A r[s[rit iarba sem[nat[ de SC Florisal `n jurul parcului central

De;eurile sunt un subprodus logic alvie\ii societ[\ii moderne ;i ca atare suntgenerate peste tot `n toate procesele deproduc\ie ;i consum ;i în cantit[\i care pardin ce `n ce mai mari. De;eurile con\in deobicei o propor\ie însemnată de materialevalorificabile care pot fi reutilizate înprocesul de produc\ie, ceea ce face s[scadă nevoia de a folosi mereu materialenoi. Într-un sistem bine organizat decolectare, împră;tierea necontrolată ade;eurilor în mediu este prevenită,creându-se posibilitatea reutilizăriiacestor materiale.

Avem cu to\ii responsabilită\i privindreutilizarea ;i reciclarea> ;i `n Satu Mare sefac eforturi considerabile pentruintroducerea sistemelor de colectareseparată a de;eurilor, cu respectareastandardelor de calitate necesare pentrupromovarea reciclării de înaltă calitate. Iarautorită\ile administra\iei publice centralear trebui s[ adopte ;i mai multe măsuri depromovare a valorificării sau reutilizăriiproduselor A; propune< acordarea defacilită\i fiscale operatorilor economicicare au ca obiect de activitatevalorificarea, tratarea, reciclarea saureutilizarea de;eurilor, exceptarea de laimpozitarea pe produs, pe o perioadă deun an, a produselor fabricate prinreciclarea sau reutilizarea de;eurilor>aplicarea unor taxe vamale minimepentru echipamentele importate utilizatela valorificarea, reciclarea sau reutilizareade;eurilor.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

Membrii Parlamentului Rom]nsus\in introducerea unei taxe desalubritate pentru to\i cet[\enii precum;i taxarea diferen\iat[ a celor carecolecteaz[ selectiv de;eurile. Concluziasurvine `n urma unui sondaj efectuatde Centrul Pentru Politici DurabileEcopolis `n r]ndul parlamentarilorrom]ni.

Sondajul Ecopolis a fost realizat peun e;antion reprezentativ de 211parlamentari, deputa\i ;i senatori.Chestionarul aplicat a fost unulstandardizat, cu 2 `ntreb[ri `nchise. La~ntrebarea „Este necesar[ introducereataxei de salubritate pentru to\i cet[\enii?”majoritatea parlamentarilor (71%) audeclarat c[ ar fi de acord cu introducereaunei taxe de salubritate la nivel na\ional.Doar 19% s-au declarat `mpotriva uneiastfel de ini\iative, iar 10% nu au oferitun r[spuns concret. Sus\inerea acesteim[suri este majoritar[ ̀ n r]ndul tuturorgrupurilor parlamentare, dar este mai

puternic[ `n r]ndul reprezentan\ilorpartidelor de la putere `n raport cuopozi\ia.

Urm[toarea `ntrebare a fost< „Estenecesar[ taxarea diferen\iat[ a celor carecolecteaz[ selectiv de;eurile fa\[ de ceicare le amestec[?” ~n ce prive;te`ncurajarea colect[rii selective ade;eurilor prin taxare diferen\iat[,sus\inerea acestei m[suri din parteaparlamentarilor este lipsit[ de echivoc<86%. Doar 9% dintre ale;i au declaratc[ nu ar fi de acord cu o astfel de m[sur[.~n concluzie, parlamentarii sunt de acordcu introducerea unei taxe de salubritatepentru to\i cet[\enii ;i cu taxareadiferen\iat[ a celor care colecteaz[selectiv.

Reducerea efectelor adverse

Proiectul de Lege privind regimulde;eurilor a fost aprobat `n 18 octombrie

de c[tre Camera Deputa\ilor, cu 282 devoturi „pentru” ;i o ab\inere. Actulnormativ ini\iat de Ministerul Mediului;i Pădurilor a fost aprobat în luna apriliede către Guvernul României, iar în lunaiunie de către Senat.

Prin noua lege cadru se urm[re;testabilirea unor m[suri `n vedereaprotec\iei mediului ;i a s[n[t[\iipopula\iei prin prevenirea sau reducereaefectelor adverse produse de generarea;i gestionarea de;eurilor. Se introduc ;ise definesc clar no\iuni ca încetareastatutului de de;eu, prevenire, reutilizare,pregătire pentru reutilizare, tratare şireciclare etc. Legea privind regimulde;eurilor vizeaz[ reducerea efectelorgenerale ale folosirii resurselor ;i cre;tereaeficien\ei utiliz[rii acestora prin maimulte m[suri, printre care se afl[<introducerea răspunderii extinse aproducătorului pentru a consolidareutilizarea, prevenirea, reciclarea şi altetipuri de valorificare a deşeurilor.

În centrul vechi, pe lângăpregătirea grupurilor cu floribienale, `n luna octombrie s-alucrat ;i la regazonare, cuobiectivul de a aporta ora;uluiceva nou, modern ;i estetic, înprimăvara anului viitor.

Angaja\ii SC Florisal au săpat terenulde jur împrejurul parcului central ;i au

resemănat iarba, pe o centură lată de 4metri. După cum se poate vedea ;i înimaginea de mai sus, iarba cea nouădeja a încol\it.

Iar pe strada Mihai Viteazul continuăudatul, deoarece aici regazonarea s-afăcut destul de târziu< constructorul cares-a ocupat de refacerea străzii a lăsatmulte reziduuri, pe care le-au îndepărtatangaja\ii Florisalului, înainte de a putearegazona. Acum se fac eforturi pentru

ca iarba să iasă cât mai repede, până semai men\ine vremea bună.

„Dup[ cum se poate vedea, anulacesta ne-am pregătit mai bine ca anultrecut. S-a învă\at din experien\aanterioar[. Nu s-a rezolvat totul, mai eloc la multe, dar suntem cu o treaptămai spre bine. Lumea poate observaacest lucru pe fa\a oraşului, din felulcum arată iarba ;i florile”, relateaz[ ;efulsec\iei Zone Verzi a SC Florisal.

Avantajul principal al sticleieste faptul c[ aceasta poate fireciclat[ la nesf]r;it, f[r[ s[ `;ipiard[ din calit[\i, iar pentrumediu `nseamn[ reducereaconsiderabil[ a gazelor nocivedin atmosfer[. Cu toate acestea,containerele ecologice destinateexclusiv acestui tip de de;eulipsesc cu des[v]r;ire. Motivuleste c]t se poate de simplu< nuexist[ centre de valorificare asticlei, de;i colectarea ;i reciclareasticlei este o obliga\ie a firmelorresponsabile cu salubrizareaora;ului. Spre dezam[gireas[tm[renilor, care s-au ar[tat demulte ori interesa\i deposibilitatea de a recicla sticlauzat[, astfel de puncte decolectare selectiv[ nu sunt unsubiect interesant pentru nici ofirm[, deoarece nu produc venit.~n jude\ul Satu Mare nu exist[niciun centru de valorificare asticlei, dar nu exist[ nici `n jude\ulCluj, iar la nivelul \[rii doar unnum[r foarte mic de firme preiausticla. Ar fi foarte important s[existe un astfel de sistem dereciclare, `n condi\iile `n care,prin reciclarea a 20.000 tone desticl[, Rom]nia poate economisip]n[ la 2.000 tone de c[rbune ;i440 tone de substan\e chimice.Prin reciclarea cioburilor de sticl[s-ar putea ajunge la marieconomii ;i `n ce prive;teconsumul actual de energieelectric[. Din p[cate nu se adun[sticle nici `n «clopotele» ecologicede precolectare selectiv[, decireciclarea sticlei nu se poate facea;a cum se procedeaz[ cuplasticul ;i cu h]rtia. Nu se adun[recipien\i din sticl[ pentru c[„nu mai sunt la mod[”, nu sepot valorifica `n nici o parte.Sunt din ce `n ce mai pu\inirecipien\i de sticl[ `n comer\,toat[ lumea folose;te plasticul.Firmele nu investesc `nrecuperarea recipien\ilor dinsticl[ care probabil vor disp[reatreptat.

Legea referitoare la gestionareade;eurilor a fost modificată printr-o Hotărâre de Guvern, `nc[ dinluna aprilie a anului ̀ n curs. Astfel,nivelul amenzilor aplicate atâtpersoanelor fizice, cât ;i celorjuridice se triplează. Pentrupersoanele fizice amenda esteîntre 600 lei ;i 1000 lei, iar pentrupersoanele juridice de la 10.000lei la 20.000 lei. Actul normativreglementează ;i responsabilită\ileoperatorilor economici careintroduc în pia\ă ambalate, ace;tiarăspunzând pentru reciclarea saureutilizarea ambalajelor. Entită\ileeconomice care efectueazăachizi\iile intracomunitare debunuri ambalate răspund pentruambalajele în care se deplaseazăbunurile achizi\ionate. HGrepublică obiectivele de reciclarepentru anii 2007 – 2013,procentele de valorificare ;ireciclare sunt între 46% (2011) ;i55% (2013) din de;eurileintroduse în pia\ă.

S-a aprobat noul regim al de;eurilor

Nivelul amenzilor se tripleaz[

Editorial

Probleme cu reciclarea sticlei

Incendierea de;eurilor se realizeaz[ de celemai multe ori `n aer liber sau `n instala\iinecorespunz[toare , cu mari prejudicii asupramediului. Con\inutul complex al de;eurilor ;ilipsa unui control al procesului de ardere duc lao ardere incomplet[ a de;eurilor, av]nd carezultat eliminarea ̀ n atmosfer[ a unor cantit[\isemnificative de poluan\i, unii dintre ei extremde toxici pentru organismele vii. Prinincinerarea necontrolat[ a de;eurilor seformeaz[ dioxina , un poluant foarte toxic carecauzeaz[ cancer, deregl[ri ale sistemuluiimunitar ;i reproductiv, malforma\iicongenitale. Incinerarea este o surs[ de mercur,o neurotoxin[ puternic[ ce se acumuleaz[ `nmediu, `n special `n cele acvatice ;i afecteaz[creierul, coloana vertebral[, rinichii. Poluan\iiatmosferici pot fi purta\i la mare distan\[ dec[tre v]nt ajung]nd `n zone locuite, pe sol, `nape, pe vegeta\ie ;i de aici, pe diverse c[i, `norganismul nostru.

Din cele ar[tate mai sus, se poate concluzionac[ , pentru o mai bun[ gospod[rie a de;eurilor,la estimarea impactului asupra mediului nu semai discut[ numai despre felul ;i tehnica`nl[tur[rii de;eurilor, ci ;i despre prioritateastrategiilor de evitare a form[rii de;eurilor ;idespre valorificarea acestora.

PAGINA VERDE

Renexpo South-East Europe, cel mai mareeveniment pe energie regenerabil[ ;i eficien\[energetic[ din Rom]nia, revine cu cea de-a IV-a edi\iela Sala Palatului din Bucure;ti, `ntre 9-11 noiembrie2011. La aceast[ edi\ie vor fi prezente `n jur de 100 deexpozan\i din care 40% interna\ionali din 15 \[rieuropene. De asemenea, conferin\ele interna\ionale peteme de energie eolian[, energie solar[, hidroenergie,bioenergie ;i business exchange forum suntprogramate pentru a g[zdui cel pu\in 600 departicipan\i care vor avea oportunitatea s[ asculteprezent[ri ale unor nume sonore precum Laszlo

Borbely, Ministrul Mediului ;i al P[durilor dinRom]nia, Pedro Dias, secretar general adjunctESTIF, Zoltan Nagy, director general EnergyRegulatory Department, ANRE. Printre obiecteleexpuse se vor num[ra turbinele eoliene, machetede centrale de biogaz, machete de case pasive sauma;ini electrice. Parcurile Solar ;i Eolian sunt oparte separat[ a t]rgului, unde expozan\ii dinaceste domenii pot fi g[si\i mai u;or de c[trevizitatorii de specialitate. Printre expozan\i senum[r[ renumite companii europene ;iamericane.

Incendierea de;eurilorpolueaz[ atmosfera

Renexpo South-East Europe la cea de-a patra edi\ie

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 27 octombrie 2011

Promovarea reutiliz[rii

~n ultimele decenii, \ările dezvoltateale lumii acordă o importan\ă din ce înce mai mare reciclării de;eurilor.Aceasta presupune, pe scurt,prelucrarea unor materiale de careoamenii nu mai au nevoie, considerategunoi, ;i reutilizarea lor ca materieprimă în procesul de fabricare alanumitor produse. De exemplu, hârtiade scris folosită ;i de care nu mai avemnevoie, poate fi reciclată ;i utilizată înproduc\ia hârtiei igienice sau, sticlelePET pot fi reciclate și utilizate înconfec\ia de articole de îmbrăcăminte.Astfel, se poate reduce semnificativcantitatea de resurse naturale extrase dinmediu, se reduce energia consumatăpentru a produce de la zero un anumitprodus ;i scade cantitatea de de;euricare ajunge în mediu. Însă pentru caacele materiale reciclabile să ajungă săfie reutilizate, este nevoie ca ele să fiesortate, depozitate ;i colectate separat.Un rol important în acest proces îl joacăfiecare dintre noi.

De;i România nu este încă la nivelulaltor \ări mai dezvoltate unde gunoiul nueste ridicat de către companiaresponsabilă dacă nu este deja sortat, ;i\ara noastră face progrese în acest sens.În special marile ora;e au dezvoltatstrategii de management al de;eurilor,printre cele mai reciclate fiind PET-urile,h]rtia ;i fierul. Pe lângă acestea se potrecicla ;i la noi în \ară anvelopele,aluminiul, sticla, becurile ecologice

fluorescente (CFL), uleiul uzat, aparateleelectrice ;i electronice,acumulatorii/bateriile etc. Dacă acestemateriale nu sunt sortate ;i colectateseparat, vor ajunge alături de celelaltegunoaie fie într-o groapă de gunoi,a;teptând să se descompună (atenție!unele se descompun greu ;i foarte greuiar unele con\in substanțe toxice careajung astfel în mediu), fie vor ajungeîntr-un incinerator, unde vor fi arse.Arderea de;eurilor în incineratoare esteo sursă de poluare a atmosferei ;idistrugere a calită\ii aerului locuitorilordin apropierea incineratorului. Printrebeneficiile sortării de;eurilor se află<- reducerea cantită\ii de resurseexploatate din mediu>- reducerea costurilor de fabrica\ie adiferitelor produse ;i deci reducereacosturilor acelor produse ca beneficiupentru consumator>- reducerea cantită\ii de materialenebiodegradabile care ajung în mediu,deci reducerea poluării mediului>- reducerea cantită\ii de de;euri careajunge în gropile de gunoi sau înincineratoare (deci reducerea poluăriiatmosferice) etc.

Gândindu-ne la aceste beneficii,efortul pe care ar trebuie să-l facă fiecaredintre noi este mic. Pu\ină voin\ă, o micăreorganizare a spa\iului din gospodărie;i o mai mare aten\ie la CE ;i UNDEaruncăm, sunt primii pa;i ai contribu\ieinoastre la sortarea de;eurilor.

Rom]niei, norocul pare s[-i sur]d[, m[car`n privin\a apei. Avem peste 40 de miliarde demetri cubi de ap[, utilizabili `n regim amenajat,iar resursa teoretic[ este de 134,6 miliarde demetri cubi de ap[. S[ nu ne culc[m `ns[ pe-oureche ;i s[ `nv[\[m din experien\a \[rilor undeapa, mai scump[ dec]t petrolul, este epurat[ ;irefolosit[ pentru recolte bogate, `n de;ert, saudesalinizat[ ;i dr[muit[ pic[tur[ cu pic[tur[ larobinet. ~n Rom]nia, cota de ape uzate evacuate,neepurate sau insuficient epurate, r[m]ne, `ncontinuare, de peste 70%, iar 50% din

substan\ele poluante, v[rsate `n ape, provin dinora;e. Numai Bucure;tiul, singura capitalaeuropean[ f[r[ sta\ie de epurare, polueaz[ pestem[sur[ apele D]mbovi\ei ;i ale Dun[rii la unloc. Rom]nia se afl[ `n coada clasamentuluieuropean ;i `n ceea ce prive;te accesul la utilit[\i.Suntem de mult[ vreme celebri `n UniuneaEuropean[, pentru wc-ul din fundul gr[dinii oripentru pu\urile de ap[ contaminate cu nitri\i, cutoate c[ exist[ solu\ii finan\ate din fondurieuropene. Proiectele, de;i exist[, suntimplementate cu dificultate ;i `nt]rziere.

10 Joi 27 octombrie 2011

ACTUALITATEA

Proiectele sunt implementate cu dificultate

Frunzele greblate nu numaiîn parcuri ci şi de pe străzileoraşului ;i de pe aleile dintreblocuri nu se aruncă, deoarecemerg la compost.

Paralel cu ac\iunea de plantare şipregătire pentru iarnă a florilor ;iarbu;tilor ornamentali, se avanseaz[ ;i`n compostare. Obiectivul esteob\inerea acestui `nlocuitor de`ngr[;[m]nt chimic, a humusului,care face posibil[ modalitatea cea maiecologic[ de a sem[na flori ;i arbu;tiornamentali. Cum se poate vedea `n

pozele al[turate, toate resturilevegetale adunate de Florisal dinincinta oraşului - tocătură de lemn,frunze, verde\uri ce se adună dingrădinile oamenilor ;i de pe ronduri -merg la compostare. Procedeul estedescris de Ioan Pu;ca;, ;ef sec\ie ZoneVerzi< frunzele ;i iarba colectat[ dinora; sunt selectate, separate de h]rtie;i celelalte de;euri, apoi totul estec[lcat de buldozer. Se formeaz[ unstrat de 2 - 2,5 m de frunze presate,care se ud[ bine, apoi se acoper[ cu unstrat de 15 cm de p[m]nt. Procedeuleste simplu, poate fi urmat des[tm[reni ̀ n gospod[riile lor, dar abia

peste 2 ani iese compostul. Merit[efortul depus, compostul fiind unexcelent condi\ionator de sol.~mbun[t[\e;te structura solului, areun aport important de materieorganic[, reduce poten\ialul pentrueroziunea solului ;i este fertilizantulideal pentru gr[din[. Este recomandatîn special pentru r[saduri, av]nd unpoten\ial antifungic. Existen\a uneipie\e a compostului face din acesta unprodus foarte atractiv. Principaliicump[r[tori sunt gr[dinarii,legumicultorii, cei ce se ocup[ cuagricultura peisajer[, cultivatorii deplante ornamentale.

Compostul `mbun[t[\e;tecalitatea solului

Beneficiile sort[rii de;eurilor

La `nceputul lunii octombrie, prinproiectul derulat de Consiliul Jude\eanSatu Mare, Depozitul Regional de

De;euri de la Doba s-a dotat cu uncompactor de de;euri performant,destinat pentru Celula I. Este vorbadespre un utilaj de 32 de tone,achizi\ionat la un pre\ de circa 300.000euro, care ajut[ la sc[derea volumuluide;eurilor, a;a c[ va cre;te durata de via\[a Celulei 1. Asta va ̀ nsemna o economiesubstan\ial[ la costul de depozitare,deoarece s-a prelungit, cu un an, duratade via\[ a Celulei 1, ini\ial estimat[ la 5ani. Avantajul este c[ se va putea evitacompactarea deficitar[, ceea ce ar fi dusla o cre;tere a pre\urilor. Noul utilaj

efectueaz[ o tasare a de;eurilor la unnivel superior, ceea ce prelunge;te duratade via\[ a Celulei 1, perioada de

depozitare fiind, implicit, unul dintrefactorii de determinare a pre\ului dedepozitare a de;eurilor - informeaz[Claudiu Ardelean, administrator publical Consiliului Jude\ean Satu Mare cuatribu\ii de coordonare ;i control aactivit[\ii serviciului public DepozitulRegional de De;euri de la Doba. Utilajul,marca Tana 320, este originar dinFinlanda ;i i se monitorizeaz[ to\iparametrii prin Internet. Asta ̀ nseamn[,c[ asisten\a tehnic[, dac[ va fi cazul, seva putea solicita pe loc ;i se va acordaf[r[ nici o `nt]rziere.

Rampa de la Doba s-a dotat cu uncompactor de de;euri performant

În perioada 01 - 15.10.2011poliţi;tii ecologici au desfă;uratac\iuni de depistare a persoanelor careîncalcă prevederile legale referitoarela păstrarea cură\eniei pe razamunicipiului Satu Mare, aplicând 29sanc\iuni contraven\ionale din care 13cu avertisment ;i 16 cu amendă învaloare totală de 8.900 lei în generalpentru depozitarea ;i împră;tiereade;eurilor lângă containere (recipientestandardizate de colectare), sau în altelocuri decât cele amenajate pentruacest scop, ;i pentru abandonareade;eurilor pe domeniul public.

Loca\iile în care au fost depistate

aceste contraven\ii sunt< stradaGheorghe :incai, strada Măcie;ului,strada Bari\iu nr. 38, strada AnghelSalighni nr. 14, strada Iasomiei, B-dulIndependen\ei, Pia\a EroilorRevolu\iei, Aleea Mirce;ti, AleeaIpote;ti, Aleea Humule;ti, stradaRândunelelor, Drumul Careiului,strada Cri;ului, strada Făgăra;ului,strada Nicolae Golesc, strada Lükı Bélanr. 7, strada Astronau\ilor, stradaBradului, Pia\a 25 Octombrie, B-dulLucian Blaga bl. UU5, stradaNectarului, Drum Păule;ti, AleeaNeajlov, Aleea Clăbucet.

Le reamintim cetă\enilor

municipiului Satu Mare cădepozitarea de;eurilor dinactivită\ile de demolări ;i construc\ii(moloz) se fac pe platformeleamenajate pentru acest scop, cuacceptul firmei autorizate decolectare a de;eurilor de pe razamunicipiului ;i cu plata taxei deridicare ;i transport.

Pentru cereri de ridicare ade;eurilor provenite din construc\ii(moloz) ;i achitarea taxei de ridicare;i transport, v[ pute\i adresacaseriilor firmei Florisal de pe stradaGeorge Co;buc nr. 1 ;i stradaCareiului nr. 8.

Amenzi pentru împr[;tierea de;eurilor lâng[ containere

Joi 27 octombrie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

1. 35% dintre copacii t[ia\i sunt folosi\i pentruh]rtie.2. O persoan[ consum[ ̀ n medie 65 de metri cubide lemn pe an, adic[ 320 kg de h]rtie.3. H]rtia este principalul material pe care `larunc[m la gunoi.4. O ton[ de h]rtie reciclat[ `nseamn[ 17 copacisalva\i de la t[iere.5. ~n lume sunt reciclate numai 25% din cantit[\ilede h]rtie existente, de;i nu exist[ cauze de ordintehnic sau economic, care s[ `mpiedice dublareaacestei cifre.

6. Biodegradarea h]rtiei este foarte periculoas[pentru mediu. H]rtiile care ajung la gropile degunoi ;i se degradeaz[ sub razele soareluielibereaz[ metan, un gaz extrem de nociv prinefectul de ser[ produs.7. Reciclarea h]rtiei duce la un consum eficient ;isustenabil al resurselor naturale.8. Prin reciclare se reduc emisiile de dioxid de sulf.9. H]rtia poate fi reciclat[ de la 4 la 6 ori.10. Reciclarea produselor din h]rtie implic[ unconsum de energie cu 60% mai mic dec]tproducerea unora noi.

Zece motive ca s[ reciclezi h]rtia folosit[

:i `n aceast[ perioad[ selucreaz[ la `ntre\inerea zonelorverzi din cartierele municipiuluiSatu Mare, pe o suprafa\[ de cca.505.450 metri p[tra\i.

Pentru realizarea acestorlucr[ri se afl[ `n ac\iune 10 echipeale SC Florisal SA, `nsum]nd 55 deangaja\i, din care<

* cu coasa - 8 muncitori* cu trimere – 2 muncitori* cu greble - 25 de muncitori* cu m[turi - 10 muncitori* adun[tori de pietre – 10

muncitoriLa transportul resturilor vegetale

firma de salubrizare SC Florisal SAlucreaz[ cu 10 tractoare cu remorci ;i3 graifere. Av]nd `n vedere importan\a;i anvergura acestei ac\iuni dereabilitare a cartierelor, se implic[ totpersonalul de conducere al sec\ieiZone Verzi a SC Florisal SA ;i au fostdesemna\i 10 ;efi de forma\ii. Dintrelucr[rile care se efectueaz[ lemen\ion[m pe urm[toarele<

* adunatul de pietre ;ibolovani>

* greblatul suprafe\elor`nierbate, inclusiv sub gardurile vii

* cositul pe alocuri, undesunt buruieni>

* corectatul cre;terilor lagardurile vii>

* t[iatul arbu;tilor care aucrescut aleatoriu `n jurulpomilor ;i cl[dirilor din cartiere>

* `nc[rcatul ;i transportatul zilnical tuturor reziduurilor rezultate `ntimpul acestei ac\iuni.

~n ce prive;te durataopera\iunii de reabilitare acartierelor este prev[zut[ o limit[de aproximativ 15 zile lucr[toare,cu men\iunea c[ pot avea locvaria\ii, `n func\ie de situa\ia real[ce se va g[si `ntr-un cartier saualtul. Ac\iunea de reabilitare acartierelor a `nceput `n data de 10octombrie, dar asta nu `nseamn[ c[dup[ 15 zile va `nceta oriceinterven\ie, deoarece zonele verzi dincartierele ora;ului Satu Mare se afl[ ̀ npermanent[ `ntre\inere, dup[ cuminformeaz[ Tuns Nicolae, ;ef`ntre\inere spa\ii verzi. Vom reveni `ncur]nd cu lucr[rile pe care le va maiefectua SC Florisal SA `n cartiereles[tm[rene `n perioada noiembrie –decembrie 2011.

Reabilitarea cartierelor este oac\iune ce se face cu mare concentrarede for\ă şi mare seriozitate. ~nmomentul de fa\[ este lucrareanumărul I, deoarece primăria a doritsă întoarcă fa\a şi spre cartiere. Mul\ioameni au sesizat că pe ei parc[ i-au uitat, „toate automăturătoarelesunt numai la palat, la centru”, deşiaproape 40 la sută din popula\ie seaflă în cartiere. Oful oameniloreste just, asta ar trebui să devinăo obişnuin\ă, dar, din p[cate,lipsa de fonduri nu permite să se facăpermanent. Acum, până la sfârşitulanului se tot greblează ;i se cur[\[ `ntoate cartierele s[tm[rene.

În ce prive;te amplasarea celor 259de puncte gospodăre;ti noi în cartierelede blocuri ale municipiului Satu Mare,au fost câteva discu\ii cu locatarii, darpe urmă s-au lămurit lucrurile. Temadiscu\iilor a fost “de ce se amplaseazăaici, ;i nu în altă parte?” Deoarecepunctele au fost suplimentate, adică suntmai multe decât erau până acum, uneleau ajuns să fie amplasate în fa\ablocurilor. Evident, nimeni nu vreapubele în fa\a propriului bloc, ci în fa\ablocului vecin. Dar va fi un sistem nou,închis, curat ;i modern, care nu va maideranja locatarii. După opiniadirectorului economic al SC Florisal SA,Murg :tefan, ”tocmai acest modernismeste cheia succesului, iar până la urmăoamenii vor în\elege ;i se vor bucura debeneficiile noului sistem”.

Mai sunt unele pozi\ii neclare, carevor fi clarificate cu Primăria Satu Mare,ca de exemplu în cartierul Micro 16,

unde mai sunt două pozi\ii încă nedecise.“Mai sunt de turnat unele platforme ;ide clarificat unele pozi\ii”, relateazăresponsabilul ac\iunii, directoruleconomic Murg :tefan. Se lucrează înurmătoarea ordine< Micro 16, Micro 15,Micro 14, Micro 17, Carpa\i I ;i II, dupăcare se va trece pe malul drept alSome;ului. Din noile punctegospodăre;ti, 19 sunt gata montate ;iîmprejmuite, mai lipsesc doar câtevapentru a termina Micro 16, dar se vorputea considera finalizate abia după ceîn interiorul amplasamentelor se vorinstala ;i noile pubele. Va fi un sistemnou, închis, curat ;i modern, care nu vamai deranja locatarii. Se va eliminascormonitul prin pubele ;i accesulcâinilor vagabonzi. Sperăm căsătmărenii, responsabili de mediul încare trăiesc, le vor aprecia, nu le vordistruge ;i le vor folosi respectândnormele ecologice elementare.

Primele puncte gospod[re;ti noi aufost amplasate în cartierul Micro 16

Până la sfâr;itul anului, sec\iaZone Verzi a SC Florisal SA mai are determinat o serie de lucrări importanteîn parcurile ;i spa\iile verzi dindomeniul public al ora;ului Satu Mare.

Trebuie terminată plantarea florilorperene pentru iarnă, adică a panselu\elor;i primulelor. Deja s-a efectuat mai multde jumătate din această ac\iune, dar s-au terminat florile, deoarece n-au pututsă producă tot necesarul, în cursul verii.S-a făcut o comandă, care a fost onoratăvineri, 14 octombrie< la sereleFlorisalului s-au depozitat 10.000 depanselu\e albe ;i galbene, de soiul Alfa,adică cu flori mari ;i frumoase, iar luni17 octombrie a început plantarea

acestora. Cetă\enii ora;ului le vor putea vedea

;i în cursul iernii, dar în primăvară vorfi deosebit de frumoase, când se vorvedea în toată splendoarea lor, ca o patăde culoare vie pe „fa\a” oraşului.

Din a doua jumătate a lunii octombriepână la mijlocul lunii noiembrie se vaefectua ;i mu;uroiatul trandafirilor, caresunt în număr de peste 3.000 îndomeniul public al ora;ului între\inutde SC Florisal. Acestea trebuie să fiepregătite pentru iarnă, adică trebuiescurtate la nivelul corespunzător ;i bineprotejate. De asemenea, în zonelecentrale ale ora;ului, cum este parculLucaciu ;i alte spa\ii verzi, vor fi tunsehortenziile, ca să ierneze mai u;or.

SC Florisal continu[ plantarea florilorperene pentru iarn[

Se afl[ `n desf[;urare `ntre\inereazonelor verzi din cartiere de c[tre

SC Florisal SA

12 Joi 27 octombrie 2011

MAGAZIN

Pe parcursul ultimilor 10 ani, lanivelul Parlamentului European aufost lansate trei declara\ii scrise cepriveau situa\ia c]inilor comunitari,`ns[ nu au ob\inut votul majorit[\iipentru c[ parte din europarlamentarierau de p[rere c[ astfel de interven\iilegislative nu stau `n competen\aParlamentului European, ci a statelormembre, situa\ia c]inilor comunitarifiind o situa\ie particular[ a unora

dintre acestea. Ultima decizie sebazeaz[ pe o declara\ie din 13octombrie a Parlamentului Europeanpotrivit căreia „animalele suntconsiderate fiin\e sim\itoare, iarcruzimea fa\ă de acestea trebuiepedepsită”.

Dar sterilizarea, `nregistrarea,promovarea responsabilit[\iide\in[torilor fa\[ de animalul propriu;i implementarea unei legisla\ii

`mpotriva cruzimii fa\[ de animalesunt probleme pe care le-au l[sat `nseama fiec[rui guvern `n parte.

~n Rom]nia, Legea privind câiniifără stăpân a fost scoasă de pe ordineade zi a ;edin\ei Camerei Deputa\ilorcare a avut loc mar\i, 18 octombrie.Potrivit deciziei Biroului Permanent alCamerei ;i Comitetului liderilor degrup votul final la aceast[ lege, careurmeaz[ s[ fie dat `n ;edin\a de plen

din luna noiembrie, este vot secret.Conform proiectului, c]inii f[r[st[p]n vor fi \inu\i o lun[ `nad[posturi special amenajate ;i vor fiverifica\i medical. ~n cele 30 de zile,c]inii vagabonzi vor putea fi adopta\i.Dac[ nu sunt de acord cueutanasierea, consiliile locale `i potl[sa pe maidanezi liberi pe str[zi dup[sterilizare, dac[ ace;tia nu suntbolnavi sau agresivi.

Tu c]nd ai reciclat ultima dat[? Cu siguran\[ nuavem nevoie de multe motive pentru a deprindeun comportament responsabil fa\[ de natur[.Gestul nu ne cost[, nu este deloc greu de `nf[ptuit;i nu ne r[pe;te prea mult din timpul nostrupre\ios.

Cump[ra\i juc[rii f[r[ PVC, unmaterial care elimin[ toxine `n mediul`nconjur[tor pe tot parcursul cicluluis[u de via\[. C]nd cump[ra\i o juc[rie,g]ndi\i-v[ ;i la longevitatea ei. ~n loc dejuc[rii ieine din plastic, alege\i obiectedin lemn, care vor rezista genera\ii de-ar]ndul. C[uta\i juc[rii din plu; fabricatedin materiale organice precum l]na saubambusul. De asemenea, asigura\i-v[ c[toate juc[riile sunt vopsite cu coloran\inontoxici. Mult mai important dec]tjuc[riile este timpul petrecut `n aer liber,`n curte sau `n parcuri. ~ncuraja\i-v[copiii s[ fac[ mi;care ;i s[ practicesporturi. Doar pentru c[ o juc[rie a mai

fost folosit[ nu `nseamn[ c[ ;i-a pierdutfarmecul. Lua\i `n considerare ;ijuc[riile la m]na a doua. Iar cele care nule mai plac copiilor dumneavoastr[ potfi, la r]ndul lor, rev]ndute sau donate.Juc[riile cu baterii sunt g[l[gioase, maipericuloase pentru copil ;i devin o

problem[ pentru mediu atunci c]ndtrebuie aruncate. Evita\i-le pe c]tposibil, iar dac[ cei mici nu cedeaz[,folosi\i baterii re`nc[rcabile. Nuconteaz[ doar ce-i `n cutie, ci ;i cutia `nsine. ~n loc s[ o arunca\i, ajuta\i-i pecopii s[ o includ[ `ntr-un proiect delucru manual.

Cine nu `;i aduce aminte de tractorulde lemn din dulapul de la gr[dini\[ saude jocurile min\ii cu bile ;i sfoar[. Dup[ani `n care le-am mai v[zut doar prinalbumele cu fotografii, au `nceput s[reapar[ pe rauri. O idee pe care par s[o fi `mbr[\i;at al\ii `naintea noastr[.Cooperativele me;te;ug[re;ti care fac

juc[rii ecologie au supravie\uit dup[1989 mai ales datorit[ comenzilorpentru export. P]n[ c]nd juc[riile de pevremea bunicii vor fi din nou la mod[ vamai trece probabil ceva vreme. P[pu;ilevorbitoare, robo\ii, armele cu laser suntdeocamdat[ preferate de cump[r[tori.

P]n[ acum se sus\inea „doar”, c[cel mai s[n[tos lapte este cel de capr[,acum se spune c[, pe l]ng[ asta, nepoate transforma `n adev[ra\isupermeni. Trebuie doar s[ modificigenetic capra... sau omul? ~nc[ nu edestul de clar, dar `mpotriva acestorposibile manipul[ri genetice dejaprotesteaz[ toate ONG-urile< cele deap[rare a drepturilor caprelor, omului,a naturii, a genelor, a frunzelor pe carele m[n]nc[ caprele etc.

Cercet[torii olandezi au reu;it s[confec\ioneze – cu ajutorul unorproteine din lapte de capr[ similare celordin p]nza de paianjen – un material dezece ori mai rezistent dec]t o\elul.Acesta ar putea fi combinat cu pieleuman[, ;i ar deveni astfel suficient deputernic[ pentru a opri un glon\, scrieMediafax.

Potrivit Daily Mail, cercet[torii de laForensic Genomics Consortium dinOlanda au modificat genetic mai multecapre, pentru a ob\ine un tip de laptebogat `n acele proteine care ofer[rezisten\a p]nzelor de paianjen. Laptele

este apoi transformat, prin intermediulunei proceduri inedite, `ntr-un materialde zece ori mai rezistent dec]t o\elul.Materialul poate fi apoi combinat cupiele uman[ pentru a ob\ine, potrivitcercet[torilor, o piele suficient deputernic[ pentru a opri un glon\.Obiectivul echipei de cercet[tori este dea `nlocui keratina – protein[ care ofer[rezisten\[ pielii – din pielea uman[ cuproteinele din p]nza de paianjen. Primaetap[ const[ `n cre;terea unui strat depiele adev[rat[ `n jurul unui fragmentdin pielea antiglon\, faz[ care dureaz[circa cinci s[pt[m]ni.

Cercet[torii olandezi spun c[proiectul – care transform[ `n realitateun element care exist[ doar `n literaturaSF – pare promi\[tor, de;i rezultateletestelor nu au fost perfecte.

“Este un lucru posibil, prinad[ugarea `n genomul uman a genelorcu ajutorul c[rora paianjenul producefirele p]nzei sale”, spun savan\iiolandezi. Cele mai celebre exemple depiele antiglon\ apar `n francizele“Superman” ;i “Omul de o\el/ Man ofSteel”.

Cump[ra\i juc[rii din materiale organice

Despre soarta c]inilor f[r[ st[p]n se va vota `n secret

Cum te face laptele de capr[rezistent la gloan\e

Suprafa\a P[m]ntului este din ce`n ce mai cald[, potrivit unui studiufinan\at par\ial de scepticiischimb[rilor climatice. Cercetareagrupului Berkeley Earth SurfaceTemperature, alc[tuit `n principal dincercet[tori noi `n ;tiin\a climatului,inclusiv dr. Saul Perlmutter, care ac];tigat recent premiul Nobel pentrufizic[ pentru munca sa asupraenergiei `ntunecate, a analizat toate`nregistr[rile disponibile aletemperaturilor. De;i au ajuns laconcluzia c[ temperatura planeteinoastre este `n cre;tere, o parte din eiau r[mas sceptici cu privire la teoriac[ `nc[lzirea global[ este provocat[ deom. Ei spun c[ ultimele rezultate sunto dovad[ a faptului c[ P[m]ntul treceprin mai multe cicluri, `n caretemperatura medie fluctueaz[. ~ns[,analiza grupului Berkeley asupra 1,6miliarde de raporturi despretemperaturi au confirmat c[ `n ultimii50 de ani suprafa\a uscat[ aP[m]ntului s-a `nc[lzit cu 0,911 gradeCelsius, exact cum a estimat ;i NASA;i Administra\ia Na\ional[ Oceanic[;i Atmosferic[ din SUA. Concluziagrupului nu se refer[ la cauzeleschimb[rilor climatice – dac[ estevina oamenilor sau a ciclului natural.Este o analiz[ statistic[, mult mai

complex[ ;i mai riguroas[ dec]tstudiile anterioare. Studiul este `nc[revizuit de cercet[tori.

Dup[ cum se ;tie, `ncălzireaglobală este fenomenul de cre;terecontinuă a temperaturilor mediiînregistrate ale atmosferei în imediataapropiere a solului, precum ;i a apeioceanelor, constatată în ultimele douăsecole, dar mai ales în ultimeledecenii. Dacă fenomenul de încălzireeste cvasi-unanim acceptat deoamenii de ;tiin\ă ;i de factorii dedecizie, există mai multe explica\iiasupra cauzelor procesului. Opiniadominantă este că încălzirea sedatorează activită\ii umane, în specialprin eliberarea de gaz carbonic `natmosferă prin arderea decombustibili fosili. ~ncălzirea globalăare efecte profunde în cele maidiferite domenii. Ea determină sau vadetermina ridicarea nivelului mării,extreme climatice, topirea ghe\arilor,extinc\ia a numeroase specii ;ischimbări privind sănătateaoamenilor. Împotriva efectelorîncălzirii globale se duce o luptăsus\inută, al cărei aspect central esteratificarea de către guverne aProtocolului de la Kyoto privindreducerea emisiei poluan\ilor careinfluen\ează viteza încălzirii.

P[m]ntul chiar se `nc[lze;te!

Politicienii no;tri vor s[ dea uneifirme canadiano-rom]ne cu ac\ionariatamerican, z[c[mintele de metale rare ;ipre\ioase de la Ro;ia Montan[ `nschimbul locurilor de munc[. Statulurmeaz[ s[ suporte cheltuielile de`ntre\inere a barajului ;i a sistemelor decaptare, monitorizarea emisiilor de acidcianhidric, pompare ;i tratare a apei peo perioad[ nedeterminat[, estimate la 12milioane de euro anual. Statul rom]n arprimi 4% redeven\e pentru aur ;i argint.Presa vorbe;te despre majorarea acestuiprocent la 6% prezentat[ ca o negocierereu;it[, f[r[ s[ spun[ c[ `n \[ri ca Africade Sud redeven\ele pentru metalepre\ioase sunt de minim 20%. Turcia,Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania,Argentina, Filipine au interzis mineritulcu cianuri. Parlamentul European a cerutComisiei Europene interzicerea acesteitehnologii de minerit p]n[ la sf]r;itulanului 2011. Aduce\i-v[ aminte deaccidentul de la Baia Mare de acum 10ani. Ungaria l-a considerat cea mai marecatastrof[ dup[ Cernob]l. Statul rom]nare de pl[tit circa 200 de milioane dedolari desp[gubiri. La Ro;ia Montan[ arurma s[ se foloseasc[ aproximativ1.561.000 tone substan\e periculoase,dintre care 84.000 tone de cianur[ ̀ n ceamai mare carier[ cu crater deschis dinEuropa ;i cel mai mare baraj, ̀ nalt de 185m. G]ndi\i-v[ la efectele pe care unposibil accident le-ar putea avea! ~n cele200 de milioane de tone de minereu carese doresc a fi procesate cu cianuri la Ro;iaMontan[, se estimeaz[ a fi 1,5 grame deaur pe tona de minereu ;i 11, 7 grame deargint pe ton[. Dac[ nu vi se pare oexploatare rentabil[, ave\i dreptate!Motiva\ia pentru acest proiect st[ `nmetalele rare care `nso\esc z[c[mintelede aur< vanadiu - 2500 gr/t, arseniu -5000 gr/t, titan - 1000 gr/t, molibden -10 gr/t, nichel - 30 gr/t, crom - 50 gr/t,cobalt - 30 gr/t, germaniu - 20 gr/t,wolfram etc. Galiul, spre exemplu, carese g[se;te la Ro;ia Montan[ `n cantit[\ide 300 de ori mai mari dec]t aurul, estefolosit `n fabricarea panourilorfotovoltaice iar pre\ul actual este de 900de dolari pe Kg.

Din nou despre cianuri

Dup[ ce este fumat[ \igara, în modnormal chi;tocul este aruncat la co;ul degunoi. Artisul portorican Jesus BubuNegron a folosit aceste mucuri de \igar[pentru a creea din ceva ce individual luat`n considerare este un lucru inutil ;i ur]t,un ansamblu ce cap[t[ valoare prinasocierea `n mintea omului cu un covororiental \esut cu mare grij[ pentrudetaliu. Covoarele \esute au fostprezentate `n Dubai, la Bienala de laSharjah. B[nuim c[ nu v[ ve\i g]ndi s[v[ procura\i un asemenea covor, dar `lprezent[m pentru c[ acesta este dinpunct de vedere conceptual un alt punctde plecare despre produsele reciclate ;isustenabile. Al\ii, ca de exempludesignerul chilian Geurrero Mantis, facrochii din mucuri de \igar[ reciclate, iarpentru acest proiect, adun[ mucurile dinbaruri, restaurante ;i de pe str[zi. Mantisa colectat ;i sp[lat mucurile `nainte de ale amesteca cu l]n[ pentru a ob\ine o\es[tur[ care s[ poat[ fi folosit[ pentruconfec\ionarea rochiilor ;i p[l[riilor.

Mucurile de \igar[ sunt de;eurile celemai numeroase din lume, care ajung pean p]n[ la un trilion, aruncate `n toat[lumea. Mitul care circul[, c[ mucurile arfi biodegradabile, este fals.

Covor din chi;toace de \ig[ri