"il,:11',.\;gi li;pi:r :t*;:1r",';' f;l':..,',i':':.'-.dff;':,. .':'::+,'. -'*:#"' -.l, .,,.,,.',', ,..:.-,,.,

:..*,,..;t11 l* ;t:t-'oH'*#..tl1.*'|g#,ffi'Y#'*':;1i# '::1"':;';':'r :":;';:";f'

&?:.:s:.;dsi, ..:::i :;4,;.:,.,,.:.:3: 31:..,:: :ffi *:;i 1::::il,'.::;:: 'Oti,u,,

-i+, itt*,

"i:ffi#:'s:;:i1!$:i

limbii norvegienecontemporane

j' i, :::.. "-:i' -i"

.'.:' .: ,:r

$.".-, i* ", " t t. ,: 1 "ii t." ,.' ";,"

Gramatica limbii norvegiene contemporane

Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linqhea S.R.L. 5i Lingea s.r.o.

Publicat de Editura Linghea, Timi5oa"a,2016.

Edilia I

o Lingea s.r.o.,2O16www.linghea.ro

Toate drepturile sunt rezervate.

N iciun fragment al acestei publicalii nu poate fi reprodus, copiat sau transmis fArS

acordul scris al editurii.

Printed in the EU.

Cuvent inainte .

Bibliografie

1,1 Pronunlia alfabetului norvegian1.2 Sunetele..

5.3 Numeralul multiplicativ5.4 Numeralul nehoterat.. .

5.5 Frac!iile

1.3 Accentul1.4 Tonem ..

2,1 Gen . ............. t42.2 Pluralul 5i articolul . .. . .. 172.3 Urme de declinare . .. .. . ... 232.4 fipuri de artlcole ..........25

3.1 Declinarea adjectivelor. ............293.2 Comparalia adjectivului.. .. . .. . .. . .. . 35

4.1 Pronumele personal ........ ....... 3l4.2 Pronumele reflexiv ... ... .. . .. . .. . .. .. 384.3 Pronumele posesiv... .. . ... .. 384.4 Pronumele demonstrativ . .. . .. . .. ... 394.5 Pronumele interogativ 5i relativ .. .. . ... .. . .. . .. 404.6 Pronumele nehotir6t, delimitativ 5i negativ

S lt*merilUt'l,l , , , ;l. , ;,.:i,- 'r: ,,,1t rr: 43,'

4345464747

5.1 Numeralul cardinal .

5.2 Numeralul ordinal

7

B

lot10

10

r3t3

5.6 Operalii matematice ........ 485.7 Exprimarea timpului ...... 49

6.1 Formele verbale.6.2 Grupele verbale . . .. ..6,3 Conjugarea verbelor6.4 Timpurile 5i formele verbale ..........6.5 Timpurile gi utilizarea verbelor modale6.6 Concordanta timpurilor.6.7 Subordonata condilionala gi subordonata temporala

,50. 51

.52

.54

.59

.67

.69

.71

Descrierea CIP a Bibliotecii Na!ionale a RomAnieiGramatica limbii norvegiene contemporane. - TimiSoara : Linghea, 2016

Conline bibliografieI ndextsBN 978-606-849 1 -87-5

B',l 1.1 13.5',36

1 Cuprlns .,

6.8 Diateza pasivi ..6.9 Modul imperativ6.10 Verbele-S.....6.1 1 Participiul prezent . . .. .

6.12 Loculiunile verbale 5i frazele verbale

7 Adverhul/.,1 Formarea adjectivelor.7 .2 Tipur't de adverbe . . . . .

7.3 Comparalia adverbelor

8 Prcpozilia8.1 Tipuri de prepozitii ....8.2 Pozilia prepoziliilor.. . .

I ConJuncAiile9.1 Conjunclii coordonatoare9.2 Conjunclii subordonatoare

1O Particulele

ll Onomatopeele

l2 laplca Sl formaraa propozltlltor12.1 Topica in propozlllile principale1 2.2 Iopica propoziliilor secundareI /.3 inrreb;ri li r;spunsuri

13 NegaliaI 3.1 Particula il.ke...,.

14.1 Compunerea direct614.2 Compunerea cu s ...

15.1 Antepunerea unei pdrli de propozi.tie

13.2 Pronumele 5i adverbul negativ .

I 3.3 Fxpresii cu ikke. .

74 Formareac,uvlntetor

14.3 Compunerea cu e..

l5 Accentuarea unei pdrli de propozilia

'15,2 Construcliile care indicd un repro$15.3 Expansiunea unel pirli de propozilie

1 6 Regullla de s*iere f, virgulel16.1 Virgula intre propozilii coordonate16.2 Virgula in raportul de subordonare

17 PolitegeaI /.1 Cererea, mullumireai/.2 Lormule de salut .

I i.3 ,,Ce maifacell?"

18 Listavetbalorlarl

Nynorsk

1 lntroducereL l O Privire sPre ;storie

2.,l Fenomenele gramaticale2.2 Flexiunea . .

2.3 Vocabularu

3 Substantivul3.1 Genul1.2 Pluralul 5i determinarea

3.4 Anicolul ....

4 AdJectivul4.1 Declinarea adjectivelor...4.2 Participiul cu rol de adjectiv

1.2 Nynorsk gi reformele lingvistice . . . .. . .. . .. . .. 131

2 PrinciBalele dlfaranle lntra nynorsk 8i bokmfll

79

&2

828385

BS

BB

.73

.75

.77

.78

.95

97

.97

.98

100

103

104

104

. 119

.120

5

120

.120

.122

123

.123

.124

.126

I tl

130

130

132

..132

.. '133

.. 133

136

..136

. .136

150

15015015r15)15)

3.3 Genitivul saxon . . . ..... ......140142

143

143146

4.3 Comparalia adjectivului

5 ?ranumele5.'l Pronumele personal .,.5.2 Pronunele posesiv.5.3 Pronumele demonstrativ5.4 Pronumele interogativ 5i relativ.:.5 p'onumele nehotd'61, delimitdtiv gi neqativ

6 N*maralele6.,l Numeralul cardinal ....6.2 Numeralul ordinal .....6.3 Numeralul multiplicativ6.4 Numeralul nehotirdt. .

7 Verbul7.'1 Grupele verbale dupd flexiune.7 .2 Conjugar ea verbelor7.3 Diarcza pasivS . .

8 Alte pdrli de vorbireB.i Adverbul .

8.2 Prepozitia.8.3 Conjunclia

9 Llstaverbelortari

Index

l)cgi norvegiana ni se poate p,irea olirnbd exoticS, existd un numdr mare de()ameni care aleg sd o studieze. Pentru,l(e$tia $i nu numai, am preg5tit o gra-nrdLica noL-nouu a limbii norvegiene.Aceastd lucrare i5i propune si ofere utili-z;torilor o ;ragine cdt rrai clarJ a grama-ticii limbii norvegiene contemporane,liira termeni de specialitate 5i teorii Ilng-vistice in exces.

Ghidul nostru gramatical de limba nor-vegiand cuprinde toate fenomenele gra-maticale obi$nuite intr-un format graficcare v; permite sa g;sili u$or rdspuns la

orice intrebare cu care vd veli confruntain timpul studiilor sau in practicA. Fiecarefenomen este prezentat cu ajutorul unorreguli cat mai simplu 5i clar formulate,completate de tabele pentru o orlentarerapioi 5i uSoara. Nu lipsesc nici exemplele alese cu atentie ti traduse in limbarom6nd.

Pentru a realiza aceastd publicalie ampornit de la cele mai moderne c5r1i

de gramaticd, baz6ndu-ne totodatd peexperienla noastrd in predarea limbilorstr5ine. Am completat exemplele 5i ex-plicaliile cu o serie de note gi observatii menite sd ajute studenlii sd inleleagdmai bine 5i mai ales sd foloseascd in prac-ticd fenomenele gramaticale. Am pus ac-centul pe fenomenele importante, utili-zate frecvent 5i in speclal pe cele carediferd de ceea ce ne este familiar dinlimba rom6n5. De exemplu, am prezen-tat in capitole separate formele hotdr6tegi cele nehotdrSte ale substantivelor 5i

adjectivelor, forma negativi a verbuluiikke, folosirea articolului, construclia pro-

poziliei in limba norvegiand 5i loculiu-nile verbale completate cu numeroaseexemple, Spre deosebire de acestea, for-mele verbale mai pulin folosite sunt doaramintite, iar anumite fenomene care nunecesit; o explicalie amSnunlitd (adverbul, numeralul etc.) sunt prezentate suc-cint, in tabele.

Aceastd publlcatie nu iSi propune si fieo gramatica exhaustivd a limbii norve-giene, Dorim sd fre, ins5, un ajutor de ni-dejde pentru cei care studiazi aceastdlimbd. Prin urmare, am addugat explica-

!iilor diferite informalii utiie pentru a im-bogali capacitdlile de exprimare ale stu-dentului. in afard de observalille practice, in text veli gdsi informalii despre for-narea Luv.nlelor compuse care vi ajutas5 va orienLaLi in arest do'neniu corn-plex al vocabula'ului limbii norvegiene.De asemenea, am introdus in publica

;ie lista verbe'or neregulate n care regS-sili la un loc toate formele verbale im-portante. Un capitol separat este dedl-cat descrierii principalelor diferenle dintre cele doud forme scrise oficiale ale lim-bii norvegiene, bokmdl 5i nynorsk. Astfel,cititorul gaseste intr-un singur loc infor-maliile despre nynorsk care altfel ar fi fostmai greu de accesat.

Suntem convin5i cE veli aprecia ghidulnostru gramatical indiferent c; suntelistudent sau profesor ori lucrali cu limbanorvegiand $i dorili sd aveli la indem6ndtoate informaliile utile despre gramaticaacestei limbi.

Autorii

r53.153. 154. 154.155

155

155

156162

164

164

r68

Pentru realizarea acestei lucrari autorii au pornit de la propria experienld practicS, pecare au confruntat-o cu urmdtoarele titluri de prestigiu din streindtate, in care cititorulpoate gdsi informatii suplimentare

. Den store norske bokmalsordboka. Oslo, Kaqqe forlaq 2014.o Norsk referansegrammatikk. Oslo, Universitetsforla get 1997.o Norsk som fremmedsprak. Grammatikk.3. utgave. Oslo, Universitetsforlaqet 2008.

ls,url

ti yrl

ti,erJ

16,oN

Vocald'inchisd pronunlatd ca u cu umlaut din limbagelmand; puqle lputi91, hqs- IfrusJSe pronunlS ca ii din limba germanS. Buzele se rotunjescpentru u, dar se pronunlS i. Y lung este mai deschis dec6t ysc.rr L. siznd lsvn:], I [sy:k]Se pronunld la fel ca ,,a" din limba englezS - se deschide gurapentru a pronunla a, dar pronunlam e. Vocaia rezultatd se

afl5 la jumdtatea distanlei dintre cele doud sunete: velsr

fvastl, vare lva:ralSe pronunlS la fei ca e din limba rom6n5, dar buzele suntrotunjite ca pentru o. Va rezulta un sunet asemdndtor cu ocu umlaut din limba geryq1a. hast lhastt), are lotrElSe pronunld aproape la fel ca o din limba romanS. dffe [3te],

> L2.1 Pronunyia vocalelor ti diftongilorMajoritatea dialectelor norvegiene disting 18 vocale notate cu ajutorul a 9litere a, e, i, o, u,y, e, o, a Si 6 diftongi scri5i dupi cum urmeazd ei, oy, au, ai,oi, ui. Primiitrei diftongi se int6lnesc foarte des in limba norvegiane, iar ceilaltiapar mai ales in cuvintele striine.O vocalS se pronun.ti de regulS lung dac5 este urmata de o singuri consoanisau daci nu este urmatd de o <onsoani (daci vocala std la sfdrgitul cuvAntului).Atunci cAnd dupd o vocalS stau doui sau mai multe consoane, ea se vapronunla scurt.

lese ttSisalsd [goi]save lsorvel

scriere pronunlie observalii gi exemplea [o,ol in norvegiand a se pronunlS mai in spate decSt a din limba

romdnd 5i de aceea, sund mai inchis. ha lho:1, havne lhovnele le,e:l e sCurt este toarte aprop at de cel romdnesc, dar un pic mai

inchis. E lung este mult mai inchis, pronunlendu-se spre i.C6nd este intr-o silabd neaccentuatd, se pronun!; foartesimilar cu sunetul [e]. ledd lled;1, leve Ue:val

i tr,i:l i scJrt se proaunlS aproape cd 1n imba iomari, iar i llngeste mai'inchis. hllse [hrLsa], si [si:]

o [u,u:,r,o:] Pronunlia Lipica peolrL ite"a o oin l mba norvegiana este[u,u:]. Dacd vocala este scurtS, se pronunla adesea [t].Pronunlia [or] nu este foarte frecventd, dar poate apdrea.Modulin care se formeazd toate variantele de pronunlieseamdnd cu limba rom6n5. hos [hus], pose [pu:se], koste lkrsltel, iove lsorva]

@ lo"rlei larl Vocala ,,e" se pronunla lafg inaintg de i: hel [het]oy lai) Diftong dincit, incepe cu sunetul [01, apoi se inchide, iar

pronunlia se mutA inainte, spre [v]. Buzele r;man rotunjite.hoyre lh4vrt)Pronunlia incepe cu,,e larg", apoi se inchide 9i se mutb inspate, spre [u1, bu-zele.q9 rotunjesc spre final: dugust feeuggst][o] se transform5 in [r], Pronunlia lui [o] nu se va forma inspate, ca atunci c6nd este singur: hdi [hor]i"ceper sJ pronunt;m lr,, apoi pronunL'a se "rchide g se

muta inainte, spre [y], iar spre final buzele se rotunjesc:jolk

[jrvklSe incepe de la sunetul [u], apoi pronun-tia se mutd inainte,spre [r]. Buzele se rotunjesc la inceput, iar spre final rotunjirease pie'de: hui fhurl

Pronunlia literei o nu se poate prezice cu exactitate. De regulS, dacS sepronunti lung, se va pronunla ca [ud, dac; se pronunld scurt, se va pronunta,probabil [:]. Existd anumite cuvinte care nu respect5 aceasti regulS generalS,de exemplu: hos [hus], sove [sorva].

in cuvintele intrate de cur6nd in limb5, pronunlia nu corespunde intotdeaunascrierii, de exemplu: pubb [p6br].

| *unci cind scriem, Prin Pronunlia [o:] se inlelege litera A. Litera o se Pronunta

| [u;), iar litera u se pronun\d [u:].

l [r,or]

au teul

ai [or]

oi tjvl

> 1.2.2

scrierep,t,k

egn [arn]si,sy ti!,jYl

turl

leggesettsovne

Ilegiallqptl[s:vrna]

Pronunlia consoanelor 5i a grupurilor de sunetepronuntie observalii 9i exemple

Dacd std la inceputul unei silabe (mai ales dacd esteaccentuald)r :e va pfon!nIa aspual. pute, takk, kole

!e9ne, legnqift, qyldiqin celelalte combinalii se pronun!6 lgl.

sj, se! f!,!arlis ttlh

ghiolet ghei!il)cele-lalte comblnalii se pronunld [g]ln acest sufix, g nu se pronunld deloc:vanlig, blllg,ienitlqEste mut. Atunci c6nd se aude, seamdnd cu h din limb;romdntt hilse, hareDacd grupurile de sunete se afld la inceputui iuv5niului, hd1n gle nu se va pronunra deloc: hullken, hjgmmeUn sunet neobi5nuit pe care il pronun!5m apropiind parteadin spate a limbii de cerul gurii gi aspi16nd aer. Rezultatul va fiun sunet apropiat de cuv6ntul german lch. K in altecombinalii se pronun!5 ca grupul chi din limba romAnit. kino,kylling, lljeylighetConsoanele duble se pronuarj mai llng, ca gi cjnd am vreasd le pronunl6m pe am6ndoud, fdrd a ie trunchia. Aceea5ireguld se aplicb pentru pronunlia primei consoane dintr ungrup de consoane, atunci c6nd consoanele nu suntamdndoui aceleaSi: skremme, hoppe, sette, sovneAcest grup de sunete se pronunl; ca un,n nazal', cj insufixul englezesc ing sau ca in cuv6ntul bancd dinltmbaromlntt bal long, svi nge

r lr,nl Se pronunla la fel ca in tlmba romana, ins; extstA anumttedialecte in care r se pronunli graseiat, ca in iimba francezd.Nu exist; diferenle de sens intre aceste variante. C6nd se afldla inceputul unui cuvant, r se nume5te rul/e-r, iar cel qraseiatse nume5te skaffe.r:riktlgr farel

rd, rl, rn, it tql, tli, lql, [t] r este sla-n, v6rfut limbii ;;te indreptar in sus: kardemomme,jal!

rs [S] r aproape alspbre, varful llmbii se indreapta spre cerul gur i

pentru a pronunla g: herske, farstsjanse, skifte, skygEr Pronuntdm g la fel ca in rom6nd. in aliecombinalii decat cele menlionate.v€m pronunla [sk]skoyter, skjebne Pronunlam g aproape ca in rom6nd, dar cubuzeie mai rotunjite. Tn alte combinalii dec6t celemenlionate v9m plol-lunja Lsklsl U i[ in anumite aiatecte (mat itei in eitul qdrii), acest grup desunete se pronun!5 [Jl], iar in altele nu se face acest artificiu.O1lo, sliren,lgvakla

I Sunetul IE] ainceputsdsepiardainanumiteregiuni,iarmullivorbitorinativi ilI inlocuiesc cu [fl: kino lgi:nul/ljtnul.

I e.gltru cuvintele intrate de curknd tn limbd, (in special din limba englezd), sunetul

I tiltrtranscrieinnorvegiandpringrupulsj,deexemplufinish*finisj,hash-hasj.

I.3 A,rre,r*#.ifi:"r ,;.l.iiir..;i,ili,fr;ii,,,1iin limba norvegiani accentul este mai puternic decat in romand. Doar silabeletari pot fi accentuate. Pentru ca o silaba sd fie tare, trebuie sd fie lungi, adicdsi aiba cel pulin o vocali lungi_(eventual un diftong) sau o consoai5 lungi.Acest principiu se nume$te echilibru silabic. Daci silaba nu este lungi, va-fide reguli u5oari gi deci nu va putea fi accentuatd.in cuvintele de origine norvegiani, accentul principal este pe silaba tare(lungi), aceasta fiind, de regula prima silabi. Cuvintele impiumutate din altelimbi pot avea accentul pe alti silabi, de multe ori chiar pe ultima. Unele sufixeimprumutate, de exemplu -sjon 5i -ere pot fi accentuate.:l

\one, j9n1g, dronning (guuinre de olgine noyvegigrlg)

I Regulile.detaliate referitoare la pozilionarea accentului sunr complicale. pozilia

I acce.ntului^variazd in funcsie de dialect. Cel mai sigur este sd verifcali in dicyionarI unde se aJld accenLul.

1,4',Tanam,

Limba norvegiani este una dintre pulinele limbi europene care acordi fieciruicuvAnt o anumiti intonalie denumitd tonem, fiind prin urmare o limbi tonici.Distingem dou; tipuri de tonem, tonem I Si tonem 2 (denumite prima gi adoua intona!ie).

rwtonem 1 se remarci printr-o intonalie crescitoare care incepe pe silabaaccentuatd. Acest tip de intonalie se folosegte in cuvintele monosilabice,in majoritatea cuvintelor noi, imprumutate Si intr-o parte din cuvinteleplurisilabice de origine norvegiand.Cuvinte cu tonem 1 sunt, de exemplu:! hus; badet; solen; kajgkk

rffitonem 2 este compus (coborAtor-crescdtor): melodia mai int6i coboari, iar infaza a doua cre5te depigind intonalia de la inceput.

I in unele diatecte (in special in vestul tarii) tonem 2 se realizeaza,,in oglindd,,: de laI intonatia normald, melodia mai inthi creste, apoi scade sub intonalia iniliald.

Cuvinte cu tonem 2 sunt, de exemplu:J koia; grense; hage; kake

tllng

hv hj tv,jl

ki, kr, kj tEi,iv,cl

mm, tt etc.

sj, ski, sky [J,Jr,Jv]

skoy, skl Uai,,ll

I Pr"""npo tonemului conJerd limbii norvegiene muzicalitatea ti ffielodicitatea

I caracteristice pe care le recunoaptem imediat.

ri#il.lt#.d#iiiiiLimba norvegian5 are trei genuri gramaticale - masculin, feminin Si neutru.Existd o serie de substantive care se folosesc at6t cu genul feminin, cet Si cugenul masculin.

.! ei/en bok

ln norvegiana cdrturireasc5 sau bokmil 5iin c6teva dialecte, genurile masculingi feminin se reunescin a5a numitulgenus commune - masculinul gifemininulfolosesc terminaliile genului masculin.

Urmdtoarele grupe de substantive sunt de gen masculin:. Substantivele care denumesc fiinle de gen masculin gi masculii animalelor

! en for, en sonn, en okse

. Denumirile de meserii Si activit5li, mai ales cele terminate in sufixele -er,-iker, -or, -istJ en lere; en a!koholikey, e1 !nggliaq en jourlal!st

. Denumirile instrumentelor terminate in -er, -ar! 9l :iggreltgnner, 91t lkanper, en radq

. Denumirile zilelor, lunilor 5i anotimpurilort en t-opdqg-, 9p april! en hast

Dor: ei/en uke, eL dr

. Substantivele derivate de la numerale cardinaleJ 91 fgqmg5 en tier

. Numele literelor

..! 91 p,.gn p, e e1

. Denumirile limbilorJ en (bedrd norsk, fransken

. Denumirile fiordurilor 5i ora5elor (in funclie de genul substantivelor comunecorespunzdtoare - en ford, en by)! Sognefiorden, Gloppen, Bergen/Kristiansond er vakker

I Dacd substantivul care denumeSte un loc este precedat de un adjectiv, acest

I adjectiu precum Si articolul vor aveaforma de gen neutru, indiftrent de genul

I substantivului, deSi forma este accentuatd, iar genul este marcat explicit!

! Oslo er vakke-r, B91g92 ey gamm/Dary e!vgl5ke1t Oslo,de! gqmle Bepen, det tidligeqg Sovjgt?niongn

. Denumirile persoanelor terminate in sufixul -(n)ingI 91 1lektnipq, ep vikilq, en tendring

Dor; ei kjgrying, 9! dfpnnins- (:qPstpnrlyele care den!me19 doql fiin19 femilne)

. Cuvintele terminate in sufixul -else, -sjon, -dom, -isme! en begynnelse, en inspinsjglt el r!kdom, e.n lealisme

. Unele cuvinte abstracteterminatein sufixul -skap! en vitenskap, en ggenskap, 9n @nrylap

. Numeroase denumiri de copaciJ en alm, en bak, en hassel

Dary ei/en bjork, et/en li1'd, 9i/e1 eik t:a.i gt t!9

I Pentru declinarea cuvintelor d.e gen masculin, vezi cap. Genul masculin de la pag.17.

raEwffiffi*Urmitoarele grupe de substantive sunt de gen feminin:. Substantivele care denumesc fiinte de gen feminin gi femelele animalelor

J ei mor. ei dalter, ei ku

. Denumirile 16urilor gi insulelor norvegiene (in funcgie de genul substantive-lor comune corespunzitoare - eilen elv ea/en oy)! Glomma, hvoloyo. Senja

Dar: Namsen, L1gen

Aceasti regule nu se aplicd petru rAurile streine. Unele sunt masculine, altelefeminine, dar sunt cazuri in care nici vorbitorii nativi nu $tiu sigur ce gen se

atribuie respectivei ape curgitoare.J Rhinen. Llben. Seinen, Volgo

. Majoritatea substantivelorterminatein sufixul -(nling inclusivsubstantiveleverbale! ei/en festning, ei/en lellng

Toate substantivele feminine pot fi declinate ca substantive masculine. Pentruunele dintre acestea, este un fenomen neobiSnuit (cuvintele care denumescfiin1e de gen feminin gi cele care au in mod tradilional genul feminin), dar alteletrec usor la celilalt gen (substantivele verbale etc.).J ei li, ei kjerrinq