e act.e comproniitetoare pentru victime lor r;eviriovatä.Mal tArviu recunose el !!agii cl aceleaeraü pumal plastografil, ca el alilost atril. de In càt ali !uat dreptdovezi temeinice nascocirile unul bietvenas, care nu nt :1l avea rrirnic i de pler-dut. Dar, lnainte dei a f sitiar sä recu-noascil atea :sta, instai fac irta, icalosie :celebra f ïtg-. de (heptate. M., in urna,se dovedeste cd insuei ministril de jus-titie. Cu niste neuorocite unelte orne -nest feurisé, ulterior provocäriI scan-dalu r!, toate actele de uApesiuire con-tra Ì. itropolitulul : dupa ce J -aìi pedep-sit, : all gandit sa.'! geseascä si o vine.Atan l, d. Stätescu, vezend cd lucrul nureata merge tuai departe in fata res -coalEl generale , aertsnind de ciuda,consiliazä >parlidrrl sel,'se retragi de laputereatät e de alde.verat ca storpia,cand nu mal poste iteri finge ai' Ceva, sefrAng 'k rnijlo gi' se lmpunge singura.eu co '+ in ceafll a sa se usureze devenin.

Si cu tot indemnul d -lui Stätescu,c.ulectivi$ii rëman la putere. Pentrudecor ipse, schimbi, cu intentie de pro -

vizoriü, firma guvernulul: in loe deSturdza- Stätescu -Poni : Aurelian-LaseAr-Mrirzescu. Firma noue colectivistii. ín-cearcä in zadar se lichideze falimentulläsat de firma veche si multe vreme sesbate neputincioasa. Toatä lumea credecA s'a sfirsit eu colectivistii ; dar nouafirma face apel la creditul sefulul opo-zitiel conservatoare, la d. Lascar Ca-targiu. Chesiunea e rezolvatä prin con-servatori si prin seful lor, scandalul securme, si bogatul nostru dictionar deformule politice mal sporeste eu unanoue : «Gratie concursulul fruntasilorf irif... scl ».

Asa tard constitutionalä, inteleg i

eli ! Ìata un partid exclusiv, care, in rno-mentul cand se convinge cd 'I este ab-solut irnposibil a deslega o chestiunefoarte primejdioase, ce singur, prin reu-tate stupidii, si -a suscitat -o, face apel laadversarl, le de soarta afaceri! in menti,li se lasa umiliai la discretie, iar adver-sarul, din opozitie, resolvä chestiuneaspre potolirea unel fierberl publice, acerei urmärl nu se puteali socoti. 5idupa aceea ?... Dupa aceea, colectivistiit'O>mân la putere.

Acum, dupa ce ali surit hopul celmare, dd. Aurelian si Lascar se iaü laserios, si beati possidentes, accentueazacategoric veleitatea de a preschimbao stara de provizorat într'o stare defi-nitiva. Dar dd. Sturdza, Stätescu siPoni, aceastä sfinta treime de coclealii,combinata din negru, verde si vingt,denuntä partidulul actuala formatiuneça usurpatoare si incep se urzeascä pede desubt. Atunci, incepe in colectivi-tate o misuialä si o clocotealä surdäasemenea activitätil viermilor intr'unbustean vechiü, pe care 'I rod pe dinne -untru ça sA '1 prefaeä eu vremea infaina de cari. Dd. Aurelian si Lascarnu se lase. Insä, potrivit sistemel frun-tasilor, de -atti toate secäturile, totl avo -ceteil neispräviti, toti politicastril trepädusl de cafenele de provincie, putin-teí la minte pe cat de nemesurat1 lapretentii, se apuci si creazA cä Parla -mentul si politica sunt o arena undepot se se fia la intrecere toate neputin-tele intelectuale si toate putintele irro-rale, spre gloria regimulul constitutio-nal. Conciliabule peste conciliabule, tra-

tative si negotieri, unde fiece loazepermite a accentua de aproape notasa personale, ochindu'sl de departe da-raverile sì nia! personale.

Din toate acestea, resulta la un mo-ment o proclamare teatrali a d -luiSturdza ça sef efectiv al partidulul, petemeiul cäreia a doua zi se face alege-rea d -sale ça prezident al Senatului, a-legere pecetluite printr'o solemna säru-tAture cu d. Aurelian. Dar zadarnicäparada! Scopul d -lor Sturdza-Stätescu-Poni nu se poate ajunge : dd. Aurelian-Lascar se tin bine. D. Sturdza atunclria o hotärire mare. Stergèndu -se de re-masitete särutatulul cu d. Aurelian,strie plia de parapon puerila'l demisiedin prezidentia Senatulul si declarareade retragere in viata privata pentrumotivul ce a implinit tocmal: 64 ani,cateva luna, cateva zile... Cu aceeaslgura eu care '1 pupase alaltäieri pe d.Aurelian, acurn s'apuca sA'l scuipe ; iarpeste trel -patru zile, cand trebuia mi-car eu atâta sA aibä mal multa serio -sitate, cu aceeas1 gura serute pe vete-ranul Nicolae tonescu. Si ast -fel dinscuipat in pupat si din pupat in seul -pat, colectivistil o duc... si roman la pu-tere.

La liete rë,pintie n'auzi de eût stri-gate contra acestel absurde stiri de lu-crurl. Cine striga ? Tot colectivistii.Fata cu baetil de la gazete, eu ce! maltinerl reporterasi, colectivistii nu sesfiesc a barfi uni! contra altora si ainfiera pacätosenia partidulul lor. El ci-tese eu delicia gazetele opozitiel in carise Inregistreazä cancanurile lor trivialede mahalagloaice tifnoase. Sont perfectconvins eA de la cea d'iutäiri colecti-vist pe care '1 voici íntrrini, dupa cevor fi aparut aceste rindurl, voie ca-pata pentru ele un zimbet de niultu-mire si o stringere de mana cordiali.Cine vrea se se bucure de tratatie searala Capra, din partea colectivistilor, n'arede cet si strie un articol, in care s'aratenemernicia lor ; eu cat o va arata malfrumos si niai bine, eu atat trakrtia vafi mal insemnatä. De pildä eli, pentruun articol destul de mediocru, in careincercam a schita fiziologia d -lu! Stur-dza, am lost festivat de niste colecti-

vistI cu sampanie la Capsa. Onoareaateista se fntelege ça trebuia se muincurajeze. Tot acolo, alalti- seara, undeerari foarte multi de -al lor adunati, unuldintre e!, ora glumet, ne -a spus:

«Iriainte de votarea budgetelor, e onebunie sa. ne Ourdir-in a elimina peSturdza din organismul partidulul nos -tru ; am face ça uri imprudent, care,pentru a'si intasi pofta de mancare,s'ar lesa sa i se extirpeze din corp toc -mal basica de fiere, atat de necesaredigestiunil.»

De trel lun! de zile dol ministri is!dari demisia continuánd a gira aface-rile ; de cincisprezece zile criza e decla-ratA, si prezidentul consiliulul reflua ada in Camera. explicatiuni. Alaltäieri infine, el declara ce s'a primit demisiilecelor dol ministri, pe cari d. Sturdza i!pusese iscoada si d. `.Aur liàn il luasezelog in actuala forüi'itiune, si cd. s'aliindeplinit fotoliurile prin doue interi -muri. Asta insemneazä cA starea decrize tinde a deveni stare normalä... Sicu toate astea, colectivistii reinan laputere.

Toatä lumea se intreabe : cum sepoate si cat o sa. mearga aceasta ? Ciu-date intreberl ! ßespunsul e foarte usorde dat. Cata vreme sont lesati la pu-tere, pentru ce sa. nu'sI face de cap ?Dace o legislatura ar fi sd tie, nu patru,ci zece an!, colectivistii ari pielea des -tul de tare si buzele destul de deprinse,ça s'o poatä duce tot ara, farà alta is-prava politica de dit alternarea, candridicula, cand gretoasa, a pupaturii cusculpitura. In starea in care ne aflim,rolurile puterilor politice s'ari resturnat:partidul la guvern e in deplina anar-chie ordinea, ramone s'o pästreze cinenu guverneaza. DacA puterile din afaraaceleia unde se produce scandalul, nuintervin se restabileascá ordinea, dacetoate lumea sta cu máluele iucrucisatesi priveste, unul rizend, unul mátinit,unul nu stili cu ce alt sentiment, la a-cest spectacol extravagant, de ce colec-tivistii n'ar remanea la putere ?

Starea noasträ nu se poate ilustramal bine de cat cu o veche si inte-leaptä anecdote orientala... Un ora mer -gea cu pepenl la tirg ; la o culme dedeal, i se rupe caruta si se restoarnepepenil, cari pornesc unul dupa altul,care incotro, la vale. Omul, vezend ca-tastrofa, fis! incruciseazä mâinele Ince -pend sil flulere si, ultandu -se lung laprevaleala nebune a pepenilor, cari seburdusesc lovindu -se uni! de alti!, sä-rind unul peste altul, fart alti ratiunede cat fatalitatea mecanicä, zite cu unzimbet filosofie : «Uite mA ! cum se ducefiecare dupa capnl lui !» Apol, dupa unmoment de reflexie, adaoga, Bara a rialzimbi : «Buna vorbi!, dar paguba mare !»

Caragiale.iPROGRAMA INMORMANTAREI

LL'I

ALEXANDRU LAHOVARI

j'ranslafiuuea rcnidtgifelar inortuare dela gara de Nord la Biserica Alba', se vaface Sîmbàttd la ora 9 dimineatd.

llPablicul va fl admis in biseticd, Sint-

MM, de la ora 10 dimineafa, p£nd seara.III

Coroanele se vor depune la BisericaAlbd, Sfmbdtd, toatd ziva.

IVDutninicd 16 Martie, ziva innmornmin-

tdres, la amiazs, biserica, din cautaa spa-tittlus foarte restr£ns, va fi accesibild f'a-mi.lies, demnitarilor Statultas, doamnelor

delegatiunilor.V

In bisericd, Doamnele vor bine-voi aocupa pat-tea stîngd a Naosulus, iar dotn-nis partea dreaptd.a Naosiclus amîndoudlaturele Cathechumenulus.

Jurul cat.afalculus urmca4d a fi ldsatCu total liber pentru desfcï,çurat-ea servi-ciulus bisericesc.

Serviciul divin ai înutortnintdt-ei se vaincepe la ora 1 foarte precis ,si va fì cele-brat de I. P. S. Mitropolit Primat, a-sistat de Prea Sftnfitul Nifon Ploegteanu0 de clerul Capitales.

VIIDu,pd cuvîntdrs fi dupa' ce L P. S. Dii-

tropolit-Primat va fi dat cea din urntïibine-cuv£ntare rëposatulus, pe ciad corulva intona cantead : 4Spune-m1 Dominesfirsitul men* se vor face omagiile repo-satulus de la dreapta la st4nga cata-

falculat-ï si in mdsura defildrei asistentava pdrdsi Biserica.

VIII

Cortegiul se va forma 'vn ordinea un--mt"ttoare :

1) Jandarmis cäldrs.2) Colivele,3) Carele cu coroane,4) I-iul cor bisericesc,.5) Clerul officiant,6) Decoratiunile,7) Caroanele purtate, eu dolega.tionile

respective,8) al II-a cor bisericesc.9) Carul funebru,10) Familia ci asistentil.11) Trdsura regalä,12) Trdsurile familier.13) Armata,14) Träsurile invitafilor.

IXCortegii(t va strdbate urmätorul par -

curs : Calea Victories, Strada Lipscans,Strada .9elari, Calea Rahoves, Strada 11Iunie,, .9oseatta Filaret la Cimitirul . er-ban-Vold.

X

in parcursul sìäí cortegiul va face doua,stdrs: I -a in respdntia Bulevardulus Aca-demies, unde va vorbi un delegai al Stu-dentilor Universitars; 0 a II a starel'afa Palatulus Justifies, unde va vorbiun delegat al Baroulus Capitale!.

XII;a cimitir, in fata ,nortnìntulus, se vor

costi cuvintärile.

XII

Ordinea solemnitdtes va fì dirigeatd deComitetul înmorm£ntdrel ; jar ordinea cor-tegitelus, pe lingd polifia capitales, va fitinta' de ntembris clubulus conservatorînsdreinats cu aceasta, cari vor purta unreran distinctiv.

TR IB UNA POLITICA

Ciucïsprezeee zile ne mal despart de in-ceputul anulul bugetar si Camera colecti-vista niel end n'are de asta. D. Gogu Can-tacuzino, fostul ministru de tillante, si unuldin stilpii d-sale, d. Tache Protopopescu,directorul Regiel, vor sa puna toate piedi-cele guvernulul la votarea bugetelor ; sespune insa ca .Ioia viitoare In sfîrsit vorîncepe desbaterile asupra proiectelor de bu-gete, si ca s'a luat hotarirea ca, lasîndu-sede o parte toate certurile, proiectele acesteasa se voteze t'ara discutie in clteva zile.

Pentru a potoli orl ce veleitate de des-batere din partea secäturilor colectiviste, siguvernul 5i d. Sturdza ail ïmprastiat vorbacä M. Sa Regele pretinde a nu se ajunge1 Aprilie fart{ bugete votate.

Nu e vorba, asta e o minciune dettina ded. Lascar, ministrul de interne, dar tot slu-jèste la ceva. Orlc:it ar fi de netrebnici, tote bine ca vor vota bugetele, pentru a nuprovoca si desordine inantiare dupa atateascandalurl politice.--.-- --

NECUVIINTELE GUVERNULUI

Lipsit de autoritate in propriul si%,íi par-tid, guvernul a adoptat un sistein vino -vat pentru a -sl impune vointa.

Se amesteca numele Suveranuluìí intoate chestiile difieile, si se atnesteeä euo stäruintä care, dati n'adaugä de (mitfoarte putin la creditul ministrilor, com-plica foarte mult situatia deja deplorabilita guvernulul. Und se cerea, de catre Ca-mera, limitarea dreptulul de a emite rentapentru Casa Ituralä, guvernul n'a scapatde amendament de (it mintind ci M. S.Regele e in contra lui.

Acest necuviincios amestec al Suvera-nulul in luerärile Adunarci deputatilor afäeut pe d. Stolojan, raportorul legel, sacontinue a o Bustine de si declarase civa demisiona daca se va respinge amen -dainentul.

CAnd 86 väzut cal menibriï comisiunelbugetare nu se intrunese si ca guvernule amenintat sa rZtmänA firmi bugete, mi-nistrii ali mintit ch este dorinta Marjestä-tif Sale sa se gräbeascä lucrArile comi-siei.

Daca presa colectivista va indräsni sidesminta ateste atirmäri, vom spune ponume eine, eind si in fata cärora mar-tore s'a spus ci Suveranul cere cutare salicutare lucru.

Pentru a scäpa de desmintirile cari leprlmeste ori de dite ori invoacä numeleelite unu! particular, d. N'asile Lascar sieomplícli 01 se referai, nenni, la M.S. Re-gele, caro nu se ponte cobort l'Ana a dadesmintirl publico contrafacerilor de mi-nistri eu earl ne a hiräzit colectivitatea.

TRIBUNA UTERARA

La moartea lui Alex. Lahovaridin pastea

C01.4NIEI MACEDO - ROMINE DIN CAPITAL\

Isi clotinä coama Carpatii,si Pindal se cletind'n loe,

fai bubue noria de- asupra,ca. scapbrä pietrele foe!

Iar muntii'n pêraie de lacriml,adâncile val le inunda,

Si jalea lor färA dé marginiIn stare nu sunt s'o ascundai,.

Din cerusl putea sa. trAzneascd,sari focul sä, ne -arda putea...

A corputul rana desehisaápe lume un leac tot avea,

Dar azi, când s'a stins un laceafár,rèmâne un gol sì mai mare

In anima noasträ zdrobitä,s'avêntul sperantei ne moire.

0, plangeti si voi petricele.caci frunza si ea s'a miscat

Si iarba din Pind ca si floareaamarnic pe cîmp ali oftat ;

Cd cel co le dete luminisi lor le Incita ca un Soare,

De asta -zi le lasci cernitesi 'n groapa cea neagrä dispare.

la jurul meli uite, Româniï,cum plâng a ta moarte, jelit1

La groapa; pornit -alt sien a -t!,taacuti si in suflet cernita,

Ctic! moartea 'tl înrhide azi garaîntregului nostro popor...

0, Mina sa -ti fle -a -ta catesi somnul veciel nsor !

Petra n'eau

CE NEAll DAT SLAVIÏ ,5'I

GRECIÏ`

Studiind vorbele slave si cele grecet1din limba noasträ, din capil loculol observaça popoarele slave an avut asupra noasträo influenta culturala eu totulul -lot deose-bita de -a poporulul grec. Cate vorbe gre-cest1 avem In limbi, mal toate se referala bisericä si scoala, la comerciu si indus-trie. Niel un cuvInt, niel macar unul singur,dintre vorbele Imprumutate de la Grec! nuse refera la clobanie, la cresterea vitelorsi la lucrarea pàmintulul. Cuvintele slave,dimpotriva , se refera mal ales la a-cestea.

Para lndoialä Grecil ne -ali adus comer-ciul si industria. Asta o vadeste nu mimaidietionarul, ci si poesia poporala *.)

Scoalä ne -au dat de- opotriva Slavi! siGrecil. Religie nui am avut : religia cres-tina, Mainte de -a veni In atingere eu Gre-cil si Slavil, caci noi aveam pe Dumne-zed, credeam In cruce, iveam legea cresti-na si aveam rugdciuns, deosebeam cree-tinttl de pdgdn, credeam in suflet sine fereani de pdcat.. Toate acestea vor-be de origine latina dovedesc ce n'aui pri-mit crestinismul de la Slavi, pentru cäde -odata eu notiunile daca le -am fi primitde la Slavl am fi primit si vorbele slavo -ne pentru atele notion! * *) Slavil si Greciïne -au stapinit si poli iceste si bisericeste,si ast el ani fost crisi! sa prtntim nunurileaoficiale» ale lucrurilor.

Dar si ara, tot le ramîne Slavilor si Gre-cilor un merit destin de mare.

E adevarat, cA dupa multimea cuvintelorstraine Intr'o limba poti judeca starea Ina-poiata in cultura a poporulul pe vrentea ciadle -a primit,-- iar noi averti foarte multe !si e adevarat, cd popoarele primesc de o-biceiu verbe straine cari numesc notiunlnecunoscute lor piu'atuucl. !n acest fel eu-vintele straine sunt. studiind filologiste, ceanial nepartinitor si mal adevarat istoric alculturel popoarelor. Asa dar studiind carecuvinte straine, c£nd si cuoi atm intrat Inliniba noasl.re, reconstrui,n starile sociale siculturale ale vremurilor trecute.

Dar aceasta studiere trebuie sìt fie Meulacu o rezervä. Si anunte :

Nol n'am luat de la straininumal de acelecuvinte carinumeaünotiuni necunoscute noua.

Am Imprumutat verbe lu doua feluri : amimpruntutat vorba cu notinnea de odata, siam Imprumutat vorba singura, o vorbi pen-tru care avem echivaleut In limba. ln cazuldin urina, Impruinutul, e de importanta mal

') Pe cine-1 iutereseazä cestiunea, sa. studio -ze e ntecele batrinest! din colectia d -limi G. D.Teodorescu.

"t Ltimuriri ma! multe in aceasta privintavezt In columna lui Trajan, anul 188:3, articolullui G. Chitu dospre cuvintele crestine in titubaromana.

Page 2: II Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate

EPOCAr

putina. De multe ori pe lunga cuvtntul nos -tru romanic lutrebuintain si cuvtntul strain

precum s'a Inttmplat totd'auna ai'n toatelimìüle ai une -ori cuvtntul strain a hiruitpe eel utoatenit.

Asa de exemplu, cine poate zite, ca notam luvátat plegaria de la Slavi, fiindcä vorbaplug e slava ? Saü eiobauia de la strain',pentru ca cioban e vorba ueroutiueaseä ?Ori cit ar fi plugul tutprumutat de la Slavi,Hot am invatat a ara de acaso din Ruma,caci alt -fel In lue de vorba latina a araam fi zis `lavuneatc a plugivi. i spiardaca ciobauul e strain de origine, noi eventpäcurarcd (In Ardeal si !n Macedonia) caree tot una eu pecularus al Latinilor.

Iutr'adevár e de rnirat, cum ail biruitcuvintele straine pe cele ale noastre moa-tenite. Daca bagi de seeing, ea numirilepartilor corpulul suet mai toale latine aaap,par, fruute, oshiü, nas, gura, fata, dintl,limbo, barba, gtt, piept, 'Mila, deget, pi-cior, etc. etc.), ca tot asa suol numirile de'rudenie (tata, mama, Prate, soro, fiu, fecior,fata, cumnat, ginere, nora, socru, unchiü,nepot, etc.), tot asa numirile animale -lor ai ale copacilor (hola, vaca, cal, iapa,cane, pure, oaie, berbece, lup, urs, vulpe,iepure, etc. fag, prua, nue, alun, teina, etc.)si numele zilelor (Luul, Marta... etc.) IIIvine sa ziel toate ateste cuvinte sunt la-tine, pent u ca Romani" cunostea nutiuttileai avind cuvinte pentru ele, n'a simtit ne-voia sa schimbe numirile notiuuilor. Sepoate.

Dar atunel cum ramtnem cu numirile lu-crurilor earl se raporta la ciobanie si laplugarie ? Daca vorbele lapte, ca¢, chiag,zer slut latine, de ce sint straine vorbelebrcnzä, urda, stntntinä ? Nu cunostea Ro-minul aceite nutiuut ? Omul care sa ocupaviata Intreaga eu luptele, sa nu stie ce esmtutlua ? Si cine stie ce e caaul si chlagulsa nu stie ce e brauza ? Nul am mostenit(le la Latini uotiuuile si vorbele oaie, ber-bece, päsune, mulsoare, ai nu cunoateantnotiuutle stfnä, tîrlä, basto, getleatet ? Adicasa stil ce e tnulsoarea si sa nu atit ce egäleata ? Sa te ocupe veacurt eu pregatireabrauzei si sa u'al nume niel pentru bronza,niel pentru cel ce o pregateate ? Ori : sastil de la Latini ce hisemneaza a ara aia semana, ai sá n'al ideie de plug, degro ä ai de brazdet ? Sa at :I ce e moaraai fetina si sa nu pricepi ce lnsemneaza amacina ?

Nu. Aisl avení dovada, ci; vorbele strainean omorit vorbele utoateuite. Daea esistaIn Huila amintitele vorbe straine, nintenlnu poate sustinea ea ele ata intrat in limbode ()data eu notiunea pe care o aratá. Casa d ti o trista pilda de ontorire a vorbelormosteníte, ea intreb : nu cunoateaü Romauii,ea muncitorl de pamint, sapa P Nu cunoa-tenö, inainte de -a cunoaate pe Slavi si peGreet, lopata ? §i cu toate acestea, sapa evorba greceascá, ai lopata e vorba ruseasca!Tata o ironie amara : Rusi1 si Grecia prega -tind prin veacuri pentru Romani sapa silopata !

Iar omorirea vorbelor noastre uloateniteprin vorbele straine dovedeate ai alt -eeva,dar zumai In ce priveate poporul slav. Dove-

dezte intimitatea traiulul, amestecul de tarasi de singe al poporulul rumio cu popoa-rele slave : alaturi a ciobanit ai alaturl aplugarit Romtnul veacurt Intregi eu Slavul,ai e natural, ea el sa -al fi amesteeat si vor-bele. Slavul si -a päräsit multe cuvinte si inloe a luat cuvinte romineatl, Rominul totasa. Daca Bulgaril vestii ai Rusia -miel aüIn limba sor cn baneasca vorbele rominestlclag (rhiag) ai berbeci ai multe altele, astanu vrea sa Insenineze ca el aü imprumutatrotinnile de chiag ai berbece de la Romani,ci, prin intiniitatea traiulul eu Rominil, aüparasit vorbele sor ai aü primit pe-ale noas-tre, precurn noi am primal de la et vorbelegaleata ai stana etc. Am invatat, oare -cum,unid apucaturi d'ale celui- l'alt, dar fie-carea raptas ce a fost : niel Slavul nu s'a MeutRomtn, niel Rorntnul Slav. A lost o tovaratietucheiata, de sita, Cu Slavul ; eu cele- l'altepopoare, cari aü cuvinte in timba uoastrá,n'ara avut toy rasie niel o data.

Nol aut luat multe de la Slavi, am luatobiceiuri aj credinte (Vilfa, Vija, Ielele, ein-tecul cu Lado la nunti, etc.) le -ani Impru-mutat portul si jocurile (chindiile ai sîrbele)am lmpruniutat felul sor de a cinta musicasi poesie iar traditiunile ai povestile nile -am amesteeat fu mare parte. §i Cu toateacestea tocnal acolo unde credem ca ne -aüisbit Slavil mal tare tocmat acolo nu ne -aüisbit aproape de loc.Toate reduteleni le- aüleatdar fortareata n'aü putut s'o cuprinda. Siaceasta fortareata e simba. Strainil se leagatot de punctul acesta si se silese sa ne do-vedeasca Stavi pe temelul ca timba noas-tra e aproape slavouisata.

Mare minciuna ! limba uoastra n'arenimie slay afara de vorbe. Nu -ml pasa citesunt ; pot sa fie juutatate si mal anutt. Sice -i asta ? Limba eugleza e latina, fjnd -cajumatate din vorbele el sunt latine ? Limbaspaniola e araba, pentru ca are atitea eu-vinte maure ? Ori timba ungureasca e si easlavona, fiind ca aproape jumatate din vor-hele el sunt de origina slavong?

(Va turma)G. Coilbnc.

Luna, 17 Martie curent, ora I p. in., AcademiaRomana va tine tedinta publica.

Se vor face urmatoarele comunicaraD. D. C. 011änescu, ])atine, jocurl, spectaeole

la Rotnctnf, prentergätoare teatrulul.D. V. A. Urechia, Justif is îtntre atria 1812-

1818.

A aparul «I'oaie InteresantâL cu un preabogat sumar si splendide ilustratiuni.

Un uumar 20 haul.

INFOBDIATIiFlevistiT aia hotartt la consfatuirea

for de aseara sa dea tot concursul forgu vernulul.

l'IevistiT spera ca dupa inchidereaCorpurilor Legiuitoare d. Aurelian vaincredinta un portofoliíù d -lui N. Fleva.

D. capitati Catargiu din armata aus-triaeìt, avansat eri la gradui de major,a fost numit comandant al jandaruierielrurale din Bucovina.

Xeues Wiener Tageblatt priute tedin Sofia uruiatoarea telegrams :

Norodna Prava, organul lui Ra-doslavov, serie ca Romînia con-centreazä forte mari la hotare ;pine acum ea a concentrat 20.000soldaÍi cu scoptcl ca sä ocupe laun moment dat quadrilateral Si-listra- Varna.

Consfltuirda de la SenatPeste 200 de deptdat l tri senatori s'aü

intrunit asearä in sala Senatului. D-nid,endrea, Mirzesctt vi Porumbaru seaflaü de asemenea printre grupurile desenatore, dar vrz£nd cä pre,vedintele con-siliulul nu vine, ail päräsit repede Se-natul. Et nu trtiaü incä 'antic pozitivdespre reluarea tratäritor de iinpäcare,dar sirnfeaü cä vor Ji trave pe sfoaräin curind sacrifccaffi.

D. ,5'endrea s'a int£lnit in fafa uni-versal fit cu d. Lascar f i dupä cite-vacuvinte ce ait schimbat, cuvinte cari aftpus in bänuialä pe d. ,,4endrea asupraintenfiunilor colegulud säü, d-sa a ple-cat ivtpreunä cu d. senator Sturdza, iard. V. Lascar s'a dus la Senat. D-sa afost singurul min.istru pe banca minis-terialä.

Presideazä d. deputat Lupaou.D. D. ftlturdza urcindu-se la tri-

bunä face istoricul partidulud de la Tu-dor Vladimiresr,u, apod a inceput sä seplingä cä n'are destulä autoritate inpartid, cä foarte mulfl oontinuä a-i con-testa ,vefta, ba ce e mal mull, il crit-icii

ponegresc prin ziarele du,ymanepartidulul ti}I vroesc sä-1 iumormin-teze politicetlte. De alci aú urmatdivisiunile in grupuri ale parti-dului, care acorn e alit de släbitin cit se aflä la marginea prä-pastiei. ,,Si din cearta aceasta a celordoud grupurl principale cine va ci,gtiga ?Vorba stràtmo,vilor novtri: Inter duos liti-gantes tertium gaudet ; vor ci,vtiga vräj-ma,sid partidulul, duvmanil neamululrominesc: ciocoil, fanariofii, reacfio-narii.

De la aceste earaghioslî-curi spume eu un glas mi-logitor de lfircovnic,d. Sturd-za a trecut la politica fnalti

a Scut atent partidul,ctií marile State vecine abiaatiteapth ca desbinarea inpartid sit fie desávfirlitä caapoi sit inghitá Rominia.

D-sa face apel deci la unirecere de la partid o supunere ne-condit-ioryuaitä, cäcá numai poate/'i o direcliune sánätoasä is par-tid. nu-i-se impute ca seinChide in casa toatä Aua stain biblioteca, caci d-sa numai dinbibliotecä poate conduce partidul,de-oare-ce nu e un om atît deperfect ca Ioan Bratianu.nlntit apo eli se va retragedin noä 11 in mod irevoca-bil din preledintia Seuatu-lui, daat nat-i se va da as-cultare.

La urma face apel sä se votezebudgetele.

D. M. Ferechide a fäcut apel säse voteze sit mali curind budge -tele, cu alit mad vîrtos cä d. P. S. Au-relian a intervenit personal pe lingä d.Sturdza pentru restabilirea vechel ar-monia in partid. Negocierile de im-päcare s'ali mai inceput deja ili vorcontinua ili mane dupä amiazi.

D -sa deplinge apot nein iielegerile dinpartid vi spun cä zizania aceasta ame-niniä a inntorm£nta de veci innregpartidul.D. Constantinescu -Buzau : Cine a

provocat zizania ? Not nu Mint nimiode cele ce all fäcut d- voastre care ne -aidcompromis.

D. Dim. Sturdza : Nn permitd -lui Conslantinescu sä apostro-feze pe d. Ferechide, caci acesteapostrofe iuä privesc pe mine.D. ('onstantinesen ítie Area bluede unde vine zizania ; d -sa in-nttvi este dintre acela earl pesub mini comploteazä eu vraj-muillI in contra partidulul...

D. C»nstantinescu -Buzdü : haunt ve-e.hiù liberal, d -le Sturdza, ili nupermit nimänul ca sä suspectezecredintele mele...

D. D. Sturdza : D -le preledlute...Se produce un zgomot enorm.D. M. Ferechide roaget partidul

sä se uneascä tmprejurul teefului sdü,c&;l contrar partidui se va distruge.

***

D. Yasile Lascar se asociaeä laapelurile d-lor Sturdza igi Fere-chide, exprimînduli speranta cäbäi trînii vor salva partid ul de pe ire.

***

Impresinnea generali e cá incursul sáptámînel viitoare se vaproduce o remaniare ministerialá.

D. Aurelian e dispus a da pa-tru portafoliT stnrdzi§tilor.

EDITIA A 3-A

(Servielul Agentfel Romine)

Paris, 14 Martie.Camera deputatilor a discutai modilicarile

aduse bugetulul ile Senat. Camera a votai ceamat mare parte a acestor tnodificarl.

Marchisul de Salisbury a facet dlul Hano-taux o visita care a tinut o ora.

D. Hanotaux a inapoiat dupa amiazi visitasa murehisulul de Salisbury. lntretinerea tutreaceOT doua oanmeat de Stai a tinut tumult timp.

Marchisul de Salisbury a plecat apol la Nisa.

1)1 V 1.i:14, S 1E

D1N CAPITALA

ecldent nenorocit.-- Alalta erl dupe antiazl, pe ctnd conductorul Panait Vasile treceaCu un camion incarcat pe strada Guten berg, uncopil to vlrsiä ca de t2 ani, numit Carol, stir -

nindu-se de camion, a aluuecat ti, cäzind, roa-tale greoaiel carute bad trecut peste corp.

Sarmanul copil a fost transportat intro staredesperata la spitalul Coltea, unde dupa o oraa ti incetat din vieta.

Vizitiul a lost condos la sedia respective,unde se face ancheta.

tul

Iueeudil. O telegrama din T. Magurelerio anunta ea asta noapte un incendia violenta distrus doua patule pline eu porumb de pemotta Seaca, Teleorman, proprietatea d -lus N.Lädarniceanu

Ajutat de un vint puternie, focal luase di-mensiuni colosale ti ameninta iutreaga pro.prietate. Dupa multa inuneä, locuitoril din co-

ati reu$it a localiza inceudiul.Niel patuleïe, niel porumbul nu eraü asigu.

rate.Pagubele sunt mail.¡, O telegrama din Ploettt ne face cunoscut

ca eri dintineata, satul ariceatl din plasa Fili-peatt era in facart. S'aü trimes ajutoare tipompele din Ploettl.

Catre seara Humai focal a fost localizat. easeease ale locuitorilor aft fost cu total distrusede flacärl, ti altele multe ad aeoperiturilearse.

*** Tot eri, pe la orele 10 dintineata, un in-cendiu puternic a izbucnit in Virciorova.

Imediat ad fost chemati pompieril din T. Se-veniu, cari dupa o mune& stäruitoare ad reutita localiza focal catre searä.

Ald ans cu desävìrtire casele, grajdurile iteate dependintele locuitorilor Ille Ispas ti N.Pik.iga, ti alte 10 ease ale altar locuitort.

Pierderile sunt insemnate.

SENATULqedinta de la 15 Martie

Sedinta se desehide la orelePresideaza d. Dim. Sturdza.Prezetutl 70 d-ni senatori.Pe banca ntinisteriala numal d. V. Lascar.Se fac formalitatile ubicinuito.D. V. Lascar, ministru de interne, de-

pune proiectul de lege prin care Statul esteautorizat a da lu lutreprindere fabricilor deltirtie existente in tara, furuitura hirliel aicartouagelor necesare autoritatilor Babealege pentru procupsirea actionarilor fabri-eel de hirtie de la Letea; mai depuneproieetul de lege pentru rescumpararea tir-gulul Itadauti din judetul Dorohoiü.

Asupra celulid'lntíl project se admite ur-geuta.

Se intra in ordinea zilel, Incepindu-se euvotarea unua indigene' ti a doua recuuoaa-teai.

CAMERAgedinta de la 15 Martie

Sediuta se desehide la orele 2 ti un sfert.Prezideaza d. D. Giaui.Prezentl 135 deputati.D. Gárboviceanu, ruaga Adunarea sa in-

tervesteaseä ordiuea zilel ai sa voteze re-cunuatterea dlui Oueiu, profesor de istorianationala la Universitatea din Bucureata, aceastä recuuoaatere find deja trecuta in u-nanimitate la Senat.

Se aproha.Se intra !it ordinea zilel.D. P. S. Aurelian citeate mesagiul regal

pentru prelungirea sesiunel parlamentarepina la 25 Martie iuclusiv.

In acelaa timp, d. prim ministru cereduuárel s7 treaca in sectiuui peulru stu-dierea mal multor proiecte de lege.

'trod: Care legl?D. Presedlnte, D. Giani. Inh'e altele este

ai legea positiel ofiterilor.Voot: §i legea pateutelor.

&

Aducerea rämasitelorwl

ALEX. N. LAHOVARIPe drum

Plecat din Paris Vinerl, 7 Martie, ora6.50 seara, cosciugul n'a tust in Viena deeat Marti, 11 Marcie, in timpul zilel.

La Bada- Pesta, unde a sosit Miercuriseara. vagonul franeez No. 7059 D. D. F. ,care 'I aducea, a fost schimbat si corpulasezat In vagonul unguresc No. 120901 G.R. N.

Jout, 13 Martie, la ora 12 noaptea, era InOrgova, lar a doua zi Vinerl la 11.15 oredintineata, vagonul funerariu a intrat peteritot'iul romtnes; la Virciorova.

* *In tut timpul drumulul, de la Paris pins

in tara, corpul lui Lahovari a tost Insotitde d. Atnedee Ferrand, funetionar al socte-tatei pariziane de pompe funebre, Borniol,careia familia se adresase ïit aceasta tristaimprejurare, pentru trausportarea ilusiru-lui defunct in Roaileia.

Aceiaal societate a fusi insarcinata euaducerea lu tara a ramaaitelor patnlnteattale generalulul I. Ein. Florescu, mort, dupacum se Stie, tot in Paris.

* **

La Virciorova s'a deschis vagonul fune-rario de catre autoritatile noastre.

Ramatitele pamtnteatt ale lui Lahovarierau aaezate lutr'un sicriü de stejar, colorat in galben deschis. Tutul era cuprinsintr'o lada mare de seluduri de brad tuau-rupate, de asupra careia se observai patrupauglici late :

una de crep ttegru de utatase, eu in-scriptia à Hu & mari; a doua de matasemauve eu inscriptia à notre père;

a 3 -a cu culorile nationale ale Romluieldin partea Iegatiuuel noastre la Paris, ti insflrait cea din urina, usai angusta de elicele- !'alte, liliachie, probabil din parteaservitorilor francezl al familiei, de Dare -cepunta inscriptia : à notre anâitre regrets.

* **

In vagon eraü 5 coreane: una din par-tea d -nel Mitla ai a d -lui Charles Mitiliueuregrets sincères; a 2 a eu inscriptia subitosul meic frate ; a 3 a punta pe panglica ins-criptia it mon frère bien aimé ; o alta splen-dida din partea studentilor rumini din Pa-ris eu inscriptia luci Alexandra Lalovariti ultima din partea d -lut .C. Sordoni àmon chef vénéré et regretè.

Au mal fost depuse la Paris numeroasecoroaue de flora naturale. La desehidereavagouului arisa in Viena, autoritatile aus-triace le -au sechestrat, sub cuvtntul el in-troducerea fiorilor naturale in imperiu esteprohibita.

Drntre acestea putena cita pe a doamuelorI. Halfon ai C. Bengescu ; a d -lor N. Ghica,secretar de legatiune la Paris, II. Catules-cu ai M. Marghiloulan.

La gara din Brida- Pesta, dupa cum tuiaasigurat d. Amédée Ferrand, o doamna s'aprezentat, pe (find tremi stationa in gara,si a cerut sa i se desehida vagonul.

l.)upá ce a privit un moment cosciugul,doamna l'a presarat eu fiori naturale, pecare le adusese intr'u) cos.

La vireiorovaDupa cum aut spus, la Virciorova lada a

fost deschisa de catre autonitatl.De asupra sieniulul de atejar o cruce de

bronz ; iar la cap o placa, tot de bronz, euurniatoarea inscriptie, in frantuzeate :

Alexandre Lahovari, ancien ministre,grand -croix de la Couronne de Roumanie,grand -croix de l'ordre impérial de Léopoldd'Autriche, grand officer de la Légiond'honneur, décédé ia Paris, le 16 Mars 1897,à l'tìgede 56 ans.

Ados de decesDäm alci, in traducere romana, octal de

deces al lui Alexandru Lahovari t

Prefectura departamentulul S'eineiExtract din minutele starel civile

pe auul 1897.

Anul 1897, 16 Martie, 12 ore 10 minute,actul de deces al lui Alexandru Lahovari,in vìrsth de 56 ani. fost ministru al afa-cerilor streine al Romîniel, mare ulsteral Legiunei de (moare, näseut in Baca-resti (Romînia), incetat din viltà la do-miciliul sï<ia rue de la Boëtie, 130, la 16Martie, spre 2 ore de dimineatai, 114 al luiNicolae Lahovari ai al Eufrosinel laco-vache, ciasätoriti arum decedati, sotulSimone! Ghermani, in virstä de 39 ani,rentiers, eu acelasï domicilia.

Dresat, dupai facerea veriflcaírei legalede noi, Joseph Sansboeuf, ajutor de pri-mar, alter al starei civile a arondismen-tului 8 din Paris, citer al Legiunel deonoure, ofiter de Academie, dupé declara-tiunile lui loan Lahovari, in virstjí de 21ani ìmplinitl, student in drept, locuindrue de la Boëtie, 130, lini defunctului, aia lui Auguste Pradel, in virstä de 32 deuni, funetionar, locuind rue du Cirque, 21,cari ad semnat impreunia Cu noi, dupä celi s'a citit aetul.

Field la Paris, la 16 Martie, 1897.Urmeazä semmiturile ofiferului starei

civile al arondismentaltcli 8 -i ale marto-rilor.

Pe taiga actul de deces, investit eu toateparafele legale, uzitate ttt asenienea cazuri,surit alaturate certificatul de lnbalsaniare,eliberat de doctorul Gamal din Paris si au-torizarea prefectulul de pulitie, Lépine, pen-tru libera transportare a corpulul pe liniilel'ranceze.

Imbalsamarea s'a facut a doua' zi' dupadeclaratia de deces la primarie, In ziva le17 Martie, stil nota.

*

Alexandre Lahovari a Incetat dar dinviatá, an noaptea de Lunt spre Marti, 3 spre4 Martie, ora 2 a.

Receptiunea corpululDe catre rudele ai amicih defunctului a

avut loe Vinerl, 14 Martie, ora 1 p. m.Deja din ajunul asestes zile, sosise In Vér-

ciorova delegatiupea Valceana contpusa dind -oil C. Herescu, Gr. Plesoianu, N. Dunia-trescu, M. Talangescu, avocat Capitaneauu,Petcu Ioan, Munteuescu si Mosoiu.

Vinerl la ora 1 p. in., eu trenul de Seve-rin sosesc din Capitala d -Hit general G. Manu,ai G. Gr. Cantacuzino, din partea comitetu-lu1 executiv al partidulul conservator ; d -nilIoan si Emil Lahovari, fratii Lahovari si Sc.Iarca, veril defunctului si trimisil specialial ziarelor conservatoare, Timpul, Epoca sil'Indépendance Roumaine.

In fata vagouului se grupéza asistentil.Dupa oficiarea serviciului religios de

preot[l satulul, Pitulescu si Ion Boboiceanu,eel d'intiiü a pronuntat cite -va cuvinte binesimtite, prin cari a aratat pierderea ce su-ferint, cu moartea lui Lahovari. Termina u-rind ca tara sa ciba multi fil ea defuuctul.

Vorbeste apol

D. general Manulata discursul d -sale:

Inlristatä adunare,Sont abia opt zile de coud ne pregateam sa

antîmpinam pe ilustrul nostru acme. AlexandraLahovari, pentru a -1 pone in fruntea noasttä,ça sil ne imbärbäteze eu vocea lui puternica'Cu pana lui viguroasa. in lupta 'toast! ä politica.

Perfida inosrte il readuce, In tumult subita sapatrie, dar vat ! ni -1 readuce ueinsufletit. Do-boríti de durere, cu lacrimi nesecate, cu net-terse regnete, iati -ne in jurul cadavruluT Aar.

Sa -1 plingem, sa var .,äm lacramile noastre, sane exprimärn veeinicile noastre regrete.

Dar inno Inuit sa ne plingem pe noi.El s'a coborit in Inortnlnt ti sufletul lut s'a

suit la ceruri. Nemuritor iosa ü va ramtneanumele, eu admiratiune si dragoste ne vomaduce amiate de el.

Inire noi s'a deschis un gol adinc. Cea matputernica parghie, peutru a ne indrmna la lu.cru spre binele public, ne va lipsi. Stilpul colmat neiucovoiat s'a surpat.

Sa ne stringent riudurile ti Romini din tonteuughiurile, datti nu mat avem printre noi peAlexandra Lahovari ça sa ne inbarbateze crivocea sa elocventä ti eu serierea sa vioniedar cumpätatä, sa avent in tot- d'aune imagi-nea sa yi sa ne sträduim á l intuita.

Veclnicä fie 't memoria!

Discursul d -lui G. Gr. Cantalr-euzino

Intristalä adunare.Cruda a fost onoarea ce ani s'a f'ácut de catee

amici! nogtri, ciad m'ad insareinat eu intimpi-narea acestor seumpe rämatite.

Intristat se gaseste sufletul meld, ciad vad infata, rece si inghetat, trupul aceluia ce am sti-mat ti iubht ti care astazi trece nesimtitor pm-gui patriot, care odinioara T -a Post atit de acurnpti.

Datori suntem sa plecam eapul cu rezémna-tiune dinaintea decretelor neintelese ale provi.deutet. Rezemuatiunea crettinä nu ne poate Impiedeca insa de a inalta catre ceruri strigatulnostru de durere, pentru pierderea ta neasteptata, scumpe ti ilustre amica.

Regretat de o natiune lntreaga, al parasit a-cest pamint.Mare ti alävit al intrat in nemurire. Memoriata va rt tutine deapururea pentru noi o lumina

conducìttoare in luptele viitoare ale vieta tiexemplu) ce neallasat ea o mottenire pioasa,un indemn puternic Intel indeplinirea dato-riel catre patria romina.

D. N. Cäpitäneanu,avocat, pronunta apol, in nuniele conserva -torilor din Vélcea, urmatorul diseurs:

De ti en tuta stim ea vinta este trasera deunire intre nattere ti moarte; de ti ttim ca matcurind salí mal tirziu, rind pe rind, se due acolape earl atita i -ant iubit, totutt faptul ca astaalnu mat este acela ce ero l a fusi, e eta de dure -ros in cit se sfatie de durere iuima ce 'sienteti lacrätnt calde de regrete insotese corpul luipana la ultimul locas.

! i plingem pe cel -ce nu mal este nu numalpentru ca l'aro iubit, dar ,,i pentru aceea cä.cufie -care out ce moare, moare ti o intreagelume, lumna de gindire ce o parta in creierulsalí. Baca luanea de gindire era ata de mare incit golul lasat eu greti se poate implini, dacagindit-ea lui era nu numat gindirea cugetatorulutcare cauta in cimpul inure al literilor, artelorti ttiiutelor succese abstracte, ci si giudirea pa-triotulul care nu vede alte orizonturt de mänrede eit asolea pe cari le poste obtine pentru tamsa ; daca munes lui nu e inchinata de cit pro.pAtiriT tärei pe care o iubea eu eaidurl ti'o servette eu devotainent, atuuel se plinge nu prie-tenul ce atoare, nu pärintele sae. fratele iubil,ci fruntatul tari!, ti se plinge nu de rude sai)prietenl, ci de toti fiil acelea -ti TarT. tii Cu citpatriotismul sea era ntat curai ti mal ;putindrätnuit de interese, fie ele personale, fie eleale anal' partid, eu atti jalea va ti metal generala..sanai simtita de tott pierderea aceluia ce s'a dus.

Daca lntreaga Rominie plunge, ti sub scesicuviut cupriud pe tuta Rumini din cele pairounghiuri ale li mnit, e pentru el a perdut pemiul din ces ramar marl fit al sal, pe AlexandruLahovari, aces märeata figura care a pus Inservicial el nu nuotai creierul sad bogst, darti anima sa curata, cinstitä ti calda.

Not, conservatorii Vilcenl, in primal rind samtimcit e de inane pierderea lui, cäel pentru notera lueeafär, iar nu frontal pentru fruntaliltäril, de aceea ari la hotarul tarit lut iubitä anivenit sä T depunem läcriml si flora : lacr,mtsmulse de durere din fundul ininielor noastreti fiori ce cresc in fruutoasa vale a Oltulul pecare atita a adtnirat'o.

Sal fie tanna upara ti eterna amintirea !

Se depuri apoi urmatoarele curoaue : dinpartea d -lui general G. Manu ; din partead -lui G. Gr. Cantacuzino ai a conservatonj-lor din Vilcea de stejar si lauri cuinscriptia Conservatorii din Vïlcea hitAlexandru Lahoaari.

*'5¡medial dupa terminarea ceremonial, so-

seste depesa d -lut Vasile Lascar, minis-trul de interne, prin care se face cunoscutea s'a permis iutrarea corpulul in tara.

D. general Manu a telegraflat apol d -lui

Page 3: II Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate

E P O C A

Lascar Catargiu sosirea corpulul ln tara sidispozitiunile luate pentru aducerea lui lnCapitala.

La T.- SeverinDiti Virciorova, vagonul funerariu, dico

preuna cu delegaiiunile, pleaca la ora 4I11p. in. La ora 5.20, ajungem la T.Severiu.

Primirea facuta de Severineni a fost luadevar miscatoare. Peronul si vecinatatilegarel eran Intesate de o foarte mare multimede cetateni : Intreg Severinul tinuse sa deaultima salutare lui Al. Lahovari.

Clad trenul intra in gara, muzica miljta raa regimentulul local, iutoneaza un imn fu-uehru.

Medicul judetu lui, d. Morariu, se preziutapentru a cere au torizatiunea de transpor-tarea corpulul, d upa care se oficiaza unsentitili religios. Se depure apol coroaneleurmatorre : a conservatorilor din Meliedinti,a comerciantilor diti Severi] si a dlui 1.A. Protopopescu.

Coroaia cotnerciautilor a fost depusa deo delegatiuue de comercianti; In fraude eud. Scaueru, ajutor de primar.

Discursul d -lui C. ßádulescuD. Radulescu rosteste apol, eu o voce

miscata, urmatorul diseurs :

Itatristcdá adunare,Alexandru Lahovari, nu mal este, s'a stinsLahovari, podoaba tarli noastre, magistrul

'nvintulul, patriotul alare si inteligeut, romi-nul pe care eri nu '1 incapea, un parlament, otara, o lume intreaga, asta -zI '1 Incap 4 sein-duri si acelea streine !

Cruda enti moarte i groxav e paharul aniaraciuue! tale!

Nitprasnica 'ta fu securea i adluca ne esterana facuta de tine prin perderea prematura alut Lahovari!

Lovindu -I pe el ai lovit o tara intreaga $iinchizlnd lui ochil a1 inehis sperante noa straa tuturor cari frira deosebire politica ne ada-pan din nesecatul isvor al cunostiutelor luivaste ai patriotice.

Patrun7l de durere, te privim Lahovari ,vi nuputero crede ca poti sia tu rece, nepasatorPara viata !

Fati in tara ta, estl la noi in Mehedintul perare eu atila demnitate 'I al representat inparlament !

Eati hinga batrína Dunare, Duuärea pe careai aparato eu vigoarea talentulul tao in mo-mente de grea cumpana pentru nel, cind dus-rnaniT voiaö s'o desnationaliseze pe ea rare desetole a fost ai e a noastra.

Vezi -o cum te piange ai cum valurile el mu-gesc de durere pentru moartea ta!

Ne al lasa! in floarea varstei tale, atunci ciaderat trebuincios tareT, a carel fala si mandrieeral.

Aaa a vrut Domnul! ai vointel sale urmeazasa ne supunene.

Mergi dar in ceata dreotilor, jar uoI itT vompastra memoria eterna ai ne vom ruga lui Duin-aezen pentru sutletul tau!

* **La plecare, la lec In tren delegatiunea

Severiueana, compuse din d -nu I. A. Pro -topopescu, C. C. Balteanu, C. Raduleseu,Zaharia si D. Stancescu.

Protoierul judetulul, parietale Golis, ln-soteste corpul defunctului pina in Capi -tula.

La CraiovaTrenul ajunge la 9 ore D seara.Cu tonta ora inaintata, peronul garei este

ocupat de o numeroasa si miscata multime,in care observ pe d -nil Nicolaid, vice -pre-sedintele Senatulul, pe primul presedinteal eur(eI de apel din Craiova d. Leontianu,pe primul- presedinte al tribunalulul d. Ni-eulescu, decaiul baroului d. Betoliansi tot ce are capitala Oltetiiel mai distins.

S'aü depus coroane din partes curtei deapel, a tnbunalului, a baroulul avocatilorsi a conservatorilor din Dolj.

Dlscursul d -lui EconomuD. Economu vorbeste apol, in numele

conservatorilor din Dolj, urmatorul diseurs :Domnilor,

bloartea prematura a marelul si ilustruluicetateau Al. Lahovari a pus lu doliu intreagatara. Aceasta cruda ai nemiloasa moarte a ra-pit podoaba pretioasa eu care se l'ülea neainulrominese si In special noi conservatori!, a ra-pit pe cea mai sublima, pe cea mal !natta aieea mal pura expresiune a partidulul conser-vator.

Lahovari a consacrat intreaga sa viata lup-Und tara preget pentru !duele tarit. pentrupartidul conservator. ai niel o data pentru per -

soana sa. Om de caracter neincovoiat, cindspunea ',nu» cuvintul lui era Cara apel ; cindspunea era a tot pulernic si nimenl nus'a putut ludoi vr'o data de cuvintul lui.

Ca Ministro de justitie, atuncl rind practicaeodulul era inca intunecata de vechea rutina,a depus o monca uriasa pentru a desavírsiaceti reforma mare ce s'a facut In tara noas-Ira : reforma, judecatoreasea.

Ca Ministru de externe. prin tactul, autori -tatea ;i Mima lui de bun rotniu, a tinut ridi -eat In fata streinatatil prestigiul taret a careluna din cele mal frumoase podoabe el a fost.

Din Craiova o coroana va fi depusa sidin partea clubului conservator de catredelegatiunea care va asista la inmormtntare.

Cele -1 -alte delega4iuniNumeroase delegatiuui s'ad urcat in tren

Ila tot timpul parcai sulul pina la Bucurestl.In gara Piatra, se sue o noua delegatiu-

ne a V1lcenilor, compasa din d -nit I. Siuescu,G. Oprescu, 1. Dumitrescu, G. Gialescn, N.Ronchi, Stefan Creteanu, G.Vladescu, G. Ionicescu, T. Gorjan, N. Angelescu, bacan,A. Zugravescu, St. Georgescu. pielar, L. -co-lonel iurescu, D. lonescu si G. §erbanescu.

ln gara Slatina, la loe In tren delegatiu-nea conservatorilor din Olt : ild. C. Maim,tzvora]u, Colibasanu, Munteanu, N. Veleanu,Hrist Eliad, P. Dragoescu si G. Rascovict.

saDin Focsani va azista la lnmormintare

urmatoarea delegatiune din partea conser-vatorilor putneni : Negri, Apostoleanu, iu-ram, Catulescu, Colesiu si G. Constantinescu.

***Comitetul soeietatel centrale agricole din

t3ucuresti a decis a depune o coroanapo mormtutul lu! Al. Lahovari. Ea va fireprezentata la ceremonie printr'o delega-tiune compusa din d-nil: C. Colibasanu,viceprestdintele societatel, major Obede-itaru, doctor Darvari si C. Borcescu.

* **

Consiliul de administratie al societatelpesionarilor a delegat pe d-nit I. C. Pe-trescu, Gr. Manu, major Vasilescu si C. Ste-lorian sa depue o coroana si sa asiste, dinpartes societatil, la ceremoaia inmormtn-taret.

***

D. Constantin I. Neuisoru face parte dindelegatiunea conservatoare, care va asistala tnmormántare, din Calarasl.

Sosirea In BucuregtiTrenul soseste in Gara de Nord la ora6 )um. a. m.refus! corpul defuuctulul a rainas 1n va-

gon Ont la 9, ora fixata in program pen-tru conducerea la Iiserica Alba.

La orele 9 se desehide vagonul. Pe pe-ron, in fata vagotiulul, luasera loe, membri!familiel si un mare m'unir de amie! si eu-noscuti ai reposatulul.

1n servici] divin a fost uficiai de preo-tit de la Biserica Alba. Ciad elerul a Mo-net VecInica Pomeniren, echii tutulor a-sistentilor eran in lacrimi, si durerea eratutiparita pe toate figurile.

Dupa termivarea serviciulut divin, sicriula fost dus pe brate de rudele si amiciI de-functulut, pint la carulfunebru care astep-ta la esire.

Cortegiul a pornit apol prin talea Grivi-tel si catea Victoriei pilla la Biserica Alba.

Ceremonia inmormintarel va avea loemaille, la ora 1 p. ni.

ULTIME NFORMATIU í lI

Azi dupi amiazl, la orele 3 lejumì£tate, s'aìi întrunit la minis-terni de externe d-nil Dim. Stur-dza, P. S. Aurelian, Vasile Las-car, Tache Giani, Ferechide 11 Al.Djuvara.

S'aìí reluat negociatiunile in-trerupte $-searä in privinta undremanierl ministeriale.

***

Ori cit ar dori d-nil Aurelianysi Sturdza o implicare, totale ease va face foarte greú, d'ici ingrupul sturdzist existtz un curentdestul de puternic, care nu ad-mite nici o implicare de cit nu-mai revenirea d-lar Sturdza ; a;Stätescu la putere.

Iar in grupul aurelianist seaccelatueazi foarte mutt curentul,care in casal unei inevitabile re-manieri ministeriale nu admiteCu, nid un pret revenirea la gu--vern a d-lor Poni Djuvara.Impresiunea generalca e cd o di-sidenfá este inevi;tabilá in partid,chiar in casul unea impäcäri.

Din Sulina ni se telegrafiazä, cä va-porul englezesc «TrexS>, care venia spieGalati incärcat cu märfuri, s'a inämolitin dreptul Palatuluï Comisiunel euro-pene a Dunärii.

Ni se comunica din R: Vilcea ca sub-stitutul trihunalulul acelul judet, d. l'o-licrat, este dat in judecata Curtel decatre d. Megliaridis, pentru faptul cd l'abätut in localul parchetulul.

Intrebäin pe d. ministru de justitiedaca are cunoscintt de acest fapt si cemäsurl a luat in contra substitutulul inchestie ?

I. P. S. Ghenadie. pst al Ungro- Vla-hiei, va asista la inmrnaîntarea luiAlexandru Lahovari, ca prieten al de-futactului.

Conservatorii din R.- Vàlcea a'ì ecos, cisprilejul £ntnormintärei lui Lahovari, ot'oaie comemorativä, intitulatä Partidulconservator din Vilcea lui Al. Lahovari.

Tots tineris de valoare din localitate alicolaborat la aceastee foaie, din care trans -pira cea mai sincertí durere, pentru ire-parabila pierdere ce Bufere neamul ro-antl nest.

V£lcenii, cari an putut aprecia de ,.proape inaltele calitäfi ale lui Laiteresimt in special aceastä durere.

Aceasta foaie comemorativä se net

gratuit abonajilor nostri, cu ni'asta searä al Epocei.

Telegra111eDin H. -Y ìlcea :

D taci Simona Lario'

de contllolealtlt>R

Rimnicenii- Vilceni, farà dei,..- . parrid politic, vad in moartea sotului u..xandru N. Lahovari, perderea celui lutai va-loros barbet politic, care faces mindria Vil -cenilor si fata tarit uniud intristarea for eua Intregel tari, va roagt respectuos sa pri-miti ca mlugaere dirt parte -le expresiuneacelel mal sincere si mai profunde durera cestmt pentru aceasta mare si ireparabilaperdere.

Al. G. Marinescu avocat, N. G. Dobriceanuavocat, I. Sineacu avocat, M. Talangescu, Colo-nel lvanovicï, Ion I. Bunescu avocat, NieulaeIon, Frautz Eitel, G. Moaoiu proprietar, D. Mo-soiu proprietar, D. Iancovescu, N. Ion I3acanu,Grigore Ionescu, G. M. Vladescu, C. Lehliu,Mitialache Predescu, Ion Sandulescu, Nae San -

dulescu, M. Sandulescu, Ion Mihaescu avocat,N. Al. Stoicescu, I. Diculescu. Al. I. Pirlianu,,Stefan G. Stefanescu, Ion Ionesco comersant,on Bratu, I. Creteanu, Matache Constanti

nescu, Gheorghe Serbaneseu, Ion Muntenescu,D. Ioneecu proprietar, Petcu Ion proprietatar,

C. Rarcan, C. Speck, Pr. Ion Pauaitescu, I. Ra-cloir, Al. H. Zugravescu, G. Grigorescu. A. Tract.dafirescu, N. lonescu, P. Georgescu, I. Chiso-reseu, I. D. Ogrezeanu, D. Ogrezeanu, N. G.Angelescu, D. Georgescu, C. Georgescu, Auas-tase Ion, Dumitru Constantinescu, (hita Pe-trescu.

***Din T. Mägurele :

Dneï Simona Al. LahovariParis

Trista ~tire, despre perderea fostulul mi-nistru Alexandtu Lahovari, ne -a Meut saresimtim o affina! durere.

Distinsul one de Stat last adinci regreteto partid si mare gol tntre fruntasil tare!.

Not marturisim acest adevar din iuirnisincere, rugindu -va a primi ea sentii de con -dolea]ta asigurarea distiusel noastre cousi-deratiuni.

G. Ionesco, T. Spirescu, 1. Steluluescu, N.Isaia.

***In ultimul moment, priuiim urintt.oa-

rea telegram! din Cälarasi :Conscient! de eeorma pierdere, ce parti -

dul conservator si tara intreaga Incearca,pria moartea inarelut barbai, Alexandrulaborari, unira regretele noastre eu ale tu-turor bunilor Romani si depunem o la-crind pe mormintul iiustrului defunct.

Chita Demetrescu, Ilaralambie Nicolescu, 1.Badulescu, Vasile Nicolesen, Petrache Petrescu,Alexandru Badulescu, Ion Georgescu, GeorgePetrescu.

EVENIMENTELE DIN ORIENTCanea, 14 Martie.

O coinpanie rnseascjt de 120 titaliori, veninddin Odessa, a debarcat azi.

Contra - amiralul Santi -pasta a debarcat o marecantitate de munitiuni i iarba de pat ;cá.O lupta a tinnt tosta zina in jurai Bateler

Tsicalaria, Nerkuron iii Daxan. Grecil ail trastunnri de pe micul fort Malaxa asupra Roteitureeati care se afil in baia Suda.

Englezii ail debarcat la Candia ; 400 de Ruaial! destins la Retymno.

Londra, 11 Marlie.Ganta de Colonia amuit/ cY insurgentii ali

tras asupra torpilornlul austro-ungar Elster.Coustantinopol, 14 Martie.

Inlocuirea ealiului din Adana prinHussein Iubilmi, Post gttvernator din Maanin Siria, a satisfäcut pe ambasadorii pu-terilor.

Patriarchatul anneau a trimes pe vitanul episcopulai din Sivas la Tokat.

, tirea dupa care ni$te of11er1 germani$i russ se alla pe lingä trupele turceats dela granita, este f ai$ä. Tot afa $i cu tireacare anuufä pre$enfa unor ofifers germanipe coräbiile escadrei turce$ti.

Escadru turceascä a sosit in baia Be-sika, unde va ramine concentrata pentrua executa Inanevre.

Atena, 14 Martie..Mini$trii puterilor aú primat la 4 ore

o nota protest£nd in contra blocarei insu -lei Creta. Aceastä nota zite cei din causablocärii, pe viitor va fi cu neputinf a de aimporta cereale £n Creta. Pe de alta partepopulafia acesteì' insule se aprovisioneazia£n tot -d'a -una din afarä, $i e de datoriaguvernului grec, £n vederea legäturilor ceunesc pe Greci cu popula(iunea creteanä,de a face cunoscut aceste consideratiunirepresentaníilor puterilor, caci consecin-tele ce ar putea s t resulte de aci nu arcorespunde. de foc sentintentelor unaanitäfiï.

Bombardarea insurgenfilor la Malaxaa provocat emofiunea cea mai dureroasä.Zia,-ele de searä protesteazä cu indignare.

Delegafii cretani publicä o bro$urä pro -test£ald in contra autonomies, preferind maibine jugal otoman ça dupa reiscoala de la1866.

Europa nu va putea inabusi sentimen-tul national al poporului cretan $i singura soluf ione ce poate sa primeascáCreta este unirea sa cu Grecia.

Prinful mo1ctenitor a amânat £n vlti-naul moment plecarea sa; nu va plecaprobabil de cet peste trei aile.

tir ile privitoare la ni$te negociäri între!Alterne mari $i Grecia, par ne£ntemeiate.

Londra, 14 Martie.Camera Comunelor. D. Curzon de-

clara cd se prea poate ça puterile sa iaIn cons~iderafie propunerea Greciel inprivinna retragerel de odata a trupelorturce rte si grecevti din insula Creta.

Guvernul britanic este pentru reclte-marea andata a trupelor turce$ti.

D-na Simona A. Lahovari, d-nul Ion A. La-Lovera, d-soarele Ana si Simona A. Lahovari,d nul ai d-na Ion N. Labovari et 'ficela loi-,d-nul General si d-na Iacob N. Latta +'7:1r d-nul Constantin N. Lahovari,

.:i 7. Lahovari cu fiul lor, d-n' ,.,: t'.d-na Olga Bengescu et . sr dua

I,'irabeta C. !-::), ;:. ' d-nul Gr:.;..: :3 I. 'Lulli,-cu rae . I.ahovari eu

tia ;'. ,+I aj it-naL. : ;6-:.,. .

sät, d-uu' t.9:d-nul ai d-ru :\:, t.a;+,,Major A. Ceriaea., d-n .d-na N. l3railot u e.;.4/1.1 hrr,Sutzu en copil lor,>drnul Colinsky ru copit lor, dauul4-na El. Sehina si d-nut td nul Stefan D. Greceantt ctt _ ..

. .''r'r?kl. . ..J.

face cuti ....pariate, frate, c...

Jr,nulusi

a D.a Kos-aneacti,

. Schina,ai, d -nul ai

d -uul ili d -nad -nul Menelasonoare a va

oitulul loi. sot,-,1. ai var

ALEXANDRU LAROVARIFOOT MIP1STItU '+

MARE CRUCE AL ORDIN. OOROANA OMA]5IEIMARE OFICER AL ORDIN STEADA, R ANIEt . r

Ll:(3IUNEA DE ONOARE, MARE CRUOR .AT: ()MANU!,LEOPOLD DIN AUSTRIA t DIN H I. MARE

CORDON AL ORDIN. 01:'L1:IAL ANI);ETC. ET. TO.

incetat din viata in ziva : i 4 06) Martin id97la Paris In virsta, de 5t aut ; si a maga sabine -voit! a asista la ceremonia r gio tini tarese va olìeia In ziva de Duminil -n I W) Martie,ora I p. m. lu sf. P,seriea Alba, t nude cortegiul va pomi la i railicit! Serian adra.

Rugati -va pentru

AGENCES DES GRANDS MAGASINS DU OUVRE DE PARISBucureaci, -2, Strada Noua, 2. Btteuresei

DIN CAUSA MA R1RE1 ,,SI SCHIMBÄREI LOCAL UL UI CE OC UPApentru moment Agentia a pus in v'Enzare

Fart adaus de 25 "I,,. Si eu preturi recluse

Toate Marfurile §i Esantilonele ce posedaEste ín ittteresul publiculul si clientilor de a profita de atesta ocasnuie

adevtrat avantagivasä.Vînzarea va dura patru sáptamtnï, cu începore de la 20 Febrnarie 1897.

r e MEKUNCEEW , 11r=02F warsarw~vmmestatironarst

Al'ADEMIA ROMANA

ANUNCI Uln noua stradt ce se descuide pe le-

retint caselor Ottetelesanu lutre strada'l'eatrulul si strada Särindar, sunt devinzare trel locurl eu urmätoarele di-mensiunl :

Locurile No. 1 si No. 2 cu cite 19.40 me-tri latime, 30 lungime, suprafata de cite582 metri patrati.

Locul No. 3 cu 19,40 ni. latime in stradla,27,80 metri latime In fund, 30 metri lungime,suprafata de 659,90 metri patratl.

Doriloril se vor adresa Academi: I Ro-utine, in Bucurestl, catea Victoriel, 1:35.

AnuncátiLe vinzare sali de inehtrlat

o casa elegarlta in strada Lucaci No. 64bis. Casa se compone dit' 7 camere pen-tru stapinl, bucätärie, spalätorie, pivnitt,curte spatioaQA, apt si gaz.

MINIST'ERUL .JUSTITIEI

Pub- îeatieDomnul lun Dumitrescu comerciant alii

Bucurestl, strada 24 lanuarie No. 30, a M-eut cenere la acest Minister, pentru adtu-garea la ]untele sali patronimic de 'Duuli-treseu» a celui «de la 'reisani », spre a senumi «Ion Dumitrescu de la Teisani..

Ministerul publica aceastt cerere, conforwdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-meluY, spre stiinta celer interesati, cari orvoi sa faca opositiunile In ternlenul pre-vaziit de alani :itnt 2 al zimini articol.

MINISI'ERUL JUSTITIEI

PiibltentiuneDonüml Gheorghe Nicolau din Bucurestl,

strada Sepcari No. 10. a Meut cerere laacest Minister pentru sehimbarea numeluisan patronimic de «Nicolaun In acela de«Haralambien, spre a se numi « GleorgheHaralambie',

Ministerul publics aceastt cerere, conformdispozitiunilor art. 9 din legea asupra nu-ulelui, spre stiinta celer interesati, cari arvoi sa fact opositinne Iii termenul prevazutde aliuiatnl 2 at zisnliil nrtieol,

8, STRADA SARINDAR, 8Prelungirea strade! NouaIN FABRICA LUÌ

PAUL MILKERSe gáserite in tot linlpul un

Blare asoìttmeirtDE

Articole de VoiagiuPlettirle find

Porte- monaie, Porte visit. etc.SACI CU NECESAIRE OE TOIUETA

de la 41) pfnf la :350 let

ANUNCIUTMosia Curti$oarä, avitid o IntindPre de

2700 pogoane, situata in comuna Tezliu,districtul Olt, In apropriere de ,jumatate orade orasul Slatitta, proprietatea DomnisoarelZoe Vladoyano, este de arendat pe un pe-riod de cinci ani lucepütor de la 23 Apri-lie 189 7.

Amatorii cari ar dori sa cuuoasca condi-tiunile si pretul arendel sunt rugatt a seadresa la d. Ioan C. Barozzi, avocatuld-soaret Zoe VladoJano, domiciliat in Bu-enrPStY, str. Säleiilor No. 14.

Gräbiti-va ! Gräbiti-vä ! Gräbiti-vä !A/.i a lttcrptlt vîuzttrea

Laa. 1000 Articole\'(s-a-vie de M. gasinut Univmrsei ((est Suttana)

10,000 'mati alf .n metri 3ß,50 bacata, numal fr 12.5010,000 duzloi Cloropi ff, d'o.ae mimai 1 fr. pereahea.10,000 . nabil noms! eu 50 ban! perechea.5,000 Pere.+ht mimerai extraffn. numet 2,75 perecba.

Colosal asortinaent de LINliEB1E pentru Damsfabulera de dl'tln.

10,000 duztul tiulere at "Ianyete de otandä purA numat.u fr. 13 lunes

5,000 duzlul l'atnagi b+irb:ltesti de noapte gt di zi nu-mrd en fr 2,75'uucata.

111,000 bucäti Broderie f,bulos de eftin.1,000 duziuI otrepe de b "'tarie do olau4S naine ou ir.

4,50 duz,uaGrasale batiste, l'ro!+oape, Parfumerie, BUS.

tonne, Umbrele n» mal pont 'nit da eftlu.34, CALLA N'ICTO8IEI, 34\s-a-vlyde MaRaviout Universel

Fui.altorl !Cu httrtiele de tigarä:

1tIZ- ABADIE (bucala 25 b.)PANAYLA (bucata 20 bani)CREANGA ( l 10 §i 5 b.)alla a]gajat onoarea uoastra si reputatiareuumitelor ( abrita franceze ABADIE- Paris.

Fumati -le eu incredere !1Surat singurele hartii de oyez depliu ga-

cantate contra falsificarei !Depozitul general CREANGA & Cuin.

BIICURETi. Strada Pinzare, Na. 10 si 12

Ding cu 7 lei unulS'e pure in cautchuk

in strada Cêmpineann No. 46

M UIMPERMEABILECELE irtAl EFTINE

Vinde ca SpecialitateCast do Masinl Agricole si Indastrialr+

l3ucuresci, str. Stn3rdau, lW+ Staadecker Brfiita, B'llevardul Cnza,17

Craiova, str Cogalnicbnu 10

Cu cineperea primaverel recomandtmsuferinzilor precutn si celor sanatosi pen-tru mentinerea sänatätel :

NOUA : ITIIN' ' tde

Vindecarea tuturor boalelorfärä medicamente si färä iperatiunï

de LOUIS KERNE. LilpseaOpera traduca in romineate hi rare formeaza

un velum elegant 8 mare de 450 piiginl in carese gasese sfaturl pentru toate cazurile de boala.

Ce! interesatl sa bine- v'.jasra a trimite edito-filer Ralian si Ignat Samitca Craiova, priamandat postai Lei 5 ai vor primi votuntul bro-sat, sari Lei 7,50 ai vor primi volunlul legat e-legant in pinza, aunt, franco recomandat priaposta.

Voluuml se aflíl de vinzare ai la toate libri!,agile din tara.

Un leac eftinln timp de frig, de i:nghet, de ceata,

e bine sä ne aducem aminte de eel maibun mijloc de a vindeca guturaiurile, tu-sea, bronsitele, catarele este intrebuin-tarea Gudrorruluï Guyot. Avesta estesi medicamentul eel mai ieftin, cäcl nucosta de cit 15 bani pe zi si dispenseazäde uni -ce alt medicament.

A. FIAL.KOITSKYSALA DE CONSUMAIUM

Plata Tt'atrnlltlBERE de BRA.G-A11I11UPaharul mare 45 boni Paharul mie 20 ban!

o11tt+Ytlit3t

mainte de a empira ori -ce alesino agricolo sari industrialo, cercetati Harde De--. omit de tot felul de Macine i Uuelte agricole sut cereti Catalogue ilustrat al easel:

UGENIU BEHLESREPRESENTANT SI DEPOSIT CR Al. RENUMITEI FABRICI

din GeY11ittllittBueurelti, Strada Bibe+acu-Vodai, l!, 2 x1 4.

O11IOBILE s4 í T1UEERA.. T(UBi1`lrenalatA eu NEDALIA DE Al'R lu coneursul de ln lter:istriYti 1891

lai mare deposit de: PLUGURI UNIVERSALE, tie atei, perfectioiiate1. t.1 1 :I RI eu 2, 3 it i br:,z,lnrc, tot -tl it- uua,100 -500 lu depoaitPLU(,IURI

eu sémilu$tori de poruutbPLUGURI NORMALE

lemrinrálorl, Triori, i'in-turtitorl, Greble de Fin,/iatozc de Poruanb.

M-AVINEda TAIAT lAE ,}i FIN

H,I R rTr, t, ULTI V:1 TO H I*T 1'.1YL UCI

"lori 'l'rausportabilePire dr poHtaraari

Matine de scñrmänat lintQrnpe de fer fle.ribile vi dia,qail.uile. de rezervd. Cetrelede trlsihfutlöfltrale.Ptiehe f'itmceze de ano i. ad:'ecerRtoare simple Coutitneiltal" l,li ('ositoaiae"l:recun: i re iaun:itu

SECERATOARE EB/NNIE"Cu aparat de legat anopi "."0"" CU TX.1§UL LA DREAPTA

CEA MAI SINIi'LA. USOARA SOLiI)A. CO!VSTRUITA CU TOT[iL DIN OTEE1'ltiteta perfecliewie Model 1897 din renumita fabricfïJ0l111St011 Harvester Co. littavit, (America)Garantie pentru buna fanctlonare Ni material solid

Page 4: II Insertiile si reclamele 3 lei rtndul Un numär vechiìi 30 ba · si vor sta la putere pina la sfirsitul ciu-datel lor legislaturl, ca sa dovedeascä ca ceeace pare anormal poate

tl

4 E P O C A

1ICI ANUNTURIrial la 10 pablioatt! 80 banl Unis pentra ne-oars datl, ella 10 In sas 20 ban! Unis.

8pectacoleTsatrul Nalloseal. Asti -z1 Simbitl, 14 Marie 1807, seva representa pentru prima cari: Foreurs/ ei M6,iu .ti,

esa Dreptatra lhmu,eaecd, d, ami in 8 acte el 12 tablonrtdupa Vega, de d V. A UrecuII, Dentar! Nationale ,t l'lu-n.,r. execntate de d. O. Moceanu co elevil .i1.

S alo Bfortel. MARE BAL MASCAT, dnpi reprerentatle,oli con area) tatrege! Trope de badet al de BATALION

DIE DAME.

Testre Hugo. Balar! mascate.

afa Bragadtr. In fle -Dare sears concert de orahesa u artri Bab oondnoeres d -lui Peters. Vinerea concert High Lifeare No (doisala. Orchestra Rubinstein

lnchirierl a}i arendArlDe arendat. -Mogla Seaea, din judetal Teleorman, final

Turnn- Mignrele, avind suprafata de 8,200 pogoane, se diun arenai pe un period do 5 ant, inoepitor! dela 23 Aprille1898.

OrTue InformatlunT se pot loa, lie de la D -nul N. N. Z--d*rtceanu, domicillat in Bucureett, Cales Victorlel No. 171,lie de la D -nul Ion Calindern, strada RenaetereT No.2, del&9 -12 ore dlmineata, sedia Adminletratia Domenlnittl Corna -nei, strada Qttrbey -Podi No. 3, in ori -ce rl de lucro de la12 -e ore seara.

ne Inchinai Hotelnl Bueten1 din oitnnul Steen! ling'Sanala se di cn chirle pe termen de it an!, inoepitorl de

la 23 Aprille 1897. Amatoril pot lue ori ce InformatlunT deL Admuflatratla Domenlulul Coroanel, Strada 9tirbey -VodlNo. 3 Bennreetl.

IJe tnehtriat. Sant de inchlrtat, on incepere de la 23Aprllle 1897, in olitunul BII TEMI, urmitoarele ville :

Villa Leopold, Villa Antonia el Villa Olga,

Amatorll se vor adres& la Admtnlatra %ta Domsnlalnl Co-roanel, Strada 6ttrbe1 -Vodi No. 8, in or -os al de mora dela 12 -8 ore seara, onde pot vedea planal Se -tiret Vine,cum el orl -oe albe tniormattunL

De Arendt', ou tnoepere chier de 'clam motta .laneasdin jadotnl Brilla, in lntlndere de Bene mil po une toits

arabile, avind don* mil pogoane gria arate en aaminta Deamal blini. A se adresa la d. M. Racbtly r.n, avocat, stradarmtinel 28, Bneurestl.

VînzAri tyi cnmpAräri"e vtnsare apre tiere pidarea de pe molle Orieti-Pltlgala jnd, Ilfov. Amatort1 sl se presinte str. Soaunele 4{.

CATEA PREPELICARADE ViNZARE

Flake pointed, rasi mare, certificate de orlgini,perteat dresati englezeete, nas perfect.

Inseriel in crtea Frant,el.A se adresa, strada Hf. ptridon, 37, liuoureett

Devtnsare lemne din idarea Paecanl. Stinjenul, dupap

ealltate, 66 e1 80 frano!. A se adresa: Str. Batletet 16

Camere mobilateuotelwt PJe(el Bibenten. ñdd, tingi Camera si Tri.pbunale

Cererl 13i oferte de servicioo managera cauta un loe antro famille. Cunoaete bine

menajol ois.!.Doritoril se vor adresa la adminlstratt atesta( rias.

Informatiunl utileIIa pianist roatinat oferl servioifle sue la sotrelb dao.

sente ql baht( pentru an honoraria modest. S. Iaroslav,Calea Moellor No. 90.

Française dtplomóe desire layons particulières. Ad. barrein da Journal.

LR taris Arcade tingi gridlna Herlatrid, Lapte dewä epeclalltate *entra copfl ei cari on !apte, 50 ban! litrai. Lapte de blvol /ta lo ban( Ltrnl. Uni euperfn5 lel kilo. ('remi o jnmitate titra 1 les. Lapte Diktat80 banl litrul. Transportai la domicilia e coprins in amatepretura.

A se adresa printr'o oarti poetali la Dtreotlnne a Liptlrie Arcada, in Buonresci, Moniale 40.

AdreseAdvocatl

luths(( A. faebtivana Advocat 28 Strada Framoasl.D. A. G. Floreuets, avocat, strada Romani, 75 bi,I. A. Br iiteecu, Popi -Tutu, 93./. L. I. flan, strada Buzeetilor, 40.G. Malien, Str. Funditnra Lenta!, 2.

BibliografliA aparut:

Gazeta Selteanulul, Revtatl enclolopedtci bilunari,No. 3, din 5 Martie 1897, avind an sumar foarte variai elooprinzind 14 ilustratlani, filtre cari ei portretal lut Alex.Lebovarf.

A apirat:Legen Electorala insotlti de Jarisprndenta Inatte!

Corti de casatie ti de jaatitle, pe anti 1884-95 exolusiv, eladnotatA de Const. D.'flncagtatinesou, avocat. Pretul2leL

De vinzare la tlpogrfla Oatenberg, strada Damne!, 20.Bnonreeti.

Zlarnl .leneaphore de Brelllm va reapare la i AAprite.

Poreetea torhet, revlsti literari-s+ptiminal*, 'e]-a a-siguret colaborarea dlur 1. Teodoresca, G. aanettl ti S.SanfelevloT.

? CASA DE SCHIMB

HESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 6 Strada Llpacagl Ne. i:ampiri qi vinde oferte publie(' 41 face ori-e

echimb de monezi.Cursul pe situ de 14 Martie 1897

47o

PieSat,6e /a

ie!aEa

Cump.l Vlndnono Älñórtléá6tlä. . -$7 ¡=

Amortisabili. 99'/,Obligat. de Stat (Cov. R.) . 101

s Municipale din 1883 96, a s 18911 97

Scrisurl Fundar Rurale . 92Urbane , 83

s , lest . 94'J,Attifant Banca National' , 1780

, s Agricola . 218s Dacia Rominia asig. 452, S -tea Nationala asig. 4Q0 -

S -tates de Co,lstructiun! . 181 -Florin! valoare Austriaca S 11Marc' Germane . . 1 1:3Bachote Franceze . . 100

, Italiens. . 89 --, t uble birtie . . 1 t' 5

1/,

381001039697

'1a

1/,

85 r85 '¡,

180022045549';195

1

10193

1325

1170

Intprinzarea eu nta¢inele dublu- cilindrice, dinfabrica Albert & Cte, Frankenthal. ¢i ct4 carac-Cere din fonderia de (itere Elinsch din Frank-furt A. M.

EPOCA ziar cotidianCUPON

1.s Martie 1597Or1 -In9 vs tuia sirent enpon din .P/lC.a.

1 '1 va trlunite, sa I vs presentala librariile aratale mal Jas, are drela anal din premllle CU PRETUM R -DURE, din Iltele respectivo.

Cupponni feenta e valsbti pina le 1s(sarde ora 7 senta.

Cititoril din provlucle pot tramite eo.ul lu mircl peltate adaoglnd porto.

L 4.1=11ft

Premiale EPOCEI"

La Libríkria IG1. IIAIMAN, Bucureit.!Hades D. Roreltl. Flr* lnbire, edltla I-

lustran - - - - - - - 0.50Cateudarul Farnftlei, ilnstrat, 189T. 1.-Lfreecu. Cereetarul, Aram* -idill originali 1.-

Floarea din Firenze, oomedieI-dlli origfnali- 1.-

Neesaal /arpa. Poeztl (1890 - 1893)- 2.-`ìtanceucu Dane. Snoave. 1.50Rddealeeieu- igcr. Sortltor1, eititorl, orltiol 1.-Condle acts. Condurerea el Intretinere

maeinelor de vapor. - 2.- 1.2Cooder /. Fenimore. Clorap- de- píele,

pove1ti americana, I vol. in 4 -o ilustrat. 5.- 8.-

0.800560.88

0.861.20L-0.63

Cupoanele se vor trimete direct librñrii-lot respective.

INTNEPRINDERE AMIN

BAROMETRICA16, Strada Doainnel, 16Singura antreprisd avantagioasd

pentru onor. public, care se poatecontrola foarte usar. Pretul estenumal lei S metrul cub garantat.

Directiunea este numal in stradaI)oamnel No. 16.

YArIUMZAccSocietate romana de asigurare fi de

reasigurareCapital social värsat lei un mi/ion

Bucuresci, str. Smirdan No. 15Branla Asiqurarilor asupra vietel.Patrias primoste asigurarT pentru cas

ele sisearte :ii de via(àt, asiguràri: mixte.asigurarï de zestre cu soutire de plata1rremiilor in cas de moarte a pdrintelur,asigurflrï mutuale de supra viefuire cucapital gar..intat ¢i Cd 86 la sutä dinbeneflcil.Branla Asigurarilor contra accidentelor

Patrias asigura contra urmarilor unulaccident cu despägubire pentru cas deenoarte, invaliditate permanentà saü tre-cdtoare (indemnisare silnicä), de aseme-nea prime¢te :Asigurarea colectiva a lucratorilor din

stabilimente industrialeProspecte si tarife se trimit la cerere

gratis si franco.Societatea este represintata prin agent(

1n localitatile mal insemnate din tara.Direetivines)

Le Paradis de Nice186, Calea Victoria(.- -136Annonce A sa gracieuse clien-

tèle qu'il a reçu la provisionde gazon anglais pour la saisondu printemps à 1 fr. le kilog.,il l'informe également qu'il pos-sède un grand choix de couron-nes à des prix modérés.

Constantin SimionescuDodorand in Medicin4

Paris, Boulevard IIontparnass 152Stabilit de mal mult tiny in Paris si

fond In retail eu tot! specialistil si ce-iebritatile

relatildin Paris, pot oferi

serviciile mele persoanelor cari vin laParis sa se consulte cu Dr. specialist!,asemenea se poate face consultatiune siprin corespondentä-

PRIMA INDUSTRIE BOBINA PENTRUFabricatiunea de Var alb, Ipsos SI Lespezi de Ipsos

VICTOR S.00EC-CAMPULUNGUNICA FABRICA care produce varul in furnale sistematice eu l'o-

curl continue, garantind produsele de calitate superioarä fard pistil.IPSOS de calitate superioara pentru ornamente, tencueli ii lucrar!

de arta.Specialitate: LESPEZI de IPSOS propriul sistem pentru plafoane

fära aval ;i pentru Inlocuirea boltelor de cäramida antre traverse defer, zidurl usoare, despartitoare, cet mal bun material pentru construc-tiuni de spitale, vile, barace, cazärml, fabrice, etc., cu schelet de lemasait fer, absoluta siguranta in contra incendiulul.

Preturile cele ma] moderate, furniture prompte si exacto.Comenzile se pot adresa la DEPOU, Catea Grivitel, 1:18, . i la

Fabrica din Cimpulung.Deposit permanent de toate ateste produse, Calea Grivitel, 138.

ITAIEDICA111ENT PHOSPHATIC

IN DE VIALVINUL DE VIAL este un modificatol pu-

ternie al organismulul în casurile de :ebdilitate generala, crescerea lntârziata, con-

valescenta lunga, anemia, perderea ape-titului, a fortelor slabiciunel nervoase.

Dosa este de un pdhdrel de lichior In-naintea mesel. El complecteazd nutritiu-nea insuficientd a bolnavilor si a con-valescentilor.

Farmacia `"IAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 ci in toate farmaciile.

III

POUR GAGNER 700.000 FRACSIIEiI1BSCRII'TION

NOUVEAU DICTIONNAIRE ENCYCLOPEDIQUEUniversel Illustré répertoire des Connaissances Humaines

RÉDIGÉ LAURÉATSOUS LA DIRECTION DE JULES TROLJSSET DE SOCIETÉS SAVANTES

15URPI>I1IE EXCEPTIONNELLElisera atlribt443 à chaque Souscripteur dit Nouveau Dictionnaire Encyclopettigae de Trousset

Un Bon à Lots de 20 Francs6 Gros et Forts volumes in

40, reliés, ilustrés de 3.700magnifiques gravures répan-dues dans le texte. 1 Atlas deBibliographie contemporainecompris dans le 6 -e volumeet 1 Atlas unis ersel de 110cartes en couleurs formantle 7 -e volume, ISO frs.

Payables par traitesmensuelles de 10 frs.

de l'Exposition Universelle de 1900, donnant droit aux avantages suivants:1. 20 tickets d'entrées de 1 fr ; 5 Lots de 500.000,-. 2.600.000 u est effectué 6 Tira -2. Rédactions des prix consen-

ties pour les voyages par les Cam- 24 100.000 _= eó.400.000 gas par anpagnies de Chemins de fer et debateaux, ou réduction de 23 ojo 25 -- 10.000 = 250.000 Ç en février . . 1 de 5110.000sur lea prix d'entrée dans les au-

5.000 avril 5 de 100.000blissements de spectacles ti' l'in- 59 5.000 = 295.000térieur de l'Exposition ; en juin 7 de 10.000

8. Participation aux tirages a- 150 1.000 150.000 en août. ... 12 de 5.010yant lieu par les soins du Crédit en octobre . 30 de 1.000Foncier del'rancejusqu'an23Oot, 4.050 100 405.000 en décembre, 900 de 1001900 et dont le montant s'élève

6.000.000 de francs. ? Total .... 6.000.000 soit 955 par an.

La plus Pratique desEncyclopédies1. Parce qu'elle ne renferme que ce

qu'il est nécessaire do savoir ;2. Par la clarté de son texte, compré-

hensible pour tons;3. Par l'immense étendue de ses ma-

tières ;4. Par ses gravures complétant l'inteli-

gence de ses deseriptlone.

Le plus Populaire deaaicti000aires1. Par son esractére lisible pour tontes

les vues et pour toua les ages;2. Par la modicité de son prix, eu égard

au nombre considérable d'ouvrages dontil tient lien;

8, Par sou mode de vente qui le metA la portée de toutes les bourses.

Rien a payer d'avance. Les septs volumes comprenant le Dictionnaire complet, sont livrés immédiatement.

Envoyez les demandes et la Librairie BASIL NICOLESCU, 8, Strada Biserica Enei, à Bucarest.®

WATSON 45 YOUELLMA$INi AGRICOLE $I INDUSTRIALE

BIICIIRESCÎ. -- Brada Academiel, 14 (fost Raval

REPRESENTANT1 GENERALI AI FABRICEI

EL F. E C KE UT SOCIETATE PE ACTIUNiPLIIGIIRÌ DE OTEL pentru cultura obiclnuita fi cultura adinca

PLIIGURI DE UTELpentru cultura de sfecla.

NPLIIGIIRI DE uTELCu 2, 8, el mal multe brizaare.

PLIIGIIRI DE OTELpentru cultivat pimintur! virglne.

PLÜGIIRI DE OTELpentru IucurY muntoase.

RARITE DE OTEL pentru porumb.Grindeiul, Bârsa, Cormana, Roatele, in fine tot corpul

plugulul ECKERT este lucrat din OTEL.Seuan&toare in lat

,,.íBEItOLINAie senandtoare în rinstnr*TOT FELUL DE i1I.WNi AGRICOLE

Ualaloage tluettrate pratie4 ti franco.

Prima SÉMÎN 141ÉRIE RomanaStr. Carol, 23. BUCIIREiliTI. Str. Carol, 23.

Recomaudä: SEMINTELE NOU `ENITE, aduse de la grivarl spe-cíaligtl din Franta, Germania ;i Englitera. Numal calitate superioara,precum arata succesul care l'ana avut In 27 ant.

Recomand : LUCERNA, qualitate superioara, cu certificate.CAZON, qualitatea cea mal grea, de 28 libre etc, etc.Diferite seule pentru gradina.Cataloage se trimet gratis qi franco dupa cerere.Rog pe onor, clientela a ma onora si anul acesta ca In auil trecutl.

Cu toata stima : Friedrich Pildner,Suceesor; Eugen Amman.

N. Grigorescu43, 1: ales Victorlel, 48

vis-a-vis de cofetñria Capa, BucurescïAduce la cunotkitinta

onorabiluluT public, cain atelierul 1ne11 se con -fectioneaza Incaltalnin-te pentru daine, co-pii, din inaterialele celemat fine. Comandale se

efectueaza prompt : se gasesc si in-cältaminte gata eu preturI moderate.

N. B. Pentrn oonsetvarea Tnclltimintelor re-comand verltablla Crrrna -enea onian5 ueagrl ti'culer! din fabrica

'BROWN SONdin Londra : Feriti -va de contrafacerT

UZINA DE ,BAZ

COKI -a CALITATE

Tona de 1000 Kiigr.

45 LEiTransportai la do-

micilia in SACI con-finind fie-care

40 KILOBRAMESacii sunt PE CE T-L III 'I Cu plum-buri.

COMPANIA DE GAZBUCUBBSCI

ICOMPAGNIE DE COCS6, Strada Isvor, 6Pontru Inlesnirea publiculuT am apro-

vizionat Depozitul nostru dinStrada Isvor ii, cuonce

Prima calitate, care oferim atit vechef noastre clientele cit onor.

Publicalni on

46 LEI 46Toua an SACI DUS la DOMICILIO

Tot o data se afta in depozit :COACS MARUNT anume pentru sobe

parigine si belgiene. CARBUNICARbIF I -a qualitate.

Antracit Englezescprima qualitate pentru sobe Heliossi Sirius. Comenzile trimise pria pos-ta se efectuiaza imediat in aces zi.

Ex editiune de Coacs si CAr-buni ln vagoane complecte din por -turile Romane la ori -ce statiune doCal forate din tara

Adresa . -v5. laCompagnie de Cottes

Str. Isvor, 6. BucureeclAl

La Typografla EM'OCA se ana devinzare hirtie maculatura eu 40 ban]kilogramul in pichets de citi, 10 kil.

Agentia de comisionarl de strada§i de vînzàtorl de ziare

Strada Caragheorgheoici .\'o. 5Agentia de Comisionarl de strada uni-

formata eu septt rosit, dupa o functiona-re de mal multe (uni, putind recruta oa-menl de lncredere qi eu garantit de sol -vabilitate, face cunoscut oison. public çape viitor poate incredinta acestor comi-sionarl de strada objecte de valoare, bi-juterit yi ban! pinä la concurenta sumo]de 100 lei, pentru care agencia 'sa asumäraspunderea.

De asemenea ça agencie de vinzätor]de ziare, prin a,iutorul vinzätorilor 6111 -bulantt si comisionarilor face distribuir(de Anunciuri, Avise, Reclame, etc.

Tot prin intermediul acestel agenti(ori cine ar avea nevoe de publieitate ise lnlesnoste In modal cal mai avantagi-os anunciurl sali reclame fo zieute eueel mal mare tira,(.

Ager44ia procura de asemenea dupacerere numere vechl din alare.

Dentistul M. BACHERMembru al academiet universale de sti-

iute din Bruxelles, medaliat pentru me-ritele sale In arta dentistica la expozi-tia dill Bruxelles., Bordeaux liLyon etc.

Suceesor dentistuluT M. Rosenthal, Bu-eurestl plate Teatrulu! casa Tbrek.Conanlfatilulr 9 - -12 R. m. Si 2 - - -5 D. m.

La Typografta EPOCA se allá de vinzare hirtie maculatura eu 50 ban! ki-In4r. in uu'hpttadn eiti+1O ki- lottrnmo.

Societatea anonima a hirtiilorAbadie din Franta

Cu mari sacrifici! si in urina une! ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-mtnestl, In ce privest.e aroma si cantita-tea Tor de grasirre. A pus in vinzare InBucurestl vechea si. p:ea bine cunosculahrtie de cigara PANAMA

Singura hirtie de orez de Panama care ;Nu Inegreste tigara absolut de fel,u stinge tigara de loe,u . ontine un fir de bumbac,u altereaza absolut de fel aroma suave

a tutunurilor rom1nstl, ça alte hirtil, carelasa un miros foarte neplacut pentru coln-pania distinsä a unul salon high -lift.

Depozitul g -1 al hirtie! .Panama : Bu-curestT str. Pinzar! No. 10. linde se voradresa toate informatiile si comandaledin Romania.

BAIA. REGALA(din Palatul Eforiel)

Bulevardul ElisabetaAduce la cunostinta Onor. Public eä eu

incepere de la t Martie a. e., se va serviBAI de abur Cl. II

Pend''n barbati an zilele de: Marti', dot,Simbatli si Dumineca; pentru ferre!: Lu-nes.. Mercurea si Vinerea.

Preturile sont : 1 lest, iar Vinerea siDumineca gO beni.

Dlrectiltnea.

Litografia Grassianys'a reinstalat

Bucuresei43 Catea Vidoriel 48

(lîngi magasinul de musicäGebauer)

Executa ori -ce lucrare dearta fil de lux in Litografie

ï Tipolrrafie..

Hirtie finit de tiparDe vinzare 61 de topurT à 10011

coale fie -care st in greutate de i4 kit,hirtie galbinia, bine satinata, format.48em./72em. A se adresa : Strada PolonaNo. 100.

TEIRICH C°.

. Strada Berzeïi,sFD.DE J

BUCURETIf

INSTALATIUNI

TEIEGRA GAZ §i APALumini incandescentä

pentru61az noria')

At>arate de gazClosete de toate sistemele

SALON DE EYPOSITIEProecte. - Biuroú de constructie. - Export

riamii Il

i

ROMAEA"1,STEAUASOCIETATE AUONIMA PENTRU INDUSTRIA PETROLEULUI

CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,000 din care7,000,000 deplin 'ärsati

Fabrice de Petroleu li Derivate : BUCURESCI, MOINESCI, MONTEORU

Produsele Fabricelor:PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)

ULE.IURI MINERALE pentru UNS MASINIIN CALITÄTI SUPERIOARE §I ANUME:

Prima, Extra, Regal, Valvolina pentru macine, Valvolina pentru cilindre

Benzina, Ligroina, Gasolina, PetrolinaRAFINATA I RECTIFICATA DE 650-710

P A R A F I A alba de o calitate superioariFabrica special; do L U M I N A R I

Calitàtl: LUX, EXTRA, PRIMA SI SECUNDA

DIRECTIUNEA GENERALABucurestl, Strada Lipscanl No. 10, Bucurestl.

liucurel}tJ. ,- Ttpogralia EPOCA Strada Clementel 1Vo. B. --Bucureatl.


normal si anormal

Manual de utilizare - ViewSonic - · PDF fileDacă detectaţi fum, un zgomot anormal sau un miros ciudat, ... Tipăriţi acest ghid de utilizare şi completaţi informaţiile din secţiunea

Strategia SAM - In sfarsit! Reclamele tale vor vinde mai … · In acest nou ebook iti voi dezvalui o noua strategie care ma ajuta sa obtin rezultate remarcabile ... Asa ca ceea ce

rI' ,rr;!'~i~l:' PUNCTUL NR. 18 I~'~ŞI AMPLASAREA FIRMELOR ŞI RECLAMELOR PUBLICIT ARE ... firmele şi reclamele publici tare precum şi norme privind expunerea de afişe pe teritoriul

FALSUL CHIST DE PANCREAS STUDII CLINICE SI arhiva- · PDF fileAlte studii au concluzionat, de asemenea, că o dovadă de pancreatita cronica si canal pancreatic anormal, ... slabă

Reprezentarea barbatului si imaginea lui in societatea romaneasca in filmele si reclamele romanesti intre 2011-2012

Manual de utilizare - ViewSonic - · PDF fileGhid de iniţiere Conţinutul pachetului ... • Dacă detectaţi fum, un zgomot anormal sau un miros ciudat, opriţi imediat monitorul

proc.penal.proceduri speciale - drept.unibuc.ro · Cerinte minime pentru nota 5 sau cum se acordä nota 5 sä dovedeascä insusirea minimå a materiei lucrarea nu con!inä erori grave

D:/Doctorat/Teza 7 12 iulie/Rezumat · Fie (Δ,w)un complex simplicial ponderat pe mult¸imea [n]. Atunci A (Δ ,w ) este o R-algebr˘a graduat˘a finit generat˘anormal˘a Cohen-Macaulay

ANEXA 1 REZUMATUL CARACTERISTICILOR · PDF fileTulburări ale sistemului nervos Frecvente Frecvente . Mai puţin frecvente : Foarte rare Ameţeli Tulburări de echilibru. Mers anormal

Cuptor electric - Albatros · cuptor. Introduceţi ştecherul în priză în mod corespunzător. Dacă nu, acesta se va supraîncălzi anormal. Nu folosiţi prelungitoare! În timpul

Stereotipurile de Gen in Reclamele Posturilor de Televiziune

Imaginea barbatului si rolul lui in societatea romaneasca in filmele si reclamele romanesti intre

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR …...tulburări neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Până în prezent, nu se știe dacă aceste tulburări

TESTULUI PAPANICOLAU · 2018. 3. 5. · TESTULUI PAPANICOLAU • Un rezultat anormal la testul Papanicolau semnifică faptul că au fost găsite celule anormale la nivelul colului

screening-ul cancerului de col uterin - insp.gov.roinsp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Brosura-L1-2017.pdf · • Rezultat anormal la testare Papnicolau? • Metodele

 · 2018-07-17 · existenta sau nu a unor documente care sä dovedeascä dreptul de proprietate, însotite de extrasele de carte funciarä, neexistând o legäturä. Mai mult, art

Curs 2 Normal Anormal 2010

Ce Ne Spun Reclamele Şi Etichetele

II. I...II. Iu] ] : 1 Imita ie normal Copilul poate imita sunete, cuvinte i m i c ri care corespund nivelului s µX 1,5 2 Imita ie lejer anormal Majoritatea timpului, copilul imit

20 decembrie 2014 Publicație săptămânală creștin. 50 (2014) Duminica a XXVIII... · ca să fim primiți și rânduiți în ... La televizor reclamele abundă de oameni fericiți,

lune Insertiile si reclamele 3 lei rindull Un numir echiñ ..._seria_2... · rata mingiiere purtarea deinna a unui prelat, din nenorocire singu-rul de felul lui in Sinodul nostru

Electra Ghiza - între profesie și hobby Un demagog ... · - între profesie și hobby Vraciul »pag. 5. 2 OPINII numărul 4, 15-21 ianuarie 2016 T e uiți la reclamele de la tele-vizor?

Cod: CGA.3.3.7. · publicitare sau reclamele din mass media. dispoziția Clientului la sediile sale autorizate ... formalitățile de publicitate și opozabilitate cerute de lege,

SITB033401-20151002162031 - arena-xt.ro Incheiere de sedinta... · contestatia la executare ar fi gäsitä întemeiatå. Într-o altå exprimare, trebuie så se dovedeascä de catre

No˛iuni de prim ajutor pentru copilul mai mic de un an · 5 respira˛ii salvatoare de via˛ă În cazul în care copilul nu respiră sau respiră anormal: Îndepărtaˇi atent obstacolele

Comunismul in Reclamele Romanesti

Rx16 Rx18 Manual - RURIS · Opriti motorul cand treceti peste drumuri cu pietris. Daca echipamentul incepe sa vibreze anormal, opriti motorul si verificati ... CI-4/SL ori superior