igiena

4
Igiena Micii Sanitari 1 IGIENA Igiena reprezintă totalitatea metodelor de menĦinere a sănătăĦii şi de prevenire a bolilor. Igiena cavităţii bucale Igiena cavităĦii bucale cuprinde: curăĦarea dinĦilor, a gingiei şi a limbii. ToĦi dinĦii alcătuiesc arcadele dentare: superioară şi inferioară. ţând ne spălăm pe dinĦi periem, practic, arcadele dentare (şi nu fiecare dinte în parte) pe 3 suprafeĦe ale acestora şi în plus spaĦiile interdentare greu accesibile, necesar şi dificil de curăĦat. Caria este o leziune a dinĦilor care, prin evoluĦie, formează o cavitate (gaură), provocând distrugerea dintelui şi în final pierderea acestuia. Factori ce determină apariĦia cariilor: 1. resturile de mâncare foarte mici care rămân printre dinĦi după fiecare masă şi pe care nu le vedem sau simĦim, dar care există şi duc la formarea cariilor; 2. dulciurile (reprezintă principala cauză a formării cariilor la copii); 3. bacteriile împreună cu resturile alimentare întreĦin procesele de degradare a dinĦilor conducând în cele din urmă tot la formarea cariilor. Ce putem face pentru a avea dinţii sănătoşi? Primul, cel mai uzual şi cel mai la îndemână mijloc de igienizare a dinĦilor şi gingiilor este periajul cu periuĦa de dinĦi (clasica, electrică, cu ultrasunete – nu contează foarte mult atât timp cât o folosim cum trebuie şi de câte ori trebuie). Periajul trebuie făcut de cel puĦin 3 ori pe zi, pe toate suprafeĦele arcadelor dentare, masând în acelaşi tip şi cu aceleaşi mişcări şi gingiile şi dinĦii (pe principiul „dinspre gingie spre dinte” şi niciodată invers; sunt interzise mişcările

Upload: adelinegs

Post on 02-Oct-2015

6 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Igiena

TRANSCRIPT

  • Igiena Micii Sanitari

    1

    IGIENA

    Igiena reprezint totalitatea metodelor de meninere a sntii i de prevenire a bolilor.

    Igiena cavitii bucale

    Igiena cavitii bucale cuprinde: curarea dinilor, a gingiei i a limbii. Toi dinii alctuiesc arcadele dentare: superioar i inferioar. nd ne

    splm pe dini periem, practic, arcadele dentare (i nu fiecare dinte n parte) pe 3 suprafee ale acestora i n plus spaiile interdentare greu accesibile, necesar i dificil de curat.

    Caria este o leziune a dinilor care, prin evoluie, formeaz o cavitate

    (gaur), provocnd distrugerea dintelui i n final pierderea acestuia. Factori ce determin apariia cariilor:

    1. resturile de mncare foarte mici care rmn printre dini dup fiecare mas i pe care nu le vedem sau simim, dar care exist i duc la formarea cariilor; 2. dulciurile (reprezint principala cauz a formrii cariilor la copii); 3. bacteriile mpreun cu resturile alimentare ntrein procesele de degradare a dinilor conducnd n cele din urm tot la formarea cariilor. Ce putem face pentru a avea dinii sntoi?

    Primul, cel mai uzual i cel mai la ndemn mijloc de igienizare a dinilor i gingiilor este periajul cu periua de dini (clasica, electric, cu ultrasunete nu conteaz foarte mult att timp ct o folosim cum trebuie i de cte ori trebuie).

    Periajul trebuie fcut de cel puin 3 ori pe zi, pe toate suprafeele arcadelor dentare, masnd n acelai tip i cu aceleai micri i gingiile i dinii (pe principiul dinspre gingie spre dinte i niciodat invers; sunt interzise micrile

  • Igiena Micii Sanitari

    2

    verticale dinspre dinte spre gingie i cele orizontale, pe suprafeele exterioar i oral, care provoac fuga gingiei de pe dinte).

    Pasta de dini trebuie s conin n mod obligatoriu flour pentru protecia smalului dentar, componentul principal care confer duritate dinilor.

    Dinii trebuie obligatoriu periai dimineaa cnd ne trezim (nainte de a mnca), seara nainte de culcare, precum i dup mesele principale. Dac suntem la coal i nu ne putem spla pe dini dup ce am mncat, este bine s mncm un mr, un morcov crud sau orice fruct tare pentru a cura dinii.

    Al doilea mijloc de igienizare este aa dentar, ea avnd rolul de a ndeprta placa bacterian de la nivelul dinilor, dar i a gingiei. um procedm: se ia aproximativ 50 cm de mtase i se rsucete pe degetul mijlociu, apoi cu degetele mari se ghideaz uor firul ntre dini i sub gingie, evitndu-se rnirea gingiei; fiecare dinte se cur separat, cu micri sus-jos

    Un control la stomatolog trebuie efectual la fiecare 6 luni, pentru c este mai uor i nedureros s prevenim dect s tratm; cariile atac treptat dintele i la nceput sunt nedureroase, de aceea trebuie depistate i tratate la timp. Igiena prului

    Prul trebuie periat dimineaa i seara nainte de culcare. Periatul se face avnd grij s nu-l rupem (mai ales la persoanele cu pr lung); prul se periaz cnd este ud de la vrfuri spre rdcin i nu de la rdcin spre vrfuri pentru c se va rupe foarte uor;

    Peria / pieptenele se spal i ele dup ce ne splm pe cap i se cur de fiecare dat de firele de pr care cad la pieptnat;

    Prul trebuie splat de aproximativ dou ori pe sptmn, pentru al cura de praf, grsime. Se spal cu ampon i se cltete foarte bine cu ap cald; se folosete balsam pentru pr, mai ales dac prul este lung pentru a fi descurcat ulterior ct mai uor. n timpul splrii se maseaz bine pielea capului cu vrful degetelor i nu cu unghiile pentru a nu provoca rni.

    Este normal s ne cad prul, dar nu foarte mult (firele de pr mbtrnesc i cad, dar apar altele noi n locul lor).

  • Igiena Micii Sanitari

    3

    Igiena urechilor Urechile trebuie curate de praf i cear. eara are rol de protecie pentru

    ureche, dar nu i n cantiti mari, cnd poate forma un dop de cear care diminueaz auzul.

    urarea urechilor se face cu ap i spun n special pavilionul urechii, att pe suprafaa exterioar ct i cea interioar.

    La interior unde nu putem cura cu spun, igiena local se face cu ajutorul beioarelor cu vat, dar ATENIE! Trebuie s evitm introducerea beiorului foarte adnc n ureche pentru a nu perfora timpanul.

    Este important s evitm folosirea excesiv a ctilor ct i a asculta muzic tare la acestea, deoarece acest lucru favorizeaz nmulirea bacteriilor i infecia urechii (otit). Otita este favorizat n special de umiditatea de la nivelul urechii, deci o msur de prevenire a acesteia este pstrarea uscat a urechilor. Igiena ochilor

    hiar dac aparent ochii nu sunt murdari niciodat, ochii trebuie splai dimineaa cu ap rece, pentru a-i nviora i pentru a-i cura de secreiile care se adun n timpul nopii.

    n timpul zilei ei sunt expui la praf, vnt i la toate particulele din aer pe care nu le vedem, de aceea trebuie splai i seara, nainte de culcare.

    Este important s evitm a duce minile la ochi, pentru ca acetia sunt foarte sensibili i se pot infecta (conjuctivit ochii se nroesc, lcrimeaz, ustur).

    Daca purtm ochelari se vedere, acetia trebuie curai de fiecare dat cnd observm c sunt murdari. Igiena nasului

    Nasul se cur prin suflare, de aceea trebuie s avem mereu o batist curat la noi (sau erveele nazale).

    Suflatul nasului se face n mod corect suflnd cte o nar pe rnd i niciodat amndou n acelai timp (exist pericolul de a face otit infecie a urechii). Nu trebuie s introducem degetele n nas pentru c nu este igienic i nici de bun sim.

    La o bun igien nazal contribuie i un stil de via sntos: aerisirea locuinei, curarea prafului, n special din covoare sau mochete i meninerea umiditii aerului atunci cnd se cere. Igiena corpului

    Dimineaa ne splm de la bru n sus (nu doar minile), faa, dinii, dar i gtul i axila, pentru c transpirm peste noapte i trebuie s ndeprtm mirosurile neplcute.

    Minile se spal bine cu ap i spun dimineaa cnd ne trezim, nainte de fiecare mas (de fapt nainte de a pune mna pe alimente n general), precum i de fiecare dat dup ce mergem la baie, cnd venim de la coal, de afar, de la joac. Minile murdare pot fi cauz a numeroase boli (ex.: hepatit)

    Picioarele i axilele trebuie splate n fiecare zi pentru c sunt zone care transpir foarte uor i devin urt mirositoare.

    Unghiile trebuie tiate scurt att la mini ct i la picioare i curate mereu, pentru c sub unghii se adun praf i microbi. La picioare, n special la degetele mari, unghiile au foarte uor tendina de a crete n lateral, intrnd

  • Igiena Micii Sanitari

    4

    astfel sub piele si infectndu-se (se ncarneaz); pentru a evita acest lucru este bine ca la picioare s tiem unghiile drept - lsnd colurile puin ieite nafar.

    Pielea are rol foarte important n aprarea organismului mpotriva microbilor (prima barier de aprare), de aceea este foarte important s ne pstrm corpul n permanen curat la exterior, pentru a fi curat i sntos la interior. Pielea murdar poate fi surs a numeroase boli infecioase. aia n cad se face de 2 ori pe sptmn ndeprtnd astfel murdria i pielea mbtrnit. Duurile se fac de 2-3 ori pe sptmn (mai des vara), cnd transpirm foarte mult i obligatoriu dup o activitate sportiv.

    Igiena corporal ajut nu numai la pstrarea sntii organismului, ci i la integrarea omului n societate, colectivitate. Igiena hainelor i nclrilor

    Hainele trebuie aerisite i periate de praf i scame n fiecare zi (soarele omoar unele bacterii). Trebuie s mbrcm haine curate, proaspt splate i cltite. Este important s purtm haine diferite la coal, acas, la joac i echipament sportiv adecvat la orele de educaie fizic. De asemenea, este bine s alegem culoarea hainelor n funcie de anotimp: vara se poart culori deschise, iar iarna culori nchise (culorile nchise atrag soarele si caldura, pe cand culorile deschise le resping).

    osetele i lenjeria intim se schimb zilnic, dar nu nainte de a ne spla (nu este suficient s mbrcm haine curate pe un corp murdar).

    nclrile trebuie curate i aerisite. Igiena ncperii

    n fiecare diminea i seara trebuie s aerisim camera. Aternutul trebuie schimbat mcar la 2 sptmni, iar mobila i jucriile trebuie terse de praf. Igiena somnului (se va detalia la ora de activitate i odihn)

    Un organism sntos este un organism bine odihnit minim 8 ore de somn pe noapte (nu trebuie s ne trezim obosii dimineaa), i s ncercm s cuprindem ct mai multe ore din intervalul 22:00 2:00. Dac dormi prea puin:

    - riti s faci diabet; - riti s ai probleme cu greutatea i s devii obez; - riti s ai probleme de natur psihic.