Victor Neumann . Armin Heineneditori

ISTORIA ROMAI\{IEIPRII{ CONCEPTE

Perspective alternative asupralimbajelor social-politice

POLIROM2010

Cuprins

Cuvilnt fuainte (Victor Neuman, Armin Heinen) ............... 7

Este util[ rescrierea istoriei Romdniei ?

Evolu(ia conceptelor social-politice gi alternativele interpretative(Victor Neumann) ........... llElaborarea istoriei Romdniei: dezbateri metodologice (Armin Heinen).,.......... 35

Semantica istoricd, modernitarea politicd qi istoria Romdniei (1780-1939).Citeva consideratrii (Alexandre Escudier)......... ...... 53

Conceptul de educagie in gdndirea iluminist-romanticda romAnilor din Transilvania (Iacob Mdrza)

Conceptul de patriotism in cultura romdnd (Klaus Bochmann) ............. 103

Liberalismul romdnesc (1821-1866) (Keith Hitchi,?s) ........ ......... 129

Democrafie, democrat, democratizare (Wim van Meurs) ..... 151

Conceptul de progres: relalia conflictual[ dintre liberalismgi intervenlia statald (Angela Harre) ..... lj3Conceptul de proprietate in istoria economico-juridicl romAneascl(Dietmar Milller) .........201

No[iunea de Europa din perspectiva gtiinlei istorice romdnegti(Hans-Christian Maner) ....... 239

Imaginile Europei - imaginile Romdniei (1945/1948-2005)(Armin Heinen)

Conceptul de constitulie in istoria gdndirii juridice romdnepti(Edda Binder lijima) ..... 299

Conceptul de stil na[ional in istoriografia artistici.Afirmarea vocabularului critic (Ruxandra Demetrescu) ............... 323

conceptualizarea caracterului natrional in traditia intelectuald romdneascd(Baldzs Trencsdnyi) ... 339

Neam gi popor : no{iunile etnocentrismului romdnesc (Victor Neumann) ........ 379

Conceptul de totalitarism in limbajele social-politice romAnegti(Victor Neumann) .......401Tr anzilie, tranzitrii : conceptualizarea schimblriiin cultura romdni (Mirela-Luminiya Murgescu, Bogdan Murgescu).... 419

Istoria politicului vdzutd ca disputl in jurul conceptelor:politicX, om de stat, om politic, politician (Armin Heinen) ............ 441

Addendum - Cenzurd; manipulare, libertate de expresie - interoga{iicu privire la gtiintrele comunicdrii din Romdnia (Gheorghe Schwartd ............ 4.7g

summary - History of Romania through concepts: Alternative perspectiveson the social-Political Languages (victor Neumann, Armin Heinen).............. 509

Autorii ,.............. 511

Indice de nume ......517Indice de termeni gi concepte ..............,.. ...... SZ2

Este utili rescrierea istoriei Romflniei ?

Evolufia conceptelor social-politice gi alternativeleinterpretative

Victor Neumann(Timiqoara)

Studiile din ultimele decenii aratd cd istoriografia mondial5 gi-a diversificatinstrumentele de cercetare gi informare, dar mai ales cI a optat pentru schim-bdri metodologice fundamentale in abordarea trecutului. Gralie eforturilorconjugate ale istoricilor, lingvigtilor gi filozofilor, istoria a fost mult imbog[fiti,cdqtigdnd noi pozitrii in ierarhia gtiinfelor umaniste. Istoricul manifestd uninteres deosebit pentru interogafii, problematizdri gi explicatrii inedite. Com-prehensiunea faptelor, gi nu doar simpla lor descriere este deviza lui, analizagi formularea judeclfii de valoare, gi nu doar naratriunea este obiectivuls[u. Pentru ca o istorie sd fie convingltoare in ochii cititorului este nevoiede examinarea critic[ a izvoarelor, de refleclie eliberat[ de obligaliileautorului, de o perspectiv5 onest[ asupra fenomenelor, de concepte $ilimbaje adecvate.

incepAnd cu Iluminismul Ei pdn5 astlzi, istoria ca domeniu este intr-ocontinu[ evolu(ie, gi aceasta se intAmpl[ nu doar ca acumulare de infor-mafii, ci mai ales ca studiu util dezv[luirii qi definirii gAndirii qi acfiuniiumanel.

,,Cdci ceea ce a funcJionat efectiv pe termen lung qi s-a schimbat treptat nu se

poate deduce de la sine din documente. Pentru aceasta este nevoie de undemers preliminar mai mult teoretic qi terminologic. Ceea ce se dovedeSte a fi

I . Conceptul de istorie devine distinct in raport cu literatura incepAnd cu secolul al XVIII-1ea,fiind asociat cunoagterii bazate pe cercetare 9i gtiin$. Pentru evolulia conceptului inlimbajele social-politice moderne, vezi Reinhart Koselleck, Conceptul de istorie, traducerede Victor Neumann qi Patrick Lavrits, studiu introductiv de Victor Neumann, Iagi, 2005.

12 VICTOR NEU\[{.I{N

istoria conceptelor trimite - in temeiul documentelor - la un spa[iu lingvisticbine delimitat gi la o empirie perceptibile doar prin mijlocirea limbii. Ea arestlimpulsuri novatoare menite sd consemneze sau sd inilieze noi experienle, dar,in acest fel, o istorie propriu-zisd nu e incd indreptllitd"t.

Aidoma predispoziliei omului de a fi liber gi de a alege din mai multeopfiuni, gi in cazul istoricului unghiul de reflec{ie trebuie si fie mereu altul.Pornind de la o asemenea observafie, Hans-Georg Gadamer afirm[ c[ limbaofer[ o imens[ gansd de recunoa$tere a factorilor determinanfi ai comporta-mentului gi ai g[sirii de sine a omului2. impreun5 cu ea, istoria este aceea careevalueazi mogtenirile trecutului, invit5 la contextualizare in func(ie de timpulin care se petrec faptele, compard evenimentele gi elaboreazi ipoteze insperanfa de a in{elege ce s-a intamplat deja. Dup[ cum conceptul de istorie,,nu este o simpl[ ceart[ legatb de metoda, teoria sau politica gtiinfificr", totastfel gi teoria istoriei nu este o simpld ideologie, chiar dacd - din pricinaambivalenfelor confinute in propriile -analize qi judec[ti - ea se preteazd.lacriticile ideologice.

Structura de gAndire in care este agezat un fapt din trecut devine esential5gi datoritr ei sunt posibile ierarhizarea, interpretarea qi concluziile. De aicirezultS libertatea de a decoda fenomenul qi de a formula qi reformula (rescrie)un punct de vedere. Nu intampl5tor, ultimele genera{ii de istorici au fostatrase de identificarea reperelor de gdndire. Fie cd e vorba de transformarealentd a societdtrii qi a economiei petrecutd,in duratete lungi ale istoriei, cumaprecia Fernand Braudel, fie cd e vorba de discontinuitd\ile vizibile inlimbajele social-politice, cum observa Reinhart Koselleck, intrebrrile privindstructura de gAndire a omului gi a societ5fii sunt esentiale pentru muncaistoricului.

1. Reinhart Koselleck, Begrffigeschichten. Studien zur Semantik und Pragmatik der politischenund soziale sprache, Frankfurt am Main, 2006, p.29 : ,,...was sich andererseits Begriffs-geschichtlich aufweisen ldsst - am uberlieferten Schriftgut -, das verweist uns zwar aufden sprachlich umgrenzten Erfahrungsraum urd bezeugt innovative Vorstrisse, die neue Erlblnungenregistrieren oder initiieren mochten, aber der Rrickschluss auf eine tatsachliche Geschichteist damit noch nicht zullisig. Die Differenz zwischen Handeln und Reden, die wir ftir diesich vollziehende Geschichte aufgewiesen haben, sie verhindert auch im Blick zuri.ick, dassdie gesellschaftliche oWirklichkeitu jemals.mit der Geschichte ihrer sprachlichen artikulationkonvergiert".Hans-Georg Gadamer, ,,Historik und sprache. Eine Antwon von. . . ", in Reinhart Koselleck,Zeitschichten. studien zur Historik, Frankturt am Main, 2000, p. [9-127; cf . p. 126.

ESTE UTILA RESCRIEREA ISTORIEI ROMANIEI ?

Sub semnul prejudecdfilor Ei al povestirii naive:exemplul istoriilor din fostele firi comuniste

Meriti s5 deschidem discu{ia asupra noii infttrig[ri a istoriografiei mondialeatAta vreme cAt abordarea trecutului in fostele state comuniste continu[ sf, fiedominatr de partizanate ideologice, politice, religioase, sd uzeze gi si abuzezede descrieri in care domin[ prejudecStrile etniciste, natrionaliste, fundamentalisteEi in care la fiecare pas este inventat dugmanul ,,de clas[" sau ,,de rasi". Depild[, dihotomiile roman/maghiar, romdn/rrom, ortodox/greco-catolic, cre$tin/evreu, comunist/anticomunist, bogat/s[rac, instruit/ignorant din discursulistoric romAnesc fac imposibil[ ingelegerea complexelor istorii regionale ginationale ale Romaniei. Prin modesta ori neconvingrtoarea cunoa$tere acelorlalli - a indelungatei prezentre in acelaqi spafiu a mai multor grupuricultural-lingvistice, a coparticipf,rii lor la construc(ia civilizaliei zonale *viziunea istoricului este trunchiatl.

A vorbi despre istoria unei regiuni fie ignorAnd diversitlgile culrural--lingvistice qi religioase, fie subliniind diferengele impiedicr recuperarea gielaborarea unei istorii comune. Scriind impresionat cAnd de etnonalionalismulcomunitf,tii majoritare, cAnd de temerile de asimilare a minorit5trilor, istoriculare prea pu{in timp sd reflecteze la similitudinea aspirafiilor omului, la originileeuropene ale civilizatriei unui spatiu gi la sensurile juridice mai vechi sau mainoi ale conceptului de cetlfean. in locul studiilor elaborate in beneficiulcunoagterii particularit5filor de gAndire tributare unui set de valori, istoriciicontinu[ si eviden[ieze a$a-numitele specificitdtri, preferAnd evaluarea trecu-tului in functrie de arhetipuri, genealogii, demografii, contradic{ii qi rdzboaiesau, in alte situatrii, in virtutea complexelor de inferioritate sau de superioritate.

De exemplu, fenomenele sociale, straturile multiculturale gi multicivili-zationale din diverse perioade de timp sunt descrise gratie aceleiagi ideologiietnoculturale, cu ajutorul clreia este descoperiti gi prelungitd cariera etnona-triuniil. Astfel, din trecut suqt selectate informafiile ce indicl o cvasiperfectd

1. Conceptul de interculturalitate, aga cum este folosit de mai mulli istorici, dar gi desociologi, etnografi gi filologi din RomAnia, trimite la sensul asimilist, potrivit cdruiagrupurile cultural-lingvistice minoritare sunt dintotdeauna beneficiare ale toleranfei, aleinteresului majoritar qi ale schimbului de valori civilizalional. Adesea, cunogtinlele delimbd 9i de religie pe care le au cercetltorii cu privire la comunit[1ile asupra cdrora igiexercitX curiozitatea sunt cu totul insuficiente (dacd nu cumva inexistente), iar acest. aspectreiese din izvoarele documentare folosite, din bibliografie qi din orientarea acesteia, din' modul in care sunt construite interviurile gi din invocarea obsesivE a statisticilor vechi qinoi produse in interes politic de statul nalional sau de formele administrative ce l-auprecedat. in pofida faptului cd in multe cazuri recunoa$tem buna intentie gi meritul de acontribui la familiarizarea cititorilor romAni cu istoriile qi culturile grupurilor minoritare,

13

14 VICTOR NEUMANN

continuitate cultural[ qi religioasd a populaliei. Alteori, cifrele probeazd

migcarea demograficfl in acord cu imaginea qi prejudecata cercet[torului. Inatari condilii, nici vorb[ de a putea separa fictriunea de realitate, de a face

distinclie intre istorie qi memorie ori de a acorda atentie permanen{ei schimb[-rilor gi genezei ciclice a noului. Or, tocmai de distinctrii depinde accesul larealit[trile istorieil. Straturile temporale conduc la infelesuri dap5 nu opuse, celpu{in diferite. in Europa modern5, identitatea colectivi se redefineqte grafietransformlrilor politice ori schimbdrii sferelor de influentr5. Comparativ cu

timpul istoric precedent, societatea se structureazd altfel, iar limbajele 5i

mesajul conlinut de acestea sunt altele.Conceptul de identitate politicd, a$a cum a fost el formulat in Declaralia

Drepturilor Omului Si ale Cetdtreanului din 1789, a ardtat primordialitateaapartenentei administrative 9i juridice a fiecdrui individ. Cel pugin teoretic,conceptul nu trimitea la diferenge de statut juridic intre persoanele qi grupurilede persoane ale unui stat, la apartenenta la o religie sau la origini comunitare.DupI multe controverse care au avut loc in procesul emanciplrii gi dupl ce

cultura juridic[ l-a resemantizat, conceptul limita inventarea gi clasarea omului inbaza aveni, numelui, credinfei, limbii qi orient[rii culturale. in atari conditrii,

ins5gi gAndirea politici gi democralia s-au imbogd{it. Statele EuropeiOccidentale - mai ales Marea Britanie gi Elvelia -, au exersat indelungcoabitarea mai multor grupuri cultural-religioase, conceptul de cetStrenie aso-

ciind in timp numeroase elemente normative qi devenind productiv pentru

stabilitatea social-politicS.in contextul Europei Centrale qi Sud-Estice, conceptul are o carier[ putrin

vizibil[, culturile gi op(iunile ideologice comunitariste rezultate din acestea

impunAnd etnicitatea (cu largul concurs al politicilor anglo-americane qi

franceze de dupS primul rdzboi mondial) ca factor determinant in definireaidentititii persoanei, respectiv in delegarea locului gi drepturilor ei in vialapublicd a unui stat2. Pare firesc, de indat[ ce admitem cI ruralul, gi nu

urbanul, a fost mediul care a inspirat limbajele social-politice in spa(iul amintit.Ce a rezultat ? Psihologia 9i politicile discriminatorii din secolul al XX-lea

1.

in absenla metodei, respectiv a clarificdrilor conceptuale, incdrc[tura ideologicd rdmAne

dominantd 9i pune sub semnul intrebirii credibilitatea qi utilitatea demersurilor necesare

innoirii reperelor qi gAndirii majorit[1ii.Reinhart Koselleck, Futures Past. On the Semantics of Historical Time, traslated and withan Introduction by Keith Tribe, New York, 2004, p.257-258. Vezi in acest sens o complexdanalizd, a teoriei istoriei la Koselleck in Stefan-Ludwig Hoffmann, ,,Koselleck, Arendt and

the anthropology of historical experience", in History and Theory,49, mai,2010, p. 212-236,in special p. 215.Victor Neumann, ,,The Concept of Nation in the Romanian Culture and Politiocal Thought",in Sorin Mitu (editor), Re-searching the Nation : The Romanian File. Studies and SelectedBibliograplry on Romanian Nationalism, Cluj-Napoca, 2008, p. 153-177.

ESTE UTILA RESCRIEREA ISTORIEI ROMANIEI?

continub s[ supraliciteze dreptul istoric, abuzAnd de conceptele de etnicitate gi

etnonatiune. in consecinf5, fiindcd tema zilei rdmAne excluziunea unor mino-rit[tri precum aceea a rromilor, istoriografia se vede obligatd la ample recon-sider[ri.

Cum sI interpretez comentariile potrivit cf,rora exclusivismul ar fi contrinutin conceptul tradifional de cetdfean, qi nu in cel de etnic? I A discuta despreinovatriile occidentale ale conceptului de cetifean - gi mai cu seam[ desprereconsiderarea radical[ a acestuia intr-un mediu intelectual gi intr-un cadruadministrativ-juridic ce a intdrziat cu doud sute de ani introducerea lui inpropriile limbaje - pretinde in primul rAnd analiza discrepangelor dintre statutuljuridic gi politic al celor doud zone ale continentului, Estul gi Vestul. Oliteraturd rezultatd din cercetarea unui alt univers gi bazat[ pe o alti experientrSde via15, a$a cum este aceea a lui Will Kymlicka, necesit[ o corectl inventa-riere a no{iunilor qi ipotezelor, dar gi o examinare critic-ralional[ atunci cAndintenfia este de a transfera (in mediul romAnesc, de exemplu) teorii generate deun context social-cultural gi politic diferitz.

in ciuda progreselor gi a recentelor asocieri politice in cadrul UniuniiEuropene, trebuie sI trinem seama de realit5tri. Estimarea u$or utopic6 gi bunaintenlie a unor exponen{i de frunte ai istoriografiei internationale, precumMaria Todorova, cu privire la procesul integrdrii europene a Estului nu potsus{ine un alt adevIr3. Cu atAt mai prudente se cer a fl treptele conceptualizlriimulticulturalismului, in conditriile in care cet[{enia nu a flcut carieri in EuropaCentral5 qi Sud-Esticd, in mai multe cazuri congtiinfa nafionald formAndu-sein absen(a civismuluia. Iat[ de ce, deocamdat[, este irelevant[ discufia in jurulsensului liberal al conceptului de cet[[ean. Sunt motive pentnr care istoriciiromAni qi din alte state din zonl vor trebui sI admitd c[ in studiul istoriei e

esen{ial5 distincgia intre realitate gi imaginalie.

Vezi Salat Levente, Multiculturalismul liberal. Bazele normative ale existenlei minoritareautentice, Iagi, 2001, p. 305.Ibidem. Aceasta in pofida faptului c[ autorul este un cercetitor.cu preocupdri temeiniceprivind fenomenul multiculrural. Pe de altd parte, nici cercetdtorii occidentali nu auintotdeauna indreptat[ atentia spre elementele ce pot defini particularititrile universuluiuman din Europa Centrald qi de Sud-Est.Maria Todorova, ,,Zukunft der Zivilgesellschaft in Europa", mase rotunde cu acest titlumoderatl de Maria Todorova, Universitatea din Varqovia, tn colaborare cu FundatiaVolkswagen, 18 iunie 2010.

Vezi Dietmar Mtiller, Staatsbilrger auf Widerruf . Juden und Muslime als Alteritritspartnerim rumdnischen und serbischen Nationscode. Ethnonationale Staatsbilrgerschaftskonzeptionen,I 878- 1941, Wiesbaden, 2005.

t5

1.

2.

4.

VICTOR NEUMANN

La ce folosegte definirea conceptelor ?

in culturile occidentale, tr[sdturile identitare medievale - structurate prininsemne tribale - dispar ori se reconfigureazd, de indat[ ce se multiptic[ ideilecosmopolite ale secolului iluminist. Din vechile creatii umaniste se nasc noisensuri identitare, gi aceasta datorit[ procesului de reformare a statului,delimitirilor lui fatr[ de Biserici gi fa!5 de legisla[ia gi administrafia secolelorprecedente. Prin gtiintre, descoperiri geografice gi progres tehnic sunt dezvoltateo gAndire alternativd qi un nou mod de a fi, din care savantul iluminist nueliminase credintra religioas[, dar stimulase in schimb libertatea de congtiinf[.Koselleck asociase filozofia iluminist[ dezbaterilor din lojele masonice, unde,ca o consecin!5 a normelor dialogului, ,,libertatea in secret devenise secretullibertltii".

Citind Kritik und Krisel, unul dintre exegelii operei istoricului este dep[rere cd afirmatria de mai sus face referire la despl4irea autorit[trii politice deaceea moralS in preajma Revolutriei Franceze qi c[ lojile masonice ar fiintruchipat critica morald in spaliile sociale de dincolo de organismul statal,,,disociindu-se in mod periculos de domeniul specific politicului", ceea ce adeclangat inslgi criza de la finele secolului al XVIII-lea2. in contextul eman-cipdrii sociale, aspira[iile francmasoneriei speculative trebuie infelese altfel.Aceasta funcfiona ca principala mogtenitoare gi purtitoare a revela{iilor spi-rituale ale Antichit5trii 6i ale Renagterii. in acelagi timp, ea stimula gi ocroteacrea{iile intelectuale, formulAnd marile interogafii ale timpului, contribuind lageneza gdndirii critic-ratrionale bazate pe $tiinte qi la emanciparea de subservitutile medievale.

Nu numai c[ nu s-au disociat de politicf,, dar migc[rile fraternale aucontribuit in mod esential la gtiintra qi filozofia potitici. insuqi conceptul de

francmasonerie este unul fabulos, indicdnd, e drept, o teml complicatl giadesea absent6 din cercetf,rile umaniste privitoare la traruiliile spre moder-nitate. Studiul vocabularului ce asimileazd,unatare concept gi explicd sensurilelimbajelor prin mijlocirea lui va fi in mdsur[ sI l[mureasc[ idealurile exprimatede intelectualii integra(i societrtrilor secrete, dar gi confuziile care au pusstf,pAnire pe individ imediat ce aceste idealuri au fost contrazise de ideologiacolectivist[, una definibil5 in primul rand prin vechime istoricr3. Acest din

Cf. Reinhart Koselleck, Kritik und Krise. Eine Studie zur pathogenese der bilrgerlichenWelt, Franturt am Main, 1973.Stefan-Ludwig Hoffmann,,,Koselleck, Arendt... ", in op. cit.Pentru adoptarea gi intrelegerea sensului noilor limbaje folosite de francmasoni in epocailuministd gi in aceea a formdrii na(iunilor, vezi gi victor Neumann, ,,Francmasoneriaspeculativi in Europa luminilor", in Orizont, nr. 5, 2010, p.22-23.

1.

2.J.

ESTE UTILA RESCRIEREA ISTORIEI ROMANIEI?

urme aspect - implicaliile lui fiind enorme in secolul extremelor - l-amcercetat de fiecare datr dintr-un alt unghi gi cu alte argumenter, sugerdnd noidirectrii de exploatat prin intermediul istoriei coneeptelor qi al istoriei con-ceptuale. Decodarea conceptelor prin care a fost posibil5 definirea identititiicolective prin excluziune in societ5li qi state precum Romdnia am considerat-omai mult decdt o temd circumscrisd unui spatiu anume. Am v[zut-o ca partea istoriei conceptuale europene, una pe marginea cdreia se cuvine si reflectezeatet istoricii romani, cat qi cei occidentali. CAt despre perspectiva transna-trional5 asupra fenomenului identitar din statele Europei centrale qi de Sud-Est,aceea ce trimite spre o metodl postmodemd de lucru care imbogSleqte rezul-tatele lui Reinhart Koselleck, ea va concura la o mai complexd teoretizare a

istoriei Europei. Astfel, probabil, se vor identifica politicile identitare comuneale continentului, respectiv administralia unionald (UE/Uniunea European[)va g[si ideile qi soluliile pragmatice pentru a da via15 construc(iei suprastatalea viitorului.

Chiar dacd zona in care s-a structurat cultura de limbd romdnl gi statulromAn nu are intotdeauna similaritili cu Occidentul, in amintitul proces aldevenirii moderne istoricul de astlzi va trebui sd facd efortul de a reda trecutulcu ajutorul metodelor gtiinfifice universale. innoirea gAndirii este cu atdt maiimportantd cu cAt piedicile in calea anahzei qi nardrii obiective a trecutuluiaparfin partidelor politice qi organizaliilor economice ce qi-au construit mitulsuperioritdlii lor prin referintre la valorile nereformate ale trecutului. Koselleckera de pdrere c5, uneori, mediile cultivate s-au afirmat prin intermediulideologiei exclusiviste originare a patriotismului. ,,Barierele ridicate odinioarldin impuls patriotic qi justificate prin nationalism, in spatele clrora unit5trilede acliune politicl sau organizatriile economice igi construiau mitul proprieisuperiorit5li qi al nevinovdfiei, sunt redefinite la alte dimensiuni, insd in niciuncaz inl5turate. Exclusivismul ereditar al patriotismului este omniprezent, elmultiplicdndu-se in nenumdrate forme de patriotism"t.Or, tocmai acest aspectdevine esen{ial atunci cAnd vorbim de reforma istoriografiei romAne, dar qi alimbajelor social-politice profesate in Romdnia contemporanS..

1. Victor Neumann, Neam, Popor sau Naliune ? Despre identitdlile politice europene,' Bucureqti, 2005 ; Victor Neumann, Essays on Romanian Intellectual History, Timiqoara,2008.

2. Reinhart Koselleck, Begrffigeschichten. Studien zur Semantik und hagmatik der politischenund soziale Sprache, Frankfurt am Main, 2006, p.239: .,Die ehedem patriotisch legiti-mierten oder als nationalistisch definierten Sperren, hinter denen sich die politischenHandlungseinheiten oder okonomische Verbiinde ihrer eigenen Uberlegenheit - oder garihrer Unshuld - versicherten, werden umbenannt und in anderen Grossenordnungen neuerrichtet, mitnichten beseitigt. Die einander ausschliessenden Erbteile des Patriotismus,pluaralisiert in zahllosen patriotismen, sind weltumspannend allgegenwirtig".

l7

18 VICTOR NEUMANN

S-a intAmplat ca generatrii succesive de istorici si asocieze uneori trecutulRomdniei doar cu propriile experien(e de via1i, iar alteori, cu povestirileromantice. Ei au reugit si promoveze o naivr sau sentimentalr narare acon{inutului documentelor. sunt destule exemple din'care rczultd. c[, subpretextul invdtrdrii faptelor recente, istoria scrisl din fostele trdri comunisteconsemneazl obsesiile autorilor gi ale mediului intelectual din care ace;tiaprovin ori starea de spirit a societSlii care se confrunti cu fluiditatea ideilorintelectuale, politice gi economice. Atari atitudini pot fi mai lbsne intrelese dac6vom constata, de exemplu, cr s-au tiprrit peste cinci sute de titluri de carte cutrimitere la evenimentele din RomAnia anului 19g9. cu mici excepJii, ele sepretind ,,adevlrate istorii". Pornind de la mdrturii orale gi mai putin sau chiardeloc de la izvoare scrise, invocatele publicalii prezintd, momentele cele maitensionate de la finele anului 1989.

Aceleagi ,,istorii" sunt preocupate de comunism gi de modul in care s-a puscaplt statului totalitar condus de Nicolae ceaugescu. EIe discutr uug

"auil",fenomenele social-economice gi politice ce au generat nemulfumirile populare,fiind insd ancorate intr-o disputd anticomunist[ posr factum. Invocd slabaaderenl5 a romdnilor la regimul comunist, motivAnd-o prin traditii , dar fdrd aexplica gerrcza gi constanta prezentd incepand cu secolul al XIX-lea a ideo-logiilor conservatoare ori antimoderniste in mediile intelectual-politice; nudiscutr inexistenfa civismului gi a minimei culturi politice a marii mase apopulaliei, dar enumerS, in schimb, factorii externi care au contribuit lainstaurarea gi conservarea totalitarismului comunist timp de cinci decenii ; nuobservr contextul social intern care a favorizat dependenlele de structura deputere, respectiv absenla idealurilor de libertate individuald a locuitorilor; nuanalizeazd.pufinltatea normelor de coabitare ori inclinalia majoritilii populafieide a coopera cu regimurile totalitare, la fel cum nu v[d consecintrele cultivdriidiscrepanlelor dintre elite gi mase. sensul protocronismului ceauqist, generatorde ideologie in beneficiul politicii totalitare qi avAnd accente particularizantecomparativ cu celelalte state comuniste, este putin con$ti entizat, a$a cum putincongtientizati este inrudirea lui cu doctrina de extreml dreapt[ interbiliciinspirat[ de Nae Ionescu qi de comilitonii siil.

Textele despre evenimentele care au condus la schimbarea politic[ dinRomdnia in anul 1989 nu dovedesc preocupare pentru infelegerea motivelorinexisten(ei unei reale disidenfe romanegti, intelectuale oricivice. Ele nuvorbesc despre acest aspect esengial qi nici nu sunt dispuse s[ remarceopozitria anticomunist[ Ei antitotalitard,din polonia, ungaria gi cehoslovacia,unde, incepdnd cu anii 1950-1960, s-a creionat alternativa de gandire

1. Yezi studiul lui Bal6zs Trencs6nyi, ,,Conceptualizarea caracterului natrional in traditriaintelectuald romAneascd", publicat in acest volum.

ESTE UTILA RESCRIEREA ISTORIEI ROMANIEI?

politic5l. cu cdteva exceptii notabile, sutele de lucrdri romanegti dedicateanului 1989 sunt tributare fanteziei autorilor gi nu au primit corecfia necesarddin partea istoriografiei gtiinlifice, reprezentantii acesteia intarziind in a-qiredefini statutulz. Despre absenta aceleiagi corectii e vorba gi in cazul unuiinsemnat numlr de studii istorice care descriu secolele modernit5lii timpurii.Ele ar fi trebuit sI fie mult mai libere de constrAngerile identitar-politice aleprezentului. in fapt, era de dorit sd se inleleagr mai repede qi mai exact cumcd ast[zi sunt diferite criteriile de selecgie a temelor gi temele propriu-zise,interpretdrile privitoare la timp gi reflecfiile asupra condifilor antropologiceale faptelor omului, limbajele istoricului gi critica gtiintrificr. Ag mai adrugainexistentra rigorii demonstraliei gi absentra decodlrii gi resemantizlrii unorconcepte importante precum revoluyie, progres, proprietate, neam, stat, naliune,specificitate, legionarism, fascism, comu.nism, totalitarism, tranzitrie3 .

Prin urmare, atunci cand este vorba de studii ce trebuie sd ofere o perspec-tivr critic-ra(ional[, povestirile se pierd in detalii inutile gi deseneazd o sumlde confuzii. in exemplut amintit al istoriilor timpului recent, autorii au creato literaturi al cirei unic secret pare reinvierea emotiilor momentului politic1989. Se invocim un exemplu privind definirea conceptului de revolulie oferitde un autor foarte mediatizat in RomAnia de dupl Ceaugescu, ale c5rui c[4i aufost editate in tiraje mari gi au beneficiat de o larg[ difuzare:

,,in momentul in care moqtenitorul de sdnge al unui titlu nobiliar, lmpreuni cuintreaga sa legitimare divin5, acceptd sI nu mai fie intermediar privilegiatintre Dumnezeu gi oameni, se produce o reformd, iar in clipa in care esteinlocuit in aceastd functrie de orice cetSfean instruit (iniliat) avem de-a face cuo revolulie. Mai explicit : avem de-a face cu partea cea mai addncl a uneirevolulii, cu inceputul ei imperceptibil gi exclusiv ideatic"a.

3.

Victor Neumann, ,,National political cultures and regime changes in Eastern and CentralEurope", in Dario Castiglione, Iain Hampsher-Monk (eds.), History of Political Thoughtin National Context, Cambridge,2001 , p.228-247.Asupra importanlei redefinirii statutului, a se vedea Victor Neumann, ,,Istoria conceptual[qi deconstruclia limbajelor social-politice. O contribu[ie la innoirea metodologicd a istorio-grafiei romdne" , in Memoriile Secliei de $tiintre Istorice Si Arheologie a Academiei Romdne,tom XXXII, Bucuregti, 2008, p. 179-191.Cele mai stridente exemple in privinla manipul5rii cititorului sunt textele scrise de AlexMihai Stoenescu, ele profitand de nivelul scf,zut de cuno$tinte al publicului, de pulineleexamindri istorico-critice qi de apetitul comercial al unor edituri. Vezi Alex Mihai Stoenescu,Istoria loviturilor de stat in Romania, vol.4, Revolulia din decembrie 1989 - o tragedieromaneascd, pirlile I-II, Bucuregti, 2004-2005. Penrru prezentarea derapajelor interpre-tative ale cdrtrii, vezi recenzia lui Bogdan Murgescu publicatE in Revolulia Romand din1989. Istorie Si memorie, volum coordonat de Bogdan Murgescu, Iaqi, 2007, p.205-212.Alex Mihai stoenescu, Istoria loviturilor de stat tn Romania, vol. 1, Revolulie siFrancmasonerie, Bucuregti, 1999, p. 37 6.

l9