ieam proiect

8/17/2019 Ieam Proiect

1/9

Facultatea de Antreprenoiat Ingineria si Managementul

Afacerilor

Proiect:Impactul energiei asupra mediului.

Studenti:Sucea Maria Larisa

Pancu Mariana Angelica


2/9

Tema proiectului:Desulfurareagazelor de ardere umede cucalcar

Capitolul I:Efectul oxizilor de sulf S!" # S!$ % asupra mediului.


3/9

!xizii de sulf se formeaza la arderea sulfului continut in com&usti&il din care dioxid de sulfS!"% care la randul sau se transforma partial intr'o cantitate mica de trioxid de sulfS!$%#generand fenomenul coroziunii de (oasa temperatura a elementelor metodice alecazanulu de a&ur.

Dioxidul de sulf este un gaz incolor#neexplozi&il si este considerat prima su&stantadaunatoare din aer#principal actiune distructi)a a)and'o asupra plantelor si mai putin asupraomenilor si a animalelor.Efectele asupra omului se manifesta prin actiunea iritanta asupramucoaselor#pro)ocand spaspm si contractie a musc*iilor cailor respiratorii superioare.

Pragul olfacti) este de +.,'-%mgm$.Datorita afinitatii mari pentru apa trioxidul de sulf decom&ina cu aceasta formand acidul sulfuric/" S!- %care este prezent in atmosfera su& formade ceata fina care difuzeaza lumina si a carei concentratie depinde de umiditatea relati)a aaerului.Actiunea toxica S!" #asupra plantelor se manifesta prin dereglarea continutului de apaa frunzelor rezultand )este(irea si uscarea.

Depunerea sulfatilor (oaca un rol principal in depunerea acida# care are ca rezultat scaderea

ni)elului p/'ului apelor curate din lacuri si altereaza compozitia anumitor soluri. Principalele

surse de poluare industrial0 sunt:

Sursa principala de poluare cu S!x o constituie procesele de ardere a com&usti&ilor fosili in

surse stationare arderea car&unelui# arderea petrolului%.

Industria metalurgica# rafinariile de petrol# fa&ricile de acid sulfuric si procesele de

cocsificare a car&unelui sunt cele mai importante surse industriale.

Concentratii maxime admise pentru cazanele energetic:


4/9

Tipcom&usti&il

Puteretermicacazan#M1

Concentratiamaxima admisa ingaze mg2m$

!"#3 Dataaplicariinormei

!&ser)atii

2orme pentru S!"

Solid 4+56 7andamentdesulfurare 563

, 6+.6+.+889 Pentru cazane energetic cu curaterestanta de )iata4+5ani de la dataaplicarii normei

Lic*id 4+56 +66 $ 6+.6+.+88$ 'pentru cazane energetic cucapacitate mica din mediu ur&an.

'pentru centralele din statiunile &alneoclimatice#;ucuresti#Constanta

4+56 $-66 $ 6+.6+.+88$ 'pentru restul cazanelor


5/9

Metoda 7educerea S!" 3 In)estitie#=S>A?1

In(ectie de sor&ent $6'6 56'+66


6/9

Desulfurarea uscata a gazelor de ardere 6'86 96'+66

Desulfurarea umeda a gazelor de ardere 486 96'+56

In urmatorul ta&el se compara eficienta de indepartare si in)estitiile sistemelor de com&atere

a emisiilor de S!x:

Capitolul III:Indepartarea sulfului in com&usti&il pana la arderea acestuia.

Sulful este prezent in petrol su& forma unor compusi organic de sulf.La distilarea petroluluicea mai mare parte de compusi sulfurici6'863% se concentreaza in fractiile cu temperaturainalta de fier&ere si in produsele reziduale care intra in compozitia pacurii.

Indepartarea sulfului din produsele petroliere poate fi realizata prin *idroepurare'proces#in

care are loc interactiunea *idrogenului cu compusii organic de sulf#rezultand *idrogen sulfatcare de a&soar&e usor cu mono @si dietalmin la temperatura de $6'56oC conform reactiei:

72/"/"S /72$/S

La temperatura de +56oC reactia decurge in sens in)ers rezultand dietalmin si *idorgensulfurat.

/idroepurarea are loc la temperatura de $66'-66oC si presiunea de +6 MPa in prezentacatalizatorilor oxidului demoli&den#co&altului si nic*elului%.

Desulfurarea com&usti&ilului la com&inatele de prelucrare a petrolului cere in)estitii capitalmari.Insa in ma(oritatea cazurilor acesta este economic mai argumentata in comparati)e cualte metode#spre exemplu#cu procedurile de reducere a emisiilor de oxizi de sulf din gazellede ardere.

7educerea continutului de sulf din com&usti&il inainte de arderea acestuia in focar poate firealizata prin prelucrarea termoc*imica la temperature inalte cu utilizarea oxizilorgazeificarea% sau fara eipiroliza%si prin retinerea ulterioara a *idrogenului sulfurat format.

In cazul com&usti&ililor solizi reducerea continutului de sulf poate fi efectuata dupa

macinarea acestora prin separare mecanica a particulelor care contin sulf mineral.

7educerea emisiilor de S!" #care este un gaz ce reactioneaza sla& cu alti compusic*imici#necesita construirea unor instalatii costisitoare de desulfurare. Costul unui ?iloBatt de

putere instalata la CTE poate creste in acest caz cu $6'-63#iar sinecostul energiei electrice produse'cu +5'"63.

In practica mondiala cea amai mare raspandire o au metodele simple de reducere a emisiilorde S!" din gazele de ardere cu utilizarea )arului Ca! sau a calcarului Ca C!$ .Insa larealizarea acestei metode se o&tine# de regula# lam su& forma de CaS!ș $ care nu' i g0se teș ș

utilizarea in economia na ional0#ceea ce necesit0 construc ii suplimentare pentru depozitareaț țacestuia.


7/9

! sc*em0 mai performant0 a procedeului de reducere catalitic0 a S!" cu calcar este prezentata in figura urmatoare

>nde +.a'a&sor&itorul primei si a doua trepte"."a'za)orul *idraulic al primei si a douatrepte$.$'rezer)oarele de circulatie ale primei si a doua trepte-'pompe de refulare5'concentrator,'reactor'autocla)a9'racitor8'filtru cu &anda+6'uscatoare++'moara cu

&ile+"'focar de incalzire+$'suflanta de aer.

Dintr'un cazan de a&ur cu continut de S!" dupa retinerea cenusii z&uratoare in separatoareumede#sunt )e*iculate cu a(utorul unor exaustoare la temperatura de 9o C prin doua trepte dedesulfurare in a&sor&itoare si la temperatura de -+ o C sunt e)acuate la cos.Pierderea de

presiune a gazelor de ardere in a&sor&itoare constituie -#8?Pa#iar randamentul de reducere'853.Sulfatul de calciu o&tinutCa S!-% se folosesc in industria cimentului ca liant .Laconcentratia de S!" in gazele de ardere de gm$6."-3%pentru+666 m$ de gaze desulfurateconsumul de materiale si energia constituie:calcar'6.6++ ?gacid maleic'6.66,+ ?gPortland'".6$ ?gcatalizator'6.66+, ?genergie electrica ,.- ?1*apa industrial'6.$, m$pacura'6.-8?g.

Procedeele de desulfurare a gazelor de ardere cu sulfit si cu ammoniac sunt &azele pe aceeaca la temperature (oase$5'-66C%are loc a&sor&tia S!" in solutie #iar la incalzirea solutieipanala ++6'+-6 o reactia decurge in sens in)ers.Aceste metode asigura reducerea emisiilor de S!"

cu 863 iar sulful o&tinut se utilizeaza in industria c*imica.

Reducerea bioxidului de sulf prin injectie de calcar în focar: Pudra de calcar este in(ectata n focar# unde este calcinata la Ca!# care reactioneaza cuS!"# rezultnd CaS!-.Produsul desulfurarii si aditi)ul care nu a reactionat sunt colectate n

precipitator# mpreuna cu aerul de com&ustie. Metoda a a)ut cele mai &une rezultate deoarece calcarul este in(ectat la o temperaturafa)ora&ila si acolo se afla o presiune suficienta# datorata aerului de la partea superioara aarzatorului# pentru a distri&ui &ine aditi)ul. Functie de sarcina cazanului# eficienta reduceriiatinge )alori de 56G6 3.

A)anta(ele

in(ectiei de calcar

sunt: proces simplu# realizare rapida# costul in)estitieiscazut# consum mic de energie# disponi&ilitatea instalatiei ridicata.


8/9

Deza)anta(ele metodei sunt: grad de desulfurare limitat# tendinta de zgurificare n focar#manipulare dificila a cenusei.Procedee de desulfurare 2ormele foarte se)ere de emisie# care co&oara )aloarea de la "G$.5 gm$# lanumai 6.- gm$# cum este exemplul pentru Haponia# S>A#


9/9

Epurare prin metodaumeda

solutie de sodacaustica sau car&onatde sodiu

solutie spalat rufe

Solutie alcalina Absorbtia SO2 cusolutie de Na

rezultata din solutiealcalina calcica

Namol sau gips(CaSO4)

AMONIAC -WA!"#$

Absorbtie cu N"%apoi o&idare 'nsulat de amoniu

ngrasam*nt pebazade sulat de amoniu

O+I, ,#MAN#.I/

SO2 intra 'n reactiecu un amestecde o&id si 0idro&idde magneziu1reciclareareactiului dupa

des0idratare siregenerare

Sul elementar sauacid suluric

S/3I! ,# SO,I/(W#MANO$,)

Absorbtia SO2 cu osolutie de sul5tde sodiu6 care esteapoi reciclata siregenerat

Sul elementar sau"2SO46 cantitatimicide sulat de sodiu

Citrat Absorbtia SO2 cu osolutie de citratde Na7 Absorbantuleste regenerat siprodusii secundaritransormati 'nS2 prin reductie 'naza lic0ida cu"2S

Sul elementar

CA$8ONA!A9OS

Absorbtia SO2 cu osolutie decarbonat de sodiudes0idratat prinpulerizare6regenerare :reciclare

Sul elementar

/SCA$# 9$IN9/;#$I.A$#

9/;#$I.A$# SI/SCA$#

$eactia unui namolde absorbtiepulerizat cu SO2 siuscaresimultana

,eseuri uscate

9$OC#,#//SCA!

A8SO$8!I# 9#CA$8/N# AC!I;

Absorbtia sidesorbtia SO2 pecarbune acti7

Absorbtia sidesorbtia SO2 pecarbune acti7

ieam proiect

Documents