iese odată la săptămână an . • târnavn-lkîer' pîîtobc: |n a...

8
Preţul unui număr 3 Lei. Anul .A. Blaj, la 2 Iunie 1935 Nr. 22 /fŞr"*** ^TV-P"^ /?*"*>*. «r""^"^ i r •! ' d r ir I 5 ' ; ii : % • A » | ABONAM ENTIJL Un an . Pe jumătate . . |n străinătate '. 150 Lei 75 Lei 300 U i Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUP, Blaj, jud. Târnavn -lKîer' Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN ANUNŢURI Şl RECLAME •e primesc la Administraţie $1 ss pîîtOBc: nn şir mărunt odată 5 Lei a dona şl a treia oră 4 Lei. onaia Ne trebue mai puţină politică şi mai multă muncă — dc GAVRIL TODICA Dacă pretindera ca noi Românii, în toata întreprinderile şi aşezămin»-ole de câştig, ss. ne avem partea de 75 % eeeaee e o cerere şi stăruinţă dreaptă în sine — atunci trebue să ne luăm partea proporţională de 75% fi din greu- tăţi, începând dela contribuirea în bani şi mijloace materiale, până la muncă. Nimeni, adecă nici un minoritar, nu e aşa de năuc să dea bani cu milioa- nele, apoi edificii, maşini şi unelte tre- buitoare, întemeind o mare întreprin- dere industrială sau comercială, ca, îndată ce-i va merge bine, să primească la salar bun trei părţi Români din tot personalul. Nici noi nu făceam aşa, pe timpul Ungurilor, în puţinele noastre întreprinderi. Fabricile, întreprinderile industriale şi comerciale nu se pot înfiinţa cu vorba goale sau ciorovăeli politice, ci adese- ori cu multe jertfe materiale, cu muncă îndelungata şi anevoioasă. In calea tu- turor întreprinderilor sunt multe gropi, multe prăpăstii. Unele încercări se po- ticnesc, cad, se prăbuşesc, de nu sa mai alege nimic din ele. Altele cad, ae reculeg, îşi fncoardă puterile şi iar se ridică, învăţând din păţania prin care au trecut. Daeă vrem fim drepţi, toate aceste trebue sâ le luăm In socoteală şi ah grijim ce cerem şi cum cerem. Să nu fim lacomi ca muştele şi furnicile, cari văzând blidul eu lapte sau sticla cu miere: hop, sar în lapte, aau în miere, şi acolo se înneacă! Intâiu începem cu învăţătura, cu k&rnicia, cu munca proporţională/ Apoi celelalte vor urma mai uşor. Cum am putea cere busăoră aă ne Primească cineva, cu salar bun, Ia te- legraf, înainte de & învaţă aă telegra- fe ra? Cum am putea cere să fim numiţi conducători într'un afcrlier de mecanică fină, de orologerie, de optică; sau într'o { ăbricâ de porcelan, de sticlărie, de *urnatorie etc. eto., înainte de a învăţa ^eaeriiie aceste? E lucru firesc, că începutul trebue facem ca ucenici, ca lucrători de f ând, m întreprinderi de aceste. Nimeni nu - ne poate primi deadreptul ca mai- "teri, ca şefi de ateliere. Aşa ceva se face numai în politică, numindu-se de multeori prefecţi, şefi de birouri sau directori — oameni de aceia, cari ha- bar n'au do administraţie! In industrie şi comerţ nu ae poate aşa ceva. Ci, sau te pricepi, şi atunci poţi conduce motorul, sau nu te pri- cepi, şi atunci motorul te apucă şi te striveşte, dacă te apropii de ell învăţând, ca ucenici, toate mese- riile (cum au făcut bunăorâ Japonezii), trebue să ne mai deprindem a fi şi har- nici şi de omenie. Omenia şi hărnicia ne lipseşte în mare măsură şi pe toate tereneie, în- cât se pare că Românul nostru, dacă învaţă carte, îşi perde inima. Numai aşa se poate întâmpla, ca mulţi oameni cu învăţătură să fie lăsaţi pe drumuri, muritori de foame, iar alţii să cumuleze (îngrămădească) câte 4—5 slujbe gras plătite, fârâ să poată munci, cum se cade nici Sntr'unal Legile şi statul abia pot ajuta ceva la curmarea acestei nedreptăţi, dacă omul însuş nu sre inimă faţă de aproa- pele său nâcftjit. Răutatea înnăscută ne-o mai mă- reşte şi demagogia politică, înşelătoare, care ne întunecă orice judecată sănă- toasă. Să luăm un exemplu din cele multe: cooperaţia. Cutez a afirma, că prin cooperaţie cinstită şi condusă în mod înţelept, nu ne-ar trebui nici „numerus valachicus", nici asmuţare sau ură a«ur;ra minori- tăţilor, nici statificarea industriei, nici alte rjăsdravănJi politice sau îmbetări cu ap& rece. Eoonomiceşte nc-am mân- tui prin noi înşine, fară ne năpustim asupra altor eetriţ^ni. Ia cooperat-o am avut şi putem avea proporţia de 100%, adecă totala, iar nu numai de 75>. Ei bine, cin» ne-a împiedecat şi cine ne împiedecă în deavoltarea coo- peraţiei? . Ne împiedecăm noi pe noi. Ne împiedecă nepriceperea şi răutatea noastră. Ticăloşia politicianistă, care nu demult a făcut o ţigânie ordinară, în loc sa fi scot cooperaţia de sub orice influenţă politicianistă, îndrumând-o pe calea lucrărilor sănătoase. Iată pacostea noastră 1 B politicia- nismul, de care ne-am molipsit şi noi ardelenii. Nu sunt minorităţile, cu pro- porţia lor de 25%. Precum odinioră li- se striga Jidovilor: „Peirea ta din tine, Israile", aşa trebue să ştim şi noi, că peirea noaatră numai dela noi ne poate veni, iar nu dela alţii. A murit episcopul Grigorie dela Arad Sâmbătă în 25Maiu, spre prânz, a închis ochii pentru vecie P. S. Grigorie Comşa, epis- copul ortodox dela Arad. Era greu bolnav de câteva săptămâni, suferind de îngroşarea unei vine la picior, la care s'a adaos o aprindere de plămâni şi o boală mai veche de inimă curmând o viaţă încă tinără şl plini de vi- goare! Episcopul Grigorie avea numai 46 ani de viaţă şi de episcopie 10 ani. A fost nn ierarh foarte harnic, plin de zel şi de dragostea turmei sale, pe care se silea mal ales să-o ferească de rătăcirile sec- telor, atât de încuibate în părţile Aradului. A scris numeroase cărţi de învăţătură pentru popor, a făcut sute de visitaţiuni canonice, căutândc-şl credincioşii şi sosind aproape tot- deauna în car trai de boi, după ablceiul pă- mântului; a sfinţit multe biserici. A dat îndru- mări pentru creşterea tineretului. Nu căuta ceartă cu uniţii, fraţii de sânge. Primejdia o vedea din partea aşa numiţilor „pocăiţi", ad- ventişti, studenţii bibliei şi alte rătăciri ale zilelor nosstre. Episcooul Grigorie era fiu de învăţător din părţile Făgăraşului. Prin râvnă şi hărnicie s'a ridicat ia înalta treaptă, unde moartea I-a secerat prea curând. A fost îngropat Marţi în 28 Malu, la mănăstirea Hodoş-Bodrognlni, pe- trecut cu multă jale de credincioşii săi. Fie-i ţărâna uşoarăl Rugăciuni la Blaj pentru „iertarea cea mare". Parohia română unită a Blajului .- ' < făcut dumineca trecut! procesiunile rânduite pentru dobândirea „iertării celei mari". Pro- cesiunea a început la biserica parohială, după predica P.1r. Dr. Nicolac Lupu, profesor Ia Academia de teologie, asupra indulglnţelor. Credincioşii, cu păstorii sufleteşti în frunte, s'au îndreptat apoi spre biserica din deal, „Casa Domnului' de unde, dupăce au făcut rugăcianile cuvenite, «'an întors la Catedrală. Procesiunea s'a încheiat întt'o înălţătoare stare sufletească, tot la biserica parohială.

Upload: others

Post on 26-Jan-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Preţul unui număr 3 Lei. Anul . A . B l a j , la 2 Iunie 1935 Nr. 22

    /fŞr"*** ^ T V - P " ^ /?*"*>*. «r""^"^

    • i r •! ' d r i r I 5 ' ; ii : % • A » |

    A B O N A M E N T I J L

    U n an . •

    Pe jumătate . . |n s t r ă i n ă t a t e ' .

    150 Lei 75 Lei

    300 U i

    Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUP, B l a j , jud. Târnavn- lKîer '

    Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

    ANUNŢURI Şl RECLAME •e primesc la Administraţie $1 ss p î î t O B c : nn şir mărunt odată 5 Lei

    a dona şl a treia oră 4 Lei.

    onaia Ne trebue mai puţină politică şi mai multă muncă —

    dc GAVRIL T O D I C A

    Dacă pretindera ca noi Românii, în toata întreprinderile şi aşezămin»-ole de câştig, ss. ne avem partea de 75 % — eeeaee e o cerere şi stăruinţă d reap tă în sine — atunci trebue să ne luăm partea proporţ ională de 75% fi din greutăţi, începând dela contribuirea în bani şi mijloace mater ia le , până la muncă .

    Nimeni, adecă nici un minoritar, nu e aşa de năuc să dea bani cu milioanele, apoi edificii, maşini şi unelte t re buitoare, în temeind o mare întreprindere industrială sau comercială, ca, îndată ce-i va merge bine, să primească la salar bun trei părţ i Români din t o t personalul. Nici noi nu făceam aşa, pe timpul Ungurilor, în puţinele noas t re întreprinderi.

    Fabricile, întreprinderile industr iale şi comerciale nu se pot înfiinţa cu vorba goale sau ciorovăeli politice, ci adeseori cu multe jertfe materiale, cu muncă îndelungata şi anevoioasă. In calea tuturor întreprinderilor sunt multe gropi, multe prăpăst i i . Unele încercări se poticnesc, cad, se prăbuşesc, de nu sa mai alege nimic din ele. Altele cad, ae reculeg, îşi fncoardă puterile şi iar se ridică, învă ţând din păţania prin care au trecut.

    Daeă vrem să fim drepţi , t oa t e aceste t rebue sâ le luăm In socoteală şi ah grijim ce cerem şi cum cerem. Să nu fim lacomi ca muştele şi furnicile, cari văzând blidul eu lapte sau st icla cu miere: hop, sar în lapte , aau în miere, şi acolo se înneacă!

    Intâiu să începem cu învăţătura, cu k&rnicia, cu munca proporţională/ Apoi celelalte vor u rma mai uşor.

    Cum am pu tea cere busăoră aă ne Primească cineva, cu salar bun, Ia t e legraf, înainte de & învaţă aă te legrafe ra? Cum am putea cere să fim numiţi conducători într 'un afcrlier de mecanică fină, de orologerie, de opt ică; sau într 'o {ăbricâ de porcelan, de sticlărie, de *urnatorie etc. eto. , înainte de a învăţa ^eaeriiie a c e s t e ?

    E lucru firesc, că începutul t rebue facem ca ucenici, ca lucrători de

    f ând, m întreprinderi de aceste . Nimeni n u - ne poa te primi deadreptul ca mai-"teri, ca şefi de ateliere. Aşa ceva se

    face numai în politică, numindu-se de multeori prefecţi, şefi de birouri sau directori — oameni de aceia, cari habar n 'au do administraţie!

    In industrie şi comerţ nu ae poate aşa ceva. Ci, sau te pricepi, şi atunci poţi conduce motorul, sau nu te pricepi, şi a tunci motorul te apucă şi te striveşte, dacă te apropii de ell

    învă ţând , ca ucenici, t o a t e meseriile (cum au făcut bunăorâ Japonezii) , t rebue să ne mai deprindem a fi şi harnici şi de omenie.

    Omenia şi hărnicia ne l ipseşte în mare măsură şi pe toa te tereneie , încât se pare că Românul nost ru , dacă învaţă car te , îşi perde inima. Numai aşa se poa te întâmpla, ca mulţ i oameni cu învă ţă tu ră să fie lăsaţi pe drumuri, muritori de foame, iar alţii să cumuleze ( îngrămădească) câte 4—5 slujbe gras plătite, fârâ să poată munci, cum se cade nici Sntr'unal

    Legi le şi s ta tu l abia pot a juta ceva la curmarea acestei nedreptă ţ i , dacă omul însuş nu sre inimă faţă de aproapele său nâcftjit.

    R ă u t a t e a înnăscută ne-o mai măreşte şi demagogia politică, înşelătoare, care ne întunecă orice judeca tă sănătoasă.

    Să luăm un exemplu din cele multe: cooperaţia.

    Cutez a afirma, că prin cooperaţie cinstită şi condusă în mod înţelept , nu ne-ar trebui nici „numerus valachicus", nici a smuţa re sau ură a«ur;ra minorităţilor, nici statificarea industriei, nici alte rjăsdravănJi politice sau îmbetări cu ap& rece. Eoonomiceşte nc-am mântui prin noi î n ş i n e , fară Bă ne năpust im asupra altor eetriţ^ni.

    Ia cooperat-o am avut şi putem avea proporţ ia de 100%, adecă totala , iar nu numai de 75>.

    Ei bine, cin» ne-a împiedecat şi cine ne împiedecă în deavol tarea cooperaţiei?

    . Ne împiedecăm noi pe noi. Ne împiedecă nepriceperea şi r ău t a t ea noastră. Ticăloşia politicianistă, care nu demult a făcut o ţ igânie ordinară, în loc sa fi sco t cooperaţia de sub orice

    influenţă politicianistă, îndrumând-o pe calea lucrărilor sănătoase .

    Ia tă pacostea noas t ră 1 B politicianismul, de care ne-am molipsit şi noi ardelenii. Nu sunt minori tă ţ i le , cu proporţia lor de 25%. P r e c u m odinioră lise striga Jidovilor: „Peirea t a din tine, Israile", aşa t rebue să ştim şi noi, că peirea noaat ră numai dela noi ne poate veni, iar nu dela alţii.

    A murit episcopul Grigorie dela Arad

    Sâmbătă în 25Maiu, spre prânz, a închis ochii pentru vecie P. S. Grigorie Comşa, episcopul ortodox dela Arad. Era greu bolnav de câteva săptămâni, suferind de îngroşarea unei vine la picior, la care s'a adaos o aprindere de plămâni şi o boală mai veche de inimă curmând o viaţă încă tinără şl pl ini de vigoare! Episcopul Grigorie avea numai 46 ani de viaţă şi de episcopie 10 ani.

    A fost nn ierarh foarte harnic, plin de zel şi de dragostea turmei sale, pe care se silea mal ales să-o ferească de rătăcirile sectelor, atât de încuibate în părţile Aradului. A scris numeroase cărţi de învăţătură pentru popor, a făcut sute de visitaţiuni canonice, căutândc-şl credincioşii şi sosind aproape totdeauna în car trai de boi, după ablceiul pământului; a sfinţit multe biserici. A dat îndrumări pentru creşterea tineretului. Nu căuta ceartă cu uniţii, fraţii de sânge. Primejdia o vedea din partea aşa numiţilor „pocăiţi", adventişti, studenţii bibliei şi alte rătăciri ale zilelor nosstre.

    Episcooul Grigorie era fiu de învăţător din părţile Făgăraşului. Prin râvnă şi hărnicie s'a ridicat ia înalta treaptă, unde moartea I-a secerat prea curând. A fost îngropat Marţi în 28 Malu, la mănăstirea Hodoş-Bodrognlni, petrecut cu multă jale de credincioşii săi.

    Fie-i ţărâna uşoarăl

    Rugăc iun i la Blaj p e n t r u „ i e r t a r e a c e a m a r e " . Parohia română unită a Blajului .-'< făcut dumineca trecut! procesiunile rânduite pentru dobândirea „iertării celei mari". Procesiunea a început la biserica parohială, după predica P.1r. Dr. Nicolac Lupu, profesor Ia Academia de teologie, asupra indulglnţelor. Credincioşii, cu păstorii sufleteşti în frunte, s'au îndreptat apoi spre biserica din deal, „Casa Domnului ' de unde, dupăce au făcut rugăcianile cuvenite, «'an întors la Catedrală. Procesiunea s'a încheiat întt 'o înălţătoare stare sufletească, tot la biserica parohială.

  • Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

    Tâlcuirea evangheliei duminecii Dumineca a şeasa după Paşti

    (a orbului) Ioan 9, 1—38.

    1 . In vremea aceea, trecând Isus, a văsuţ pe un om orb din naştere;

    »Trecând < din biserica din Ierusalim. 2. şi l-au întrebat ucenicii lui

    zicând: „Rabbi, cine a păcătuit, a-cesta, au părinţii lui, de s'a născut orb. 3 . Răspuns-a Isus: „nici acesta nu a păcătuit, nici părinţii lui: ci ca să se arete lucrurile lui Dumnezeu întru el.

    Ucenicii au auzit când i-a spus Isus slăbănogului: «iată, că te-ai făcut sănătos, de acum să nu mai păcătueşti; ca să nu-ţi fie ţie mai rău« (Ioan 5, 14), şi >iartă-ţi-se ţie păcatele tale< (Matei 9, 3), mai ştiau apoi şi din cărţile lui Moisi că Dumnezeu pedepseşte anumite păcate, mai ales ale necurăţiei, până într'al treilea şi al patrălea neam. De aceea au pus intrebarea aceasta.

    4 . Mie mi-se cade a lucra lucrurile celui ce m'a trimis până când este ziuă, căci va veni noaptea, când nimeni nu poate să lucreze. 5. Cât sunt în lume, lumină sunt lumii".

    Sub >ziuă« aici se înţelege vremea petrecerii sale pe pământ, iară sub >noapte* vremea după înălţarea sa la ceriuri. In ce priveşte declaraţia lui Isus, că este lumina lumii, vezi Ioan 1, 5 şi 9, iară în ce-i priveşte pe învăţăceii; Matei 5, 14.

    6. Acestea zicând, a scuipat pe

    pământ şi a făcut tină din scuipătură şi a uns ochii orbului cu tină, 7., şi i-a zis lui: „mergi de te spală în lacul Siloamului" {care se tălmăceşte trimis). Deci s'a dus şi s'a spălat şi a venit văzând.

    Că Isus a folosit pentru vindecarea orbului din naştere scuipătură amestecată cu tină, — ceeace pentrn ochi e chiar primejdios, decum să-i fie de folos — se explică aşa că Isus a voit să arete că această vindecare s'a făcut numai prin puterea sa dumnezeească. C ă 1-a trimis la lacul Siloamului, a făcut-o numai ca să se convingă dacă orbul e ascultător ori ba. Acest lac era de 16 metri de lung şi de 5 de lat şi se afla lângă biserica din Ierusalim. Apa şi-o primea a-cest lac prin un canal de piatră, lung de 1200 de coţi, dela izvorul Măriei. De aceea apa din el se părea trimisă, ceeace şi înseamnă cuvântul >siloamacela«, se poate vedea că ceice l-au întrebat erau duşmanii lui Isus, adunaţi în faţa bisericii.

    13. Dusu-l-au la farisei pe acela carele odinioară era orb. 14. Şi era

    sâmbătă când a făcut i-a deschis ochii.

    Fariseii se adunaseră în acolo l-au ascultat pe naştere.

    15. Deci şi fariseii iarâSj întrebat, cum a văzut} Iară el lor: „tină mi-a pus pe ochi si ^ spălat şi văz". * mk

    Fariseii căutau să-i afle vină foit

    fa ' 'Cet

    16. Deci ziceaţi unii din farUti

    — w t u t a ii

    orbul vindecat le-a răspuns însă f scurt şi răspicat, plictisit de atâta c e r ^ '

    r»„„; fCet3t( „acest om nu este dela Dumtie* pentrucă nu ţine sâmbăta*, Aht' ceau: „cum poate omul păcătos^ facă astfel de semne? Şi era *w între ei. t K { ,

    In ochii fariseilor era păcat nu J mai să faci tină sâmbăta, ci şi sj ungi pe ochi. De aceea au spus că ^ nu este dela Dumnezeu. Alţii însă dintrţ farisei nu puteau să-şi explice faptul m nunii decât numai prin aceea că esti' trimis dela Dumnezeu. ,

    17. Deci ziceau iarăşi orhult „tu ce zici de dânsul pentrucă tii deschis ochii?" Iară el a zis: frm este". j

    Ca să se curme pricea dintre ei, M I ' pus această întrebare, la care răspunzi*;' vindecatul le-a dovedit că părerea Iii despre Isus este că e proroc, adecă tii mis dela Dumnezeu.

    18. Beci Iudeii nu credeau desft el că a fost orb şi a văzut, fMi când au chemat pe părinţii ce7jw«j a văzut, 19. şi i-au întrebat sicâni „au acesta este fiul vostru, decanii ziceţi că s'a născut orb? Dară acm cum vede}"

    Fariseii, auzind răspunsul fostului ort au tras la îndoială că el ar fi fost oait când orb, de aceea au pus întrebările cestea părinţilor.

    20. Răspuns-au lor părinţii

    Foiţa „UNIRII POPORULUI" I I I I M f l l l H l U l l l l i r V M I U I l Î l H ^

    Satele noastre

    Geoagiul de jos SCURTĂ PRIVIRE ISTORICĂ ASUPRA COMUNEI ŞI PA

    ROHIEI ROMÂNE GRECO'CATOLICE (Urmare şi sfârşit)

    Preotului George Pop i-a urmat Ariton Misia, ca administrator interimat, introdus în 17 Iulie 1908. Preotul Migia s'a născut pe Târnave. în comuna Tăuni (1882); fiu de ţăran. A făcut stadii în Blaj şi Năsăud, iar teologia de 4 ani în Ungvâr . Preot tânăr şi modern, zelos. Sub dânsul s'au edificat casele parohiale de astăzi din Geoagiu, cari aveau mai târzia să servească drept locuinţă şi protopopului tractual. Cu decislunea Veneratului Ordl-narlat de Lugoj nr. 4025 din 2 Martie 1912, Ariton Migia a fost strămutat la Săcărâmbu, ca parohia Geoagiului să poată fi ocupată de protopopul tractual al Bobâlnei, al cărui sediu a fost transpus din Săcărâmb la Geoagiu. In timpul când se alegea locul pentru casele pa-rohlale.afost în Geoagiu însuş P.S.Episcopal Vasile Hossu.

    Tractai protopopesc al Bobâlnei, până la 1912 avea sediul Protopoptatulni în parohia montană Săcărâmb, lângă Deva. Insă tractai

    n'a avat totdeauna acelaş sediu. La Sinodal cel mare din Bălgărad dela 5 Sept. 1700, se aminteşte că a participat şi protopopul Petru din Geoagiu cu 27 de preoţi, Şincai însă ştie de Petru din Garghiu, cu 25 preoţi. In acelaş Sinod se pomeneşte şi Protopopul Demetria din Băcâia, sat apropiat de Geoagia, având ca dânsul 37 de preoţi. Prin urmare dacă pe protopopul Petru d e l a J 7 0 0 îl lăsăm la Garghiu, cum spune Şlncai, scaunul protopopesc al tract. Bobâlna a fost Îs Băcâia. In conscripţia din 1733 satele Bobâlnei de azi sunt pomenite în „Arhidiaconatul Vincens", Vinţul-de-jos. Mai târziu, la 1739, la an sinod ţinut în Blaj, ia parte şl Arhldiaconul Samoil dela Bobâlna. De aici derivă numele tractului. In vremea acestui Samoil a fost sediul protopopesc în satul de origină. Mai târzia sediul trece la Balomir şi s'a păstrat alci sub protopopul Ioan Balomiri, om învăţat, cu malta ştiinţă de latinească, protopop vestit. — S'a păstrat tot la Balomir şi sub Geòrgie Popp de Balomir. La Săcărâmb s'a mutat sediul protopopesc în anul 1702, fiind întâiul protopop acolo Basiliu Coloşi.

    In veacul trecut (XIX) comuna Săcărâmb, pentru minele sale de aur, exploatate de erar, era o comună de frante, puternică, ca muncitori şi ca slujbaşi mulţi. Din motivul acesta şi parohia noastră de acolo era o parohie mare, cu bune temeiuri; era firesc deci să fie scaun protopopesc. In vremlle din armă, când

    a mal scăzut şi aurul, şi când se cerea *ş protopopi să fie în contact tot mai vio ŞI"1

    des cu preoţii tractnali , s'a văzut ci SIC» râmbal, ca sedia protopopesc e prea DIFICIL! foarte depărtat de majoritatea parohiilor t»' tulul. De aceea Prea Sf. Sa fostul episcop1

    Lugojului, Dr. Vasile Hossu a hotărît la vretf sa să schimbe sediul, strămutându-1 MANL centra. Şi a fost ales ca sediu noa Geoif1

    fiindcă are legatari bane şi ca trensl ?I (

    dramurile mari de ţară, pe lângă că este] sediul pretarei, are judecătorie cercaşi*,"' şl alte înlesniri faţă de Săcărâmb. Hota'» s'a îndeplinit. La 1 Mai 1912, conform J . sorii Ven. Ordinariat de dnta 2 Martie »• nr. 4025 s'a instalat în Geoagiu s ca p»«* protopop M. On. Iosif Stupineanu, fost în» administrator protopopesc al tractalni ŞIP în Săcărâmb. si

    Parohul protopop Iosif Stupinea»"'. născut din părinţi plugari Ia 27 Ianoaf

    în Ullacul de Câmpie, comitatul C l u j u l ^ jocna) . A studiat în Reghinul săsesc ? l

    a dat examen de maturi tate în 1878. tatea de teologie a început-o în » e i n ' romano-catollc din Alba Iulia şl a TERFFLTOJJ ( Blaj. A fost hirotonit întrn preot la 1 8 8 > Lagoj, de Epp. Victor Mihall. Activitatea P rală şi-a început-o în Radabala, pr° t oPoPftf Hălmagialui. Dapă nn an şi jumătate « . trecat apoi în parohia Secaş, pr°top0;u« Bogşei, unde a servit 9 ani. In I 8 9 4

  • Nr. 22 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

    • a u sis: „Ştim c& acesta este fiul nostru şi cumcă s'a născut orb; 2 1 . iară acum cum vede, nu ştim, sau cine i-a deschis ochii, noi nu ştim: însuşi este în vârstă, fe dânsul îl întrebaţi, însuşi de sine să grăiască". 22. ice'stea le-au sis părinţii lui, pen-

    trucă se temeau de Iudei, căci aşa au fost făcut sfat Judeii, că de-l va mărturisi cineva pe el că este fjristos, să fie scos din sinagogă. 23. Pentru aceasta au sis părinţii lui: Jn vârstă este, pe dânsul îl întrebaţi".

    Din stihurile acestea se vede de o parte răutatea Iudeilor, iar' de alta isteţimea părinţilor celui vindecat. Din sinagogă se scoteau credincioşii, din pedeapsă, ori pe un timp de 30 zile — In care vreme pedepsitul nu avea voie să între în biserică, nici să vorbească cu vreun credincios —, ori pentru totdeauna, iară această pedeapsă din urmă rămânea în vigoare până nu o retrăgea sinedriul, care singur avea voie să o dicteze.

    24. Deci au chemat a doua oră ţe omul carele fusese orb şi i-au sis lui: „dă mărire lui Dumnezeu, noi ştim pe omul acesta că este păcătos".

    Aşadară vindecatul n'a fost de faţă când fură ascultaţi părinţii lui. >Dă mărire lui Dumnezeu* este o formulă de jurământ, care înseamnă: >Recunoaşte că Dumnezeu numai adevărul îl iubeşte, spune deci şi tu adevărul care este, că Isus este păcătos*.

    25. Iară el a răspuns şi a sis: „de este păcătos, nu ştiu; una ştiu că acuma văs".

    Cât de înţelepţeşte se ştie scăpa vindecatul de jurământul mincinos pretins de Iudei, şi cât de curajos susţine a-devărul!

    26. Deci iarăşi i-au sis lui: „ceţi-a făcut? Cum ţi-a deschis o-chii?" 27. Răspuns a el lor: „iată

    dispus în Lunca Cernii, Vicariatul Haţegului. In 1902 paroh în Bârcea mare şi catehet în Deva. Peste o jnmătate de an, 1903, e paroh in Râul Alb, vicariatul Hafcgulni. In 1908 e trecut ca adra. parohial şi protopopesc în Săcărâmb, mai apoi paroh tot acolo, iar din Mai 1912 în Geoagiu.

    In annl 1915 parohia Geoagiulai se înfăţişa astfel. Suflete: unite 339; Familii 98; Dintre acestea 40 ţigan). Prunci obligaţi la cercetarea şcoalei dela 6—12 ani: 71; dela 12—15 ani: '28. In cursul analul 1914 an fost botezaţi 13; dintre cari legiuiţi 10, restul ce-leglaţf. Concubinate 15 (Ţigani). întorşi la "nire 2. Defecţionaţl: nici unul.

    Parohia are biserica de piatră, în stare de mijloc. Şcoală gr. .cat. na este. Casele parohiale de piatră, nonă, luminoase, la drumul ™»re. Porţiunea canonică: Două grădini (intravilane), în Joseni, alta în Suseni. La hotar: Circa 3 jug. cat. arător „dupăgrădini" clasul; •£a Hirtşca', arător aproape 3 jug. şipăşunat t o t Pe atâta. Pe deal, după biserică, o grădină de 3/4 jug. cat., şl Gmiterul. La „Feredeu* 0 grădină înconjurată cu pădure. Averea bi-«ericil, în bani, 400 coroane şi 3 jug. pădure donate de .Ardeleana".

    Din 1914, dela Paşti, este în parohie o '.Reuniune de femei pentru înfrnmseţarea bl-•wlcll* ca statute aprobate de Ordinariat. A-V e r e « în bani 34 coroane. . In Blnjba blsericei: Cantor la strană,

    V r*rn Cismaa; crâsnic ifăt): Ioan Buciuman.

    v'am spus, nu aţiausit? Voiţi iarăşi să auziţii Au doară voiţi şi voi să fiţi ucenicii lui?"

    Oricât l-au sucit, nu l-au putut clinti. De aceea se întorc din nou la prima Întrebare, în credinţa că-1 vor putea zăpăci, iară el va scăpa cumva vreun cuvânt nesocotit, din care să-i poată face cap de acuză lui Isus. El însă nu numai că nu se zăpăceşte, ci-i întreabă mirat că doară au de gând să i-se facă şi ei ucenici ca el?

    28. Iară ei l-au ocărit pe el şi i-au sis: „tu eşti ucenicul aceluia; iară noi suntem ucenicii lui Moise. 29. Noi ştim că lui Moise i-a grăit Dumneseu; dară pe acesta nu-l ştim, de unde este". 30. Răspuns-a omul şi a sis lor: „asta este minune, că voi nu ştiţi de unde este, şi el mi-a deschis ochii. 31. Şi ştim că Dumneseu pe păcătoşi nu-i ascultă; ci de este cineva cinstitor de Dumneseu şi face voia lui, pe acela îl ascultă. 32. Din veac nu s'a ausit că ar fi. deschis cineva ochii celui născut orb. 33. De nu ar fi acesta dela Dumneseu, nu ar fi putut face nimic11.

    Cu cât îl ocărăsc fariseii mai tare, cu atât îl fac pe vindecat mai dârz în a-1 mărturisi pe Isus, că este dela Dumnezeu.

    34. Răspuns-au ei şi i-au sis: „întru păcate te-ai născut tu tot, şi tu ne înveţi pe noi?" Şi l-au scos afară.

    >L-au scos afară* din sinedriu. 35. Ausit-a Isus că l-au scos

    afară şi aflându-l, i-a sis lui: „tu cresi în fiul lui Dumneseu?"

    >Tu< este aici accentuat, ca şi când ar fi adaus Isus: »nu ca conducătorii fiilor lui Izrail, cari sunt atât de răutăcioşi». I a vindecat mai intâi trupul, iară acuma are de gând să-i vindece şi sufletul. Credinţa însă este o faptă liberă, dupăcum zice sf. Angustin: «celce te-a creat pe tine, fără să te întrebe, nu te

    Curatorul primar al bisericii Ioan Sima fost învăţător. Curator al doilea: Nicolae Ferdeş.

    Seria preoţilor: Protopopul Petru, 1700. Popa Onuţul, Iosif, Ioan şi Savu, 1733. Popa Iostf, 1765. Popa Alexandru \

    „ Lazar 1765-1789. „ Patra J „ Alexandru Fărcaş(Lupu), 1793—1812.

    Aron Fărcaş, 1814—1845. Luca Fărcaş, 1847—1868. George Pop, 1869-1908. Ariton Migla, 1808-1912. Iosif Stupianiann, 1912—

    Geoagiu, la 5 Martie 1915. Alex . L u p e a n u candidat dc profesor

    Izvoarele: Şematism istoric al Diecezei Lugojului, Lugo|, 1903. Ioan Micu Moldovann: Acte Sinodali T. 1. II.

    Blaj, 1869, 1872. Bcniamin Top Densuşianu: «Istoria tractulut pro

    topopesc Bobftlnas manuscript, In arhiva protopopcascî. Foarte preţios ca date. Revăzut si îndreptată limba, ar merita să fie tipărit, (34 Iile).

    Dr. Augu3tin Bune»: Ioan Inoccnţiu Klein, Blaj, 1900.

    Hunyadvdrmegye Tcktcnclml cs Re^szct i Tar-sulat lîvkonyvci, dela VII—XVI. In deosebi XVI şi XV.

    Teglâş Hdbor: Hunvadvârmcgyci Kalauz, Kolozsyâr, 1902.

    R. Patiţia: Ţara Ţopilor, Orăştic, 1912. Arhivul protopopesc al tractului, al parohiei etc.

    poate mântui, fără de a te întreba; te-a creat fără să ştii, te mântueşte insă numai dacă vreai şi tu*.

    36. Răspuns-a el şi a sis: „cine este, Doamne, ca să eres intru dânsul".

    Iată un om care vrea să creadă şi vrea să se mântuiască.

    37. Iară Isus i-a sis lui: „l-ai şi văsuţ, şi celce grăieşte cu tine, acela este". 38. Iară el a sis lui: „eres, Doamne", şi s'a închinat lui".

    Aici din nou mărturiseşte Isus că el este fiul Iui Dumnezeu şi Mesia cel mult aşteptat şi aceasta o face de bună voie, derind să răsplătească tăria şi neînfrân-frângerea vindecatului, iară vindecatul, după mărturisirea credinţei, i-se închină lui.

    * * *

    Isus nu putea trece pe lângă un om suferind, fără de a-1 ajuta. Orbului nu-i dă bani, ca ceilalţi oameni, ci sănătate, vedere, viaţă sufletească. »Cerefi şi vi-se va da (şi) vouă!» — Noi, »ai căror mamă este materia, tată tina şi strămoş ţărâna* ne mirăm, cum Isus cu tină a vindecat ochit orbului. El cu tina a dat lumină, noi cu tina omorim lumina sufletului. — Munca ne ridică Ia Dumnezeu care »lucră lucrurile celui ce 1-a trimis până când este ziuă«, aşadară munca nu trebue privită numai ca o osândă şi ca o pedeapsă, ci şi ca o binecuvântare. — Dacă am fi şi noi atât de tari în credinţă şi în răsplătire, ca orbul din naştere, ce minunat s'ar întări biserica noastră! Dacă chiar şi in faţa legiuitorilor ne-am purta asemenea acelui cer-şitor simplu, am putea face adevărate minuni. Cât de departe suntem însă de el! — Când a observat Isus că fariseii l-au batjocorit şi scos afară din sinedriu pe bietul orb vindecat, 1-a răsplătit cu aceea că i-a mărturisit că el este fiul lui Dumnezeu şi, trezind în el credinţă, 1-a şt mântuit. Aşadară Isus le răsplăteşte din belşug celorce cred într'însul şi mai ales celorce şuier pentru dânsul. P ă r i n t e l e l u l l u

    Din Jimbolia O frumoasă faptă creştinească

    Doamna Margareta Pop Moldovan soţia distinsului advocat Iuliu Pop Moldovan, din Jimbolia, după o muasl obositoare şi costisitoare, a făcut o curăţenie radicală (mare) la feissricuţa noastră română unită din acsl oraş de frontiera. N'a rămss obiest în locaşul Domnului, care să nu fie trecut prin mâna sa, pentru a fi curăţit. Potirul 1-a suflat cu argint. Toate isoaaels de pe păreţi, crucile, sfeşnicele şi candelele le-a curăţit ar?, dc par'cfl ar fi noui, până şi binailc in cari ascultă credincioşii sf. slujbe, le-a vipsit şi lc-a dat eu lac. D*osibită grijă a avut faţă de sf. altar, pe care 1-a împodobit cum au sc putea mai frumos, cu o acoperire noui , cu foarte preţioase vase de fiori şi cu lumini mari şi frumoase.

    Şi tâad te gândeşti, că această doamnă, deşi a r t trai copilaşi, cel mai maro de patru ani, totuşi a aflat vreme să pună în rânduiaiă Casa Domnului... Iată o vrednicie mare, care ii ssrvoşte spre deosebită ciLsttl

    Fi ' .pta aceasta frumoasă a fost urmată de Doamna Dr. Vaier Pop, care a plaatat mai mulţi trandafiri şi brăduleţi în curtea bisiri-cii, iar Dnele Sidoaia Nautoa şi Sida Toconiţă au pus flori şi au ismtnnt iarbă, prin ce s'a făcut un micuţ dar frumos parc ia jurul bisericii.

    Subsemnatul îmi ţia de o plăcută datorie ca in numele tuturor credincioşilor mei din Jimbolia, să le mulţumesc din inimă şi să rog pe bunul Dumnezeu cu cuvintele dela sf. Liturghie „sfinţeşte Doamne pe cei ce iubesc podoaba casei Tale, Tu pe aceia fi preamăreşte cu dumnezeiască pnterca Ta".

    Pr . G h e o r g h B Meidoia protopop on., paroh rom.-unit

  • Pag . 4 U N I R E A P O P O R U L U I

    A murit fostul regent Constantin Sărâjeanu

    In joia trecută (23 Maia) a murit la Bucureşti Constantin Sărăţeanu fost regent. A murit în vârstă de 73 de ani, răpus pe neaşteptate de un atac de inimă.

    De origine era din oraşul Buzău. A fost în slujba ţării ca judecător timp de 42 ani. A început ca procuror la Curtea de Apel din Iaşi, trecând apoi din treaptă în treaptă până la rangul de consilier la înalta curte de Casaţie, dupăce mai înainte a fost şi ministru de interne în vremuri de grea cumpănă pentru ţară.

    In 9 Octomvrie 1929, Adunarea Naţională 1-a chemat din palatul în care împărţea dreptatea şi 1-a ales regent al ţării ca urmaş al răposatului Gheorghe Buzdugan.

    A stat în fruntea ţării, alături de A. j S. Regală Principele Nicolae şi I. P. Sf. Sa Patriarhul Miron, conducându-o cu înţelepciune.

    După 8 Iunie 1930 când Regenţa şi-a încheiat rosturile, fostul regent Sărăţeanu s'a retras din vieaţa publică, pe-trecându-şi anii bătrâneţii la o moşie a sa, unde a şi dorit să fie înmormântat.

    Moartea 1-a ajuns la Bucureşti. Rămăşiţele sale pământeşti au fost duse cu trenul in comuna Sărăţeanca, jud. Buzău. Aici a fost înmormântat dumineca trecută la biserica sf. Treime din Valea Vistierului, biserică ridicată de familia sa.

    Sburăiori români duc î a ima ţării noas t re p â n ă în capă tu l

    celălalt al Airicei

    Şase aviatori români, şase tineri pricepuţi şi curajoşi, au plecat cu trei maşini de sburat să facă drumul dela Bucureşti la Cape-Town. Oraşul Cape-Town se află în colţul cel mai de miază-zi al Africei, la o depărtare d e unsprezece mii trei sute km. de Capitala ţării noastre.

    Au plecat cu maşini, de sburat fabricate la noi în ţară, în fabriciie noastre. Au făcut drumul, la dus, în 10 zile.

    Dela Bucureşti au trecut pes te Oon-stantinopol până la Adana, un orăşel a-şezat în partea de miază-noapte a Palestinei. De aici au plecat spre Cairo, aşezat in Egipt, cam acolo unde se varsă Nilul (un râu care curge prin mijlocul E-giptului în tot lungul său) în Marea Me- | diterană. Au pornit de aici în jos, urmând cursul râului, până la equator, (ţinutul a-cela eălduros unde în fiecare zi după masă plouă) la lacurile celea mari din cari îşi suge Nilul apa.

    De aici au început greutăţi pentru sburători. Fără călăuză, ei au trebuit să sboare foarte jos ca să nu se rătăcească. Ţinuturile de acolo, numite jungle, au ierbării mari, întinse, în cari mişună tot

    felul de animale. Sburătorii spun c'au văzut zeci de mii de animale, girafe, antilope, zebre, boi sălbatici ş. a., fugind speriate de sgomotul sburâtoarelor. De acolo din înălţime, pământul de sub ei părea un muşuroiu pe care mişunau animalele sălbatice.

    Au venit apoi ţinuturi muntoase, cu creştetele colo departe, dincolo de nori. Le-au trecut şi pe acestea cu bine şi după 10 zile dela plecare şi-au ajuns ţinta călătoriei. Au ajuns la Oape-Town, colţul cel mai de miază-zi al Africei.

    Aici au fost bine primiţi. Primarul de acolo le-a dat o scrisoare pentru primarul Capitalei noastre, în care laudă curajul tinerilor români datorită cărora s'a ajuns să se facă drumul Bucucureşti—Cape-Town în 10 zile.

    Aviatorii români au stat acolo 5 zile, vizitând în acest timp oraşul şi împrejurimile. Au trebuit însă să-şi cumpere pentru timpul şederii haine groase, de iarnă, căci pe acolo iarna-i în toi.

    Au plecat apoi spre patrie. La întoarcere au venit mai încet, mai ales că unul dintre aviatori s'a îmbolnăvit. In sâmbăta trecută au ajuns la Bucureşti unde li-s'a făcut o frumoasă primire.

    Trei muncitori din Bucureşti au fost îngropaţi de vii

    — Aşteptând moartea în întunerecul canalelor --Io canalele de apă, de gaz şi elec

    tricitate ale Capitalei s'au întâmplat multe nenorociri. Aceasta din urmă însă par 'că le întrece pe toate. Iată despre ce-i vorba.

    S'au stricat vreo câteva ţevi la canalul de apă al Capitalei. O echipă de 12 muncitori a fost trimisă să facă reparaţiile de lipsă. Au intrat în canal noaptea, căci ziua nu puteau să desfunde gura dela intrare din pricina trecătorilor. Trei dintre muncitori au intrat din primul canal în al doilea, mai spre adânc. Cei din primul canal şi-au terminat lucrul, au ieşit afară şi au plecat fără să anunţe pe şeful e-chipei. Acesta şi-a terminat şi ei lucrul, a ieşit afară şi văzând că muncitorii au plecat, fără să-i treacă prin gând că au mai rămas trei în canaturile cele din a-dâncime, a astupat gura canalului cu o tablă de fier grea de 300 kgr. şi a plecat.

    Cei trei muncitori şi-au terminat lucrul şi au dat să plece. Au văzut a-tunci cu groază că ieşirea le e astupată. Au încercat să urnească tabla din loc, dar ce poţi face la o greutate de 300 kgr. S'au întors înapoi în canalele cele de jos, crezând că vor găsi pe acolo vreo ieşire. Au început atunci să străbată drumul morţii, din canal în canal, până când aerul stricat i-a doborît la pământ, unde au şi fost găsiţi morţi. Doi dintre ei au fost găsiţi cu manile în jurul gâtululni, se

    v e d e că-i s u g r u m a aeru l înăbuşito d i n t r e ei, ai t re i lea , a ajuns l a ca re avea ieşire. Mai trebuia S ' ^ s ca ră şi era s c ă p a t . N ' a mai a D r c ţ c i pu t e r i să urce scara , a căzut ş i ' ^ ^ buş i t d e aerul s t r ica t , şi a c o | 0 V găs i t î m p r e u n ă cu ceilalţi tovarăşi \ f°*' ferinţă, de soldaţi i car i au căutat H ei văzând că nu se mai întorc două • M o a r t e a groaznică a aces tor muncit^ fost plânsă d e mul tă l u m e . 0 r , i :

    Fapta păgâneascâ dela Galaţi i Doi ofiţeri i a u d i n faina s o l d a ţ i l o r si I

    p u n î n s c h i m b e e n u ş ă ' 1 '

    Gszati le bueurt*ste»e au adus zilele tt sute o ştire aproape dc necrezut. E vorba\ spre doi clpitaaî dsia nsautas ţ s garnizoy Galaţi, cari nu fost trimişi înaintea judsc^ " l o r . Ei sunt viaovaţi îztrsj sitele, eâlmnpj tru ei M trăia part* DI® fâiaa din «are se [|j cea pâiaea soldaţilor, pe»and ÎN sshimb tot atâta eenuşs, ca dasâ va vsai vre-o iBs?et> să t r a g i piiHsa la căatar . Brutarul esrt» ft> mii ordinul să fasl. aceasta, a tâeat-oîntocB1

    ba a mai pus şi din partea iui pentru F\TA\){ cc-o ficva pentru cl şi peatru priitenii săi. j

    Şi-au mâncat woldsţii multă vrem* pix cu ceuuşâ. Mai clde&u ei cât« uau! ÎN foţii' instrucţiei sub greutatea pumnului de etnţ' pe care stomssuî su voi?, ni-ai decât să-1 mii-1

    tui®. Dar MCÂ fasta s'a descoperit. Unii ipn c'au dfit doftorii de buîgSiri ds ceauşi tiib. macul unor soldaţi prea ofiliţi la fajJ. Aţi spun c i cei doi vinovaţi ts'au certat cu k> tarul la o imp&rţeaiâ. Noi credem altova,li; dsseopsjrit Dumsszeu câci a fost fasta pro păcătoasa. Şi acum xunt îaaiatsa jadesâtorilo: unde ÎŞI vor şrimi pedsajssa meritaţi

    Furtuna puternică în jud. Prahova Recolta de vii şi de pruni a iost nimicită -

    Pagube mari la sondele de petrol

    Am seria şi în numărul trecut ai g"^ dssprr o cumplită f ur tusă ce s'a abătut 1 0 uasî pUrţi dia Muatsnia. Arătăm acolo dU| şi mii ds hsetare ds sămănături au fost iii. eite da grindina. I

    Primim mai BOU ştire dssşre ŞIW} pricinuite de furtună în jud. Prahova. Aici* multă pagubă a făcut vântul sare a suflat i'; batse de tot. I a ţinuturils dsluroase, vii!̂ livezile de pruni au fost nimicite eu total» H slmiBăturile din judsţ îa cea mai mar 8 f"]

    Ictro sondele de petrol apoi a fost«», devărat prăpăd. Vre-o 19 au fost 4«** altoie stricate, pricinuind paguba de milioana Lei. J

    Stâlpii ds tekfoane şi dc electric* » ̂ doboriţi ia psmâist O famcie şi un «op1.̂ fost atinşi de sârmele de electrica rupt» \ rămas morţi ect loc. >

    Ar fi fost mai multş nenorociri o»*' Mai ales să locuinţele muncitorilor dd» 1

    aa fost dărâmate ds vânt, u a d e îa | f i t r e V altele numai copssrişul. Dar muncitorii & simţit primejdia au rupt-o la fug*, P*. j j f uade au erau aşszămiata omsBeşti c*tl ( surpe pe si. Asolo, sub bolta ©arului. a U ^ tentat sfârşitul furtunii, scăpând » s [ l i

    ş râpsd .

    A m u r i t m â n c â n d . Un l o c f l i ^ Bârseşti (jud. Gorj) pe nume Ion T»| > plecat la câmp să-şi are locul. La P r a J aşezat să odihnească puţin şi să mâflce Mâncând i-s'a făcut rău şi a morlt când îşi ducea îmbucătura la gură.

  • Nr. 22 Ü N I R E A P O P O R U L U ! Pag. 5

    Canonizarea fericiţilor Ioan Fisher şi Toma Morus — Minunata slujbă din biserica sf. Petru din Roma —

    „ O l ce mâ va mărturisi pa misa: înaintsa o a m í D Ü o r i?i eu îl voi mărturisi pc ei înaiatca Tatălui meu carele csts în cerun", sunt cuvinte rostite ds Mântuitorul neutru i nou ra j urea tuturor color ce trăiesc în aacastí lume, şi cari au de laptat cu putsrüu intuntresului.

    Şi nu in zadar ie-a rostit, căci su fost în toate timpurile oam«»i ¡a ale câror Euiîeto au avut răsunet, şi mai bine şi-au dat viaţa de-tiftt sie wu mărturiseass* ao Hristo:;. Biserica catolică în toata timpurile: 3 ' . * bucurat ds »st-îcl de saflatc virtuoase si ca rasplat* i-a trecut c i i treae în sinul sfinţilor, c h si iza exara-ple vii de urmat pentru toţi creştinii.

    Ix falanga nesfârşita, cei din urm* saat fiii bisericei catolice din Anglia, Ioan F/sther şiJjToma Morus sari în ziua ds 19 M«iu a. c. su fost trecuţi de sf. Párinte, în şirul sfinţilor.

    — Ioan Fischer s'a «ascut in nnal 1469, ia B*vesleyy orăşel ce s« afii cam Ia 200 km. ds Londra. Isi facs studiile la Cs

  • Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I

    Adunarea generală a Societăţii „8f. Unire" din Blaj

    Duminecă în 4 Maiu s'a ţinut ia Blaj a-dunărea generală a Societăţii de editară „Sf. Unire". Adunarea a fost prezidată de păr. canonic Ştefan Roşlanu, care a spus între altele armatoarele:

    „Onorată adunare generală Raportul nostru prezent se referă ia aceea

    ce a făcnt şi ce n 'a putut face societatea noastră în 1934, an în care s'au celebrat, trist şi dureros, cinci ani dela izbucnirea celei mai grozave crize economice şi financiare.

    Criza, începută în America de nord şi lăţită ca o pecingine rea aproape peste tot pământul, cam spun marii financiari şi economişti, îşi are originea nu în mizerie, ci în prea marea ambundenţă, în desvoltarea fantastică a producţiei care a cauzat mizeria şi nesiguranţa actuala, rămânând producţia fără debuşee şi fără consumatori solvabili. America şi Statele occidentale europene, aplicând minunatele descoperiri ale ştilnfii, au îmbucat prea mult şi s'au înecat, producând dureri în toate părţile.

    Unii spun că criza a încetat şi că am ajuns într'o fază de transijie sprs o stare economică şi socială cu totul deosebită de cea de până acum, fără să precizeze însă anume, ce va fi şi cum va fi. Noi credem, că starea de mâine o ştie numai banul Dumnezeu.

    In Decemvrie, 1934 D. M. Musy, fost ministru de finanţe şi fost preşedinte al republice! elveţiene, a ţinut, lâ Bucureşti în o sală arhiplină de lumea financiară, 2 conferinţe despre problemele economice, financiare şi monetare. A fost ascultat cn viu interes şi cu pietate, şi răsplătit cu aplauze. Aplauze repetate şi îndelungate a secerat în partea aceea a conferlnţll a doua, unde spunea, cu convingere religioasă, că activul cel mai puternic al unui popor na sunt băncile sale, nici numărul tunurilor şi al mitralierelor sale, ci energiile sale spirituale, sunt valorile sale morale. Şi fiindcă Izvorul, din care îşi pot trage toate popoarele şi toji oamenii elementele unei vecicice Întineriri, este noma! creştinismul vivificstor, creator, constructor şi realizator, spanea acel fost cap de ţară, că pentru binele tuturor t re buie să avem curajul de a ne înapoia la p rac tica unui creştinism activ, nu vorbăreţ şi steril.

    Spre acest scop tinde şi societatea „Sf. Unire", nizulndn-se a contribui, puţin şi modest, şi la îndrumarea şi purificarea vieţii rell-gloso-morale, culturale şi sociale a poporului nostru. Ce contribuţie a avnt în scopul acesta citirea cărţilor editate de noi, nu putem şti. Ştim atâta că comerţul de cărţi tânjeşte nu mai şi că din editura noastră, afară de exemplarele depozitate spre desfacere la oficiile protopopeşti, puţine s'au vândut.

    In anul trecut n'a intrat la societate nici 1 o lucrare nouă pentru a fi tipărita. S'a terminat de curând tipărirea lucrării părintelui director lnliu Maior „Din viaţa vechilor creştini", iar partea a doua din „Calendarul sfinţilor" de Dnul Gavril Todica e în curs de tipărire.

    Dacă n'am produs, nici n'am cheltuit. Am introdus cea mai severă economie în administrarea societăţi, nepîătind nici un ban pentru muncă.

    Legile de conversiune în timp de 3 ani au fost modificate de 4 ori. Legea a patra a fost publicată în 7 Aprilie 1934, conţinând mai mari favoruri pentru debitori decât cele anterioare şi mal mari deBavantagii pentru creditori. Debitorii noştri particulari n'au intrat în conversiune, am intrat în schimb noi pierzând 5 0 % la depozitul de la banca «Patria", care dă suma de Lei 371.781.

    Onorata adunare generală are dreptul şi e competentă, să hotărască asupra bilanţului, ce-1 prezentăm, Ingrijinda-se de acoperirea pierderii." —

    Adunarea a primit rapoartele prezentate, cu aprobare, a hotărît ca fondul de rezervă de 355.307 Lei să se folosească pentru acoperirea pierderii, aşa că astfel Societatea n'a rămas păgubită în urma conversiunii decât cu 16.474 Lei, rămânându-i capitalul societar neatis. Pe urmă adunarea generală a reales în consiliul de Administraţie pe păr. canonic Dr. Ioan Bălan şi Ştefan Roşlanu dela Blaj şi Dr. Nicolae Brînzea dela Lugoj. In consiliul de censorl au fost aleşi păr. director Ion Popu-Câmpeanu şi revizorul arhldlecezan Onorin Saciu.

    Cărţile tipărite de această Societate sunt împărţite mare parte pe la domnii protopopi, cari le împărţesc printre preoţi şi credincioşi. Mai mult s'a ostenit în privinţa aceasta păr. protopop Ioan Bacnr dela Aiud şi Ariton M. Popa dela Reghin.

    Celor de pe lista neagră Am văzut lista nssgră a „Unirii Poporu

    lui îngreuiată cn o mulţime de restaaţieri cari, dacă a r fi simţit eât de puţin creştineşte, nu ar fi l i sa t să ajuBgâ în această listă ruşiaoasă. Cusosc mulţi cari au ajuns de acum nu pot, dar, n'au uitat datoria lor şi au d* gând sil plătească. Dar cunosc alţii foarte mulţi cari pot şi au vreau. Dacă din averile acelea mari, din afacerile bunişoare şi norocoase, cari sunt numai dela Dumnezeu, nu d«la ei, nu au vrat şi nu au fost în stare să achite UÎS mie abonament sau o restanţă pâaă la o mie lei, e foarte dureros! Ştiu mulţi eari s'au lipsit de o revistă sau o gazetă bună, cu învăţături călăuzitoare spr« viaţa de veci, sumai s i nu plătească (na ştiu daeă an spus acest furt intenţionat, în sf. mărturisire). Celor avari le sunt închise porţile raiului. „Mai lesne este funiei de corabie a intra prin urechile acului, decât bogatului în Împărăţia eeriurilor" a spus Isns.

    Avem puţine ziare şi reviste cu învăţaturi creştineşti: Ceice Ie scriu sunt oamts i săraci, şi noi, cari avem datoria şi putiaţs de a ie susţinea, mai bine dftm bani pe ziare şi scrieri străine de nesm şi otrăvitoare de suflete. Na mai pomeness şi de etatea esrţâ bune şi folositoare cari stau în rafturile librăriilor ersşt iae „altele tradusa gata, aşteaptă ss fis t ipări te" şi nu e cu ce, şi tot din pricina noastră.

    Cei cari sunt puşi la coîidussrea sufletelor prin comune, ar putea să ajute foarte mult la răspândirea ş i susţinerea gazetslor creştineşti, cu atât mai vârtos, că acestea gaze te sunt mâna de ajutor a preoţimii. Deci preoţi mea ar trebui să hjute la încasarea restanţelor, ea gazetei» bune să nu tâs jasoi . Rsstan-ţierii cari au simţ creştiness pot să plătească »u numai în bani ei în ori ce, fis cereale, fie l smas sa a şi zile de lucru. Restaa-ţierul spune preotului, au plăteşte restanţa toată, dau atâta cueurtiz, ovăs, erumpene, lemne, cari adunate la ua loc se pot vinde şi cu preţul lor 3« plătesc datoriile la foaie. Dacă Oaor. Preoţi Şi-ar da puţină osteneală în felul acest?, şi ar stărui, ori şi cum ar fi credincioşii, dacă Preotul stărue, se fac® treaba şi se mâatuiesc ga-zstele.

    N i c o l a e M u n t e a n

    P r e g ă t i r i p e n t r u z i u a de 8 | U n i Se împlinesc în ziua de 8 Iunie cinci ani ?' când M. S. Regele Carol II. se află p e tr 0J ţării. Această zi va fi sărbătorită în anal a . cesta cu deosebită solemnitate. Intre altele tf" hotărît ca din fiecare jadeţ să se trlrnită lj Bucureşti câte 50 de tineri din Instrucţia pre. regimentară.

    U n r o m â n a f o s t p r e m i a t la Atena Zilele trecute n'au făcut la Atena întreceri mari de fugă. Au luat parte cei mai isteţi şi ffiai iuţi la picior din întreagă peninsula balcanici, învingător a Ieşit un român, un frate de-al nostra care a fost răsplătit pentrn aceasta ca an premia mare namit „Msrathonul balcanic". In clipa când a fost premiat, pe locul de o-noare al terenului sportiv fâifăia treicolorn! românesc şl 25 de mii de privitori manifestau, pentru învingător şi pentru ţara noastră.

    N e n o r o c i r e a d e l a M e d i a ş . In spitalul dela Mediaş se afla ţăranul Martin Schwarlz, un nenorocit care nu era în toate minţile. In dimineaţa zilei de joi, 23 1. c , pe când ceilalţi bolnavi durmeau, el a sărit pe fereastră, a si-rit apoi peste zidul ce înconjoară spitalul şi a laat-o la fugă pe câmp. A ajuns la linia ferată şi, când era s'o treacă, a fost călcat de an tren accelerat care tocmai trecea pe acolo, Trupul lai, sdrobit, a fost găsit de abia dimineaţa. A fost das Ia morga oraşului.

    S e v a f a c e o n o u ă co lon izarea M o ţ i l o r . La Ministerul domeniilor se lucrează la o nouă împărţire a rezervelor de stat, în vederea colonizării Moţilor. Se urmăreşte astfel o uşurare a stării locuitorilor din mantii Apusseni, cari au ajuns să trăiască într'o sărăcie cumplită.

    C u m m u n c e s c d i f e r i t e popoare» Un mare industriaş francez a spus armatoarele: „Muncitorul american lucrează în aşa fel ci să se ostenească mai pafin; neamţul se oboseşte foarte mul! când munceşte, englezul enfl leneş care nu munceşte nimic, francezul no leneş care munceşte foarte mult. Toţi »o5*> câştigă foarte mult". Dar românul?

    + E l e o n o r a V u l c u elevă în cl. HI» liceului de fete gr. cat. român din Blaj, după o foarte scurtă şi grea boală, a închis ochii pe vecie în zîaa de 25 Mala 1935, la casa P J ' rioţtlor săi din comuna - Scoreia jud. FsgW' La înmormântare liceul a fost reprezentat prl" d?. Cornelia Balta profesoara dirigintă a clasei 111, dimpreună ca cinci foste colege ale rep*s' satei, cari au dus şi o frumoasă cun

    co-irimi

    Cetiţi şi răspândiţ i

    „UNIREA POPORULUI"

    fiori ca pantlică de mătasă albă. întreagă mana precum şi malta lame din împrejn a fost de faţă la foarte înduioşetorul pr° h° d

    al tinerei copile, care a părăsit această im*e

    atât de curând, în plină primăvară, cândvUP îi surfdea aşa de fermecătoare. Părinţii fet'P sunt într'o situaţie materială foarte bană W torşi din America unde au adnnat o frumos* stare) ar fi patnt să-i asigure an viitor b " ' însă neîndurătoarea moartea n'a crafat-o-toate durerile crâncene pe cari le-a suferit ^ s'a stins senină, mărturisită şi împărtăşii c

    merindea vieţii de vecii Fie-î pârlea ca drepţiil

  • Nr. 22 U N I R E A P Q P O R U L U I P a g . 7 In M a r a m u r e ş a u f o s t g ă s l f e n i ş t e

    ob iec te v e c h i . In comuna Bârsana Maramureş s'au găsit nişte obiecte de preţ despre cari se spnne că sant din vremurile preistorice, adecă din vremuri despre cari nu avem urme scrise. S'au găsit opt brăţări şl două vase tuici de bronz. Sunt frumos lucrate şl au o culoare de verde închis. împreună cuva6ul de pământ ars, în care au fost găsite, obiectele cântăresc un kg. şl Jumătate. Ele vor fi depuse la on muzeu istoric.

    Ş i - a p i e r d u t a v e r e a la c ă r ţ i ş î apoi s 'a s i n u c i s . Un Inginer din Bucureşti, cu ñámele Adoif Kentner, a pierdut la cărţi suma de două milioane Lei. Această sumă are întreaga sa avere, din ce trebuia să trăiască şl să-şi susţină familia. Văzând că a ajuns pe dramuri, inginerul, sfătuit de duhul rău al des-nădejdil, 6'a aruncat înaintea trenului care 1-a făcut bucăţi.

    Un t r ă z n s t p u t e r n i c . Spre sfârşitul -săptămânii trecute a fost trăznlt turnul bisericii ortodoxe din comuna Mişca (jud. Arad) Trăznetul a fost atât de puternic încât clopotele au fost sfărmate complet. Scânteia s'a despărţit în 5 părţi, spărgând zidurile în 5 locuri. Pe unde au întrat au făcut canale în cari încape o mână. In două locuri zidul a fost despicat de sus până jos. Ce a fost de ars, tot a ars.

    L â n g ă C o n s t a n ţ a s 'a d e s c o p e r i t u n tune l d e p e v r e m e a R o m a n i l o r . Nişte tineri din Constanţa au plecat în săptămâna trecută în excursie în jurul oraşului. In apropierea comunei Ghiolpunar au descoperit, în-tr'o coastă, gura unui tunel a cărui lungime JIU se ştie încă. La intrare tunelul e înalt de 1 m. După 4 m. însă, el se înalţă şl se lărgeşte încât pot trece prin el mal mulţi oameni alături. Tinerii excursionişti au întrat înăuntru. Unul dintre el a mers cam vreo 2 km. şi a făcut acest drum în donă ore. Mai departe nu s'a putut duce căci nu mai putea respira. El spune că în tunel se găsesc mulţi lilieci şi alte animale cari iubesc întunerecul. Mai spune apoi că tunelul nu e drept, cl în unele părţi urcă în altele coboară. Se crede că acest tunel e de pe vremea Romanilor şi el făcea legătura între cetatea Adam Clisi şi altă cetate din apropiere. In f curând se vor face acolo săpături.

    G e r m a n i a a r e c r u t a t o j u m ă t a t e de m i l i o n d e t i n e r i , ia urma legii din Martie a. c , Germania a recrutat zilele acestea o jumătate milion de tineri, adecă două contingente. Aceasta a produs mare mişcare în tara Nemţilor. Soldaţii cel mal mulţi vor fi ţinuţi în barăci căci nu sunt atâtea căsărml de câte ar fi lipsă.

    Un c o p i l c u c a p d e b r o a s c ă . Femela Nicolina Ziate din comuna Cainargea Mică (jud. Durustor) a născut un copil ca cap de broască. Copilul a trăit numai trei zile.

    N e n o r o c i r e a u n u l păr in te . Locuitorul Gh. Sever din Ploieşti, şi-a îngropat într'o sln-«ară săptămână trei copil. Toţi trei au murit de moarte năpraznlcă. Mal avea unul, la care t'nea ca la lumina ochilor săi. A plecat însă

    J a lucru, căci era muncitor la fabrică, lăsân-d n-ş l copilul singur. Acesta a Ieşit la poartă, i'-a găsit alţi tovarăşi de joacă şl au plecat la Nnla ferată din apropiere. Jucându-se mereu, J a fost surprinşi de tren. Ceilalţi copil au Jagit când l-au văzut. Băiatul muncitorului ! lj să t rămas înlemnit de spaimă. Rănit grea J1 » foit dus la spital, dar nu prea sunt nă-Q e Jdl că va scăpa cn vieaţă.

    C u m s e vând c e r e a l e l e . La Galaţi s'au vândut cerealele la începutul acestei săptămâni cu următoarele preţuri: grâu 46 mii vagonul; porumb 21 de mii vag.; ori 2 1 - 2 2 de mii vag.; ovăs 30—32 de mii vag.; secară 29 de mii vag.; fasole 24—27 de rall vag.; rapiţă sălbatecă 29 de mii vag.; rapiţă de primăvară 49 de mii vag; sămânţă de bostan 58 de mii vag.; sămânţă de floarea soarelui 39 de mii vag.; sămânţă de in 63 de mi! vag.; sămânţă de cânepă 63 de mii vag.

    O t u r m ă d e oi a fost s f â ş i a t ă d e lupi . In apropierea comunei Bobeşti (jud. Storojineţ) se află grajdurile unui mare proprietar. In grajduri sunt vite cornute şi câteva turme de ol. Intr'una din nopţile trecute a apărut o haită de lupi şl au sfâşiat o turmă de ol din grajdurile amintite. El au fost alungaţi cu mare greutate de 6ătenf, cari au venit înarmaţi cu săcuri şi sape. Apariţia lupilor acum la sfârşit de primăvară, a stârnit mare' spaimă şi mirare. Se spune că în păduri nu prea este hrană în anul acesta, şi de aceea au pornit-o lupii spre sate.

    Evrei i d in M a r a m u r e ş p l e a c ă s p r e P a l e s t i n a . Io ziua de 23 1. c„ cu trenul personal de IOV2. au trecut prin gara Blajului 70 de familii de Evrei. Erau toţi din Maramureş şi erau în drum spre Constanţa de unde vor pleca mai departe sore Palestina. Acesta a fost primul grup de Evrei cari au părăsit Maramureşul.

    O f e m e i e c ă r e i a v e n i n u l ş e r p i l o r nu-i f a c e n i c i un r ă u . Nişte doftori din America au dat de o femele numită Javalre Sarkirian, căreia veninul şerpilor nu-i face nici un rău. A fost muşcată de multeori de şerpi veninoşi, nici odată însă n'a suferit de loc. Ba mai mult, saliva ei e leac împotriva muşcăturilor de şarpe. Doftorii au vrut s'o ducă la un [ spital în oraş să lecuiască cu saliva ei pe cei muşcaţi, dar ea na s'a învoit nici decât să-şi părăsească satul din marginea pădurii unde a crescut, a copilărit şi şi-a format o gospodărie frumoasă.

    î n t r u n i r e c o l e g i a l ă d e 40 a n i . Absolvenţii preparandiei gr.-cat. din Blaj, seria 1895, sunt rugaţi a se prezintă la întrunirea de 40 ani, ce se va ţinea in Blaj la 24 Iunie 1935. Locul de întâlnire este în faţa catedralei dimineaţa la ora 8. — Aurel Pintea, pensionar, fost rev. şcol.

    D i n s u f e r i n ţ e l e t r e c u t u l u i

    Cum a murit Mitropolitul Teotil 1697 Cetire din Cronologia episcopilor româneşti din

    Ardeal. Teofil Episcopul sfintei monastiri a Fă

    găraşului care, urmând în scaunul episcopaso şi văzând că au mai poate nici într'ua chip ca să ajute neamului românesc la ceva răsuflare, Oi tot mai tare se îngreoiaz* de către celealalte neamuri, i'au înţeles cu eluiteie (iezuiţii) cl lugiri cei catolicesti, cumcă ţi el va primi ceale patru punctumuri ale soborului dela Florenţia. La care sfat ejuitele bucuros l-au ajutat. Şi dup* aceia, adunând Eppul (e-piseopul) doisprezece protopopi mai de frunte şi inţălepţi, au seris Ie preafericitul Patriarh Papa el Romei celei vechi. Dup*, blagloslovc-nie ţi putere a scaunului episcoposc si a preoţilor săi, pe care el Ine* pe deplin n'au c*-pitat-o, că umblând la vizitaţie prin ţar*, în-potrivnicii e*p*tându-si bun prilej de a-1 ucide, l-au prins într'ua sat şi, un cojoc pâeurăresc arunoâedu-i în cap, l-au năpădit, până ce că-tră raiu s'au sălfişluit.

    Manuscriptul Pamfilie, în Biblioteca Centrală, Bla|

    In grădiniţa cu flori — Barba împăratului —

    Barba împăratului es te o floare din neamul viorelei. Se mai n u m e ş t e şi Trei-f ra ţ i -păta ţ i . In unele locuri îi mai zio şi Micşunea şi Panse lu ţă . In Oltenia îi spun şi Tămfîioasă-sălbatică.

    Barba împăratului e s t e una dintre florile celea mai preţui te . E mioă, cu tulpina ramificată, şi frunzele ovale cu marginile puţin cres ta te .

    Florile sunt mul te , de colori feliu-r i te : albe, galbene, roşii, roze, arămii, lila, violete, negre. In aceeaş floare, colorile po t să fie combinate în toa te chipurile: ochiul din mijloc negru Incun-jura t de galben, ori galben s t r ăbă tu t de mai multe raze de coloare închisă; altele roze, cu pe te mai închise şi cu marginile albe, ori arămii ou punc t alb la mijloc s au violete ori lila cu mijlocul alb sau negru. Sunt flori şi de o singură coloare, mai ales n e a g r ă sau albas t ră .

    F o r m a floarei este minuna tă . Frun-zuţele colorate ale floarei sun t aproape ro tunde , catifelate şi a şeza te des tul de regula t .

    Celea mai multe dintre flori au şi miros, cum sunt cele roşca te .

    Barba împăratului creş te aproape în ori ce pământ . Ii place însă mai mult pământul puţin argilos şi nisipos, îng ră şa t ou gunoi bine putrezi t .

    Răsa re adeseori din seminţele ce se scutură , fără să sufere de ger .

    Mai bine e să se adune seminţele, cari se samănă în s t r a t sau într 'o cutie cu pământ . Sămănatul se face începând din Iulie şi până la sfârşitul lui Augus t . Seminţele dupăce s'au semănat , se acopere cu un s t ra t foarte subţ i re de pământ uşor şi nisipos, pen t ruca să ţină umezeală şi pentruca muguraş i i ce vor răsări să-1 poa tă s t r ăba te cu uşurinţă .

    In t impul zilei, semănătur i le se umbresc, până răsar toa te seminţele .

    Cu câ t sunt s emăna te mai rar, cu a t â t se fac mai puternice şi mai frumoase.

    P l a n t a t u l florilor se face şi t oamna . Dacă toamna nu s'au pu tu t p lan ta , a-tunci se plantează înda tă ce se despri-măvărează .

    Pen t ru a avea flori bine desvol ta te , se plantează dintr'un loc Intr 'a l tul chiar şi de două ori.

    Barba împăratului se p o a t e înmulţ i şi prin butaş i . Aceasta înmulţire se face însă numai la soiurile cari fac foarte puţ ină seminţă.

    Vremea de pe la noi e foar te prielnica pen t ru creşterea a c e s t e i flori şi mai ales dacă locul nu e p r e a ars de soare se desvoaltă bine si înfloreşte mul t . * *

    Frunzele şi florile de Barba împăratului «unt bune şi de leac şi au a-

  • P a g . 8 U N I R E A P O P O R U L U I

    ceeaş pu t e r e v indecă toare pe ca re o au viorelele de c â m p . Frunzele şi florile opărite ou a p ă ca ldă şi m e s t e c a t e cu miere de albine s u n t foarte bune penr,ru vindecarea durer i lor de piept , a tuse i şi a călduri lor . Cu frunzele şi florile crude se l e a g ă şi rănile.

    Se spune că în ţepătur i le de albine încă se po t v indeca eu frunzele aces tor flori.

    Ion Popu»Câmp@«snu

    A n t r a x u l ( C ă r b u n e , dalac , beşică rea , bubă n e a g r ă )

    la aumărul dia săptămâna aceasta vă voiu serie dsspre o boală, sare după muitsle aume se le are , ss vede că e o boa1.* mult împrăştiată şi răspiadi tă ia lumea satelor.

    Suat poate uaii cari au avut nsfericirea ca să aibă îa familie ua bolaav de aceasta boală grea şi aeeia o cunosc şi îşi dau foarte biae scama de răutatea ci.

    Dalaeul provine deta aaimale, a?a d*îa oi, cai, vitele coraute şi aaume mai mult dia pielea lor, eare de multe ori după moartea a-nimalului este tăbăcită chiar d© omul căruia i-a murit aaimaîul. Omul sâad lucrează pielea, fk că are o zgârietură pe mână, fie ®ă cu mâna murdară se scarpină şi îşi produce astfel o mică raaă pria care microbul (adică fiinţele acelea micuţe cari produs boala) latră îa sânge, îaveaiaându-î. Microbul bubei n i g r e a fost descoperit (aflat) de un ievăţai f raastz Davaiac.

    Acestea aaimale micuţe sunt foarte rezistente, trăind Ia gerul cal mai cumplit si nefliad ostorite decât prin căldură mare de ic ibe re (100—104 grade).

    Microbii pot fi duşi şi daţi omului dt la ua animai bolaav «u mâaa sau cu lucruri ce au venit îa atiagere eu animalul bolaav şi prin stuşte sau alte insecte miei.

    Boala poate ajaogc aa BUMBI pria piele dar şi pria stoica* (riaxă) îa s lage , atunci sâad ostul Btftaftacă carae dela ua an ina i c* a fost bolaav da daiac. Ia acestea cazuri baba rea se aşează pe maţe şi aproape toţi bolnavii, peste 90%, n o r .

    Daiacal e o boală foarte grea. Ua om care o capătă şi a u este căutat de doctor, • • a r e ia 4—6 zile.

    Să vedem afum cum se arată boais. Osu l eare a tăbăcit o piele, avâad o zgârietură pe atâaă, sau uauia căruia i-a adus măsea microbul, pe loaui acela se arată mai îatâi o mică pată roşie eare produce în acel loa o mâacărim* foarte marc. Boinavui se ssarpiaă chiar fără s'i vrsa . — Pata roţi® după o zi se acopere su o beşiouţă de culoare seauaie plină cu un fel de apă. Beşlsuţa se sparge şi îa îoeul ei ss faee o eoajs eare ss îngâibiaeşte şi apoi se inegreşte, de nade numele de cărbune sau bubă nssgră . In jurul t i se fa