UNIREA UNIREA PRINCIPATELORPRINCIPATELOR

1850-18591850-1859

Înãbusirea revolutiei nu a pus capãt dorintei Înãbusirea revolutiei nu a pus capãt dorintei românilor de a înfãptui programele de la 1848. La românilor de a înfãptui programele de la 1848. La aceasta, un rol important l-au avut exilatii români aceasta, un rol important l-au avut exilatii români care s-au împrãstiat în întreaga Europã. care s-au împrãstiat în întreaga Europã.

Imperiul Otoman si Rusia Taristã, sfidând interesele Imperiul Otoman si Rusia Taristã, sfidând interesele poporului român si asigurându-si dreptul de a poporului român si asigurându-si dreptul de a dispune de soarta acestuia, încheiau la Balta Liman - dispune de soarta acestuia, încheiau la Balta Liman - în primãvara anului 1849 - o Conventie, valabilã pe în primãvara anului 1849 - o Conventie, valabilã pe sapte ani si care stirbea grav suveranitatea sapte ani si care stirbea grav suveranitatea PrincipatelorPrincipatelor . .

Prin Conventie, domnitorii celor douã tãri, Prin Conventie, domnitorii celor douã tãri, considerati înalti functionari ai Imperiului Otoman, considerati înalti functionari ai Imperiului Otoman, erau numiti direct de sultan, cu acordul puterii erau numiti direct de sultan, cu acordul puterii "protectoare" (Rusia) pe timp de sapte ani; Adunãrile "protectoare" (Rusia) pe timp de sapte ani; Adunãrile obstesti (ordinare si extraordinare) se suspendau, obstesti (ordinare si extraordinare) se suspendau, locul lor fiind luat de locul lor fiind luat de Consilii sau Divanuri Ad-HocConsilii sau Divanuri Ad-Hoc; în ; în Principate erau stationati 25.000 de soldati pentru Principate erau stationati 25.000 de soldati pentru fiecare din cele douã puteri; în baza Conventiei au fiecare din cele douã puteri; în baza Conventiei au fost numiti domnii: Barbu Stirbey, în Tara fost numiti domnii: Barbu Stirbey, în Tara Româneascã, si Grigore Alexandru Ghica, în Moldova. Româneascã, si Grigore Alexandru Ghica, în Moldova.

• Împotriva celor decise la Balta Liman, emigratia românã a adresat Împotriva celor decise la Balta Liman, emigratia românã a adresat un protest Adunãrii Nationale Franceze, si din initiativa lui C.A. un protest Adunãrii Nationale Franceze, si din initiativa lui C.A. Rosetti, la Paris, la începutul lunii iunie 1849, s-a constituit Rosetti, la Paris, la începutul lunii iunie 1849, s-a constituit Comitetul Democratic RomânComitetul Democratic Român

RAZBOIUL CRIMEIIRAZBOIUL CRIMEII Rãzboiul CrimeiiRãzboiul Crimeii, declansat în cursul anului 1853, a fost un , declansat în cursul anului 1853, a fost un

rezultat al contradictiilor dintre puteri si a avut importante rezultat al contradictiilor dintre puteri si a avut importante consecinte pe plan european; înfrângerea Rusiei a creat un consecinte pe plan european; înfrângerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent, si a îngãduit ca problema nou echilibru pe continent, si a îngãduit ca problema româneascã sã fie tratatã ca o problemã europeanã. româneascã sã fie tratatã ca o problemã europeanã.

Prin tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Prin tratatul de pace încheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele Române erau situate sub garantia colectivã a Principatele Române erau situate sub garantia colectivã a Puterilor semnatare ale actului international. Se solicita Puterilor semnatare ale actului international. Se solicita întrunirea la Bucuresti a unei comisii alcãtuite din întrunirea la Bucuresti a unei comisii alcãtuite din reprezentantii statelor semnatare, având obligatia de a cerceta reprezentantii statelor semnatare, având obligatia de a cerceta starea internã a tãrii si a face propuneri cu privire la starea internã a tãrii si a face propuneri cu privire la reorganizare. Turcia trebuia sã se îngrijeascã de convocarea, reorganizare. Turcia trebuia sã se îngrijeascã de convocarea, în cele douã Principate, a unor Divanuri Ad-Hoc, care sã dea în cele douã Principate, a unor Divanuri Ad-Hoc, care sã dea expresie dorintei românilor. Încã de la începutul lucrãrilor expresie dorintei românilor. Încã de la începutul lucrãrilor Congresului, reprezentantii marilor Puteri erau informati în Congresului, reprezentantii marilor Puteri erau informati în legãturã cu dorinta de unire a românilor, si în timpul legãturã cu dorinta de unire a românilor, si în timpul dezbaterilor a iesit în evidentã pozitia diferitã a Puterilor fatã dezbaterilor a iesit în evidentã pozitia diferitã a Puterilor fatã de Unire. Franta sustinea înfãptuirea Unirii sub un principe de Unire. Franta sustinea înfãptuirea Unirii sub un principe strãin; pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia; strãin; pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia; Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã. Anglia nu s-a pronuntat, problema rãmânând deschisã. Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, Împotriva Unirii au fost de la început, Turcia si Austria, pentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii românestipentru cã fiecare avea sub stãpânire teritorii românesti ..

Dupã anul 1853, pasoptistii moldoveni si munteni s-au Dupã anul 1853, pasoptistii moldoveni si munteni s-au reîntors masiv în tarã; conducãtorii miscãrii unioniste s-au reîntors masiv în tarã; conducãtorii miscãrii unioniste s-au organizat în câte o formatiune politicã denumitã organizat în câte o formatiune politicã denumitã ""Partida Partida nationalãnationalã""; s-au format Comitete ale Unirii, care au fãcut o ; s-au format Comitete ale Unirii, care au fãcut o largã popularizare programului politic national: autonomia largã popularizare programului politic national: autonomia si neutralitatea Principatelor, unirea, print strãin, guvern si neutralitatea Principatelor, unirea, print strãin, guvern reprezentativ, o singurã Adunare. reprezentativ, o singurã Adunare.

Lucrãrile Adunãrii Ad-Hoc s-au deschis în septembrie 1857, Lucrãrile Adunãrii Ad-Hoc s-au deschis în septembrie 1857, si pentru prima oarã au fost prezenti si deputati tãrani, si si pentru prima oarã au fost prezenti si deputati tãrani, si tot pentru prima oarã toate fortele sociale si politice erau tot pentru prima oarã toate fortele sociale si politice erau chemate sã se pronunte într-o chestiune crucialã pentru chemate sã se pronunte într-o chestiune crucialã pentru viitorul României. În zilele de 7-8 / 19-29 octombrie, viitorul României. În zilele de 7-8 / 19-29 octombrie, Adunãrile Ad-Hoc ale Moldovei si Tãrii Românesti au votat Adunãrile Ad-Hoc ale Moldovei si Tãrii Românesti au votat rezolutii asemãnãtoare, exprimând, unanim, vointa lor de rezolutii asemãnãtoare, exprimând, unanim, vointa lor de unire: unirea Principatelor intr-un singur stat; autonomia unire: unirea Principatelor intr-un singur stat; autonomia si neutralitatea noului stat astfel format; print strain dintr-si neutralitatea noului stat astfel format; print strain dintr-o familie domnitoare europeana, inviolabilitatea noului o familie domnitoare europeana, inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ si constitutional, garantia stat, guvern reprezentativ si constitutional, garantia colectiva a celor 7 puteri.colectiva a celor 7 puteri.

Cererile Adunãrilor Ad-Hoc, cuprinse într-un raport al Cererile Adunãrilor Ad-Hoc, cuprinse într-un raport al Consiliilor puterilor europene, au fost înaintate Consiliilor puterilor europene, au fost înaintate reprezentantilor puterilor garante la Conferinta de la Paris reprezentantilor puterilor garante la Conferinta de la Paris din 10/22 mai - 7/19 august 1858. A fost adoptatã o din 10/22 mai - 7/19 august 1858. A fost adoptatã o Conventie care cuprindea statutul international si Conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor; se oferea principiile de organizare a Principatelor; se oferea românilor o unire incompletã.românilor o unire incompletã.

STEAG DOMNESC DIN TIMPUL LUI ALEXANDRU IOAN STEAG DOMNESC DIN TIMPUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZACUZA

Statul astfel rezultat urma sã se numeascã Statul astfel rezultat urma sã se numeascã Principatele Unite alePrincipatele Unite ale Moldovei si ValahieiMoldovei si Valahiei,, dar cu dar cu exceptia a douã institutii cu adevãrat unice - Comisia exceptia a douã institutii cu adevãrat unice - Comisia Centralã si Înalta Curte de Casatie si Justitie - ambele Centralã si Înalta Curte de Casatie si Justitie - ambele cu resedinta la Focsani, în cele douã tãri ar fi trebuit cu resedinta la Focsani, în cele douã tãri ar fi trebuit sã fie doi domni, adunãri si guverne separate. Trebuie sã fie doi domni, adunãri si guverne separate. Trebuie precizat cã prin Conventie, nici nu se încuraja, nici nu precizat cã prin Conventie, nici nu se încuraja, nici nu se descuraja "Partida Nationalã" din cele douã tãri în se descuraja "Partida Nationalã" din cele douã tãri în aspiratia ei spre unire, întrucât nicãieri nu se stipula aspiratia ei spre unire, întrucât nicãieri nu se stipula cã domnii alesi în cele douã tãri trebuie sã fie cã domnii alesi în cele douã tãri trebuie sã fie persoane separate. persoane separate.

Conventia de la Paris cuprindea o serie de principii Conventia de la Paris cuprindea o serie de principii importante, precum abolirea privilegiilor si a importante, precum abolirea privilegiilor si a monopolurilor, statornicea raporturile dintre monopolurilor, statornicea raporturile dintre proprietari si tãrani pe baze noi, moderne; legea proprietari si tãrani pe baze noi, moderne; legea electoralã prevedea un cens ridicat, restrictie electoralã prevedea un cens ridicat, restrictie incompatibilã cu progresul. incompatibilã cu progresul.

Era nevoie ca unirea sã fie înfãptuitã printr-un energic Era nevoie ca unirea sã fie înfãptuitã printr-un energic act national, care sã punã diplomatia europeanã în act national, care sã punã diplomatia europeanã în fata unui fapt împlinit. De aceea, pe bunã dreptate V. fata unui fapt împlinit. De aceea, pe bunã dreptate V. Boerescu, în "Nationalul" din 14/26 august 1858 arãta: Boerescu, în "Nationalul" din 14/26 august 1858 arãta: "Europa ne-a ajutat ... rãmâne a ne ajuta noi însine. "Europa ne-a ajutat ... rãmâne a ne ajuta noi însine. Noi multumim Europei cã ne-a arãtat cã Unirea poate Noi multumim Europei cã ne-a arãtat cã Unirea poate fi posibilã".fi posibilã".

ALEXANDRU IOAN CUZAALEXANDRU IOAN CUZA

În Adunarea Electivã a Moldovei, dupã mai multe dispute, a În Adunarea Electivã a Moldovei, dupã mai multe dispute, a fost propus si ales în unanimitate domn la 5/ 17 ianuarie fost propus si ales în unanimitate domn la 5/ 17 ianuarie 1859, 1859, Alexandru Ioan CuzaAlexandru Ioan Cuza, "om nou la legi noi" - dupã cum , "om nou la legi noi" - dupã cum aprecia Mihail Kogãlniceanu. aprecia Mihail Kogãlniceanu.

Adunarea Electivã a Tãrii Românesti era însã dominatã de Adunarea Electivã a Tãrii Românesti era însã dominatã de conservatori, de aceea victoria cauzei nationale era posibilã conservatori, de aceea victoria cauzei nationale era posibilã numai prin interventia hotãrâtã a maselor. numai prin interventia hotãrâtã a maselor.

Peste 30.000 de oameni s-au aflat în preajma clãdirii Peste 30.000 de oameni s-au aflat în preajma clãdirii Adunãrii în acele zile istorice; într-o sedintã secretã Adunãrii în acele zile istorice; într-o sedintã secretã deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea tot a lui Alexandru Ioan Cuza, propunere alegerea tot a lui Alexandru Ioan Cuza, propunere acceptatã în unanimitate. acceptatã în unanimitate.

Alegerea aceluiasi domn în ambele Principate a reprezentat Alegerea aceluiasi domn în ambele Principate a reprezentat o însemnatã victorie a poporului român în lupta pentru o însemnatã victorie a poporului român în lupta pentru formarea unui stat national unitar.formarea unui stat national unitar.

GUVERNAREA LUI KOGALNICEANUGUVERNAREA LUI KOGALNICEANU În timpul guvernãrii În timpul guvernãrii KogãlniceanuKogãlniceanu au fost adoptate , legea au fost adoptate , legea

secularizãrii averilor mânãstiresti, legea organizãrii puterii secularizãrii averilor mânãstiresti, legea organizãrii puterii armate, legea instructiunii publice, legea comunalã si au armate, legea instructiunii publice, legea comunalã si au fost, dupã modelul francez, puse în practicã, codul penal si fost, dupã modelul francez, puse în practicã, codul penal si de procedurã penalã si legea organizãrii judecãtoresti. de procedurã penalã si legea organizãrii judecãtoresti. Legile electoralã si ruralã cu toate cã au avut anumite Legile electoralã si ruralã cu toate cã au avut anumite limite au ajutat mult la dezvoltarea ulterioarã a tânãrului limite au ajutat mult la dezvoltarea ulterioarã a tânãrului stat. Prin Proclamatia (datã la 26 august 1864) se putea citi stat. Prin Proclamatia (datã la 26 august 1864) se putea citi printre altele: "De astãzi voi sunteti stãpâni pe bratele printre altele: "De astãzi voi sunteti stãpâni pe bratele voastre; voi aveti o pãrticicã de pãmânt, proprietate si voastre; voi aveti o pãrticicã de pãmânt, proprietate si mosie a voastrã; de astãzi voi aveti o patrie de iubit si de mosie a voastrã; de astãzi voi aveti o patrie de iubit si de apãrat".apãrat".

Situatia dificilã din interior, unde Cuza era suspectat de Situatia dificilã din interior, unde Cuza era suspectat de radicali cã ar intentiona sã perpetueze regimul personal, radicali cã ar intentiona sã perpetueze regimul personal, nelinistea provocatã pe plan extern de temerile cã România nelinistea provocatã pe plan extern de temerile cã România ar dori sã-si proclame independenta, au slãbit pozitiile ar dori sã-si proclame independenta, au slãbit pozitiile domnitorului si au reanimat activitatea monstruoasei domnitorului si au reanimat activitatea monstruoasei coalitii, hotãrâtã sã-l înlãture; complotistii au reusit sã-si coalitii, hotãrâtã sã-l înlãture; complotistii au reusit sã-si realizeze planurile: atrãgând de partea lor o parte din realizeze planurile: atrãgând de partea lor o parte din rândurile armatei (colonelul C.Haralambie, maiorul rândurile armatei (colonelul C.Haralambie, maiorul D.Lecca, s.a.), l-au constrâns pe domnitor sã abdice în D.Lecca, s.a.), l-au constrâns pe domnitor sã abdice în noaptea de 10/22 -11/23 februarie 1866noaptea de 10/22 -11/23 februarie 1866

A fost instituitã o locotenentã domneascã alcãtuitã din A fost instituitã o locotenentã domneascã alcãtuitã din L.Catargiu, N.Golescu si colonelul Haralambie din partea L.Catargiu, N.Golescu si colonelul Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; apoi Senatul si Comisia au proclamat ca domn pe Filip de apoi Senatul si Comisia au proclamat ca domn pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgianã, dar acesta n-a Flandra, din casa domnitoare belgianã, dar acesta n-a acceptat coroana. acceptat coroana.

În istoria noastrã nationalã, Alexandru Ioan Cuza În istoria noastrã nationalã, Alexandru Ioan Cuza reprezintã o personalitate incontestabilã; în perioada cât el reprezintã o personalitate incontestabilã; în perioada cât el s-a aflat la cârma tãrii au avut loc transformãri structurale s-a aflat la cârma tãrii au avut loc transformãri structurale ce au deschis drumul spre dezvoltarea statului român; Cuza ce au deschis drumul spre dezvoltarea statului român; Cuza a manifestat competentã si patriotism, a condus cu a manifestat competentã si patriotism, a condus cu demnitate si dezinteres având asigurat un loc statornic în demnitate si dezinteres având asigurat un loc statornic în memoria poporului nostru. S-a stins din viatã, departe de memoria poporului nostru. S-a stins din viatã, departe de patrie, la Heidelberg, în Germania, în noaptea de 15 mai patrie, la Heidelberg, în Germania, în noaptea de 15 mai 1873, si a fost înmormântat la Ruginoasa. În fata 1873, si a fost înmormântat la Ruginoasa. În fata mormântului, Mihail Kogãlniceanu spunea; "Vesnica lui mormântului, Mihail Kogãlniceanu spunea; "Vesnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre si ale fiilor amintire nu se va stinge din inimile noastre si ale fiilor nostri; si cât va avea tara aceasta o istorie ... cea mai nostri; si cât va avea tara aceasta o istorie ... cea mai frumoasã paginã va fi aceea a lui Alexandru Ioan I".frumoasã paginã va fi aceea a lui Alexandru Ioan I".

MIHAI KOGALNICEANUMIHAI KOGALNICEANU