ierod. cleopa paraschiv şi arhim. mina dobzeu - rugăciunea lui iisus. unirea minţii cu inima şi...

8/15/2019 Ierod. Cleopa Paraschiv i Arhim. Mina Dobzeu - Rugciunea lui Iisus. Unirea minii cu inima i a omului cu Dumnezeu

1/106

Rugciunea lui IisusUnirea mintii cu inima si a omului cu Dumnezeu

- ndrumator duhovnicesc -

Ierod. Cleopa ParaschivArhim.Mina Dobzeu

Carte aprut cu binecuvntareaPrea Sfintitului PrinteGALACTION

Episcopul Alexandriei si Teleormanului

Editura Agaton

ColectiaRugul aprinsFgras, 2002


2/106

2

Cuvnt nainte

Rugciunea nencetat

Privegheati dar n toat vremea,rugndu-v (Luca XXI, 36).

Cu toate c literatura filocalic privitoare la Rugciunea lui Iisus estefoarte bogat, aparitia unei noi crti pe aceast tem este folositoare desuflet. Aceasta pentru c rugciunea este numit inima ortodoxiei dectre Nichifor Crainic (Rugciunea lui Iisus n Gndirea 17 (1938) nr. 5,p. 217 224). Ea este o practic, care, bucurndu-se de o vechimeconsiderabil, rmne pn astzi extrem de vie n Rsritul crestin (UNMOINE DE LEGLISE DORIENT, La prire de Jsus, ed a III a,Chevetogne, 1963, p. 7).

Mai mult, Cel care caut Absolutul se poate ntoarce si spreFilocalie unde se va nvta c doar rugciunea nencetat este eficace, cadevrata rugciunea nseamn s-ti ridici fr ncetare gndul si atentiaspre amintirea lui Dumnezeu, s mergi n prezenta Lui, s trezesti n tinedragostea Lui gndindu-te la El, si s asociezi numele lui Dumnezeu curespiratia si cu btile inimii. Aceast metod asociaz trupul, atentiaintelectual, memoria afectiv, fortele psihice profunde, pe scurt, persoanan ntregimea ei, n cursul acestei activitti orante, care dup SfntulSimeon Noul Teolog, constituie sinteza oricrui bine. Nu omul actioneaz,

ci harul o face nluntrul lui. Singura mngiere ntre nevoia de credint sineputinta de a o face s izvorasc prin mijloace omenesti este implorarea:Cereti si vi se va da. Doar prin rugciune se ajunge la credint, cea caremut si muntii, si faptele cele bune se pot atunci mplini (Pelerini rusi sivagabonzi mistici, trad. Magdalena Mrculescu Cojocea, Elena Soare, Ed.Pandora, Trgoviste, p. 223).

Pn la mijlocul secolului XI, aceast rugciune nu cunostea odifuziune comparabil celeia care apare n secolul XIV; diferiti autori,admisi sau nu n Filocalie, celebreaz excelenta virtutilor ei. Sfntul Teofan

Zvortul reia, ca si altii, nv

ttura avvei Filimon: Cheam

pe Domnul cusrguint: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe


3/106

3mine pctosul sau pctoasa! F aceasta nencetat: la biseric, acas,pe drum, n timpul lucrului si n timp ce mnnci, n pat; cu un cuvnt, decnd deschizi ochii si pn i nchizi; lucrul va fi ntocmai cu a nftisa oricelucru soarelui, fiindc aceasta nseamn a sta naintea fetei Domnului,

Care este soarele lumii duhovnicesti.Potrivit cu ceea ce s-a spus despre rugciune n general, distingemtrei etape ale rugciunii: vocal, mental si a inimii. Recitarea vocal si arenendoielnic valoarea ei; la fel practica rugciunilor scurte si dese. SfntulTeofan Zvortul are ns dreptate s se opun celor ce vroiau s atribuieacestei rugciuni o valoare aproape sacramental, creznd c au gsit nea un talisman.

n ce priveste continutul, mai multi autori au artat, ncepnd dinsecolul XIV, superioritatea formulei, punnd n evident toate virtutile ei.

Dar se poate pune accentul pe primul sau pe cel de al doilea element alrugciunii. n acest ultim caz, rugciunea lui Iisus este una dinnumeroasele rugciuni de umilint (katnyxis) n vog n mediul monasticce cultiva plnsul (pnthos). Autorii mai recenti insist mai degrab asupraprimului element: puterea special a numelui Domnului. Dar e mai bine caaceste elemente adoratia si zdrobirea inimii, vederea abisului intre divinsi uman si, n acelasi timp, a ceea ce depseste acest abis, milostivireaDumnezeului Om, s nu fie separate unul de altul.

n fine, etapa inimii: Obisnuieste scrie Sfntul Teofan Zvortul ste rogi cu mintea n inim: Doamne Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m!. Cnd vei nvta s faci cum trebuie aceast rugciune, sau mai binezis, cnd aceasta va intra n inim, ea te va conduce la scopul dorit, cci eava uni mintea cu inima ta, va pune capt neornduielii gndurilor tale si tiva da puterea de a ocrmui gndirile sufletului tu.

Scopul acestei rugciuni este crearea si consolidarea unei anumitestri a inimii. Isihastii athoniti voiau s ajute acest proces de asimilareinterioar printr-o tehnic psiho-somatic. Cel mai vechi teoreticiancunoscut al acesteia este monahul Nichifor (a doua jumtate a secoluluiXIII). Pentru practicarea ei e presupus o pregtire moral: o constiintcurat, lipsit de griji (amerimnia). Se cer apoi o serie de conditii exterioare:o chilie nchis, pozitia asezat pe un scunel jos, sprijinirea brbiei pepiept ntorcnd ochiul trupesc mpreun cu mintea spre mijloculpntecelui, altfel zis spre buric.

Exercitiul nsusi cuprinde o rrire regulat a respiratiei (mai trziu se vaspune c repetitia formulei trebuie sincronizat cu ritmul ncetinit alrespiratiei), o explorare mental a sinelui visceral n cutarea locului inimiisi invocarea perseverent a lui Iisus.

Dificil si plin de ntunecime la nceput, unificarea mintii curugciunea produce n curnd bucurie, desftri negrite, imunitate fat de


4/106

4atacurile vr jmasului, iubire crescnd de Dumnezeu, o mare lumin -numit mai trziu taboric. (Thoms Spidlik, Spiritualitatea RsrituluiCrestin, Trad. Diac. I. I. Ic jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 353 355).

Cititorul trebuie s fie lmurit ns despre nvttura ortodox despre

minte si inim

n practica isihast. De aceea mention

m c

: Isihasmul, asceza ortodox, este o ncercare si o miscare teologic

prin care se ncearc readucerea mintii n inim, n urma rspndirii ei nlumea nconjurtoare. n acest mod omul functioneaz normal fiziologic sisi mplineste scopul existentei. Acest adevr teologic limpezeste siimportanta modului de viat isihast, precum si superioritatea sa fat defilosofia platonic.

Dup filosofia platonic scopul vietii umane este eliberarea mintii dintrup, pe care-l consider drept temnit a sufletului. Oricum, dup cum

afirm

Sfntul Grigorie Palama, iesirea mintii din trup nseamn

descoperirea demonilor si o lectie proprie pgnilor. Din contr, propriulnostru efort rezid n revenirea mintii n inim, ntruct trupul nu e o temnita sufletului, ci o lucrare pozitiv de creatie a lui Dumnezeu.

Din acest motiv, n Tomul aghioritic, Sfntul Grigorie prezint doutexte din Sfintii Printi ai Bisericii. Unul i apartine Sfntului Atanasie celMare care afirm c sediul inteligentei sufletului este n creier, iar cellalteste luat de la Sfntul Macarie cel Mare care arat c sediul energiilormintii este n inim. Afirmatia Sfntului Grigorie de Nissa c mintea fiindnetrupeasc, nu se afl nici nluntrul, nici n afara trupului nu este opusnvtturilor Sfintilor Printi ntruct atunci cnd acestia afirm c mintea seafl n trup, ei nteleg prin aceasta c este unit cu trupul. Asa precumintrarea Cuvntului lui Dumnezeu n pntecele Prea Curatei Fecioare nu seopune faptului c Aceasta, fiind netrupesc, nu se afl ntr-un loc, ntructCuvntul a intrat n pntece si S-a unit cu propria noastr fire deasupraoricrei ntelegeri si n urma nemrginitei iubiri a lui Dumnezeu, acelasilucru poate fi afirmat si despre minte. Oricum, n starea sa fireasc, mintease afl n inim ca ntr-un organ, si nu ca ntr-un vas si acest lucru nedovedeste prezenta unui om matur si mplinit. Intrarea mintii n inimreprezint curtia ei si faptul c devine astfel capabil de a primi Revelatiadivin, ntruct mintea omeneasc este organul prin care Dumnezeu poatefi contemplat.

n Traditia Ortodox, pe lng faptul c exist o diferentiere ntre mintesi inteligent, n acelasi timp exist si o distinctie ntre cunoasterea pe careo posed mintea si cunoasterea senzorial. Acest lucru este deosebit deimportant deoarece, pe de o parte, se observ distinctia dintre pedagogiauman si cea divin, iar pe de alt parte, deoarece prin curtirea mintii noidobndim cunoasterea dumnezeiasc, iar Sfintii se nvrednicesc devederea lui Dumnezeu. n Tomul aghioritic se afirm limpede c mintea


5/106

5percepe o lumin, iar simturile alta. Simturile percep lumina sensibil, iarmintea Lumina necreat si cunoasterea prin intermediul imaginilorconceptuale.

Deci, mintea este organul prin care omul vede Lumina dumnezeiasc,

care reprezint

mp

r

tia lui Dumnezeu si hrana ngerilor, dar ntructmintea este unit cu trupul, de aceea atunci cnd Sfintii sunt cercetati deHarul divin, prin puterea Sa, ei vd prin simtul vzului si cu mintea ceea cedepseste att simturile ct si mintea. n acest fel, omul vede Luminadivin si cu ochii trupesti, dar aceasta se ntmpl deoarece acestia au fostmai nainte transfigurati si li s-a dat aceast putere prin Harul necreat al luiDumnezeu. n plus, se stie c Harul necreat este transmis de ctre suflettrupurilor celor ndumnezeiti , (Hierotheos Mitropolit de Nafpaktos,Sfntul Grigorie Palama Aghiortul trad. prof. Paul Blan, Ed.

Bunavestire, Bacu, 2000, p. 312 314).Actualitatea Rugciunii lui Iisus, considerm c este foarte frumos

argumentat n excelentul studiu al Elisabethei Behr Sigel careconsemneaz n acest sens:

Practicat att de muncitorul din uzin sau din adncul minei ct side profesorul de teologie, rugciunea se detaseaz, n acest nou contextistoric, de conceptualizrile mostenite din trecut, pentru a-si redobndispontaneitatea si simplitatea initiale. Astfel se dezvluie ceea centotdeauna a fost, n esenta sa: nu o credint n puterea magic a uneiformule, ci atentie la prezenta lui Dumnezeu, a Crui Tain este Numeledumnezeiesc; nu alienare ntr-un mecanism obsesiv, ci artduhovniceasc, care, ntorcnd mintea de la lumea fenomenal sprestrfundurile inimii, adic ale persoanei, pregteste aceast inim sprimeasc iertarea, pacea, iluminarea; nu abolire a gndirii si constiinteipersonale, ci ntlnire n comuniune, lucid, cu Persoana divino-uman alui Iisus. Avnd nevoie de tcere si de o anumit detasare, mcar luntric,de cele lumesti, Rugciunea lui Iisus este totodat si mijloc de druire sitransfigurare a ntregii creatii. Astfel, reuseste s integreze spiritualittiimonastice traditionale una din temele esentiale ale filosofiei religioasemoderne rusesti: viziunea unei lumi transfigurate ntru ndejde.

Despre folosirea practic a rugciunii lui Iisus, asa cum o poateexperimenta un crestin al zilelor noastre trind n mijlocul lumii, si despreinspiratia pe care o poate afla astfel, ne vorbeste cu cea mai maresobrietate si precizie o autoare laic, Nadejda Gorodetky: Rugciunea luiIisus scria ea ntr-un articol publicat n Black Friara, revista dominicanilorenglezi este att de simpl nct nu ai nevoie s o nveti ca s te slujestide ea... Multi si vd de treburile lor obisnuite repetnd aceast rugciune.Nici munca n gospodrie, nici munca la cmp, nici munca n uzin nu suntincompatibile cu ea. Este de asemenea cu putint, desi este mai greu, s


6/106

6mpletesti si ocupatiile intelectuale cu aceast rugciune. Ea ne pzestede multe gnduri si cuvinte desarte sau lipsite de iubire. Sfinteste munca siraporturile zilnice... Dup ctva timp, cuvintele rugciunii par a veni de lasine pe buze, ntorcndu-ne din ce n ce mai mult n obisnuinta prezentei

lui Dumnezeu... Treptat, cuvintele par a disp

rea. O veghe t

cut

, nsotit

de o pace adnc a inimii si a mintii, se manifest prin tumultul existenteizilnice... Numele lui Iisus devine cheia mistic ce deschide lumea, uninstrument de ofrand al fiecrui lucru si al fiecrei persoane, o ntiprire apecetii dumnezeiesti asupra lumii acesteia. Poate c ar trebui s vorbimaici despre preotia tuturor credinciosilor. mpreun cu Marele Arhiereu, srugm Duhul: F din rugciunea mea o tain.

n concluzie, am dori s subliniem influenta pe plan ecumenic arugciunii lui Iisus. Asa cum scrie Un moine de lEglise dOrient: initial,

invocarea Numelui lui Iisus era comun

tuturor; ea r

mne acceptabil

pentru toti, accesibil tuturor, tuturor celor care au fost botezati n Hristos.Ea poate astfel s uneasc n chip real crestinii, nc dureros divizati pealte planuri institutionale sau sacramentale. Ducnd la adncirea relatieicredinciosului cu Persoana divino-uman a Fiului Omului, rugciunea luiIisus ne introduce si n aceast comunitate a persoanelor in Christo perSpiritum Sanctum pe care Printii o numeau comuniunea sfintilor (Fericita ntristare trad. Maria si Adrian Alexandrescu, Edit. IBMBOR,Bucuresti 1997, p. 127 129).

Putem concluziona astfel: Toat viata noastr nu e dect acest pelerinaj extraordinar ctre

locul inimii noastre, ctre acest altar interior. Pentru a pacifica si a curtimintea, si a o face s coboare n inim, metoda foloseste invocareanumelui lui Iisus, cu formulele care au variat: Kirie eleison, Doamne IisuseHristoase, miluieste-m, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-m pe mine,pctosul... Chemarea numelui combin chemrile din Evanghelie alevamesului si orbului ntr-o formul care poate fi prescurtat, care poate fintretiat de tceri, care poate fi uneori un strigt de smerenie n starepur, care poate deveni un fel de pecete a binecuvntrii sau ca un cntecde dragoste. Atunci descoperim c avem mult mai mult timp pentru a neruga dect ne imaginam: mergnd pe strad, urcnd o scar, n timpullucrului, n timpul unei ntrevederi, putem s chemm numele lui Iisus si sne deschidem iubirii Lui. Si, putin cte putin, chemarea se alipeste derespiratie, deschide n noi o respiratie mai profund, suflarea noastrcorespunde ntr-un fel cu Suflul lui Dumnezeu (Olivier Clement, Viata dininima mortii, trad. Claudiu Soare, Ed. Pandora, 2001 p. 247 248).

n final considerm necesar precizarea c trebuie atentionat cititorulatunci cnd parcurge capitolul: Sufletul omenesc Icoan a Prea SfinteiTreimi s nu confunde trihotomismul spiritual cu cel antropologic,


7/106

7neacceptat de Biserica Ortodox. (A se vedea n acest sens Pr. Dr. MarinD. Ciulei Antropologia Patristic, Ed. Sirona 1999, p. 53 55 si 366).

Asadar n dorinta unui real folos duhovnicesc spre dobndirearugciunii nencetate, binecuvntm aceast aparitie editorial ndemnnd

evlaviosul cititor cu cuvintele Sfntului Apostol Pavel: Rugati-v

nencetatsi Duhul s nu-L stingeti (I Tesaloniceni V, 17, 19).

Cu arhieresti binecuvntriGalaction

Episcopul Alexandriei si Teleormanului

28 februarie 2002

La Srbtoarea Sfintilor CuviosiIoan Casian Romanul si Gherman din Dobrogea.


8/106

8

Ierodiaconul Cleopa

Ierodiaconul Paraschiv Cleopa, fostul profesor ateu Cristian Motyka, nsufletit de o credint vie si lucrtoare, a nceput s tipreasc crti decredint, care l-au ridicat duhovniceste deasupra multor duhovnici tritori airugciunii lui Iisus. A vizitat de mai multe ori mnstirile din Sf. MunteAthos si a luat legtur cu cei mai iscusiti duhovnici care l-au nsufletit simai mult si l-au ndemnat s scrie si l-au binecuvntat pentru acest scop.

Tritor n Mnstirea Raru, este nsufletitorul rnduielii duhovnicestirvnite de multe mnstiri si de multi monahi care aspir spre o viat mai

nalt, mai deosebit*. Martor ocular la multe minuni ale Icoanei MaiciiDomnului Fctoare de Minuni de la Mnstirea Raru, a scris cartea cuminunile Maicii Domnului la aceast mnstire, carte care nsufleteste curvna si cu dragostea de Dumnezeu, de Prea Curata Fecioar - ocrotitoaresi mijlocitoare a ntregului neam omenesc - si de Hristos, Fiul lui Dumnezeusi Mntuitorul nostru, al tuturor.

Arhim. Ioan Larion NeagoeStaretul Mnstirii Sihstria Raru

* Printele Paraschiv Cleopa este un vrednic continuator al operei spirituale a Printelui

staret al Mnstirii Raru, Daniil Tudor (fostul scriitor Sandu Tudor si apoi monahul

Agaton). Ca si acesta, a fcut dese vizite n Sf. Munte Athos, unde a cstigat n experientamistic, a cunoscut puterea si darurile Rugciunii lui Iisus si a revenit n tar cu chemareafierbinte de a re-face cunoscut aceast rugciune tuturor monahilor si mirenilor. Printele

Daniil a fcut cunoscut Rugciunea lui Iisus prin intermediul Miscrii Rugul Aprins, pecare el nsusi a nfiintat-o (Rugul Aprins, care ardea si nu mistuia, este att o imagine a

Maicii Domnului, ct si a rugciunii nencetate, a rugciunii de toat vremea Rugciunealui Iisus). Printele Cleopa se lupt pentru revigorarea Miscrii Rugul Aprins, dar nu numai

la nivelul unui grup de intelectuali, ci la nivelul fiecrei parohii sau mnstiri, ai crorcredinciosi ard pentru Hristos. Foc am venit sarunc pe pmnt si ct as vrea s fie aprinschiar acum Lc.12, 49. Orice crestin trebuie s ard, s fie purttor de Foc Ceresc, pentruca Biserica, n ntregime, s fie Rugul Aprins.

Editura Agaton


9/106

9

I. Valoarea si puterea

Rugciunii lui Iisus

ndoita cunoastere a omului:- cunoasterea sfinteniei si puterii lui Dumnezeu- cunoasterea pctoseniei si neputintei noastre

Rugciunea Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosulare dou prti, care sunt dou mrturisiri: mrturisirea de credint - recunoasterea dumnezeirii lui Hristos; mrturisirea pcatelor - recunoasterea pctoseniei noastre.Din aceste dou mrturisiri izvorste, aproape firesc, rugciunea propriu-zis (a treia parte): rugciunea pentru mntuirea noastr: miluieste-m.

Mrturisirea credintei n Hristos este legat de mrturisirea neputinteinoastre de a fi mntuiti doar prin puterea noastr. Aceasta spune totul.

Astfel, Rugciunea lui Iisus exprim si sintetizeaz, n cteva cuvinte,toat nvttura Bisericii noastre Ortodoxe. Prin Rugciunea lui Iisus noiatingem aceast ndoit cunoastere: a sfinteniei si puterii lui Dumnezei si apctoseniei si neputintei noastre.

Sfntul Maxim Mrturisitorul arat c patima mndriei const n a nulua n considerare dou lucruri: puterea Dumnezeiasc si neputintanoastr. Si aceast nesocotint d nastere unei minti dezordonate. Prinurmare, omul cel mndru este omul nesocotintei, n timp ce omul smeriteste omul ndoitei cunoasteri, care si recunoaste propria slbiciune si

puterea lui Hristos.Asadar, prin Rugciunea lui Iisus noi cunoastem si mrturisim

puterea lui Hristos (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu), ca sipropria noastr slbiciune (miluieste-m pe mine, pctosul). Atingem, nacest fel, starea binecuvntat a smereniei, iar unde este smerenie este siharul lui Hristos si acest har este mprtia Cerurilor.

Orbii au rostit cuvintele Iisuse, Fiul lui David, ai mil de noi(Matei 20,20) si vederea le-a fost redat. Leprosii au spus la fel si s-au vindecat delepr (Luca 4, 17).


10/106

10

ntreita lucrare a lui Dumnezeu:a Tatlui, a Fiului si a Duhului Sfnt

Rugciunea isihast mai este numit si Rugciunea lui Iisus, dar sebazeaz pe toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Domnul Iisus fiindUnul din Sfnta Treime nu exist niciodat fr Tatl si Sfntul Duh sialctuieste mpreun cu celelalte Persoane Treimea cea de-o fiint sinedesprtit. Hristologia este strns legat de Trialogie.

Dumnezeu Tatl i-a poruncit lui Iosif prin nger s-L numeasc peHristos, Iisus: Si vei chema numele lui Iisus (Matei 1, 21). Sfntul Duh,care l-a luminat pe Sfntul Apostol Pavel, ne nvat: Nimeni nu poate szic, Domn este Iisus, dect n Sfntul Duh (Corinteni 12, 3). RostindRugciunea lui Iisus (Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieste-m pe mine pctosul), l recunoastem pe Dumnezeu Tatl si nesupunem Lui. Mai mult, simtim lucrarea si mprtsirea Sfntului Duh.

Sfintii Printi fiind luminati de Sfntul Duh, ne-au spus c Tatl, prinFiul, n Sfntul Duh, svrsesc toate. ntreaga Sfnt Treime a creatlumea si a fcut pe om. Si iarsi, ntreaga Sfnt Treime a recreat omul silumea: Tatl a binevoit si Cuvntul s-a ntrupat de la Sfntul Duh. Astfel,ntruparea lui Hristos s-a fcut din vointa Tatlui si prin lucrarea SfntuluiDuh. De aceea spunem c mntuirea omului si dobndirea darurilor divine

sunt fapte comune ale Sfintei Treimi. Aceasta o spun si Sfintii Printi.Sfntul Simeon Noul Teolog scrie c Fiul si Cuvntul lui Dumnezeu

este usa mntuirii noastre, potrivit cuvintelor: Eu sunt usa. De va intracineva prin Mine, se va mntui si va intra si va iesi si psune va afla(Ioan10, 9). Mntuitorul Iisus Hristos este usa, iar Dumnezeu Tatl este casa:n casa Tatlui Meu multe locasuri sunt (Ioan 10, 9). Asa c, intrm ncasa lui Dumnezeu prin Mntuitorul Iisus Hristos si pentru a deschide usa Hristos, avem nevoie de cheia care este Duhul Sfnt (deoarece cunoastemAdevrul, care este Hristos, prin lucrarea Duhului Sfnt). Tatl a trimis pe

Fiul n lume; Fiul si Cuvntul lui Dumnezeu l descoper pe Tatl; SfntulDuh care purcede din Tatl si este trimis prin Fiul, zmisleste pe Hristos ninimile noastre.

l cunoastem, deci, pe Tatl, prin Fiul, n Sfntul Duh.Sfntul Maxim Mrturisitorul vorbeste adeseori, n scrierile sale,

despre ntruprile mistice ale Cuvntului. El scrie c precum cuvintele legiisi ale profetilor au fost naintemergtoare ntruprii Cuvntului, n acelasifel, Fiul si Cuvntul lui Dumnezeu, ntrupat fiind, a devenit naintemergtorprezentei Lui n Duh. A nvtat pe oameni prin propriile Lui Cuvinte, ca s

fie n stare s primeasc prezenta Lui Dumnezeiasc. Cu alte cuvinte,


11/106

11Hristos trebuie s se ntrupeze nluntrul nostru, noi neputnd altfelvedea slava Sa n Ceruri. ntruparea lui Hristos n noi este fcut prinbunvointa Tatlui si prin lucrarea Sfntului Duh. Iat cum esteexprimat mpreun lucrarea Sfintei Treimi, cum recunoastem si mrturisim

marea tain

c

Domnul s-a descoperit prin ntruparea Sa. Acela careneag Rugciunea lui Iisus, neag Sfnta Treime. El nu se supuneTatlui si nu primeste iluminarea Sfntului Duh, asadar, nu are adevratamprtsire cu Hristos. Deci, trebuie s se ntrebe dac este cu adevratcrestin ortodox sau nu.

Sufletul omenesc - icoan a Prea Sfintei Treimi

Creat dupchipul lui Dumnezeu (Facerea 1, 26), prin minte, cuvntsi inim (treimea uman), crestinul este chemat s devinasemeneacuDumnezeu prin sfintenie (Matei 5, 48), care se obtine cu ajutorul Harului luiDumnezeu, prin practicarea virtutilor crestine [n.red.: treimea minte-cuvnt-inim este doar o imagine-icoan ajuttoare si nu una antropologic].Asemnarea crestinului cu Dumnezeu nftiseaz starea de deplinsfintenie, dreptate si moralitate, ce poate fi atins prin statornicia n faptebune, crestine, de ctre om. Acest lucru depinde de actiunea puterilorspirituale si morale omenesti, iar pe de alt parte de ajutorul Harului

Dumnezeiesc.Prin Sfntul Botez, omul cel vechi este nmormntat cu Hristos, pentruca mpreun cu El s nvieze (Galateni 3, 27), devenind astfel purttor deHristos sau Hristofor. n acest fel, crestinul intr, prin Iisus Hristos, n TrupulSu Tainic (Mistic), iar Treimea Dumnezeiasc locuieste acum nluntrulinimii sale (Ioan 17, 21) si l ndumnezeieste prin energiile Sale DivineNecreate.

Treimea Uman, chip al Sfintei Treimi, trebuie s se adnceasc nasemnare, rmnnd n legtura dragostei dumnezeiesti pentru c cel ce

nu face acestea, si sfsie sufletul treimic, desfcnd mintea de cuvnt side voint. Pcatele si diavolii destram treimea uman, astfel nct: mintea, n loc s fie smerit si luminat de Duhul Sfnt, devine mndr

si plin de ntunecimea pcatelor ; cuvntul vorbit, n loc s fie plin de Duh (de harul si de mireasma

Duhului Sfnt), devine plin de duhoarea pcatelor ; inima, n loc s fie smerit si jertfelnic, pentru mntuirea aproapelui,

devine mpietrit si plin de iubire de sine.


12/106

12Crestinul are minte, cuvnt si duh, iar mintea nu este fr de

cuvnt, nici cuvntul fr duh, si acestea sunt una n alta si n ele nsele.Pentru c mintea grieste prin cuvnt si cuvntul se arat prin duh.

Prin aceasta, omul poart un chip al Sfintei Treimi. Harul

Dumnezeiesc (Energie Divin

Necreat) trebuie s

lumineze minteanoastr, s o aduc la puritate, restabilind faculttile ei rationale si intuitive,

orientate spre contemplatie si ndumnezeire.

Rugciunea ne reface chipul treimicsi ne aduce asemnarea cu Dumnezeu

Mintea noastr este aceea care hrneste sufletul nostru. DarulDuhului Sfnt ptrunde n noi prin poarta mintii noastre. Dar aceast poarteste nchis de pcatele noastre si de diavoli. Trebuie s ne rugm pnse deschide poarta mintii si prin ea va veni darul lui Dumnezeu n minteanoastr si de aici n inima noastr. Iar, cnd plintatea harului va umpleinima noastr, el se va revrsa n afar, ptrunznd din suflet n trup,transformndu-l din muritor n nemuritor, din striccios n nestriccios,fcndu-l iradiator de bun mireasm, taumaturg si theofor (exemplu:trupurile sfintilor).

Cea mai sigur si scurt cale a unirii mistice a mintii cu cuvntul si cuvointa, precum si a acestora, a omului deci, cu Dumnezeu, se realizeazprin Rugciunea lui Iisus. Toate faptele bune, crestine, ajut mintea scstige dragostea dumnezeiasc, dar mai mult dect toate, rugciuneacurat. Rugciunea lui Iisus curt firea uman de pcate mai repededect orice fapt bun, deoarece ea are ca lucrare si ca ndeletnicireporunca cea mai mare si mai cuprinztoare dect toate celelalte porunci:aceea de a iubi omul pe Dumnezeu din tot sufletul su, din toat inima sasi din tot cugetul su, si pe aproapele su ca pe sine nsusi. n moddeosebit, pentru mplinirea acestei porunci, dar si pentru mplinirea

celorlalte, i se d omului darul cel mai presus de fire a lui Dumnezeu,pentru a se putea ruga si curta. Prin Rugciunea lui Iisus, se poatecurta deplin si ct mai repede, att mintea, ct si inima omului. Si dupcum trupul care nu respir este mort, tot astfel si sufletul care nu se roagnencetat (1 Tesaloniceni 6, 17) este mort duhovniceste.

Lucrarea Rugciunii lui Iisuseste simpl si nu necesit nici un fel destudii si nici cunostinte nalte. Nu se cere nimic altceva dect dragostenflcrat pentru Mntuitorul Iisus Hristos si repetarea nencetat arugciunii, cu atentie, cu fric de Dumnezeu si cu duh smerit. Nu se cere

de la nceput rugciunea inimii sau celelalte faze mai nalte ale ei, ci numai


13/106

13repetarea ei, cu buzele mai nti, apoi alternativ cu buzele si cumintea, si asa mai departe. Noi s facem ceea ce este omeneste, adicrepetarea rugciunii asa cum este ea, chiar necurat la nceput, siDumnezeu va face ceea ce este dumnezeiesc adic urcarea noastr pe

treptele cele mai nalte ale Rugciunii lui Iisus.Rugciunea lui Iisus cere, n primul rnd, desptimirea de lume,

ascultarea de un duhovnic sporit si pzirea poruncilor Dumnezeiesti. La nceput, atentia noastr se va concentra pentru mplinirea poruncilordumnezeiesti si va fi ocupat cu deprinderea nfrnrii si a ascultrii.

Sfintii Printi spun c virtutile nu unesc pe om desvrsit cuDumnezeu, ci ele sunt mijlocul cel mai bun pentru dobndirea rugciunii,care uneste pe om cu Dumnezeu Sfnta Treime. Virtutile sunt conditiaesential pentru a primi mai mult har, dar ele nu aduc prin ele nsele har.

Cnd duhovnicul, care are Rugciunea lui Iisus, realizeaz

c

vointaucenicului su a fost tiat si c a fost curtit de patimile cele mai grave,atunci hotrste s-i dezvluie din tainele Rugciunii lui Iisus, dar siatunci nu-i spune totul, ci numai att ct poate el duce si lucra (ucenicul).Duhovnicul va cluzi pe ucenic putin cte putin, pentru a evita o cdereprea mare, n caz c ar putea fi amgit sau dus n greseal.

Scopul principal al Rugciunii lui Iisus este reunificarea omuluicare s-a mprtit prin cderea n pcate. Omul, potrivit Sfintei Scripturi,a fost creat dup chipul lui Dumnezeu(Coloseni 3, 10). Dumnezeu esteTreime, adic fiint n trei ipostaze (persoane): Tatl, Fiul si Duhul Sfnt.Astfel, sufletul fiind creat dup chipul lui Dumnezeu, este unic, dar multiplu.El are trei puteri: mintea (ratiunea), dorinta (pofta) si vointa (mnia).Toate aceste trei puteri trebuie s fie unite si ndreptate spre Dumnezeu.

Sfntul Maxim Mrturisitorul spune c: prefacerea acestor puteridup fire, nseamn pentru minte s cunoasc pe Dumnezeu, pentrudorint s doreasc si s iubeasc pe Dumnezeu, iar pentru voint smplineasc Voia lui Dumnezeu, cea Sfnt. Numai n acest fel estemplinit porunca Dumnezeiasc: S iubesti pe Domnul Dumnezeul tudin toat inima ta, din tot sufletul tu, din tot cugetul tu si din toat putereata(Marcu 12, 30).

Cnd mintea rmne n Dumnezeu, ridic dorinta s l iubeasc sivointa s lupte mpotriva duhului celui ru si s caute curtirea. Astfel,existnd un imbold spre Dumnezeu, exist si unirea cu Dumnezeu. Dincontr, pcatul rupe unirea celor trei puteri sufletesti. Astfel, mintea tindes-L nesocoteasc pe Dumnezeu, puterea poftitoare este ndreptat sprecreaturi si spre pcate, iar vointa este supus tiraniei patimilor. Astfel,pcatele vor nrobi cu totul sufletul. Sfntul Grigorie Palama descrie astfelaceast stare: Mai nti mintea se misc departe de Dumnezeu si sentoarce spre celelalte creaturi; de cte ori vom deschide o us patimilor,


14/106

14mintea se va mprstia imediat, preocupat fiind tot timpul de lucruritrupesti si lumesti si asupra multimii plcerilor si gndurilor mptimite cevin din ele. Apoi, mintea cznd de la Dumnezeu, abate dorinta de la El side la poruncile Lui: Cnd mintea rtceste, dorinta este mprstiat n

desfru si nebunie.n cele din urm, vointa este chinuit si supus patimilor. Astfel, omulcare a fost sortit s devin fiu al lui Dumnezeu dup har, devine un ucigasasemenea celor mai slbatice fiare, asemnndu-se mai degrab cu unscorpion sau cu o viper.

Deci, n acest fel, cele trei puteri sufletesti se abat de la Dumnezeu sin acelasi timp se pierde unitatea dintre ele. Dorinta ar vrea s se ntoarcla Dumnezeu, dar vointa nu-i permite. Pofta ar vrea s se ntoarc laDumnezeu, dar mintea neavnd credint n Dumnezeu nu vrea s-L

iubeasc. Crestinii trebuie s

lupte pentru aceast

unitate a sufletului si s

o ating n final prin Rugciunea lui Iisus. ntoarcerea noastr la

Dumnezeu ncepe cu adunarea mintii. Scopul nostru este s desprtimmintea de atractiile care o nconjoar si s o aducem nluntrul inimii, astfelnct si pofta s fie adus napoi la Dumnezeu.

Refacerea chipului dumnezeiesc (treimic) al omului nseamn deciunirea (actiunea n comun, n consens) a mintii, inimii si vointei omului,lucru care poate avea loc numai dup desptimirea lor, curtirea lor (prinrugciunea isihast n special). Iar realizarea asemnrii omului cuDumnezeu nseamn unirea omului cu Dumnezeu, ndumnezeirea lui.

Deosebirea radical dintre Rugciunii lui Iisussi Yoga sau alte metode mistice orientale

1. n Rugciunea lui Iisus se regseste credinta n Dumnezeu care acreat lumea si care o conduce si o iubeste. El este un Printe iubitor,care are grij s mntuiasc creatia Sa. Mntuirea se obtine n

Dumnezeu. Din acest motiv, cnd ne rugm l implorm zicndmiluieste-m!. Autorscumprarea si autondumnezeirea sunt departede lucrtorul Rugciunii lui Iisus, pentru c acesta este pcatul luiAdam. El a vrut s devin Dumnezeu, nesocotind planul lui Dumnezeupentru el. Mntuirea nu este obtinut prin noi nsine si nu vine din noinsine, cum pretind sistemele filosofice omenesti, ci este atins nDumnezeu.

2. Cuvintele Rugciunii lui Iisus cuprind la un loc, constiinta prezentei luiDumnezeu, constiinta pctoseniei proprii si trebuinta de a fi miluit de

Iisus. Ele exprim un raport al dependentei persoanei umane de mila


15/106

15iubitoare a Persoanei Divine si nu de o fort (Energie) impersonal,ca n mistica altor credinte. Noi nu ne luptm ca s ntlnim unDumnezeu impersonal, prin Rugciunea lui Iisus. Noi nu cutmnltarea spre nimicul absolut. Rugciunea noastr se ndreapt spre

Dumnezeul Personal, Dumnezeul-Om Iisus, de aceea spunem DoamneIisuse, Fiul lui Dumnezeu. Natura divin si cea uman se ntlnesc nHristos, cu alte cuvinte ntru El locuieste trupeste plintateaDumnezeirii(Coloseni 2, 9).

Asadar, antropologia si soteriologia crestin (nvttura despre om sicea despre mntuirea lui), n monahismul ortodox, sunt strns legate dehristologie.

Noi l iubim pe Mntuitorul Iisus Hristos si i pzim poruncile Lui.Acordm mare important acestui aspect. Insistm pe pzirea poruncilor

lui Hristos. El nsusi ne-a spus: Dac

m

iubiti, p

ziti poruncile Mele(In14, 15). Iubindu-L pe Hristos si pzind poruncile Lui, suntem uniti cuntreaga Sfnt Treime.

3. Nu atingem o stare de mndrie prin rugciunea nencetat. Sistemelefilosofice orientale urmresc nltarea Sinelui (din iubire de sine si deci,din mndrie).

Crestinii ortodocsi ajung la starea binecuvntat de smerenie, prinRugciunea lui Iisus. Spunem miluieste-msi ne considerm mai ridect toti oamenii. Noi nu dispretuim pe nici unul dintre fratii nostri. Celce lucreaz Rugciunea lui Iisus este strin de orice mndrie, pentruc oricine este mndru, este nebun (Ps. 13, 1).

4. Mntuirea noastr nu este o notiune abstract, ci este unire n DuhulSfnt, cu Hristos, cu Dumnezeu, cu Sfnta Treime. Dar, aceast uniretotusi nu sterge latura noastr omeneasc. Nu suntem integrati(dizolvati, desfiintati), din moment ce si noi suntem persoane.

5. Pe msur ce se dezvolt rugciunea, ajungem la putinta de a nevedea si recunoaste greseala, putem s vedem si s distingem miscrilediavolilor, dar, n acelasi timp si lucrarea lui Hristos. Putem deci deosebiduhurile. Recunoastem astfel lucrarea diavolului, care de multe ori seschimb chiar si ntr-un nger de lumin. Distingem, deci, binele de ru,necreatul de creat.

6. Lupta pentru Rugciunea lui Iisus este legat de curtirea sufletului sia trupului de urmrile striccioase ale patimilor. Nu tintim apatia stoic, cine strduim s atingem starea de neptimire lucrtoare, adic nu dorimmortificarea patimilor, ci transformarea lor. Fr neptimire, Dumnezeunu poate fi iubit si nu ne putem mntui. Dar, din cauz c aceastdragoste a fost pervertit si deformat, noi ne strduim pentrutransformarea ei. Luptm ca s schimbm strile pervertite pe carediavolul le-a creat n noi. Nu putem fi mntuiti fr acest rzboi personal


16/106

16care este realizat cu ajutorul harului lui Hristos. Potrivit SfntuluiMaxim Mrturisitorul: Priceperea duhovniceasc fr curtirea inimii,este teologia diavolilor.

7. Noi, crestinii ortodocsi, nu ncercm s ne cluzim mintea spre

nimicul absolut, prin Rug

ciunea lui Iisus, ci s

o ntoarcem spre inimsi s coborm harul lui Dumnezeu n suflet, de unde se va rspndi n

tot trupul. mprtia lui Dumnezeu este nluntrul vostru(Luca 17, 21).Dup nvttura Sfintei Biserici Ortodoxe, nu trupul este n sine ru, cifelul nostru de a gndi, care este dup trup (trupesc). Nu trebuie sncercm s scpm de haina sufletului, dup cum pretind sistemelefilosofice, ci trebuie s ncercm s o salvm. n plus, mntuireanseamn rscumprarea ntregului om, deci a sufletului si a trupului.Noi nu avem ca scop distrugerea trupului, ci luptm ca s-l

ndumnezeim. Noi nu dorim nici distrugerea vietii, nu aspirm s

ajungem acolo unde nu este dorit viata, pentru a nceta astfel suferinta.

Noi practicm Rugciunea lui Iisus, pentru c nsetm dup viata ceavesnic si vrem s trim vesnic cu Dumnezeu.

8. Nu suntem indiferenti la lumea din jurul nostru. Sistemele filosoficeorientale evit s nfrunte problemele oamenilor, pentru a-si puteamentine pacea (si indiferenta!). Noi ne rugm nencetat pentru toti.Suntem mijlocitori pentru lumea ntreag. Mai mult, mntuirea noastrnseamn unirea cu Hristos n timp ce suntem n comuniune cu altepersoane pe care le ajutm pe calea mntuirii. Nu ne putem mntui prinnoi nsine. O bucurie care este numai a noastr, fr s fie si pentruceilalti, nu este bucurie adevrat, ci egoism.

9. Nu dm prea mare important tehnicilor psihosomatice si diferitelorpozitii ale corpului. Considerm doar c unele ajut la concentrareamintii n inim, ceea ce de altfel este posibil s se realizeze si fraceste tehnici.

Valoarea de nepretuit a Rugciunii lui IisusNoi nu luptm pentru nepsare, care este o stare negativ, ci pentru

dobndirea harului lui Dumnezeu.Dac curtirea si mntuirea se atinge prin Rugciunea lui Iisus,

celelalte rugciuni nu sunt potrivite sau necesare? Ele ne pot ajuta?Binenteles. Fiecare rugciune are o putere urias. Este un strigt alsufletului. Harul lui Dumnezeu vine n noi potrivit credintei si strdaniei celuicare-L cere. Exist mai multe feluri de rugciune: rugciunea liturgic,

rug

ciunea individual

,rug

ciune de multumire, de laud

, etc.


17/106

17Totusi, Rugciunea lui Iisus are o valoare nepretuit, pentru c,

dup cum spune Sfntul Isaac Sirul, ea este acea cheit cu ajutorul creiaputem ptrunde taine pe care ochiul nu le-a vzut, urechea nu le-a auzit,si nici la inima omului nu s-au suit. Adic, Rugciunea lui Iisus poate

stpni mintea si o poate face s

se roage f

r

ncetare. Atunci minteadevine fr de culoare, fr form, fr contur si primeste ntr-un timp scurthar peste har. Rugciunea lui Iisus aduce mult har, mai mult dect chiarpsaltirea, pentru c este strns legat de smerenie si de constiintapctoseniei noastre.

Sfntul Grigorie Sinaitul spune c Psaltirea este pentru cei care luptpentru curtirea inimii si pentru nceptori, n timp ce Rugciunea lui Iisuseste pentru cei ce au gustat harul dumnezeiesc, pentru sihastri.

De obicei, odat cu psalmodierea vine si dezordinea, ptrunznd n

inim

egoismul si mndria pentru frumusetea vocii, pentru prerile pe carele au ceilalti despre noi. Dar nu exist nimic dinafar care s strneasc

mndria celui ce rosteste tainic Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul n chilia lui. Pentru acestmotiv, sihastrii practic mai mult Rugciunea lui Iisus si fac utreniile simetaniile cu Rugciunea lui Iisus.

Rugciunea lui Iisus este destul de scurt. Mintea se poate fixa maiusor pe rugciuni scurte.

Rugciunea lui Iisus are o profunzime imens, care nu poate fivzut dinafar. Mintea noastr are nsusirea de a spori dragostea si de ao dori, ceea ce o face s se concentreze asupra ei. Sfntul MaximMrturisitorul spune c: mintea rmne statornic n lucrurile pe care osporesc si de aceea asupra acelora care o sporesc, si ndreapt si dorintasi dragostea, fie c sunt dumnezeiesti, fie trupesti si ptimase. Mai mult,aceleasi lucruri se ntmpl si cu cunoasterea. Ceea ce la prima vedereeste simplu, poate deveni un subiect de studiu ndelungat. Cu att maimult, dulcele nume al lui Iisus. Poti medita toat viata asupra lui.Rugciunea lui Iisus este cea mai mare stiint si cea mai nalt form,prin care dobndim Teologia sau Vederea lui Dumnezeu, care esteizvodirea si sfrsitul rugciunii curate, fructul ei binecuvntat.

Puterea Rugciunii lui Iisus descoperirea si nimicirea duhurilor rele (patimilor)

Printre nsusirile minunate si necuprinse de minte ale dumnezeiesculuinume al lui Iisus, se gseste si puterea de a izgoni pe demoni, lucru pe


18/106

18care ni-l spune nsusi Domnul nostru Iisus Hristos (Marcu 16, 17)Demonii pot slslui n om n dou moduri:1. n chip simtit, cnd locuieste cu fiinta lui n trupul omului si cnd

chinuieste si trupul si sufletul. n felul acesta, n om se poate afla unul

sau mai multi demoni (Marcu 5, 9). Acest om este un demonizat. DinSfintele Evanghelii aflm c Domnul nostru Iisus Hristos vindecdemonizatii. De asemenea, Sfintii Apostoli, ucenicii Domnului Iisus,izgoneau pe diavoli din oameni cu puterea numelui Domnului Iisus.

2. n chip moral, satana petrece n om, cnd omul se face mplinitorul voiidiavolului. n felul acesta a intrat satana n Iuda (Ioan 8, 27), adic apus stpnire pe mintea si vointa lui, s-a unit cu el n duh. n aceaststare se afl, tinnd seama de gradul lor de pctosenie, toti cei care s-au botezat n Hristos, dar s-au ndeprtat de El prin pcate. Astfel nteleg

Sfintii Printi ntoarcerea diavolului cu alte sapte duhuri, mai cumplite, ntemplul sufletesc, din care s-a ndeprtat Duhul Sfnt, prin pcatele

omului (Matei 12, 43-45). Duhurile care intr n acest fel n om, pot fiizgonite prin Rugciunea lui Iisus, dac vietuim n necontenitpocint. Trebuie, deci, s ne ngrijim ca s izgonim duhurile diavolestiintrate n noi, din pricina neglijentei si a pcatelor noastre, prinRugciunea lui Iisus.

Aceast rugciune are Puterea de a nvia pe cei omorti de pcate side a-i izgoni pe demoni (Ioan 11, 25). Rugciunea lui Iisus mai ntidescoper prezenta demonilor n om si apoi i izgoneste.

Puterea satanei, cnd aude numele Domnului Iisus Hristos, chemat nrugciune de cel ce se roag, ncepe s se clatine. Atunci, diavolul att nom toate patimile, cutnd s-l ntrerup pe crestin de la rugciune si s-lnspimnte. Sfintii Printi arat c lucrarea patimilor si cea a demonilorsunt legate ntre ele, cci demonii lucreaz prin mijlocirea patimilor. Cnd,n vremea Rugciunii lui Iisus, vom simti o deosebit tulburare si fierberea patimilor, s nu cdem n dezndejde si tulburare din aceast pricin.Dimpotriv, s ne mbrbtm si s ne pregtim pentru o nevoint maiputernic cu Rugciunea lui Iisus, ca unii ce simtim n chip vdit crugciunea a nceput s produc n noi lucrarea care i este proprie.

Sfntul Ioan Gur de Aur spune: Pomenirea numelui Domnului nostruIisus Hristos l att la lupt pe diavol, cci sufletul ce se sileste nRugciunea lui Iisus poate dobndi totul. Dar, mai nti, omul va vedearul dinluntrul inimii sale si apoi binele. Aceast rugciune d pe fatpcatul care este n noi si tot aceast rugciune l va nimici. Aceastrugciune va birui si va smulge, ncetul cu ncetul, puterea diavolului dininima noastr.


19/106

19

Isihasmul calea de ndumnezeire a omului

Omul a fost creat dupchipullui Dumnezeu si n vederea ajungerii laasemnareacu Dumnezeu (Facerea, 1, 26; 5, 1). n traditia Sfintilor Printi,

aceast asemnare nseamn ndumnezeirea omului. De aceea, scopulfinal al omului este ajungerea la ndumnezeire.

Sfntul Grigorie Palama spune c: ndumnezeirea nseamn vederealuminii necreate. Atunci cnd persoana uman ajunge la vederea LuminiiNecreate n Persoana Logosului Cuvntul lui Dumnezeu, el ajunge la ndumnezeire. Vederea Luminii necreate este unirea cu Dumnezeu, ndumnezeirea persoanei umane (participare si comuniune cuDumnezeirea).

Contemplarea si ndumnezeirea ofer adevrata cunoastere a lui

Dumnezeu. Cunoasterea lui Dumnezeu si teologia nu sunt roade aleratiunii, ci o viat trit dincolo de ratiune. Ele depsesc ntelegerea sicunoasterea uman. Nu exist vreun capt al ndumnezeierii, ci oprogresie infinit. Singura metod care duce la ndumnezeire si la vedereaLuminii Necreate este cea ascetic, care este dup Hristos si ntru Hristos.

Vom analiza, pe scurt, doar cteva elemente ale acestei metodeascetice, care constituie ceea ce numim isihasm.

Sfintii Printi spun c exist trei etape ale desvrsirii duhovnicesti:curtirea inimii, iluminarea mintii si ndumnezeirea. Desptimirea sau

curtirea inimii nseamn eliberarea ei de toate gndurile rele, detasareapersoanei umane de plcere si durere. Iluminarea mintii nseamnatingerea rugciunii nencetate a mintii, prin care omul scap de ignorantsi de uitare si, n acest fel, are mintea mereu ndreptat spre Dumnezeu.Iar vederea lui Dumnezeu nseamn contemplarea Dumnezeirii sieliberarea omului de imaginatie.

Odat cu cderea omului, mintea sa s-a identificat si s-a supus ratiuniisi patimilor. Aceste dou centre de cunoastere nu sunt identice, cifunctioneaz n paralel. Identificarea lor duce la ntunecarea mintii si la

cderea omului. Ele sunt desprtite cu ajutorul isihasmului, prin limitareatemporar a simturilor si a ratiunii, prin folosirea rugciunii nencetate amintii si a inimii, prin coborrea mintii n inim. n acest fel, dup un timp,cu ajutorul lui Dumnezeu, persoana uman experiaz isihia mintii, carenseamn a tri n Domnul. Aceasta nseamn c mintea s-a curtit degndurisi c nu are dect o singur activitate, cea a rugciunii nencetate.Isihia mintii este o predanie a Sfintilor Printi si mai este numitcunoasterea gndurilor(cnd mintea omului devine mintea lui Hristos, ease poate contempla pe sine!).

Persoana uman, n drumul ei spre ndumnezeire, face mari eforturipentru a se elibera si de imaginatie. Aceasta nu nseamn c persoana


20/106

20uman scap de imaginatie, ci doar c aceasta este inactiv.Imaginatiile sunt vluri puse pe minte, care este ochiul sufletului,mpiedicnd-o de la vederea Slavei Dumnezeirii.

Istorioar despre puterea Rugciunii lui Iisus

Un frate, lucrtor al rugciunii mintii si a inimii, rugndu-se a avuturmtoarea vedenie: A vzut cu mintea sa c se afl n Iad, n Tartar,acolo unde este locuinta tuturor demonilor. Acolo a vzut o cetate foartemare, care era plin de ntuneric foarte gros si aproape pipibil, desprecare, spune Mntuitorul nostru Iisus Hristos: Acolo va fi ntunericul cel dinafar, deoarece nici o raz de lumin nu ptrunde acolo. Acolo a hotrt

Domnul s locuiasc demonii, n vecii vecilor. Iar portile acestor cetti eraumari si puternice, fiind pzite de ctiva demoni nfricostori de urti.nuntrul cettii locuiau demoni fr de numr. Unii dintre ei ieseau dincetate, iar altii intrau, ca albinele n stup.

Fratele sttea lng drum. Era aplecat, fruntea lui sprijinindu-se pegenunchi, trupul lui fiind arcuit ca un pod, iar pieptul lui adncit ca o bolt.

Astfel stnd, fratele spunea cu durere, din inim: Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul. Spunndastfel rugciunea, la fiecare rugciune a sa, iesea din gura lui o flacr de

foc imaterial, care se ndrepta ctre un demon si-l ardea, nct demonulrmnea pe loc ca un bustean. Spunnd mai departe rugciunea, altdemon era ars de para de foc ce iesea din gura lui. Rugndu-se frateleastfel mai mult timp, a reusit cu Darul lui Dumnezeu s ard mai multidemoni, care stteau n fata portilor iadului.

Demonii, care se aflau nuntrul cettii, vedeau c dispar demoni,vedeau si sabia de foc a Rugciunii lui Iisus, care i nimicea, dar de undevenea aceasta nu puteau afla, pentru c numele lui Dumnezeu i ametea,precum ameteste fumul albinele.

Atunci, au mers si au spus cele ntmplate mpratului lor, Satana,care aflnd de nenorocire, s-a tulburat foarte, dar se temea s ias dincetate, pentru a nu fi ars si el. A scos, ns, capul su necurat afar dincetate, pentru a vedea ce se ntmpl si de unde vine sabia de foc. nacele clipe, flacra de foc a rugciunii l-a atins n fat, arzndu-l. Atunci, s-a retras repede nuntru, nchiznd portile Iadului.

Iar fratele, venindu-si n fire si cugetnd la cele ntmplate, se bucurade nimicirea demonilor, slvind si multumind Domnului nostru Iisus Hristos,care a dat atta har si putere celor care l iubesc din tot sufletul si l

cheam

din adncul inimii n ajutor.


21/106

21

II. Suntem datori s

ne rug

mDatoria crestinilor de a spune Rugciunea lui

Iisus

Dac rugciunea n-ar fi fost obligatorie, atunci Duhul Sfnt nu ne-ar fi spusprin gura Sfntului Proroc David: Bine voi cuvnta pe Domnul n toat

vremea(Psalm 33,1; 102, 1-2) - Rugciunea lui Iisus mai este numit

sirugciunea de toat vremea sau rugciunea isihast. De asemenea, nici

Dumnezeiescul Apostol Pavel gura lui Hristos nu ne-ar fi poruncit:Rugati-v nencetat(II Tesaloniceni 5, 17). Din aceste mrturii ale SfinteiScripturi, ntelegem c trebuie s ne rugm tot timpul si n orice loc, darmai ales n Biseric si n Sfintele Mnstiri, unde este mai puternic darulrugciunii.

Dar, vor zice unii, cum putem s ne rugm nencetat, avnd atteamunci grele de fcut si o singur gur si un singur cuvnt? Prea BunulDumnezeu, cel ce toate, cu negrit ntelepciune le-a fcut, acela dinnceput, ne-a nzestrat cu ndoit cuvnt si ndoit gur, spre a putea mplinicele ce prin Duhul Sfnt avea s le cear de la noi. n afar de guratrupului nostru, avem si o gur tainic, a sufletului nostru. Deci, cndvorbim cu gura trupului, trebuie s ne rugm tainic cu gura mintii. Putem sutilizm metaniile brtar, pentru a ne ruga n acest timp cu Rugciunealui Iisus.

Dar, ne ntrebm, cum poate crestinul care vorbeste despre cele alevietii, cnd mnnc sau cnd doarme, cum poate el s-L laude peDumnezeu? La aceasta rspunde Sfntul Vasile cel Mare, c este o gurde tain a omului, luntric, prin mijlocirea creia omul devine prtascuvntului - dttor de viat al lui Dumnezeu, care este pinea cea vie,care s-a pogort din Cer. Despre aceast gur spune Sfntul Proroc David:Gura mea am deschis si am aflat(Psalm 118, 131).

Dumnezeu ne cheam s deschidem aceast gur tainic pentru casufletul s primeasc hrana cea vesnic, Harul Duhului Sfnt. Dar, n afarde orice rugciune tainic, Sfntul Isaac Sirul arat c orice gndire cufric de Dumnezeu, orice cugetare duhovniceasc, orice grij a mintiipentru mntuire si orice munc pe care o facem cu rbdare, smerenie sidragoste crestin, spre folosul semenilor nostri si spre slava lui Dumnezeu,


22/106

22este de fapt o rugciune. El zice: Se cuvine s cunoastem, fratilor, corice vorbire ce se face n tain si toat grija mintii pentru Dumnezeu sitoat cugetarea celor duhovnicesti, n rugciune se preface. Ori cuvintecitite de a-i spune, ori glasuri ale gurii spre doxologia lui Dumnezeu, ori

grija de mntuire n Domnul, ori nchin

ciuni ale trupului, ori cntare depsalmi, prin cuvntare de stihuri si altele de acest fel, prin care se facenvttura rugciunii curate si din care se naste Dragostea fat deDumnezeu. Este bine s stim c si simtirea de Dumnezeu, fr cuvinte,este o rugciune.

Cnd cineva munceste cu fric de Dumnezeu si spre folosul semenilorsi are prezenta lui Dumnezeu n minte, unul ca acesta se afl ntru simtireade Dumnezeu si este ntru rugciune. Dac la aceast simtire deDumnezeu adaug si cuvinte (rugciuni), atunci este asemenea cu cel care

peste focul aprins mai pune lemne.Domnul nostru Iisus Hristos este unicul mijlocitor pentru mntuireanoastr obiectiv. Numele lui a mprumutat de la Dumnezeirea Sa o putereAtotsfnt si Nemrginit. Asadar, dac toat munca noastr o vomface simtind prezenta lui Dumnezeu si rugndu-ne Lui, atunci toat viatanoastr se va preface ntr-o rugciune nencetat, plin de ndejdea sibucuria mntuirii.

S muncim avnd n gura noastr Rugciunea lui Iisus, n mintevederea lui Dumnezeu si s ne rugm nencetat, oriunde am fi. Altfel spus,s stm cu mintea n inim naintea lui Dumnezeu si s ne rugm.

Fr rugciune lucrtoare si munc binecuvntat, nimeni nu poates scape de actiunea patimilor si ale gndurilor provenite de la diavoli. Ceicare se nevoiesc n ascultare la Sfintele Mnstiri, n viata de obste, mairepede biruiesc patimile, cci prin munc binecuvntat, rbdare si tiereavoii lor, lovesc deodat patimile si prin lovituri repetate ajung s le omoaredesvrsit. Pentru cei ce sunt n singurtate (pustie), lupta este numai cugndul, care este tot att de slab n lucrarea ei, ca lovitura pricinuit deatingerea unei muste. De aceea, omorrea patimilor n singurtate seprelungeste mult timp si aproape ntotdeauna ea nu este propriu-zis oomorre, ci o amortire pe o anumit perioad de timp, pn cnd nevoitorulse va ntlni cu cauzele patimilor. n acest caz, patimile ca fulgerele seaprind si de nu se va trezi pustnicul cu putere mare, rugciune si postaspru, nu va rmne nevtmat. Iat de ce Sfintii Printi poruncesc sbiruim patimile cu post, prin lupta cu ele n viata de obste si numai dupaceea s mergem n pustie.

Mirenii care vor s lupte cu patimile, vor fi ispititi de cei din casa lor, deoamenii cu care lucreaz si cu care se ntlnesc. De aceea, ei trebuie saib un duhovnic sporit la mnstire si s asculte de el. Astfel, fiind sub


23/106


24/106

24cine ne rugm. Nu trebuie s ne gndim nici la problemele care-ifrmnt. Spunem doar miluieste pe robul Tu.

Printele Ierosch. Paisie Olaru nvta pe ucenici s zic: Doamne,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, ca s ne

izbveasc

de egoism. Dar, rug

ciunea pentru ceilalti, este un efortnecesar si pentru alt motiv. Cnd ne rugm pentru altcineva, imediat

primim lmuriri de la Dumnezeu, despre ceea ce are n special nevoie siputem lucra efectiv pentru mntuirea lui. Inima devine foarte sensibil sinespus de ager n recunoasterea diavolului si, n acelasi timp, si tragemult putere din rugciune, pentru a alunga pe cel ru din ea. Astfel devineun receptor al Duhului Sfnt. Mai mult dect att, fiind ncercat n rzboiulasupra diavolului si avnd cunoasterea harului dumnezeiesc, poti cu mareusurint s intri n sufletul celuilalt si s ptrunzi n lumea interioar a celui

ce vine la spovedanie. Folosul este nespus de mare. El va pleca de lascaunul de spovedanie alt om, usurat de patimile stiute si de cele nestiute.

Cnd, unde, ct si cum s ne rugm ?

S ne rugm nencetat, dar n special la orele 12, 15, 18, 21, 24, 3, 6si 9. Rugciunea care se face n acelasi timp, n mai multe locuri si de

ctre mai multi crestini, ne va curta, va sfinti si va schimba duhul trii.nainte de a dormi, s spunem Rugciunea lui Iisus pe respiratie, sspunem Crezul si s ne nsemnm cu Sfnta Cruce. n acest fel, darulDuhului Sfnt si ngerul pzitor ne vor acoperi si sfinti.

Dac, n loc s ne rugm, vom citi crti usoare si ne vom uita la filmeblestemate, mintea noastr se va spurca si vom avea visuri desfrnate siduhul desfrnrii ne va spurca n timpul somnului.

Cei care vin si se roag la Sfintele Mnstiri, vor reaprinde mai tarefocul Duhului Sfnt n inimile lor. Trebuie s ne rugm nencetat, pentru c

nencetat suntem ispititi de patimile trupului si ale sufletului, de ctreoameni si de ctre diavoli. Cnd ne rugm, Harul Duhului Sfnt vine sindeprteaz ispitele care vin asupra noastr.

Si, dup cum spune un cuvios Printe: Cnd oala de mncare se aflpe foc, nu se apropie de ea musca, dar cnd se rceste, vine musca si seaseaz n ea. Tot astfel si de crestinul care este aprins cu focul DuhuluiSfnt, nu se apropie musca (diavolul).

Cel mai mult lupt diavolii pe crestinii care se roag. Orice crestin,cnd se roag, poate observa cu mintea pe diavoli, care caut s-l

ntrerup

de la rugciune, r

tcindu-i gndurile n toate colturile lumii si latoate pcatele pe care le-a fcut sau pe care le-ar putea face. Cci stie


25/106

25diavolul c nimic nu-l lupt mai tare, dect rugciunea, cea ctreDumnezeu(Avva Agathon, Pateric Egiptean, p.25).

n afar de slujbele Bisericesti, trebuie s-ti dedici anumite momente,special pentru a practica Rugciunea lui Iisus. S ncepi putin cte putin

si s

continui potrivit cu zestrea duhovniceasc

si harul ce-l simti. Se poate ncepe prin rostirea rugciunii o jumtate de or nainte de rsritulsoarelui si o jumtate de or seara, nainte de culcare. Este necesar sexiste un program statornic, care s nu fie clcat n nici un chip, nicimcar pentru lucruri bune. Este necesar, de asemenea, si o ncperelinistit si izolat, unde s nu se aud zgomote si acolo s ncepi si slucrezi Rugciunea lui Iisus.

La nceput trebuie s-ti nclzesti inima sau s citesti o lucrare aSfintilor Printi, din care s ne adunm si s ne smerim. Apoi, fie cu buzele

sau cu mintea, sau cu inima, potrivit cu nivelul nostru duhovnicesc, sspunem Rugciunea lui Iisus. Cu timpul, momentele acordate Rugciunii

lui Iisus, se vor mri si vor ndulci inima si vei tnji dup ele. Dar lanceput avem nevoie s ne silim pe noi nsine s spunem rugciunea, chiarsi pentru scurt timp. Ne va face mult bine. Este ns suficient ca s nerugm putin timp? Nu este suficient, dar cnd exist dorint si smerenie,Dumnezeu mplineste ceea ce lipseste rugciunii. Pentru c dacDumnezeu arat atta milostivire pentru cderile noastre, nu va fi elnespus de milostiv cu noi, n strdania noastr de a ne curta si sfinti ?Dumnezeu va mplini orice lips a noastr.

Pentru c cei din lume sunt ocupati cu multe griji, se poate ca ntr-oor de rugciune s se bucure de mai mult binecuvntare dect multeore, ale unui clugr pustnic.

S stii c n timpul Rugciunii lui Iisus, diavolul ti va aduce multeispite, ca s te ntrerup. Dar, mai trebuie s stii c Dumnezeu te ncearcprin aceste ispite, ca s vad dac ai ntr-adevr vointa s lucreziRugciunea lui Iisus. n asemenea cazuri, dac te silesti, Dumnezeu vaveni n ajutorul tu si va ndeprta toate greuttile. Multe din gndurile,chiar si cele bune, din timpul rugciunii, pot veni de la cel ru. Dacdiavolul si d seama c suntem gata s prsim Rugciunea lui Iisus,pentru alte lucrri, chiar dac sunt bune, ne va aduce n minte multeasemenea gnduri, n momentul n care ne rugm ca s ne amnmrugciunea.

Se ntmpl, uneori, s ne ntoarcem la chiliile noastre obositi, dupce am muncit mult si ne-am cheltuit ntreaga energie pentru slujirea fratilor.Ce ar trebui s facem n astfel de cazuri? n nici un caz, nu ar trebui srenuntm la Rugciunea lui Iisus. Sfntul Simeon Noul Teolog nesftuieste ca, n nici un caz, slujirea fratilor s nu fie motiv de a ne lipsi deRugciunea lui Iisus, deoarece atunci pierdem multe. Nu trebuie s gsim


26/106

26niciodat scuze, ca s amnm rugciunea. n slujire, osteneste pemsura puterii tale, iar n chilia ta nevoieste-te n rugciune, cu smerenie,priveghere si lacrimi nencetate. Si s nu ai n minte c astzi am truditpeste puteri si deci s scurtez rugciunea, pentru oboseala trupului.

Fiindc

, ti spun c

nu conteaz

ct te ostenesti pentru altii, peste puteriletale, cci a te lipsi de asa ceva att de important cum este rugciunea,mare nesocotint este.

O jumtate de or cu Rugciunea lui Iisus, valoreaz ct trei ore desomn adnc, de odihn. Rostirea ndelungat a Rugciunii lui Iisus,odihneste pe om si-l linisteste. Chiar si din acest punct de vedere, este odoctorie odihnitoare pentru trup.

Multi frati au necazuri si sufer pentru c lucreaz mai mult curatiunea, dect cu inima. Se chinuiesc cutndu-si gndurile, pe cnd,

dac

triesc n har, gndurile vin pur si simplu. De aceea, se ceart

fratii sinu au pace, iar atunci cnd sunt nedrepttiti se mhnesc si nu se bucur

potrivit poruncii lui Hristos, deoarece nu au nici o legtur cu Rugciunealui Iisus.

S nu considerm Rugciunea lui Iisus ca pe ceva ocazional, cidrept nssi viata noastr. Oriunde vei fi, pe strad, n masin sau n oricealt parte, s spui Rugciunea lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase Fiul luiDumnezeu, miluieste-m pe mine pctosulsi Preasfnt Nsctoare deDumnezeu, mntuieste-m. Trebuie s ne miscm nluntrul rugciunii. Iarteologia si predica s ni se nasc, nluntrul atmosferei celei sfinte. Trebuies avem propriul program, pe care s-l respectm n fiecare zi. Cnd trimn acest fel, lumea are folos peste msur.

Aceia care au ntelegerea unui clugr, simt nevoia s primeascbinecuvntarea, orice lucrare ar avea. Si n toat viata lor s se ncredinteze unui povtuitor duhovnicesc, pentru ca acesta s veghezeasupra lor si s-i ndrepte n tot ceea ce fac. Ar trebui s mergem des laSfnta Liturghie, pregtiti asa cum se cuvine, si s ne mprtsim cuPreacuratele lui Hristos Taine.

Sfnta Evanghelie ne nvat cum si ct timp trebuie s ne rugm.Cnd Domnul nostru Iisus Hristos le-a spus Sfintilor Apostoli: Simone,Simone, iat Satana v-a cerut ca s v cearn ca pe gru. Iar Eu m-amrugat pentru tine ca s nu piar credinta ta(Matei 31, 32) Sfntul ApostolPetru a rspuns: Doamne, cu Tine sunt gata s merg si-n temnit si lamoarte. Dup aceasta, Mntuitorul nostru Iisus Hristos a mers n GrdinaGhetsimani ca s se roage, nainte de Sfintele Sale Patimi. Firea Uman aMntuitorului nostru Iisus Hristos trebuia s fie ntrit nainte de SfintelePatimi. n timpul rugciunii Sale, un nger s-a artat si-L ntrea (Matei 22,43). Domnul Iisus Hristos Fiind n chin de moarte, mai struitor seruga. Si sudoarea Lui s-a fcut ca picturile de snge care picurau pe


27/106

27pmnt. Si ridicndu-se din rugciune, a venit la ucenicii Lui si i-a aflatadormiti. Si le-a zis:Privegheati si v rugati, ca s nu intrati n ispit(Matei 26). Pentru c nu s-au putut ruga, puterea Dumnezeiasc nu i-antrit si n fata ispitelor, Sfintii Apostoli s-au lepdat de Mntuitorul Iisus

Hristos. n fata ispitelor, a atacurilor diavolesti, a mortii nu putem rezista,dac nu suntem ntriti de Puterea Dumnezeiasc. Iar PutereaDumnezeiasc nu ne ntreste, dac nu ne rugm.

Prima conditie pentru a practica Rugciunea lui Iisus:mpac-te cu aproapele tu !(Matei 5, 23-25)

Cu privire la loc: este Biserica si camera ta:Tu ns, cnd te rogi, intr n cmara ta si, nchiznd usa,

roag-te Tatlui tu, Care este n ascuns... (Matei 6,6)

n liniste total. n singur

tate. Totodat

, se ntelege si interiorizarea nrugciune care s-si gseasc trire, n suflet cu srguint, n minte cu

ntelegere si n inim cu simtire afectiv; cum zice Domnul: mprtia luiDumnezeu este nluntrul vostru (Luca 27, 21).

Cum s ne rugm? Domnul Iisus ne nvat: Asa s v rugati: Tatlnostru... . Deci zicem la nceput mprate Ceresc, Sfinte Dumnezeule,Prea Sfnt Treime, Tatl nostru.... Si apoi Rugciunea lui Iisus (Tes.5, 17).

Stm n genunchi sau pe un scunel (nltimea de cca. 30 cm) si ncepem s rostim Rugciunea lui Iisus, zicnd rar Doamne, IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine, pctosul, cu cintsi smerenie (cci suntem pctosi), concentrati numai la aceste cuvinte, pecare le zicem cu ntelegere si nu gndim la nimic altceva (nici bine, cu attmai mult la cele rele).

n timpul exercitiului de rugciune nceteaz orice miscare.Nu cutati senzationalul.Feriti-v de orice imaginatie, vedenie si vis de la diavol. Nu nchideti

ochii!Durata exercitiului pentru nceptori este de 10-15 minute.Multi dintre monahi si multe dintre monahii sunt rvnitori pentru a avea

practica rugciunii continue. Ar rosti rugciunea pustnicului Doamne,Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mntuieste-m pe mine, pctosulmereu, dar se plng de nereusit. Care e cauza? N-au persistent. N-austatornicie si stabilitate n actiune. Aceasta e o actiune bun si sfntpentru tot crestinul. E o nevoint care face parte din principala trire demonah. Si tu n-o iei n serios, ci superficial. Ia aminte cci nici o meseriesau profesie nu se nvat numai s ncerci, ci trebuie s ncepi si s aicontinuitate din an n an si s te ridici din treapt n treapt. Altfel, nureusesti. Deci s nu zici: hai s ncerc s m deprind si eu cu rugciunea


28/106

28inimii. Ci, hai s ncep rugciunea inimii si s ajung practicant alrugciunii continue. C de ncercat a ncercat si Iuda si a dat napoi.

Urmeaz zilnic acest exercitiu de 10-15 minute, de 2-3 ori pe zi, si tevei bucura de rezultate, sporind n rugciune si viat de evlavie. Si n cursul

zilei, de cte ori ti vei aduce aminte, de esti la munc, la birou, sau pecale, vei zice: Doamne, Iisuse. Iar dup un timp, vei observa c si

atunci cnd ti faci pravila particular sau atunci cnd participi la cele 7laude, vei observa c te poti cobor cu mintea n inim si vei realizacalitatea rugciunii, lucru pe care l dorim.

Nu mai zice c nu e pentru tine cci esti pctos. ncepe de acolo,din starea cea mai de jos unde te afli si te va ajuta Hristos. nlturtrndvia si adaug nevoint peste nevoint si vei reusi. D-mi voint s-tidau putere zice Domnul. ndrzniti, Eu am biruit lumea pcatul, zice

iarsi Domnul. (In. 16, 33)


29/106

29

III. Mijloace de nlesnire sisporire a rugciunii

Desptimirea (curtirea inimii)

Cine vrea ca din inim s curg, ca dintr-un izvor nesecat, apa vie aDuhului Sfnt, trebuie s se nevoiasc ca s dobndeasc n inima saRugciunea lui Iisus. Cel care doreste s aib n inima sa totdeaunaaceast rugciune, trebuie s asculte despre pregtirea de care estenevoie mai nainte de rugciune si apoi s afle felul n care trebuie sspun rugciunea.

Deoarece mpratul Ceresc Domnul nostru Iisus Hristos este curatsi mai presus de orice sfintenie, El nu va intra ntr-o inim murdar si plinde pcate. Trebuie, mai nti, s ne pregtim curtind inima noastr,pentru a-L putea primi pe Mntuitorul Iisus Hristos n ea. Iar, dup ce lprimim n inima noastr pe Domnul nostru Iisus Hristos, putem s spunemrugciunea si s o avem fr de ncetare n inima noastr, bucurndu-ne siveselindu-ne duhovniceste.

Pregtirea inimii se face prin smerenie adnc, asceza trupului

(post, priveghere, ngenunchieri, etc.), fapte bune (milostenie, etc.),munc binecuvntat, citire (Psaltire, Vietile Sfintilor, Biblia, etc),

mplinirea Poruncilor dumnezeiesti, participare la Sfnta Liturghie,Sfnta Spovedanie si Sfnta mprtsanie.

Dup cum strile sufletului se prelungesc n atitudini exterioare si nmiscri trupesti, tot astfel si gesturile si pozitiile trupesti dac sunt nsotitede concentrarea gndurilor asupra lor, au o influent considerabil asuprastrii sufletului. Un suflet smerit va face trupul s ngenuncheze, dar si ongenunchere cu gnduri de pocint i va provoca o stare de smerenien

suflet.Citirea Psaltirii, a Imnului Acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului, a

scrierilor Sfintilor Printi ajut mult mintea s se adune si inima s senclzeasc duhovniceste (de la darul Duhului Sfnt). Dup aceasta estemai usor si cu spor s se spun Rugciunea lui Iisus.

Recomandm crestinilor care vor s sporeasc n aceast sfntlucrare s participe ct mai des si ct mai mult posibil la Sfintele Slujbe sibinecuvntatele munci n mnstirile care au printi sporiti n Rugciunealui Iisus. Amintim aici numai cteva din mnstirile canonice cu posibilitti

mai mari de cazare:


30/106

30Pentru brbati: Frsinei, Lainici, Antim, Neamt, Sihstria Neamt,

Secu, Sihla, Petru Vod, Bistrita (Neamt), Raru, Sihstria Raru, Cettuia,Pojorta, Putna, Cocos, Brncoveanu, etc.

Pentru femei: Agapia, Vratic, Dragomirna, Cldrusani, Pasrea,

Techirghiol, etc.Cei care pornesc de unii singuri ntr-o nevoint rapid a Rugciuniilui Iisus, fr celelalte fapte bune crestine, curtitoare de pcate si fr ndrumarea unui duhovnic iscusit, vor avea mari ispite de la trup, de laoameni pctosi si de la diavoli si n cele mai multe cazuri, ne spun SfintiiPrinti, vor fi biruiti. ns pe primele trepte ale Rugciunii lui Iisus(rugciunea oral, rugciunea mintii si rugciunea mintii din inim), poateurca orice crestin ostenitor si iubitor de Hristos.

Sfintii Printi recomand Calea mprteasc, ca fiind calea cea mai

sigur

pentru desvrsirea crestin

. Progresulncet dar sigur, pe m

suracurtirii inimii cu harul dumnezeiesc prezent n Sfintele Taine si n celelalte

fapte bune crestine (inclusiv Rugciunea lui Iisus), duc dup o perioadmai lung de timp, dar cu lupte duhovnicesti si ispite mai mici, ladesptimire.

Cel care ajunge la o msur nalt a rugciunii afl pace n trupul siinima sa, fat de gndurile rusinoase, si duce o viat linistit, ca si cum ar fifr de trup, asemenea celui care se mprtseste cu vrednicie cu PreaCuratele Taine si care petrece n acea zi n pace si-n liniste, cugetnd siavndu-L n fata ochilor mintii numai pe Hristos si care nu vrea s mai stienimic de lume, deoarece este stpnit de Dragostea Dumnezeiasc dincare a gustat sufletul su. Cei care ndrznesc si lucreaz acest fel derugciune fr s aib nici o pregtire si fr s cear sfatul unuiprinteduhovnicesc, se aseamn cu cei care ndrznesc s se mprtseascnespovediti si fr vrednicie cu Preacuratele Taine ale lui Hristos, seaseamn cu cei care ndrznesc s vin la nunta lui Hristos fr haine denunt (Mt.22, 11-13), fr haina Duhului Sfnt. Sfnta mprtsanie ilumineaz, i rcoreste si i sfinteste pe cei care se mprtsesc cuvrednicie, iar pe cei care se mprtsesc cu nevrednicie i arde, intunec si i d mortii. Rugciunea inimii, celor care postesc, senfrneaz si se smeresc, le d pace sufleteasc si trupeasc si i ntreste n lucrarea Domnului, iar celor lacomi, nenfrnati si mndri, le orbestemintea si inima. Si dac devin astfel fr msur la cuget, adic limitati lamintea lor, orbi la inim si ntunecati la suflet, li se pare rul bine si amaruldulce. Unii ca acestia nu mai vor s cear sfatul de la altcineva. Deoarecesatana care s-a slsluit n ei, din pricina nltrii mintii, i nvat cele cesunt ale sale. Si pe bun dreptate li se ntmpl aceasta, din cauzamndriei lor. Pentru c acestia, n loc s culeag rod copt si strugure dulce


31/106

31din rugciunea lor, ei vor culege rod necopt prin necunoasterea lor, siagurid pentru nltarea prerii de sine.

Cnd se dezvolt sensibilitatea duhovniceasc luntric n noi,ratiunea este ndemnat s-l nteleag pe Dumnezeu. Dar unirea mintii cu

inima poate fi fcut

numai cu lucrarea Duhului Sfnt. Prin har, prinpocint si prin mplinirea poruncilor dumnezeiesti sub nrurirea harului,

mintea gseste inima si se unesc amndou. Dar, cel care nu lucreazlucrarea duhovniceasc a rugciunii mintii cu inima zdrobit, nu poateajunge la msuri nalte, duhovnicesti. Si de ndat ce vede o fat frumoassau alt lucru scump si frumos pe pmnt, inima lui este cuprins deaceast plcere si este robit si se prinde de lucrul acela gndul lui, precumse prinde pestele n undit. Si alearg la acea plcere pctoas, precumalearg cinele la bortura sa, cutnd s mnnce pe sturate, precum

se spune: Si dorea s

-si umple pntecele s

u cu roscovele din caremncau porcii. A crui parte s nu o avem, cu harul si cu iubirea deoameni ai Domnului nostru Iisus Hristos. A lui fie slava si puterea, n veciivecilor. Amin !

Curtirea mintii si a inimii prin gnduri, nclinatii si fapte bunNu ajunge numai rugciunea pentru curtirea mintii noastre. Nu ne

foloseste la nimic dac ne rugm, postim si priveghem zile ntregi, iarmintea noastr este plin de gnduri rele fat de aproapele. Din minte,

gndurile rele se pogoar

n inim

si-l fac pe om fiar. Deoarece din inim

ies toate relele (Matei 15, 19) si din prisosul inimii vorbeste gura (Luca 6,45). Dumnezeu ns vrea s avem inima curat. Dar inima noastr estecurat atunci cnd nu ngduim s treac prin mintea noastr gnduri relefat de semenul nostru.

- O rugciune spus cu inima murdar, va murdri si rugciunea, ccigndul prea murdar nvinge gndul rugciunii.

- Dac punem vin bun peste vin otetit, tot vinul se stric.- Dac punem mir peste ulei stricat, se stric tot mirul.

Nu ajunge s

ne recunoastem starea cea rea n care am ajuns, citrebuie s lucrm pentru curtirea noastr. Dac nu primim gnduri viclenesi noi nsine nu gndim ru, ci pentru orice ni se spune, orice vedem,punem gndul cel bun, mintea si inima noastr se vor curti. Si desi nu nevom elibera de gndurile noastre, vor exista si gnduri rele, ns nu se vorlipi de mintea noastr curat.

Prin cuvntul gnd n limbaj ascetic se ntelege fie un gnd simpluce trece prin minte, fie o miscare a sufletului spre bine ori spre ru, fie onclinatie bun sau rea, la care s-a ajus prin mpreun lucrarea mintii, aconstiintei, a simtirii si vointei.


32/106

32Deoarece gndim nainte de a face ceva, pentru ca lucrarea

fiecrui credincios s fie bun, trebuie ca dintru nceput s fim cu atentie,s cercetm gndurile, n asa fel ca s cultivm gndurile cele bune si seliminm pe cele rele. Atunci cnd crestinul cultiv numai gnduri bune si

si ntreste o stare bun

, patimile nceteaz

s

mai actioneze. Patimilesunt nrdcinate adnc nluntrul nostru, iar gndul evlavios si harul luiDumnezeu ne ajut ca s nu fim robiti de ele. Gndurile bune nu attdezrdcineaz patimile, ct le rzboieste, putnd chiar s le rpun.

Atunci cnd cineva tine, fie si pentru putin timp, un gnd ru asupracuiva, orice lucru ar face (milostenie, post, priveghere, rugciune, etc.) va fi nsotit de duhul ruttii sale. De aceea s ne strduim dup putere, splantm gnduri si nclinatii sufletesti bune, mai nainte ca diavolul splanteze n noi gndurile lui rele, pentru ca inima noastr s fie locas al

Duhului Sfnt, ca rugciunea noastr

s

fie nsotit

de mireasmduhovniceasc. Un gnd bun si curat are mai mare putere dect orice

nevoint, pentru c gndurile bune paralizeaz gndurile rele si diavolestinainte de atac.

Prin gndurile rele, de judecare si nedreptate asupra aproapelui,mpiedicm venirea harului dumnezeiesc si lsm pe diavol s lucreze liberasupra noastr. ns gndurile curate pe care le cultivm n inima noastr,cutnd ca s vedem prtile bune ale aproapelui, au mai mare puteredect toat nevointa pe care am face-o si ne ajut mai eficient. Fiecarecrestin trebuie s ajung s le vad pe toate curate. Astfel, va ajunge ntr-ostare n care le vede pe toate cu ochii duhovnicesti si nu cu ochii trupesti sile va justifica n sensul cel bun.

Trebuie s lum aminte ca s nu primim gndurile viclene alediavolului, ca astfel s ntinm locasul Duhului Sfnt, care se afl n inimanoastr (1 Corinteni 6, 19 si 3, 6) si s ne ntunecm. Duhul Sfnt, cnd vagsi inima noastr curat, va veni si se va slslui n ea, pentru c iubestecurtia si buntatea si de aceea este reprezentat de un porumbel.

Cel ce are sntate duhovniceasc va preschimba si rul n bine.Omul duhovnicesc vede rul dar n acelasi timp vede binele si distinge crul este de la diavol si vine dinafar. Cu ochii sufletului si vede greselilelui c sunt mari (brna din ochi), iar greselile celorlalti le vede mici (paiuldin ochi) si n acest fel se smereste si primeste mult har.

Uneori gndurile viclene sunt de la diavoli, iar alteori nsusi omulgndeste n mod viclean. Si de multe ori diavolul creeaz anumite situatiipentru ca oamenii s-si fac gnduri rele. Omul cel ru, care are gndurirele, tot timpul este mhnit si ntristat si totdeauna mhneste si ntristeazpe aproapele su cu aceast negreal din sufletul su. Un astfel de omtrebuie s nteleag c are nevoie de curtie, ca s-i vin limpezimea


33/106

33duhovniceasc, curtia mintii si a inimii lui si ca rugciunea lui s fieprimit de Dumnezeu.

Din calitatea gndurilor unui om se vede starea lui duhovniceasc.Pentru c oamenii judec lucrurile potrivit cu continutul pe care l au

nluntrul lor. Dac

nu au un continut duhovnicesc, trag concluzii gresite si l nedrepttesc pe aproapele lor. S ne aducem aminte de cei doi tlhari

rstigniti mpreun cu Hristos. Amndoi l vedeau pe Mntuitorul IisusHristos rstignit pe cruce, vedeau pmntul cutremurndu-se, cerulntunecndu-se, dar dup gndurile pe care le-au avut, unul s-a mntuit, iarcellalt s-a osndit. ns trebuie s stim c gndurile bune trebuiesccultivate mai ales n familie, n scoal si n societate.

Trebuie s te ostenesti pe tine nsuti, s te cercetezi, iar atunci cndvrjmasul ti aduce gnduri rele, s le alungi prin rugciune si mpotrivire si

s

le nlocuiesti cu gndurile cele bune. Cnd te vei nevoi asa, se vacultiva dispozitia ta bun si nclinatiile tale vor deveni bune. Iar Dumnezeuvznd dispozitia ta bun, se va milostivi si te va ajuta. Si astfel gndurilerele nu vor mai avea loc n tine, vor pleca n mod firesc si vei avea numaignduri bune. Vei dobndi astfel obisnuinta spre bine, va veni buntatea ninima ta si astfel vei slslui pe Hristos nluntrul tu. ns lucrul acesta nuse face rapid, ci este trebuint de timp si de nevoint continu pentru casufletul s ia cununa biruintei. Atunci rzboiul gndurilor (rele) va ncetapentru totdeauna, pentru c rzboaiele gndurilor sunt izbucniri aledezordinii noastre luntrice pe care le exploateaz diavolii.

Trebuie s te strduiesti s iubesti chiar dac n-ai iubire. Faptele bunentresc gndul bun. Fcnd mereu binele ajungem s si gndim numaibinele. Despre un sfnt printe s-a spus c att de mult a fcut binele,nct nu mai stia ce este rul!

Ritmul respiratiei

Sfntul Nichifor recomand ca dup concentrarea mintii, aceasta sfie introdus n inim odat cu inspiratia aerului care intr n plmni. La nceput, pentru a avea un mijloc (suport) de a introduce mintea n inim,Sfntul Ioan Scrarul ne spune ca s se lipeasc rugciunea de respiratianoastr.

Aceasta se realizeaz n doi timpi: cnd inspirm, s urmrim cumintea coborrea aerului n plmni si s spunem: Doamne IisuseHristoase, Fiul lui Dumnezeu, iar cnd expirm aerul s spunem:miluieste-m pe mine, pctosul !. Acest lucru se face pentru a permite

mintii s

se fixeze pe rugciune si s

se ntoarc

n inim

.


34/106

34Respiratia ofer ns o nlesnire doar din punct de vedere

psihologic nu si spiritual. Aceasta deoarece unirea mintii si a inimii poate fifcut numai cu lucrarea Duhului Sfnt. Primim har numai prin pocint siprin mplinirea Poruncilor lui Dumnezeu. Atunci cnd mintea va intra n

cmara inimii si se va ntlni haric cu Mntuitorul Iisus Hristos, va simti obucurie duhovniceasc deosebit, asemenea omului care a plecat de la

casa Tatlui Ceresc, n tara pcatelor, si acum s-a ntors din nou acas.Cnd mintea se afl n inim nu mai are nevoie s se ajute de

respiratie, dar ea nu trebuie s lncezeasc, ci s spun nencetatrugciunea: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pemine pctosul !. n acest fel, mintea nu mai este distras si rmneinvulnerabil la diferitele ispite si n fiecare zi i creste dragostea pentruDumnezeu si pentru aproapele.

Pocinta (nclzirea inimii). Pulsul inimii

Lupta este necesar pentru dobndirea darurilor Rugciunii lui Iisus:mprtia lui Dumnezeu se ia cu strduint si cei ce se silesc, pun mnape ea(Matei 11, 12). Cea mai mare lupt a crestinului, pentru a dobndirugciunea, este s-si adune mintea, s o despart de lucrurile dimprejurulei, de obiecte si de ntmplri, de gndurile rele si de gndurile bune.

Pentru c mintea, cnd se desparte de Dumnezeu, si pierde sursa de viatsi devine moart duhovniceste, precum este pestele ce a fost scos din ap.Mintea noastr este asemenea fiului risipitordin Sfnta Evanghelie,

care vrnd s plece din casa printeasc, si ia partea de avere cu el(dorinta si vointa), pe care o risipeste n desfru. Astfel, mintea noastrrisipitoare are si ea nevoie s se ntoarc n sine, de la distrugereapctoas a ei, ca s simt dulceata si fericirea duhovniceasc si s nviedin moartea pcatelor. Sfintii Printi ne nvat: Pentru a-ti aduna mintea,trebuie mai nti s-ti nclzesti inima, gndindu-te la starea ta luntric, la

pcatele svrsite si la Judecata nfricostoare a lui Dumnezeu. Fiulrisipitor a fcut un efort urias, pentru a-si obliga vointa s doreasc ntoarcerea la Dumnezeu Tatl. Si noi trebuie s facem la fel, cuRugciunea lui Iisus, ca s devenim constienti de pctosenia noastr.S ne simtim ca n ceasul nfricosatei Judecti, unde Dumnezeu ne va judeca pentru toate pcatele fcute cu gndul, cu cuvntul si cu fapta,pentru pcatele pe care le-au fcut altii din cauza noastr, pentru faptelebune, crestine, pe care nu le-am fcut, pentru faptele bune, crestine, pecare nu le-au fcut altii, din cauza noastr. Trebuie s devenim constienti

de necesitatea curtirii de patimi. Nu trebuie doar s

-ti doresti s

-i vindeci


35/106

35pe ceilalti, ci s crezi n acelasi timp, cu putere, c si tu asemenea lor esti plin de patimi, ba chiar mai ru, pentru c fiecare patim este un iad.

Cu aceste simtminte, s strigm si s plngem dup mila luiDumnezeu, pentru c rugciunea netulburat vine prin lacrimi. Trebuie s

struim si s

chibzuim asupra acestui gnd, ferindu-ne n acelasi timp deorice imaginatie. Astfel, mintea noastr va cobor n inim prin pocint,

ajutat fiind de darul Duhului Sfnt. Iar lacrimile duhovnicesti vor izvor dinochii nostri si vom spune rugciunea fr tulburare. Cnd rostimRugciunea lui Iisus cu atentia mintii fixat pe organul fiziologic al inimii,ne ntoarcem nluntrul nostru, n adncul inimii, desprtindu-ne astfel delumea exterioar. Cnd mintea intr n inim, ea trebuie s se lupte ca sstea ct mai mult timp acolo. La nceput, mintea hoinar se simte stinghersi strmtorat n spatiul inimii.Dar, odat obisnuit cu acest lucru, nu-i mai

place s

ias

afar, pentru c

acolo n inim

se afl

mp

rtia luiDumnezeu.

Pentru a ne nclzi inima n timp ce ne rugm, trebuie deci s negndim la pctosenia noastr. Sfintii Printi recomand ca la nceput sne concentrm mai mult pe cuvintele miluieste-m pe mine, pctosul,cuvntul pctos trebuind spus mai apsat, pentru a-l simti mai bine.Trebuie s mrim si s pstrm aceast cldur a inimii si s ne folosim deacest mare dar dumnezeiesc. Cldura inimii va ajuta mintea s fie fixatpe cuvintele Rugciunii lui Iisus, s coboare n inim si s rmnacolo.

Rugciunea lui Iisus lipit de pulsul inimii.O alternativ la ritmul respiratiei este pulsulinimii. n acest caz, nu

coborm mintea n inim, lipit (odat cu rugciunea) de aerul respirat, cine fixm privirea pe locul inimii. Locul duhovnicesc al inimii (care nucoincide cu inima de carne) se afl la brbati la dou degete orizontaledeasupra snului stng, iar haric se simte ca un cui de foc si o durere nlocul duhovnicesc al inimii. Sfintii Printi nu recomand localizarea fizic a

locului inimii cu mna, pentru c

pot apare simtiri ce conduc la nselare.Aceast metod are 7 timpi (rugciunea se rosteste rar, n 7 timpi, fiindaccentuat fiecare cuvnt): 1. Doamne, 2. Iisuse, 3. Hristoase, 4. Fiul luiDumnezeu, 5.miluieste-m, 6.pe mine, 7.pctosul.

Nu este vorba de btile inimii (pulsul sngelui), ci de btilecuvntului la poarta inimii, de trirea afectiv, n inim, a fiecrui cuvnt alrugciunii. Astfel, btnd la usa inimii, spunnd accentuat si cu pocintfiecare cuvnt al Rugciunii lui Iisus, deprindem inima s se deschids conlucreze cu mintea, pn simtim c inima se nclzeste haric sic devine inim de carne, nu inim de piatr.


36/106

36Cu timpul, aceast trire (simtire) si bucurie a rugciunii, o vom

avea si cnd vom citi si alte rugciuni, realiznd acum calitatea rugciunii.Cnd mintea se coboar n inim, mintea zice cuvintele rugciunii cu

ntelegere, inima cu simtire afectiv, iar vointa cu srguint, astfel

realiznd calitatea rug

ciunii.De semnalat este si faptul c ritmul inimii, spre deosebire de cel alrespiratiei, si are continuitate n toate treptele rugciunii.1. n faza nceptoare ca antrenare, deprindere.2. n realizarea rugciunii multiple (de cerere, de multumire sau de laud).

Rugciunea lui Iisus este doar o rugciune de cerere, dar cea maieficace rugciune pentru pocint.

3. n treapta nalt harisma rugciunii (rugciunea inimii de sinemisctoare), care lucreaz n ritmul inimii (ca un ticit de ceas), ca un

suspin al inimii miscate de Duhul Sfnt care si gseste s

las ntr-oinim curtit de zgura pcatului.

4. Rugciunea cea mai nalt, de unire cu Dumnezeu, este fr cuvinte,dar cu afectiunea si cldura duhovniceasc a inimii, precum copilulcare este alipit la snul maicii sale, se simte odihnit si fericit, fr sspun cuvinte.

Aceast practic a rugciunii lui Iisus se recomand fiecrui crestin carevrea s-si mntuiasc sufletul su. Nimeni s nu zic: Nu ncep, pentru ceu nu voi putea realiza sut la sut. Dumnezeu te va primi si vei aveabucurii si triri duhovnicesti si cu saizeci la sut, si chiar cu treizeci la sut(exemplu Pilda Talantului, Pilda Semntorului, Pilda cu lucrtorii viei).

Cnd un om din lume si aminteste de suprarea pe care i-a fcut-oaltcineva si struie asupra acestui gnd, simte ca o musctur n inim si ncepe s plng imediat. Acelasi lucru se va ntmpla si cu cel care segndeste c l-a suprat pe Mntuitorul Iisus Hristos si s-a ndeprtat prinpcate de Darul Duhului Sfnt. Inima poate fi rnit adnc de un astfel desentiment. Si cnd inima este strpuns de pocint, iar nu de o fortexterioar, doare mai mult dect orice ran fcut de trup (de aceea nu serecomand metode si tehnici care duc la o suferint fizic a inimii si atrupului; acestea nu numai c nu au nici un rezultat duhovnicesc - dincauza lipsei de pocint a inimii, dar pot pricinui si mbolnvirea psihic sifizic). Aceast ran pstreaz continuu mintea n Dumnezeu si cel ce esternit astfel, nu poate s doarm nici noaptea, simtindu-se de parc ar fi pecrbuni aprinsi. De aceea el poate s rosteasc Rugciunea lui Iisus cuinima strpuns timp de un sfert de ceas, iar apoi sufletul su aprins dedarul Duhului Sfnt si va aminti de Mntuitorul Iisus Hristos, ziua sinoaptea. Aceasta este rugciunea nencetat. Crestinul poate realiza


37/106

37aceasta dup cteva minute de rugciune intens, cu lacrimi, si poatesimti lucrarea Rugciunii lui Iisus nluntrul su multe zile.

Este absolut necesar s ne recunoastem nevrednicia noastr, pentruca Rugciunea lui Iisus s lucreze nluntrul nostru. Sporirea n

rug

ciune depinde de sporirea cunostintei p

c

toseniei noastre. Fraceast cunostint, rugciunea adevrat nu exist. Deci, rugciunea

trebuie mpletit cu plngerea pcatelor noastre.Sfintii Printi nvat c ridicarea noastr spre Rai este mpletit cu

coborrea mintii nluntrul nostru. Cu ct coborm mintea mai adnc ninima noastr, cu att descoperim necurtia din tainitele inimii noastre. Prinpocint, mprtia Cerurilor coboar nluntrul inimii noastre si otransform n Paradis. Doar prin pocint suntem cluziti spre vedereamprtiei lui Dumnezeu. ndemnul: Pociti-v c s-a apropiat mprtia

Cerurilor(Matei 3, 2) este ntotdeauna actual.Dac ns, crestinul ajunge la dezndejde, cnd se gndeste lapcatele sale, nseamn c diavolul i-a strecurat n minte ideea depctosenie spre a-l arunca n dezndejde.

Gndeste-te c sufletul tu st la nfricosata Judecat n fata DreptuluiJudector. Si de va fi gsit vrednic, va fi luat de ngeri si va fi dus nmprtia cea vesnic a lui Dumnezeu, de unde au fugit durerea,ntristarea si suspinarea(Isaia 35, 10). Iar de a vietuit n pcate, audeglasul de tunet al lui Dumnezeu zicndu-i: s fie ridicat cel necredincios,ca s nu vad slava Domnului(Isaia 37, 10). Atunci l ajung pe el chinurileiadului, tartarul, scrsnirea dintilor, viermele cel neadormit al constiintei,putoarea pcatelor, ntunericul cel vesnic, vederea chipurilor nfricostoareale dracilor, dezndejdea

ierod. cleopa paraschiv şi arhim. mina dobzeu - rugăciunea lui iisus. unirea minţii cu inima şi...

Documents