REFERAT

UNIVERSITATEA DE MEDICIN SI FARMACIE N. TESTIMIANU

CUPRINSCaria dentara-defintie-actualitatea temei-originea-cauze

Fluoroza dentara-definitie-actualitatea subiectului-cauzeFactorii de riscSugestii privind discromiile dentare la copiiMetode de profilaxieConcluzieBibliografie

FACTORII PREDISPOZANTI SI PROFILAXIA FLUOROZEI SI CARIEI DENTARE In ultimii 20 de ani s-au inregistrat schimbari importante in ceea ce priveste aparitia si evolutia proceselor carioase.

Prezentarea de fata aduce in discutie o serie de date stiintifice referitoare la variatii factori implicati in aparitia proceselor carioase si fluorozei . Explica relatia dintre dulciuri, dieta si carii si efectele fluorului-dusmanul dintelui sanatos , asa cum sunt vazute din perspectiva noilor descoperiri.De-a lungul timpului, caria dentara a fost atribuita mai multor factori. Sirieni credeau ca este cauzata de asa numitii "virmii dentari". In secolele al-18-lea si al-19-lea se credea ca ele apar din inauntrul dintilor.

In 1950 s-a demonstrat clar, prin studii efectuate pe animale, ca aparitia procesulului carios este datorat este datorata bacteriilor si ca in lipsa acestora caria dentara nu apara. indiferent de tipul hranei ingerate. Sobolanii fara bacterii orale nu au facut carii desii hrana lor continea zaharoza, in timp ce sobolanii cu bacterii orale au fact carii, primind acelasi tip de hrana.Este bine stiut ca in cavitatea orala a fiecarei persoane se afla cca. 60-70 de specii bacteriene; numarul lor precum si raportul dintre aceste difera de la un individ la altul. In timp bacteriile secreta un material lipicios care are propietati adezive, acest lucru se poate intampla chiar in 48 de ore. Coloniile bacteriene impreuna cu secretiile lor lipicioase poarta numele de "placa bacteriana".

Dintre multele specii bacteriene, cateva, printre care - Streptococcus mutans si Lactobacillus, sunt considerate a fi cel mai adesea implicate in formarea placii bacteriene. Aceste bacterii pot fii transmise de la o persoana la alta la fel ca orice alta boala.Cercetarile au aratat ca becteriile se hranesc cu zaharurile prezente in hrana si produc acizi, produsii lor de metabolism. Acesti acizi dizolva smaltul dentar si pornesc evolutia procesului carios. Viteza cu care se dezvolta procese carioase difera de la o persoana la alta, depinzand de mai multi factori. [http://www.dentistul.info/stomatologie/cariologie/ -3026.html ]

O alta problema care agraveaza starea dintelui este Fluoroza dentara. Fluoroza dentarconst n perturbarea procesului de amelogenez i mineralizare a smalului dentar ca urmare a ingestiei cronice de fluor, avnd rsunet clinic n momentul apariiei dinilor pe arcad.n 1916 Black i McKay au descris pentru prima dat manifestarea clinic a acestui proces drept smal ptat, presupunnd drept cauz aportul excesiv de fluor din apa potabil consumat n zonele endemice. Studiile ulterioare au confirmat faptul c smalul ptat este efectul fluorului consumat n exces n timpul perioadei de formare i maturare a smalului, situaia fiind denumitfluoroza smalului.Fluoroza dentar este definit ca fiind o hipomineralizare permanent a smalului, caracterizat printr-o porozitate crescut a suprafeei acestuia rezultat dintr-un aport excesiv de fluor n perioada de formare a dintelui.

Maturarea preeruptiv a smalului const dintr-o cretere a gradului de mineralizare odat cu formarea dintelui, i pierderea concomitent a proteinelor matricii secretate anterior. Excesul de fluor preluat de smal n perioada de maturare ntrerupe procesul de mineralizare, rezultatul fiind o retenie excesiv a proteinelor n smal. Dei un aport excesiv de fluor poate afecta smalul n toate stadiile de dezvoltare, perioada maturrii pre-eruptive pare a fi momentul n care smalul este cel mai vulnerabil la efectul fluorului.Cauza major a fluorozei dentare o reprezint consumul de ap cu coninut ridicat de fluor de ctre sugari i copii, n primii 6 ani de viat.Dei pot fi afectai de fluoroz att dinii temporari ct i cei permaneni, n condiiile n care ingestia de fluor este uniform, dinii permaneni tind s fie mai des afectai dect cei temporari. Aceast diferen se poate explica prin faptul c mineralizarea dinilor temporari are loc n cea mai mare parte n perioada intrauterin, placenta acionnd ca o barier ce mpiedic transferul de cantiti mari de fluor din plasm de la mam la ft. O alt explicaie a faptului c fluoroza dentar este ntlnit mai frecvent n dentiia permanent dect n cea temporar este aceea c perioada de mineralizare a dinilor temporari este mai scurt dect a dinilor permaneni, iar grosimea smalului este mai mic la dinii temporari.

Riscul apariiei fluorozei dentare este direct proporional cu aportul constant de fluor pe parcursul perioadei de mineralizare a dintelui, i n special n timpul fazei de maturare a smalului, iar severitatea fluorozei depinde de nivelul fluorului din plasm n timpul acestei faze. n consecin, cu ct mineralizarea smalului are loc pe perioade mai ndelungate, cu att fluoroza este mai sever, chiar dac doza de fluor administrat pe ntreaga perioad de dezvoltare a dinilor rmne constant.Dei pentru multe grupe de dini permaneni mineralizarea se extinde pe perioade relativ ndelungate, dinii anteriori sunt de obicei cei mai afectai de fluoroz, i reprezint o problem major din punct de vedere estetic.Incisivii superiori permaneni au o susceptibilitate maxim la fluoroz ncepnd cu perioada cuprins ntre 22 - 26 luni de via, perioad ce corespunde debutului fazei de maturare pre-eruptiv a smalului acestor dini. Expunerea la fluor naintea acestei vrste reprezint un risc mai mic din punctul de vedere al apariiei fluorozei dentare dect expunerea timp de 36 de luni dup aceast perioad (pn la sfritul perioadei de mineralizare).Implicaiile clinice constau n faptul c incisivii superiori permaneni au o susceptibilitate crescut la aciunea fluorului n exces ntre vrstele de 2 i 5 ani, cu un maxim de susceptibilitate n jurul vrstei de 2 ani.Deoarece fluoroza dentar este o afeciune ce se bazeaz pe relaia doz-rspuns, cu ct aportul de fluor din timpul perioadei de formare a dintelui este mai mare, cu att fluoroza dentar este mai sever.Pn nu demult, apariia fluorozei dinilor permaneni era corelat cu un aport zilnic de fluor mai mare sau egal cu 0,1mg/kg corp n perioada de formare a dinilor. Studii mai recente au artat ns c fluoroza poate aprea i dup consumul constant al unor cantiti de fluor mai mici de 0,1 mg/kg corp.n consecin, aportul optim de fluor din punctul de vedere al echilibrului dintre efectul de prevenire a cariei dentare i riscul apariiei fluorozei dentare a fost stabilit a fi cuprins n intervalul 0,05 0,07 mg F/ kg corp/ zi.Date fiind variaiile n ceea ce privete doza zilnic de fluor pentru care riscul apariiei fluorozei dentare este nul, precum i creterea, la nivel global, a numrului i tipurilor de surse terapeutice de fluor, n ultimele decenii schemele de administrare sistemic a fluorului au fost revizuite, iar n 1994 O.M.S. reia discuiile privind nivelul optim de fluor din apa potabil, stabilit n anii 30 la 1 ppm F/l, i a avea un efect anticarios maxim i un risc minim de apariie a fluorozei dentare.n vederea reducerii riscului de apariie a fluorozei dentare, recomandrile de utilizare a tuturor produselor fluorurate trebuie adaptate i revizuite n funcie toate celelalte surse de fluor disponibile pentru fiecare individ.[DRIESSEN FCM Mineral Aspects in dentistry. S. Karger, Basel, 2002]

FACTORII DE RISC PENTRU APARIIA FLUOROZEI DENTARE

Deoarece fluoroza dentar reprezint o perturbare a formrii smalului ca urmare a unui aport excesiv de fluor, factorii de risc sunt strns legai de administrarea de fluor n perioadele eseniale ale dezvoltrii preeruptive a dintelui.Evaluarea principalilor factori de risc pentru apariia fluorozei dentare trebuieanalizat i corelat cu toi posibilii factori asociai (perioada exact de aciune, alte posibile surse de fluor, variabile individuale privind obiceiurile alimentare, de igien, etc.).Faptul c apa fluorizatpoate reprezenta un factor de risc pentru apariia fluorozei este demonstrat de prevalena crescut a acestei afeciuni n rndul comunitilor rezidente n zone fluorizate. Studii realizate n special n S.U.A. obin o prevalen a fluorozei dentare medii a dinilor permaneni cuprins ntre 7 i 16% la copiii nscui i crescui n zone n care apa potabil era fluorizat optim cu 1 mg F/l, n condiiile n care aceasta reprezenta unica surs de fluor.Ulterior, dei nu s-au nregistrat modificri semnificative ale consumului de ap al populaiei, prevalena fluorozei dentare a crescut, ca urmare a creterii numrului surselor terapeutice de fluor.Aa cum s-a precizat, n cazul consumului de fluor i al fluorozei dentare relaia doz-rspuns este n mod clar direct proporional, i nu este exact cunoscut valoarea minim a aportului de fluor sub care riscul de apariie a fluorozei este nul.n aceste condiii fluorizarea apei potabile cu 1 ppm F/l a fost reconsiderat din punctul de vedere al riscului de apariie a fluorozei dentare, n 1994 O.M.S. recomandnd fluorizarea apei n scop carioprofilactic cu 0,5 - 1 ppmF/l, n funcie de condiiile geografice i de mediu.Suplimentele sistemicesub form de tablete cu fluor sau combinaii ale fluorului cu vitamine sunt utilizate pe scar larg n scopul prevenirii cariei dentare n zonele nefluorizate.Numeroase studii au demonstrat c utilizarea neasistat de ctre un specialist, a suplimentelor sistemice cu fluor n primii 6 ani reprezint un factor de risc pentru apariia fluorozei dentare att n zonele nefluorizate, ct mai ales n cele fluorizate.n consecin, recomandrile privind consumul de produse fluorurate pentru uz sistemic au fost revizuite i adaptate la nivel global, astfel nct riscul apariiei fluorozei dentare s fie minim.n contextul n care studiile recente demonstreaz clar c efectele cario-inhibitoare ale fluorului sunt aproape exclusiv posteruptive, nu exist nici o justificare pentru utilizarea suplimentelor sistemice cu fluor. Excepie fac copiii cu un risc carios crescut, rezideni n zone nefluorizate, i care nu au acces la alte surse de fluor.Pastele de dini cu fluorutilizate la vrste mici (sub 3 ani) reprezint un factor de risc pentru apariia fluorozei dentare, mai ales n zonele n care apa potabil este fluorizat. Riscul apariiei fluorozei este direct proporional cu cantitatea de fluor nghiit n timpul periajului. Aceasta depinde de factori multipli, cum sunt: cantitatea de past utilizat/periaj, frecvena periajului, vrsta subiectului, capacitatea de a ndeprta prin cltire excesul de past din cavitatea bucal.Pentru copiii mai mici de 3 ani, al cror reflex de deglutiie nu este nc pe deplin dezvoltat, ingestia de fluor poate atinge valori cuprinse ntre 0,3 i 0,5 mg F la fiecare periaj.Utilizarea pastelor de dini fluorurate naintea vrstei de 2 ani, precum i utilizarea pastelor de dini cu concentraii mari de fluor la copiii rezideni n zone optim fluorizate reprezint n mod cert un risc pentru producerea fluorozei dentare. Totui, fluoroza aprut n astfel de cazuri este uoar i nu compromite din punct de vedere estetic dinii anteriori, iar riscul de apariie este n mod sigur mai redus dect cel al utilizriide tablete fluorurate n zone optim fluorizate.Chiar i n zonele nefluorizate, n care apa potabil conine mai puin de 0,3 ppm F/l, utilizarea de ctre copiii mai mici de 4 ani a pastelor de dini pentru aduli (1000 1100 ppm F) duce la creterea prevalenei i severitii fluorozei dentare.n aceste condiii, pentru a reduce riscul producerii fluorozei dentare, copiii sub vrsta de 8 ani trebuie s foloseasc o past cu o concentraie mic de fluor (500-600 ppm), iar pe periu trebuie aplicat o cantitate mic de past, ct un bob de mazre (5 mm past).Produsele pentru aplicaii topice profesionale de fluor(soluii, geluri, lacuri) nu reprezint factori de risc pentru apariia fluorozei dentare, cu condiia ca ingestia acestor produse s fie minimalizat prin respectarea protocolului de aplicare.n contextul diversificrii i expunerii frecvente a copiilor la surse multiple de fluor, pentru a minimaliza riscul apariiei fluorozei dentare este absolut necesar ca fiecare dintre aceste surse s fie corect evaluat att din punctul de vedere al beneficiilor ct i din cel al posibilelor efecte secundare.

[YAMATO, H., SATO, K. Prevention of dental caries, J. Dent. Res. 59: 2171-2177, 2002 ]Sugestii privind prevenirea discromiilor dentare la copii: Dinii copiilor au nevoie de o atenie special, pentru a determina o dezvoltare normal i armonioas a danturii acestora. Copiii trebuie s aib o alimentaie echilibrat i corect. Trebuie evitat folosirea n alimentaia copiilor a apei n care valorile fluorului depesc valorile admisibile. Copiii trebuie s foloseasc o past de dini cu coninut sczut de fluor de la vrsta de aproximativ 18 luni (special creat pentru copii). Pastele de dini se aleg n funcie de vrst i de riscul apariiei cariilor. La copilul mai mic de 6 ani cu risc sczut de carie, pasta nu trebuie s conin mai mult de 600 ppm de fluor. La copilul mai mare de 6 ani se recomand pasta standart 1000 ppm- 1450 ppm fluor. Periua de dini trebuie s fie potrivit ca mrime pentru vrsta copilului i cu peri moi. Cantitatea de past de dini utilizat trebuie s fie de mrimea unui bob de mazre, nu trebuie nghiit i trebuie cltit cavitatea bucal dup periaj. O mare importan are controlul stomatologic periodic[http://cspchisinau.md/old/images/pdf/Fluoroza.pdf ]Principalele metode de profilaxie Igiena oralaIgiena oralaeste cea mai importanta metoda de profilaxie. Placa dentara se acumuleaza pe suprafata dintilor dupa fiecare masa. Daca nu este indepartata prin periaj activ, aceasta se va calcifica transformandu-se in tartru dentar.Mai mult, daca alimentele bogate in carbohidrati sunt lasate prea mult in contact cu dintii, va creste si cantitatea de placa dentara.Principalul obiectiv al igienei orale este indepartarea placii dentare de pe suprafata dintilor si prevenirea depunerii acesteia.O igiena orala corecta presupune un periaj dentar regulat si corect (minim de 2 ori pe zi), folosirea atei dentare si a apelor de gura.

Controale periodice regulateControalele periodice sunt foarte importante pentru mentinerea sanatatii orale. Multe afectiuni oraleevolueaza fara durerimai ales in fazele initiale; asadar, pacientii nu sunt constienti de aparitia lor pana in momentul in care au progresat deja semnificativ.In timpul controlului periodic, medicul stomatolog poate depista carii incipiente de care pacientul nu este inca alertat sau poate descoperi semne initiale ale unei imbolnaviri gingivale.De asemenea, anumite lucrari dentare sau restaurari existente pot avea nevoie de reparatii sau reconditionari. Medicul va face si o evaluare a starii de sanatate a tesuturilor orale. Ca regula generala, cu cat o afectiune este descoperita mai precoce, cu atat este mai usor de tratat.Controalele periodice ar trebui efectuate cel putin de 2 ori pe an si chiar mai des daca situatia clinica o cere.

DetartrajulDetartrajulreprezinta procesul de indepartare a tartrului si placii dentare folosind instrumente de mana sau aparate specifice de detartrajsonicesauultrasonice.Placa dentara este principalul factor cauzator al gingivitei si cariei dentare, iar tartrul este o forma de placa dentara calcificata de asemenea nociva pentru gingie si structurile dentare. Scopul detartrajului esteindepartarea tartrului si a placii dentare.

detartraj ultrasonicEste important sa se indeparteze atat tartrul supragingival cat si cel subgingival. Aparatele de detartraj ultrasonice asigura o curatare foarte eficienta a tartrului si placii dentare.

Periajul profesionalPeriajul profesional are ca scop indepartarea placii dentare ce a mai ramas dupa detartraj precum si a diverselor pete sau coloratii de pe suprafata dintilor. Periajul profesional este realizat de medicul dentist cu ajutorul instrumentelor mecanice.Pasta cu care se executa periajul profesional are un continut bogat in fluor, fiind aplicata pe suprafata dintilor cu ajutorul unor cupe din cauciuc atasate la micromotor.

periaj profesionalEste bine sa se apeleze la periajul profesional macar de 2 ori pe an (de obicei in timpul controalelor periodice). Periajul profesional este foarte eficient in indepartarea placii dar trebuie insotit de o igiena orala regulata.

Sigilarea santurilor si fosetelorAceasta metoda preintampinastagnarea microbilor si a placii dentarein santurile si fosetele molarilor si premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel.Santurile si fosetele sunt un loc predilect in care placa se poate forma si acumula deoarece sunt dificil de igienizat. Sigilarea presupune aplicarea unor materiale compozite fluide in interiorul santurilor si fosetelor care dupa intarire vor "inchide" aceste spatii.

sigilarea santurilor si fosetelor unui molarSigilarea se executa pemolarii si premolarii definitiviai copiilor imediat dupa ce acestia au erupt. Va reamintim, molarii 1 definitivi erup la 6 ani, molarii 2 definitivi erup la 12 ani, molarii 3 (sau de minte) dupa 18 ani iar premolarii definitivi intre 10 si 12 ani.Si adultii pot beneficia de sigilare daca aceasta nu s-a realizat inainte. Materialele de sigilare se uzeaza in cativa ani; in consecinta, este nevoie de o monitorizare constanta pentru a le putea inlocui daca este cazul. Depistarea si tratarea cariilor incipienteEste o metoda eficienta de profilaxie deoarece previneevolutiacariilor si aparitia complicatiilor. Cariile mici sunt mai usor si mai ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorate evolutiei cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult mai scump. Schimbari de dietaAlimentele bogate in carbohidrati (sau zaharuri) sunt osursa foarte buna de consumpentru bacteriile din placa dentara.Frecventa consumului de zaharurieste mult mai importanta decat cantitatea totala consumata.Asadar, este indicat sa se reduca consumul de dulciuri intre mese deoarece acestea creeaza o rezerva nutritiva continua pentru bacteriile din cavitatea bucala.In plus, o dieta saraca in calciu creste sansele aparitiei bolii parodontale si a tulburarilor articulare. Fluorul si fluorizareaFluorul este un mineral care ajuta la intarirea smaltului, pe care il face mai rezistent la actiunea cariilor.Metodele de fluorizare sunt extrem de variate. Exista un mare numar de articole care discuta beneficiile sau riscurile administrarii fluorului.Din aceste motive, fluorul si fluorizarea vor fi tratate pe larg incapitolul urmator.Va recomandam si accesarea unuiblog dedicat mamicilorunde s-ar putea sa cititi mai multe opinii legate de acest subiect. Alte masuri de profilaxieFumatul sau mestecatul tutunuluisi consumul de alcool influenteaza negativ sanatatea orala. Fumatul favorizeaza decolorarea dintilor si stimuleaza acumularea placii dentare. In cazul fumatorilor, creste riscul aparitiei gingivitei, paradontozei si a cancerului oral.Afectiunile ortodontice precum inghesuirea dintilor fac dificila igienizarea lor iar tulburarile ocluzale (de "muscatura") ingreuneaza masticatia si vorbitul. Este indicat ca aceste afectiuni sa fie tratate cu aparate ortodontice.Calciul, pe care il gasim in lapte si in unele legume, poate proteja dintii impotriva cariilor. Calciul care se incorporeaza in smalt il face pe acesta mai rezistent la demineralizarea acida. [ DANILA IOAN, RADU VATAMANU, ANDREI ILIESCU, CRISTINA UNGUREANU -Profilaxie Stomatologica ]

ConcluzieIn ultimii ani s-au aflat multe lucruri noi care au ajutat oamenii de stiinta sa lupte impotriva acestor afectiuni dentare. Caria este o afectiune multifactoriala, care necesita existenta unui teren susceptibil, existenta bacteriilor, hrana pentru acestea si timp pentru ca procesul carios sa se apara. Inlaturarea unuia dintre acesti factori va duce la disparitia procesului carios.

aceasta pozitie si la aceiasi concluzie a ajuns si Federatia Dentara Internationala.

Desii, rolul alimentatiei in etiologia cariei dentare s-a aratat a fi mic, totusi acesta nu este nesemnificativ. Persoanele care consuma frecvent carbohidrati au un risc crescut de a face carii, si deci este necesar sa isi modifice dieta si/sau sa manifeste o mai mare atentia fata de sanatatea lor orala.Oricum, pentru marea ajoritate a oamenilor, factorul dieta este relativ, un factor relativ redus in comparatie cu importanta acordata igienei bucale, prin folosirea produsilor fluorurati. Imbinarea unei diete preferate si a unei sanatati orale bune, este posibila daca se respecta cateva reguli simple:- spalarea dintilor de cel putin doua ori pe zi cu o pasta de dinti cu fluoruri.- limitarea meselor la maxim 6/zi- o dieta echilibrata.Iar ceea ce tine de fluroza dentara trebuie sa: Evitam pastele de dinti cu diverse arome intrucat acestea va pot stimula sa inghita pasta de dinti. Exista alimente si bauturi care la randul lor regasesc in compozitia lor anumite cantitati de fluor. De exemplu multe sucuri de fructe contin un nivel de fluor asemenator apei florurate la fel sa le evitam din alimentatia si consumul BIBLIOGRAFIEDANILA IOAN, RADU VATAMANU, ANDREI ILIESCU, CRISTINA UNGUREANU -Profilaxie Stomatologicahttp://cspchisinau.md/old/images/pdf/Fluoroza.pdfZARNEA L. Pedodontie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993, p. 229-242http://www.e-scoala.ro/biologie/caria_dentara.htmlhttp://www.dentistul.info/stomatologie/cariologie/tratament-prevenire-fluoroza-dentara-3026.htmlYAMATO, H., SATO, K. Prevention of dental caries, J. Dent. Res. 59: 2171-2177, 2002https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/16361DRIESSEN FCM Mineral Aspects in dentistry. S. Karger, Basel, 2002http://www.infodentis.com/profilaxie-dentara/proceduri.html