CALENDAR CRESTIN ORTODOX,

VEȘNICIA S-A NĂSCUT LA SAT PUBLICAŢIE PERIODICĂ

INDEPENDENTĂ

Nr. 45 (479)

4 decembrie 2015

Preţul 3 lei

GG A Z E T AA Z E T AINDICE DE ABONARE:

21844

Director: Constantin ROTARU P.P. “Curierul Agricol” este înregistrată la Ministerul Justiţiei la 11 noiembrie 2005 cu nr. 194

INDICE DE ABONARE: 21844Tiraj: 4850 ex. Comanda nr. 1125 Tiparul: Tipografi a Prag-3

MD 2012, Chişinău R. M., str. Puşkin nr. 22, bir. 311, 417 tel./fax: 23 75 39; e-mail curierulagricol@gmail.com;

bujorilie@mail.ru

ECHIPA REDACŢIONALĂ:Ilie BUJOR-redactor-şefTatiana BRÂNZĂ

Ion AXENTI Grigore TESLARUVictor PUŞCAŞ

GG A Z E T AA Z E T AINDICE DE ABONARE:

21844

Vineri, 4.12 – (+) Intrarea Maicii Domnului în Bise-rică (Dezlegare la peşte) Sâmbătă, 5.12 – Sf. Ap. Filimon, Onisim şi Arhip; Sf. Mc. CeciliaDuminică, 6.12 – Dum. a 26-a după Cincizecime. Sf. Cuv. Grigorie, Ep. Acragandelor şi Amfi lohie, Ep. IconieiLuni, 7.12 – Sf. Mc. Clement, Ep. Romei, şi Petru al AlexandrieiMarţi, 8.12 – + Sf. Mc. Ecaterina; Sf. Mare Mc. Mer-curie (Odovania Praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului)Miercuri, 9.12 – Cuv. Alipie Stâlpnicul; Cuv. StelianJoi, 10.12 – Sf. Mare. Mc. Iacov Persul; Sf. Onufrie; Cuv. Natanail

Societatea Comercială “EUROPLANT” SRL – RECUNOSCUT LIDER PE PIAŢA AGRICOLĂ DIN RM –

COMERCIALIZEAZĂ CARTOFI de sămânţă şi pentru consum, DE O ÎNALTĂ CALITATE, DE SELECŢIE GERMANĂ.

PRODUSUL RESPECTIV ESTE ÎNREGISTRAT ŞI CERTIFICAT DE COMISIA DE STAT.

Sunt propuse mai multe soiuri cu o productivitate înaltă, aspect atractiv şi excelente calitaţi gustative.

UN ALT COMPARTIMENT DE BAZĂ în activitatea echipei de la „Europlant” îl constituie comercial-izarea, la preţuri accesibile şi cu o calitate garantată, a: INSTALAŢIILOR DE IRIGARE PRIN

ASPERSIUNE ŞI PICURARE; STAŢIILOR DE POMPARE DIESEL ŞI

ELECTRICE; GENERATOARELOR.

Adresa: mun. Chişinău, stradela Studenţilor 2/4.Contacte: tel.:+ (373) (22) 66-72-08; tel/fax:+(373) (22) 31-32-82

GSM:+(373) 069 250 737;+(373) 060 184 448www.europlant.md

„TOŢI CINSTIŢI, „TOŢI CINSTIŢI, DA CUŞMA NUI!”DA CUŞMA NUI!”

EDITORIAL de Ilie BUJOR

RENUMITA PEPINIERĂ A GȚ „Cebotari F.M.”, GȚ „Ghilinschi D.F.”, GȚ „Melnic I. F.” OFERĂ MATERIAL SĂDITOR POMICOL DE O CALITATE EXCELENTĂ ȘI LA PREȚURI ACCESIBILE, INCLUSIV:MĂR (M-106) – Golden Delicios, Campion, Renet Simirenco, Gala, Romus

3, Romus 2, Primula;MĂR (M-26) – Golden Delicios, Ionica, Renet Simirenco, Gala, Romus 3;MĂR(M-9) – Golden Delicios, Gala, Romus 3, Campion, Discovery, Ro-

mus2, Renet Simirenco;PRUN – Centinar, Prezident, Ciacinsca rana, Stanley;PIERSIC – Collins, Cardinal, Spring Crest;CAIS – Krasnoşciokii, Vasile Cociu, Nadejda;VIŞIN – Erdi Krupnoplodnaia, Erdi Urojainaia;CIREŞ – Cordia, Regina, Lapins;PĂR – Noiabriskaia, Rx – 1247

Aceste Gospodării Ţărăneşti dispun de o gamă largă de soiuri sămânţoa-se, precum şi de cele sâmburoase, pe portaltoi vegetativ: M-106, M-9, M-26, 62396, BA-29 şi semincieri.

Adresa: r-nul Orhei, s. Jora de Sus.Contacte: (0235) 55939; 0685 19340; 0685 35529; 0685 35540

„Ozonteh IMPEX” SRL propune:

Tractoare noi şi recondiţionate - JaponiaTractoare LS Mtron – Coreea de SudTractoare specializate pentru lucrari in vii si livezi FERRARI - ItaliaStropitori combinate Agron - SerbiaColectoare de fructe - SerbiaCisterne de combustibil - ItaliaTocătoare de resturi vegetale DELEKS – ItaliaMarunţitoare de crengi Bystron– CehiaSisteme de irigare Aqua Industrial – CehiaTocatoare de crengi si hripcă automatizate Peruzzo – Italiași multe multe altele...

Tehnica agricolă oferită de compania „Ozonteh IMPEX” SRL este un aju-tor de neânlocuit pentru toţi fermierii.

Ozonteh IMPEX SRLor. Straseni, sos. Chisinaului 1

mob: +373 698 98 123 - marketing department mob: +373 698 98 987 - accountancy

mob: +373 685 98 250 - technical department www.TehnicaAgricola.md

Societatea mixtă moldo-italiană “FLORIBEL” SRL,

unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de material săditor dendrologic, horticol şi arbuşti ornamentali, oferă, în acest sezon, o gamă extraordinară de articole respective, de o calitate excelentă. Inclusiv – peste 150 soiuri de butaşi de trandafi r de tea hibrid colecţii, 30 soiuri de trandafi ri pitici, 20- de trandafi ri urcători, 30 de soiuri de butaşi de liliac. De asemenea, doritorii pot procura până la 30 de soiuri de culturi veşnic verzi, precum şi un spectru larg de co-paci decorativi altoiţi.

Doritorii şi persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la se-diul întreprinderii situate pe adresa:

MD 3121, mun. Bălţi, c/p 14 sau la tel./fax: (0231) 4 25 64e-mail: fl oribel@mail.ru www.fl oribel.md

Consiliul Naţional Politic al Partidului Liberal Demo-crat din Moldova a decis că formaţiunea va participa la negocierile privind formarea unei majorităţi parlamen-tare.

Anunţul a fost făcut de către președintele interimar al PLDM Valeriu Streleţ. „Pornind de la obiectivul asu-mat de către PLDM de a scoate instituţiile independente ale statului din captivitate, având în vedere eșecul PD în angajamentul public de a crea o majoritate capabilă să în-vestească un guvern funcţional, cât și agravarea dramatică a situaţiei economice și sociale, cauzată de demisia Gu-vernului AIE-3 prin votul comun cu comuniștii și socialiștii, conștientizând complexitatea problemelor pe care urmea-ză să le soluţioneze clasa politică în perspectivă imediată, inclusiv prin învestirea unui guvern care fără participarea

PLDM nu poate pretinde a fi proeuropean, Consiliul Politic Naţional al PLDM decide de a delega Biroului Permanent Central al PLDM și fracţiunii parlamentare sarcina de a ini-ţia consultări și discuţii politice în vederea învestirii unui guvern care să menţină R. Moldova pe făgașul integrării europene”, a declarat Streleţ.

PLDM a reiterat obiectivele principale: adoptarea unei foi de parcurs de scoatere a instituţiilor de sub subordonare partinică, constituirea unui Guvern condus de un premier neafi liat politic, crearea condiţiilor egale pentru toate părţile participante la consultări.

Valeriu Streleţ a anunţat că, în decizia Consiliului, PLDM își asumă să asigure „caracterul public al discu-ţiilor și consultărilor politice pe durata perioadei urmă-toare”.

ACTUAL

ABONAREA 2016

120 LEI

AM FOST, SUNTEM AM FOST, SUNTEM

ŞI RĂMÂNEM ŞI RĂMÂNEM

ALĂTURI ALĂTURI

DE DE DUMNEAVOASTRĂ!DUMNEAVOASTRĂ!

GG A Z E T AA Z E T A INDICE DE ABONARE:

21844

Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo”ANUNŢĂ CONCURS PENTRU SUPLINIREA POSTURILOR VACANTE:

ConducereaDirector adjunct pe probleme de ştiinţă – 1 Secretar ştiinţifi c – 1

Laboratorul Sistemul Geoinformaţional Pedo-logic şi Agricultura de Precizie

Cercetător ştiinţifi c – 1

Laboratorul PedologieŞef Laborator – 1 Cercetător ştiinţifi c principal – 1 Cercetător ştiinţifi c coordonator – 1

Laboratorul AgrochimieCercetător ştiinţifi c principal – 1 Cercetător ştiinţifi c coordonator – 1 Cercetător ştiinţifi c – 2

Laboratorul Ameliorare şi Protecţie a SoluluiCercetător ştiinţifi c coordonator – 1 Cercetător ştiinţifi c superior – 1 Cercetător ştiinţifi c – 3

Relaţii Internaţionale şi Transfer TehnologicCercetător ştiinţifi c superior – 1

Actele pentru participare la concurs se prezintă până la data de 24 decembrie 2015 pe adresa: mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100, tel. 022-28-48-59; 022-28-48-56.

PUBLICITATE ÎN

“Gazeta Satelor”

Tel.: 23-75-39

PLDM VA PARTICIPA LA NEGOCIERILE DE FORMARE A MAJORITĂŢI PARLAMENTARE

POMICULTORII POMICULTORII ÎNTRUNIŢI LA SFATÎNTRUNIŢI LA SFAT

Miercuri şi joi la Vadul lui Vodă a avut loc Conferinţa Naţiona-lă „Oportunităţile şi provocările pomiculturii moldoveneşti în con-textul integrării în Uniunea Europeană”. Evenimentul, cu partici-parea a mai bine de 50 de fermieri, a fost organizat de Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe MOLDOVA FRUCT.

În următoarea ediţie a publicaţiei noastre vom reveni cu un material mai detaliat asupra desfăşurării Conferinţei Naţionale.

Cu siguranţă, mulţi dintre noi au ajuns la aceas-tă concluzie deprimantă în după amiaza zilei de miercurea curentă, când în Parlament s-au desfă-şurat audierile vizavi de furtul miliardului de dolari din cele trei bănci comerciale – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibanc – furt deja catalogat în societatea noastră drept „furtul secolului”.

În faţa legiuitorilor au fost invitaţi primele persoane din conducerea Procuraturii Generale,

CNA, SIS, Mnisterului de Finanţe, Ministerului de Interne. La etapa iniţială, la iniţiativa democraţilor, comuniştilor şi liberalilor şedinţa a fost închisă, şi doar după audierea Procurorului General s-a decis de a reveni la o şedinţă deschisă. (Ceea ce deja nu poate să nu trezească anumite semne de întrebare. Posibil, sindromul Gurin-Filat rămâne a plana peste deputaţii noştri...).

La modul general, atmosfera ce s-a instaurat pe parcursul audierilor respec-tive poate fi caracterizată prin cunoscuta zicală populară: „Toţi cinstiţi, da cuşma nu-i”. Adică, toţi cei de s-au perindat la tribuna centrală, au adus numeroase exemple, probe şi dovezi că instituţiile pe care le diriguiesc şi-au făcut cu brio datoria, au fost la curent, au semnalat şi avertizat cu insistenţă (pe parcursul ultimilor ani!) organele abilitate vizavi de pericolul unui jaf de proporţii nemai-văzute din cele trei bănci. Dar – au regretat dumnealor – n-au fost auziţi, ascul-taţi şi crezuţi, ca urmare producându-se furtul a circa 14 miliarde de lei. Şi, cum s-a făcut, cum s-a dres – dar practic toate acuzele respective au ajuns la adresa ex—Premierului Filat şi a PLDM. În acest sens – cât „face” doar enumerarea în detalii, de către Dorin Drăguţanu, a „eforturilor” întreprinse de BNM, eforturi care, a deplâns Guvernatorul în demisie al acestei instituţii, ajunse la cunoş-tinţa ex- Premierului nominalizat, aşa şi n-au fost luate în calcul. Ca mai apoi tot acest raportor să declare cu seninătate că, vedeţi dumneavoastră oameni buni, BNM nu s-a adresat Procuraturii Generale pe marginea acestor supoziţii deoarece a fost furat Guvernul, dar nu BNM, şi, deci, ea este basma curată! Dar – fi reasca întrebare: atunci, care e rolul şi locul BNM în atare situaţii?

Ne-a „liniştit” în cadrul acestor audieri şi ministrul în demisie Arapu, care a declarat franc că în următorii doi ani statul urmează să achite datoriile de circa 14 miliarde de lei survenite în urma acordării împrumutului celor trei bănci deja afl ate în faliment. Să luăm aminte - furtul miliardelor e transformat în datorii de stat; deci, acestea urmează să fi e întoarse nu de făptaşi, de delapidatori, ci de noi, contribuabilii de rând!

Deja chiar în seara zilei cu pricina mai mulţi experţi şi comentatori au decla-rat că audierele în cauză n-au fost decât un spectacol bine regizat, unde fi ecare a avut datoria de a pune întrebări prestabilite din timp şi la care aceeaşi mână a şi pregătit răspunsurile oferite de cei audiaţi.

Nr. 45 (479) 4 decembrie 20152 GG A Z E T AA Z E T AINDICE DE ABONARE:

21844

ECONOMIE

ŞTIRI

LABORATOR

SEMINAR

TRITICALE NOI SOIURI PRODUCTIVE PENTRU AGRICULTURA MOLDOVEI

APROPIEREA DE UNIUNEA EUROPEANĂ, INVIZIBILĂ PENTRU AGRICULTORI

ACSA ACORDĂ SUPORT UTILIZATORILOR DE APĂ

GRUPURILE DE PRODUCĂTORI AU PRIORITATE

Comisia de evaluare a dosarelor din cadrul Programului de granturi investiţionale ”Acces la pieţele de desfacere” al pro-iectului Agricultura Competitivă în Moldova a aprobat spre fi -nanţare încă două granturi în valoare totală de 571,8 mii de dolari SUA, pentru grupurile de producători horticoli din Ocniţa și Ialoveni.

”Dosarele au fost depuse în cadrul ultimului apel al Programului de granturi lansat în septembrie curent, data limită al căruia expi-ră la 31 decembrie 2015”, a precizat Olga Sainciuc, coordonatorul Programului de granturi.

Grupul de producători VISAD FRUCT din satul Lincăuţi, raionul Ocniţa, va primi un grant în sumă de 293,5 mii de dolari. Proiectul investiţional estimat la 787,5 mii de dolari prevede construcţia unui frigider cu o capacitate de păstrare de 800 tone şi instalarea unei linii de sortare capabile să proceseze 5 tone de mere pe oră.

Al doilea grant aprobat este de 278 mii dolari SUA și a fost so-licitat de șase membri ai cooperativei agricole din satul Costești, raionul Ialoveni. Proiectul investiţional al fermierilor, specializaţi în producerea de struguri de masă, este estimat la 743,3 mii dolari SUA și prevede construcţia unui depozit frigorifi c de 390 tone și in-stalarea unei linii de sortare cu o capacitate de 2 tone/oră.

Uniunea Europeană a pompat bani și proiecte pentru susţinerea agricultorilor din R. Moldova, însă rezultate nu se văd. De această părere sunt reprezentanţii asociaţi-ilor producătorilor agricoli din ţară. Ei dau vina pe autorităţile de la Chișinău, care ar fi gestionat greșit suportul oferit de UE pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial.

PROIECTE EUROPENE, FUNCŢIONALE DOAR PE HÂRTII

După semnarea Acordului de Asociere în 2014, agricultorii moldoveni au fost anunţaţi că vor putea exporta liber în UE și că vor putea ac-cesa programe și împrumuturi cu dobânzi mici, cum ar fi creditul polonez( 100 de mil. euro) , Li-vada Moldovei( 120 de mil. euro) și programul EMPARD (64 de mil. euro), care a fost lansat în 2011 și aprobat de Parlamentul de la Chișinău în octombrie 2015. “Din cauza unei implementări proaste, creditul polonez practic nu funcţionea-ză. Livada Moldovei, un proiect extrem de impor-tant, la fel nu funcţionează din cauza probleme-lor din sistemul bancar. De vină sunt autorităţile noastre. Proiectele nu au fost lansate, iar situa-ţia în agricultură s-a înrăutăţit semnifi cativ în 2015”, a explicat Alexandru Slusari, președintele

Uniunii Asociaţiilor de Producători Agricoli din Moldova.

“Așteptările erau mult mai mari. La credi-tul polonez marja minimală e de 500 de mii de euro până la două milioane și în cazul dat e evident că sunt mai puţini potenţiali benefi ci-ari. La fel și dobânda e mai puţin acceptabilă. Procedura birocratică pentru a accesa creditul respectiv a durat un an, mult mai mult com-parativ cu alte ţări, care au benefi ciat de un suport similar”, a declarat Iurie Hurmuzachi, vicepreședintele Federaţiei Naţionale a Agri-cultorilor din Moldova.

Aceeași părere este împărţită și de agricul-torul din comuna Mălăiești, Alexei Ivanov, care a spus că “acest împrumut nu este accesibil pro-ducătorilor mici și mijlocii”. “Mai mult, acesta este foarte periculos din cauza devierilor de curs. Astăzi să intri în credite este un risc enorm. Până ce piaţa fi nanciară nu se va stabiliza, noi stăm pe loc”, a menţionat fermierul.

AGRICULTORII MOLDOVENI NU POT PENETRA PIAŢA UE

Se pare că liberalizarea exportului în UE pen-tru produsele agricole moldovenești nu a repre-zentat un sprijin productiv pentru agricultori,

odată ce nu sunt competitivi pe această piaţă. Astăzi în toată ţara sunt 15 linii de sortare, pe când ar fi nevoie de aproximativ 150 de instalaţii de acest gen. În 2015 producătorii de mere au reușit să acopere 5% din cota de export de 40 de mii de tone stabilită de UE, iar cei de prune – 36% din cota de 20 de mii de tone. “Fructele pe care le cresc sunt pentru Rusia, și nu pentru Eu-ropa. Acolo e altă calitate, alte sorturi de mere, iar pentru a vinde trebuie să te pregătești”, a spus producătorul de fructe din raionul Orhei, Fiodor Cebotari.

CREDIBILITATEA ÎN VECTORUL UE SE CLATINĂ

Potrivit lui Alexandru Slusari, numărul scep-ticilor în integrarea europeană a crescut semni-fi cativ în urma ultimelor evenimente, care au avut loc la Chișinău.“Deși noi încercăm să expli-căm agricultorilor că UE nu este de vină pentru situaţia în care s-au pomenit, oricum persistă acea dezamăgire. UE este o piaţă imensă, unde noi putem pătrunde fără a întâmpina most uri politice. Problema principală ţine de atitudinea autorităţilor din R. Moldova faţă de agricultu-ră. Atâta timp cât statul se va ocupa cu decla-raţii sterile despre necesitatea dezvoltării agri-

culturii, această situaţie va mocni”, a afi rmat președintele UniAgroProtect.

Gheorghe Uncu din raionul Criuleni face par-te din categoria producătorilor care înţeleg acest lucru. “Rezultate sunt și vor fi mai multe, dacă vom avea o conducere pe potrivă. Toate lucrurile bune legate de UE s-au stopat din cauza acestei conduceri. O să ajungem la sapă de lemn”, e de părere producătorul.

SEMNALE SUMBRE DIN PARTEA UEÎn ultimul său raport, Banca Mondială a criti-

cat dur politicile fi scale şi de subvenţionare apli-cate de stat în sectorul agricol. Potrivit experţi-lor, acestea sunt inefi ciente şi învechite. „Cererea redusă la unele programe nu justifi că valoarea costurilor administrative. Există rapoarte că în cazul programului de asigurări în agricultură se înregistrează practice frauduloase”, se menţio-nează în raportul BM.

Amintim, că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede un re-gim de comerţ preferenţial - Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, a fost semnat în anul trecut la 27 iunie.

Adriana FĂUREANU

Săptămâna trecută, Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Ru-rală, în cadrul săptămânii „Pro-movarea femeii în Business”, a organizat un seminar destinat femeilor contabile din Asociaţi-ile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare.

În cadrul acestuia au fost discutate diverse teme ce ţin de activitatea AUAI, în special a contabililor, funcţie deţinută de femei în toate cele 10 AUAI, care au fost create în rezulta-tul implementării programului COMPACT în Republica Moldova, proces la care au participat ac-tiv şi angajaţii ACSA din ofi ciile teritoriale, implicaţi în reţeaua serviciilor de extensiune.

Aşadar, contabilii AUAI au fost informaţi despre ultimele re-glementări ce au fost aprobate cu privire la evidenţa contabilă, re-munerarea personalului, în speci-al despre „salarizarea personalu-lui pentru orele nocturne lucrate”, despre pregătirea și prezentarea situaţiilor fi nanciare anuale ale AUAI, importanţa mentinerii și completării bazei de date a mem-brilor și altele.

Un alt subiect destul de im-portant a fost și cel cu privire la implicarea mai activă a femeilor în viaţa AUAI, deoarece experi-enţa deja acumulată, cât și cea internaţională, demostrează fap-tul că femeile aduc o mare plus valoare unei AUAI. Asociaţiile unde femeile sunt prezente în majoritate, în Consiliile de Ad-ministrare, Comisiile de Cenzori, echipele executive se prezintă a fi mai efective și mai durabile.

Totodată, fi ind în ultima lună a anului, important a fost să se discute şi despre pregătirea pen-tru Adunarea Generală a mem-brilor şi activităţile ce urmează a fi desfăşurate până la adunare, aşa precum pregătirea raportului anual, efectuarea controlului in-tern, elaborarea planului anual și a bugetului, organizarea şe-dinţelor de sectoare, informarea membrilor şi altele.

La fi nele seminarului parti-cipantele și-au exprimat gratitu-dinea vis-a-vis de organizatori și au menţionat necesitatea acută de extindere a suportului con-sultativ, atât prin seminare și traininguri, cât și prin asistenţă

practică în teritoriu, la efectua-rea controlalelor interne și ela-borarea planului și bugetului anual.

AUAI sunt niste organizaţii relativ nou create, în baza legii Nr 171 din 09 iulie 2010, în ca-drul Activităţii Reforma Secto-rului de Irigare a Programului Compact , cu implicarea experţi-lor internaţionali și locali, pentru a gestiona sistemele centralizate de irigare reabilitate graţie su-portului fi nanciar al SUA. Odată, cu inchiderea acestui program, importanţa susţinerii și promo-vării acestor forme de gestionare a sistemelor centralizate de iri-gare devine tot mai critică și în acest context ACSA, fi ind institu-ţie leader în domeniul dezvoltă-rii rurale, consideră necesară im-plicarea sa în sprijinirea acestor organizaţii, cu atât mai mult că a facut parte din echipa de imple-mentatori și a acumulat experi-enţă unicală, necesară pentru a continua această reformă a sec-torului de irigare.

Igor TOMIŢA, coordonator

de programul ACSA

13 companii din Moldova și-au prezentat vinurile vrac de calitate în cadrul celei de-a 7-a ediţii a ex-poziţiei World Bulk Wine Exhibition, care s-a desfășurat la Amsterdam, în Olanda. Participarea companiilor vinicole din RM la cel mai mare for european specializat în vinurile vrac a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de Ofi ciul Naţional al Viei și Vinului (ONVV).

Evenimentul internaţional anual World Bulk Wine Exhibition 2015 (WBWE) a întrunit în capitala olandeză producători, exportatori și cumpărători din peste 20 de ţări: Germania, Argentina, Australia, Italia, Portugalia, Spania, Franţa, Grecia, Africa de Sud, Rusia, Ucrai-na, China și altele. În șapte ani de la inaugurarea expoziţiei, WBWE a reușit să devină cel mai mare târg din lume dedicat comercializării vi-nurilor vrac, în termeni de volume tranzacţionate.

Eduard Grama, viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare: „În primele 9 luni ale anului 2015 companiile vinicole din Republica Moldova au exportat circa 45.860 tone de vin vrac în statele CSI (cea mai mare cantitate – în Belarus) și peste 9.500 tone în alte ţări (pre-ponderent – în Cehia). Deși progre-sul este evident de la an la an, există încă un mare potenţial neexplorat. Evenimentele de acest gen ne per-mit să demonstrăm calităţile produ-selor noastre și să valorifi căm po-sibilităţile de creștere a sectorului.”

În acest an companiile din Moldova au prezentat vizitatorilor WBWE o gamă variată de vinuri, pe bază de soiuri clasice, dar și unele soiuri autohtone. Experţii prezenţi la eveniment au apreciat calitatea și competitivitatea vinurilor oferite de companiile vinicole din Moldova, care pot concura cu ușurinţă pe pie-ţele internaţionale.

Dumitru Munteanu, directorul

Ofi ciului Naţional al Viei și Vinului: „Fiind vorba despre cel mai amplu eveniment internaţional specializat, care întrunește profesioniștii din domeniu, prezenţa companiilor vini-cole din Moldova la WBWE le permi-te să stabilească relaţii cu parteneri comerciali europeni. Prin participa-rea la această expoziţie, ONVV oferă o platformă solidă de promovare companiilor din Moldova care pro-duc vin pentru comercializarea lui în vrac.”

Timp de două zile ale WBWE, participanţii au avut posibilitatea de a prezenta miilor de vizitatori și po-tenţiali parteneri cele mai bune vi-nuri vrac ale anului. În același timp, cumpărătorii s-au bucurat de cea mai largă selecţie de vinuri din lume

și au putut descoperi noua recoltă a anului 2015 de la fabrici de vin cu diverse origini și tradiţii.

În cadrul unei sesiuni de de-gustare, 5 vinuri moldovenești au fost prezentate unui public de 50 de persoane, format din importatori și distribuitori: Chardonnay 2015 de la „Fautor,” Sauvignon Blanc 2014 de la „Vinuri de Comrat”, Chardonnay 2015 de la „Sălcuţa”, Cuvee Taraclia 2014, dar și un Pastoral de la „Nis-Struguraș”.

În mod tradiţional, evenimentul

a cuprins 4 zone tematice distincte:Zona de expoziţie – timp de 2

zile, cele 13 vinării moldovenești, reunite la un stand comun, cu 50% mai mare decât la ediţia anterioară, și-au prezentat vinurile de calitate în faţa a mii de vizitatori, printre care principalii cumpărători de vin vrac din lume. În rezultatul identifi -cării unor clienţi la ediţia din 2014, anul acesta multe companii partici-pă pentru a doua oară.

Silent Tasting Room – cumpă-rătorii au putut degusta „în liniște” 20 de tipuri de vinuri moldovenești, fi ind ghidaţi doar de calitatea vinu-lui și de o etichetă de identifi care cu cele mai relevante informaţii despre băutură.

Zona de business – spaţiu re-

zervat pentru întîlniri și discuţii de afaceri, organizate pe durata eveni-mentului.

Zona pentru conferinţe – care este destinată pentru prezen-tări programate și, sub patrona-jul Organizaţiei Internaţionale a Viei și Vinului (OIV), contribuie la împărtășirea expertizei celor mai buni profesioniști din lume.

Costurile legate de participarea companiilor vinicole la eveniment au fost acoperite din Fondul Naţio-nal al Viei și Vinului.

VINURILE VRAC DIN MOLDOVA APRECIATE LA EXPOZIŢIA SPECIALIZATĂ

Datorită capacităţilor sale sporite de producţie, însuşirilor largi de adaptare, caracteristicilor agronomice şi însuşirilor de cali-tate sporite, cultura de triticale a căpătat în Moldova o semnifi ca-ţie economică recunoscută în in-dustria alimentară şi furajarea animalelor. În prezent, triticale-lor le revine un rol tot mai im-portant pentru valoarea alimen-tară, având un potenţial agricol considerabil şi un conţinut ridicat de proteine cu nivel balansat de aminoacizi. Această cultură este rezistentă la ger, secetă, maladii, boabele sunt bogate în proteină, nu este pretenţioasă faţă de sol şi are un potenţial productiv cu mult mai mare decât formele pa-rentale din care a provenit - grâul şi secara.

În laboratorul „Genetică apli-cată” al Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţă a Moldo-vei (IGFPP), în perioada anilor 1986 – 2014, au fost omologate o serie de soiuri : CAD 2/917, IN-GEN-33, INGEN-35 , INGINE-93

şi INEN 40. Primele soiuri se ca-racterizau prin talie înaltă (110 – 150 cm), erau folosite ca masă verde, înlocuiau secara din con-veierul verde şi boabele se utili-zau numai ca furaj şi concentrate pentru animale.

La momentul actual, Vă atra-gem atenţia la soiul de triticale de toamnă Ingen 40, care a fost obţinut prin hibridarea intraspe-cifi că dintre soiul românesc Titan la hibridul intraspecifi c (Atol x Ingen 93). Producţia medie de boabe în ultimii ani variază de la

3,5 t/ha până la 8,7 t/ha, depăşind martorul cu 0,3-2,8 t/ha. Bobul este măşcat, masa la 1000 boa-be – 47-52 gr, de formă oval. Nu-mărul de boabe în spic ajunge la 65-80, iar în fi ecare spiculeţ 2-3. Perioada de vegetaţie este de 275 - 282 zile şi face parte din grupa soiurilor cu precocitate medie. În anii secetoşi durata ontogenezei este mai mică 250 – 270 zile. Înălţimea plantei – 95 - 105 cm, cu o înfrăţire productivă de 2,8-3,0 fraţi per plantă. Este rezistent la secetă, ger, pătulire şi maladii.

Datorită conţinutului balan-sat de aminoacizi în proteină boa-bele sunt folosite la producerea pâinii şi poate înlocui făina din secară în produsele de panifi ca-ţie. Un avantaj deosebit al aces-tui soi este faptul, că el poate fi cultivat pe soluri cu bonitate joa-

să, demonstrând recolte destul de impunătoare (3,0 –6,5 t/ha). Paie-le pot fi folosite ca nutreţ pentru animale şi la producerea briche-telor pentru încălzire. Hrănirea animalelor cu concentrate din boabele de triticale se evidenţia-ză printr-un surplus de greutate. Datorită productivităţii sporite şi implementării multilaterale acest soi este mai economic, de-cât soiurile de grâu comun.

Importanţa acestui soi este explicată şi prin compoziţia chi-mică a boabelor, care le conferă însuşiri deosebite de folosinţă în alimentaţie, în furajarea ani-malelor, precum şi în industrie. Calitatea este determinată de complexul însuşirilor de morărit

şi panifi caţie, iar aceste depind în primul rând de conţinutul în sub-stanţe proteice, de cantitatea şi calitatea glutenului. Din recolta anului 2012 s-a calculat proteina totală şi particularităţile tehnolo-gice. Rezultatele obţinute con-fi rmă faptul că cultura triticale este intermediară dintre grâu şi secară şi după acest caracter. Da-tele experimentale la soiul de tri-ticale Ingen 40 au demonstrat o

sticlozitate a bobului de 90-95%, proteină - 14,7%, gluten – 25,5%, volumul pâinii – 530 cm3 şi cu porozitatea de 65%. Aceşti indici sunt aproximativ identici cu cei ai grâului comun Moldova 5.

Soiul Ingen 40 poate fi folosit ca cultură umblătoare. El prezin-tă interes ca cultură de rezervă, când cultura de grâu de toamnă în condiţiile aspre de iarnă pier. De obicei, în condiţiile noastre aceste semănături se însămân-ţează cu orz şi recolta de boabe se poate folosi numai pentru furaj, dar dacă le însămânţăm

cu triticale de soiul Ingen 40, recolta de boabe se poate folosi cu succes în industria de panifi -caţie.

Datorită potenţialului mare de productivitate în anii sece-toşi şi rezistenţa sporită la fac-torii condiţiilor nefavorabile de cultivare soiul de triticale In-gen 40 în toamna anului 2014 a fost omologat pentru boabe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

La elaborarea acestor soiuri de triticale au colaborat savanţii Institutului : Efi mia Veveriţă, Sil-

via Rotari, Galina Lupaşcu, An-drei Gore, regretaţii Petru Buiucli, Anatol Jacotă, Ilie Chirtoacă, care prin activitatea lor ştiinţifi că de cercetare, reieşind din condiţiile climaterice, caracteristice, îndeo-sebi pentru anii secetoşi, pun la dispoziţia agricultorilor soiuri de cerealiere rezistente la secetă, de calitate superioară şi de o produc-tivitate înaltă.

În scopul satisfacerii solici-tărilor din partea fermierilor de a procura aceste soiuri de cerea-le, administraţia Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor se adresează fermierilor cu propuneri de colaborare, adică de producere de către doritori a cantităţilor necesare de seminţe de triticale, pentru a satisface cererile din partea agricultorilor, care pot fi tot mai mari.

Adresa IGFPP al AŞM: mun. Chişinău, str. Pădurii 20.

Tel: 022 77 04 47

Ion AXENTI

PREŢURILE DE VÂNZARE A PRODUSELOR AGRICOLE

ÎN CREŞTEREPreţurile medii de vânzare la produsele agricole de către

întreprinderile agricole au crescut cu 13% faţă de aceeaşi pe-rioadă a anului trecut. Datele au fost făcute publice de Biroul Naţional de Statistică.

Preţurile producătorului la produsele vegetale au crescut, în medie, cu 24%. Mai semnifi cativ s-au majorat preţurile la fructe şi pomuşoare - cu 73%, fl oarea soarelui (seminţe de soi) - cu 40%, struguri - cu 39%, rapiţă - cu 38%, grîu (seminţe de soi) - cu 22%, porumb (seminţe de soi) - cu 11%. Totodată, s-au micşorat preţurie de vânzare la legume - cu 10%, culturi bostănoase - cu 8%.

La produsele animaliere a fost înregistrată micşorarea preţurilor producătorilor în medie cu 10%. Astfel, au scăzut preţurile la vite şi păsări (în masă vie) - cu 12%. Totodată, au crescut preţurile de vânzare la ovine şi caprine - cu 34,0%, la păsări - cu 2,9%, la ouă alimentare - cu 5% şi lapte - cu 3%.

Datele au fost prezentate pe întreprinderile agricole şi gospo-dăriile ţărăneşti cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste.

TOT MAI PUŢINI BANI DE LA AI NOŞTRI DE PESTE HOTARE

În primele zece luni ale acestui an, din străinătate au fost transferate în favoarea persoanelor fi zice din Moldova, puţin peste 930 milioane dolari sau cu aproape 33% mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent.

În ianuarie-octombrie 2015, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fi zice mijloace bănești în valoare netă de 939.99 milioane dolari, fi ind în scădere cu 32.8 % faţă de primele 10 luni ale anului 2014.

Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de do-larul SUA au contribuit cu 14.5% la scăderea totală a transferurilor în ianuarie-octombrie 2015, în timp ce diminuarea efectivă a tran-sferurilor, eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcula-rea sumelor la cursurile perioadelor respective ale anului prece-dent, a constituit 18.4%.

TINERII DE LA SATE VOR O AFACERE, DAR NU O PORNESC

DIN CAUZA CORUPŢIEIPeste 50% dintre tinerii care au participat recent la un son-

daj sociologic au declarat că îşi doresc să deschidă o afacere. Totodată, pe mulţi dintre potenţialii oameni de afaceri îi descu-rajează corupţia, situaţia politică actuală din ţară, birocraţia şi alte fenomene negative.

Studiul naţional în rândul antreprenorilor existenţi şi potenţiali a fost realizat în lunile septembrie-octombrie 2015 de către Magenta Consulting. Acesta arată că cel mai mare interes pentru iniţierea unei afaceri îl trezesc domeniile tradiţionale: agricultura, comer-ţul şi prestarea serviciilor. Studiul a constatat că tinerii din mediul rural par mai entuziasmaţi decât cei din oraşe de ideea deschiderii unei afaceri în domeniul agriculturii şi în domeniul comerţului, pe când tinerii din mediu urban sunt mai interesaţi de sfera prestării de servicii.

Nr. 45 (479) 4 decembrie 2015 3GG A Z E T AA Z E T AINDICE DE ABONARE:

21844

ŞTIRI

SOCIAL &UTIL

„DOAR UN OM INFORMAT ESTE OM PUTERNIC”OPINIA EXPERTULUI

TESTAMENTE PENTRU MAI APOI

PARTENERIAT

VOCAŢIA DE A FI LIDER

EXISTĂ PROBLEMĂ MAI MARE DECÂT ANTICIPATELE

UN PRIMAR LA LOCUL SĂU

ALEXANDRU IOAN CUZA

Alegerile anticipate nu con-stiruie cea mai mare problemă pentru Republica Moldova. De-claraţia a fost făcută de către Ileana Racheru, cercetător ştiin-ţifi c pentru spaţiul ex-sovietic la Institutul Diplomatic Român, în cadrul unei emisiunii la postul de televiziune „TVR Moldova”.

„Cea mai gravă problemă cu care se confruntă acum Mol-dova este sistarea fi nanţării externe. Indiferent cine va fi la guvernare, fără fi nanţare exter-nă nu va putea să facă faţă situ-aţiei”, a spus Racheru.

Cercetătoarea din Româ-nia este de părerea că niciunul din partidele de la guvernare nu va avea de câştigat în urma

alegerilor anticipate: „Ultimul sondaj arată că partidele, care se declaraă pro-europene, cel mai probabil nu se vor găsi la guvernare. Pare paradoxal, dar şi PSRM, care optează atât de mult pentru anticipate, tot va avea de pierdut. Sondajele arată că această formaţiune ar putea avea mai puţine mandate, de-oarece ar acumula cel mult 15 la sută din sufragii. Cel mai co-tat politician de peste Prut este acum Renato Usatâi şi formaţi-unea sa are şansa să câştige cele mai multe mandate”.

Ileana Racheru consideră că oricine ar veni la guvernare în urma unor posibile alegeri an-ticipate, nu se va descurca fără

fi nanţarea externă. „Se crede că dacă vor veni la guvernare, Re-nato Usatâi şi Igor Dodon vor lua credite de la Federaţia Rusă. Este puţin probabil, deoarece Rusia nu investeşte pe termen lung. Mai mult, însăşi Federaţia Rusă se confruntă cu probleme economice, în special, din cau-za scăderii preţurilor la petrol, a suportat cheltuieli mari în urma anexării Crimeii şi a intervenţiei militare în Siria. Aşa că nu este exclus ca acelaşi Igor Dodon, dacă va ajunge la guvernare, va fi pus în situaţia să negocieze cu europenii. Fără banii europeni-lor Dodon va avea aceeaşi soar-tă ca şi pro-europenii corupţi”, a opinat cercetătoarea.

DOMNIADomnia lui Cuza Vodă a fost carac-

terizată de o nerăbdătoare dorinţă de a ajunge din urmăOccidentul, dar efortul domnului şi al sprijinitorilor săi întâm-pină rezistenţa forţelorconservatoare şi a inerţiilor colective. Mai grav, el stă sub semnul provizoratului, căci domnia lui Cuza este percepută ca pasageră; ţara a vrut un domn străin, l-a acceptat însă pe cel autohton, dar n-a renunţat la vechea doleanţă; în aşteptarea contextului priel-nic, ea îngăduie un provizorat.[10]

ALEGEREA CA DOMNITORDupă Convenţia de la Paris din 1858,

marile puteri au lăsat guvernul fi ecărui principat român în grija unei comisii pro-vizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuţie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Ţara Ro-mânească. Unioniştii moldoveni au putut impune cu uşurinţă candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnu-lui moldovean şi la Bucureşti a fost ofi ci-al sugerată muntenilor de către delegaţia Moldovei, care mergea spre Constantino-pol pentru a anunţa rezultatul alegerii de la Iaşi. În Ţara Românească, adunarea elec-tivă a fost dominată de conservatori, care erau însă scindaţi. Neputându-se pune de acord asupra unui candidat propriu, con-servatorii munteni au sfârşit prin a se ralia candidatului Partidei Naţionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al Ţării Româneşti. Astfel, românii au rea-lizat de facto unirea, punând la 24 ianuarie 1859, bazele statului naţional modern ro-mân. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziţiei Turci-eişi a Austriei faţă de dubla alegere, ast-fel că la 1/13 aprilie 1859 Conferinţa de la Paris a puterilor garante dădea recunoaş-terea ofi ciala a faptului împlinit de la 24 ianuarie 1859.[10]

Conform deciziei Convenţiei de la Paris, la 15 mai 1859 este înfi inţată Comisia Cen-trală la Focşani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constituţie din istoria

modernă a României şi realizarea altor proiecte de unifi care legislativă a Princi-patelor. Proiectul de Constituţie nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focşani fi ind desfi inţată în fe-bruarie 1862.[11]

REFORMELE LUI CUZADupă realizarea unirii, domnitorul Ale-

xandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (minis-tru, apoi prim-ministru al României), iniţi-ază importante reforme interne: seculari-zarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864), reforma învăţământului (1864), reforma justiţiei (1864) ş.a., care au fi xat un cadru modern de dezvoltare al ţării.[12]

Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, al-cătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mi-hail Kogălniceanu, care realizează secula-rizarea averilor mânăstireşti (decembrie 1863) şi dizolvăAdunarea Legiuitoare (lo-vitura de stat de la 2 mai 1864). În ace-laşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parla-mentului o bază mai largă, şi decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şiCodul penal de inspiraţie franceză, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfi inţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi (1860), care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucu-

reşti (1864). Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională.[13]

SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREŞTI

Legea secularizării averilor mănăsti-reşti a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate propri-etăţile şi averile anumitor Biserici şi mă-năstiri şi a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuţia ţării”. Tot în timpul lui Cuza unele mănăstiri şi schituri au fost desfi inţate total sau transformate în bise-rici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a insti-tuit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asistenţă socială etc. În faţa acestor măsuri mitropolitul Sofro-nie Miclescu al Moldovei a făcut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la înlătu-rarea sa din scaun, această stare provocând, mai târziu, însăşi căderea guvernului Kogăl-niceanu. Legea secularizării a fost adoptată în 1863 şi, pe lângă cele enumerate mai sus, poate fi menţionată şi confi scarea anumitor averi pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos şi pe care le-au primit cu mult timp înainte de la alţi domnitori (Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sfântul Munte să se roage pentru bunăstarea domniilor lor. În total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei[14].

REFORMA FISCALĂReforma fi scală a fost materializată

prin instituirea impozitului personal şi a contribuţiei pentru drumuri, generalizată asupra tuturor bărbaţilor majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar şi alte măsuri care au

făcut ca la sfârşitul anului 1861, în preaj-ma deplinei lor unifi cări administrativ-po-litice, Principatele Unite Române să fi e do-tate cu un sistem fi scal modern. Ar putea fi adăugată, pe plan cultural, „importanta iniţiativă a guvernului moldovean al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima universitate a ţării, cea ieşeană.”[15]

REFORMA AGRARĂDezbaterile înverşunate care au avut

loc în vara anului 1862 în privinţa pro-iectului de reformă agrară propus de con-servatori şi adoptat de majoritate, dar ne-sancţionat de domnitor, au dovedit că ma-leabilitatea de care dădeau dovadă o bună parte dintre conservatori, în privinţa adop-tării unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de către ei a unei reforme agrare în sensul programelor re-voluţionare de la 1848.[16] De aceea, în anii imediat următori unifi cării administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agra-ră, ci s-a continuat, pentru o perioadă de timp, să se adopte reforme pe linia organi-zării moderne a statului, deoarece acestea nu întâmpinau opoziţia conservatorilor, încă stăpâni pe majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, con-stituirea Consiliului superior al instrucţi-unii publice, un regulament de navigaţie, organizarea corpului inginerilor civili, re-organizarea Şcolii de silvicultură şi o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstireşti au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme.[17]

Din momentul în care conducerea gu-vernului a fost preluată de Mihail Kogăl-niceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui

violent confl ict între guvern şi majoritatea adunării. A urmat lovitura de stat de la 2 mai 1864 când deputaţii au fost evacuaţi din sală de un detaşament militar şi Adu-narea Legiuitoare dizolvată. Această lovi-tură a sporit puterea domnitorului Cuza, şi totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorităţii în adu-nare. Sancţiunea poporului prin plebiscit şi recunoaşterea noii stări de lucruri de că-tre puterea suzerană şi puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului paşoptist, desfi in-ţându-se relaţiile feudale înagricultură şi procedându-se la o împroprietărire a ţără-nimii clăcaşe.

Prin Legea rurală din 14/26 au-gust 1864, peste 400.000 de familii de ţărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alţi 60.000 de săteni au primit locuri de casă şi de grădină. Ţăranii împroprietăriţi au deve-nit contribuabili la bugetul de stat, rezul-tând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor şi lipsa utilaje-lor agricole moderne au dus la scăderea producţiei agricole în următorii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabilă. Re-forma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorinţa de pământ a ţăranilor, a desfi inţat servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării ca-pitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai însemnate evenimente ale isto-riei României din secolul al XIX–lea.[18]

Dupa desfi inţarea Adunării Legiuitoare (2 mai 1864) Cuza pierde sprijinul tuturor partidelor politice şi, pentru a putea guver-na, se înconjoară de o camarilă formată din funcţionari corupţi care primesc funcţii şi contracte cu statul; corupţia şi sifonarea banului public mai ales în lucrări de infra-structură ating cote ridicate.

-- După cum se ştie, cul-tivarea legumelor e o înde-letnicire ce presupune şi un consum permanent şi con-sistent de apă pentru iriga-re. Cu regret, anume această condiţie şi constituie, de re-gulă, cea mai gravă proble-mă în practicarea unei atare afaceri. Deosebit de acută s-a dovedit a fi ea în con-diţiile sezonului agricol din anul curent, când, de exem-plu, pe moşia satului Buda n-a căzut strop de ploaie pe parcursul a şase luni la rând! Sincer să fi u, la înce-put ne cam lăsasem mâinile în jos – doar, se ştie, cu na-tura nu te poţi pune.

Dar, între timp, parcă am întrezărit o şansă. Vor-ba vine de un proiect, după

cum am afl at noi, imple-mentat la scara republicii şi care şi-a propus scopul de a

Zilele trecute ne-a păşit pragul redacţiei un vechi cunos-cut (şi cititor fi del al publicaţiei noastre) – Valeriu Agapie, un harnic şi priceput antreprenor rural din Buda Călăraşi-lor, care cu mai mulţi ani în urmă a iniţiat o afacere de fa-milie, specialuzându-se iniţial în cultivarea legumelor atât în sol neprotejat, cât şi în sere. Pe parcurs, în acest business s-a implicat şi feciorul Radu, astfel că familia respectivă a şi înregistrat actuala Gospodărie Ţărănească „Radu Agapie”.

Fireşte, ne-am interesat cum le merg treburile şi am avut a afl a cu o sinceră satisfacţie că – „nu tocmai rău”, după cum s-a exprimat dumnealui. I-am solicitat şi anumite detalui, fermierul relatându-ne şi următoarele.

facilita iniţierea şi promo-varea afacerilor în agricul-tură şi de a reduce vulne-rabilitatea populaţiei şi a sectoarelor-cheie la impac-tul schimbărilor climatice. Ne-am informat mai deta-liat vizavi de oportunităţile acestui proiect şi în anul curent am participat la con-cursul organizat în cadrul lui. Ca rezultat, am ajuns şi noi printre benefi ciarii re-spectivi, câştigând un grant în mărime de 26 mii de do-lari, pe care i-am investit în construcţia unui acumula-tor de ape freatice şi pluvi-ale, cu un volum de 16 mii metri cubi – obiect fi nisat în toamna anului curent.

După cum am avut a concretiza pe parcurs, Gos-podăria Ţărănească „Radu Agapie” a devenit benefi -ciară a Proiectului « Suport pentru Procesul Naţional de Planifi care a Adaptării Re-publicii Moldova la Schim-bările Climatice”, cu o dura-tă de implementare de trei ani, şi care este susţinut de către Agenţia Austriacă de Cooperare pentru Dezvolta-re (ADC), cu fi nanţare de la

Ministerul Federal al Agri-culturii, Silviculturii, Me-diului și Gospodăririi Ape-lor din Republica Austria și implementat de Ofi ciul Schimbarea Climei, Minis-

terul Mediului cu suportul PNUD Moldova.

-- Suntem foarte recu-noscători donatorilor în cauză, dar şi echipelor an-trenate în implementarea acestui proiect, a mai ţinut să specifi ce domnul Agapie. Or, datorită acestui suport, deja avem posibilitatea de a aplica, începând cu viito-rul sezon agricol, irigarea pe cele 4 hectare de livadă de piersic şi de cais, pe 6 hec-

tare de legume cultivate în sol deschis şi pe 36 de ari de sere pentru legume, pe care le gestionează familia noastră. E o posibilitate, la care anterior, până la impli-

carea în proiectul respectiv, puteam doar visa. De aceea, în acest sens, îmi permit ca să-i îndemn şi pe alţi colegi-fermieri să nu treacă cu ve-derea atare posibilităţi, să persevereze, să nu se lene-vească ca pe lângă munca de zi cu zi să tindă să fi e şi informaţi. Doar se ştie: un om informat este un om pu-ternic.

Ilie FRUNZĂ

Teleșeu este o localitate situată în raionul Orhei, undeva la mijlocul distan-ţei între satele Peresecina și Donici. La alegerile din iunie curent locuitorii l-au ales în calitate de primar pe consăteanul lor – Anato-lie Bucatcă, care s-a şi apu-cat vârtos de treabă.

Astfel, chiar zilele trecute, împreună cu doar câţiva lo-

cutori (dintre cei circa 1200 pe câţi îi are sa-tul, iar din cei 9 consi-lieri - numai 2 ...) a pus temelia unui nou parc, care se afl ă chiar la in-trarea în sat, lângă casa de cultură. E, de fapt, o alee ce duce spre fosta curte a boierului Vla-dimir Cristi, cunoscută personalitatea basara-beană, fost primar de

Chișinău. Clădirea respectivă deja de 20 de ani se afl ă în stadiu de renovare, dar fără mare progres - a fost înstră-inată ilegal și acum Primăria încearcă să o recupereze pen-tru a o restaura. În spatele clădirii e la fel un parc, ce va fi reamenajat.

(In imagine putem vedea

drumul spre viitoarea alee de castani care va fi plantată între cele două cărări ce duc spre casa boierească).

O altă porţiune de parc a fost sădită în perimetrul liber dintre alee și drumul central.

-- Copăceii (arţar roșu, ste-jar roșu, cais sălbatic, arbuști, castani) au fost oferiţi de

Agenţia „Moldsilva”, comuni-că primarul, iar puieţii de tei au fost luaţi chiar din pădu-rea primăriei. Unica cheltuia-lă a constat în cei câţiva litri de motorină pentru tractorul care a transportat toate re-sturile vegetale adunate după curăţenia şi lucrările de ame-najare făcute în perimetrul respectiv. Rămâne doar să re-gretăm că iniţiativa în cauză n-a prea trezit interesul con-sătenilor noştri. Sperăm însă că pe viitor vom izbuti să-i convingem ca ei să se dove-dească mai patrioţi, să zicem aşa, mai responsabili faţă de vatra lor...

În acest sens, de remarcat că timp de 10 ani s-au căutat zadarnic bani pentru planta-rea parcului în cauză. Şi doar odată cu venirea în funcţie a noului primar lucrurile au prins a se mişca spre bine. Adevărat se spune: „Omul sfi nţeşte locul!”

Sursa: Buletin CALM

Sfârşit. Început în nr. 44 a.c.

Un centru de zi pentru persoane în etate a fost inaugurat în satul Mihăileni, Râşcani.

Centrul “Dumitru Musteaţă” are o capacitate de deservi-re zilnică de 50 de locuri. Benefi ciarii instituţiei vor fi locui-tori ai comunei Mihăileni, care au atins vârsta de pensionare şi au o capacitate scăzută de autodeservire. Identifi carea persoanelor respective se va efectua de către asistentul social şi membrii comunităţii.

În cadrul centrului, persoanele de vârsta a treia vor beneficia gratis de alimentaţie, asistenţă pentru respec-

tarea igienei personale, consiliere psihologică, asistenţă juridică, agrement, reabilitare, reintegrare socială, kine-toterapie și alte forme de servicii sociale, în funcţie de necesitate.

Edifi ciul centrului a fost renovat în colaborare cu Fondul de Investiţii Sociale din Republica Moldova (FISM). Valoarea totală a investiţiilor se estimează la 1,5 mln de lei (75 mii de euro), dintre care 700 mii de lei constituie contribuţia locală, iar 800 mii de lei au fost viraţi de Banca Germană, prin in-termediul FISM-ului.

UN CENTRU PENTRU PERSOANE ÎN ETATE A FOST INAUGURAT ÎN RAIONUL RÂŞCANI

Agenţia de Dezvoltare Regională Sud a benefi ciat de o fi nanţare în valoare de 85 de mii de euro din partea Amba-sadei Poloniei în ţara noastră pentru fi nalizarea construc-ţiei apeductului magistral Leova - Filipeni - Romanovca. Acesta urmează să fi e dat în folosinţă până la sfârşitul anului. Proiectul din raionul Leova a demarat în anul 2014 şi, pe lângă cele două sate, va asigura cu apă potabilă şi localitatea Hănăşenii Noi. În urma implementării progra-mului vor benefi cia de sistem centralizat de apeduct opt

mii de persoane, peste 50 de agenţi economici, zeci de instituţii publice.

Conform proiectului, au fost construite patru bazine de acumulare a apei, a câte 400 şi 100 de metri cubi, pe te-ritoriul a două platforme amplasate în satele Romanovca şi Filipeni. Programul mai prevede crearea infrastructurii necesare şi instalarea reţelelor de conectare. Costul pro-iectului este de aproximativ 5,7 mln de lei, alocaţi de Fondul Naţional de Dezvoltare Regională.

POLONIA NE SUSŢINE ŞIN CONSTRUCŢIA DE APEDUCTE

Bundestagul Germaniei a decis ca foştii prizonieri so-vietici de război să primească o prestaţie fi nanciară sim-bolică de recunoaştere.

Astfel, foştii soldaţi ai forţelor armate sovietice, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în perioada 22 iunie 1941 – 8 mai 1945, au fost prizonieri de război şi s-au afl at în detenţie germană, pot solicita o prestaţie unică în mărime de 2.500 de euro.

Cererea poate fi depusă în scris la Ofi ciul Federal pen-tru Servicii Centrale şi Probleme Patrimoniale Nerezolvate

din Berlin. Detalii privind procedura şi formulare de cerere pot fi găsite pe pagina de internet a Ofi ciului Federal pentru Servicii, accesând pagina de internet www.badv.bund.de. Informaţiile sunt disponibile şi în limba engleză, precum şi rusă.

P.S. Spre deosebire de Gernania, Rusia n-a între-prins până în prezent nici o acţiune pentru a-şi cere scuze, sau pentru a-i susţine, cel puţin simbolic, pe foştii deţinuţi politici şi deportaţi (inclusiv câteva mii de persoane din ţara noastră).

FOŞTII PRIZONIERI SOVIETICI LUAŢI ÎN SEAMĂ DE BUNDESTAGUL GERMANIEI

Executivul în exerciţiu a aprobat Hotărârea cu privire la majorarea alocaţiei lunare de stat a veteranilor celui de-al Doilea Război Mondial cu 300 lei, începând cu 1 ianuarie 2016.

Astfel, alocaţia pentru participanţii la cel de-al Doilea Război Mondial va constitui 700 de lei. Veteranii cu gradul I de invaliditate vor primi 1000 de lei, cei cu gradul II – 850 de lei şi cei cu gradul III – 775 de lei. În prezent, în

Republica Moldova sunt 1453 de benefi ciari ai alocaţiilor respective. În scopul executării prevederilor hotărârii în cauză, din bugetul de stat pentru anul 2016 vor fi alocate 5,2 milioane de lei.

P.S.: Foştii deţinuţi politici şi deportaţii iarăşi au fost ignoraţi de autorităţi, de data aceasta chiar de ale noas-tre, cele „democratice şi proeuropene”.

PENTRU VETERANII DE RĂZBOI ALOCAŢIA LUNARĂ SA MAJORAT

Nr. 45 (479) 4 decembrie 20154 GG A Z E T AA Z E T AINDICE DE ABONARE:

21844

Un zAmbet )

)

pentru toata lumea

Programele TV: 7 - 13 decembrie

7 DECEMBRIELUNI

MOLDOVA 1 6.05 Cultura azi6.55, 7.05, 8.35 Bună dimineața!7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Știri9.10, 22.10 Știri externe9.45, 17.15 Desen animat10.15 Reporter de gardă10.40 Profi l de savant11.00 Bună seara!12.00 La noi în sat12.40 Abraziv13.15, 19.40, 3.30 Pur și simplu13.30, 17.45 Cine vine la noi14.40 Desen animat15.30 Proiecte de viitor16.00 Medalion muzical16.15 Cultura azi19.00, 3.45 Mesager19.55 Accente economice20.25 Vector European21.20 Artelier22.45 Săptămâna sportivă23.30 Spectacol2.50 La noi în sat4.20 Ora stelelor5.30 Natura în obiectiv

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19,00, 20.00, 22.30, 2.00, 6.1510.30, 14.00 Teleshoping10.45 O seară perfectă12.00, 14.15 Vorbește lumea16.00 Lecții de viață17.30 La Măruţă 21.00, 4.00 În Profunzime23.00 MasterChef1.00 Serial ”Las Fierbinți”2.30 O seară perfectă5.00 Fabricat în Moldova

PRIME5.00 Доброе утро 7.00, 3.05 Prima oră8.05 Поле чудес9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 0.25 Primele știri9.15, 12.15, 15.20, 18.10, 2.25 Новости9.45 Жить здорово!10.55 Модный приговор 12.55 Сегодня вечером16.00 Мужское/Женское17.00 Наедине со всеми18.50 Жди меня19.55 Пусть говорят21.40 Время22.15 Сериал 0.30 Вечерний Ургант1.15 Сериал «Вегас»

8 DECEMBRIEMARŢI

MOLDOVA 1 6.05 Cuvintele credinței6.55, 8.35 Bună dimineața!7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Știri9.10, 22.10 Știri externe9.40, 12.05, 17.15 Documentar10.45 Festival de muzică și dans popular13.15, 19.40, 3.40 Pur și simplu13.30, 17.45, 4.30 Cine vine la noi14.30 Videoteca copiilor14.45 Magazinul copiilor15.15 Ușa15.45 Săptămâna sportivă16.30 Gagauz ogea19.00, 4.00 Mesager19.55 Moldova în direct21.20 Dialog social21.40 Tot cu dansul mă mângâi22.45 Spectacol muzical0.00 Cinemateca universală0.15 Săptămâna sportivă2.45 Fii tânăr!5.30 Moldovenii de pretutindeni

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30, 2.30, 4.30, 6.15 Știrile Pro Tv10.30, 14.00 Teleshopping10.45 O seară perfectă12.00, 14.15 Vorbește lumea16.00 Lecții de viață17.30 La Măruţă20.50 MasterChef23.10 Serial „Las Fierbinţi” 0.15 O seară perfectă2.15 Fabricat în Moldova5.00 Lecții de viață

PRIME5.00 Доброе утро 7.00, 3.15 Prima oră9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 0.25 Primele știri9.15, 12.15, 15.15, 18.20, 1.00 Новости9.45 Жить здорово!10.55 Модный приговор 12.55 Сериал «Палач»15.35 Контрольная закупка16.00 Мужское/Женское17.00 Наедине со всеми18.50 Давай поженимся19.55 Пусть говорят21.45 Время22.20 Сериал 0.35 Вечерний Ургант1.15 Структура момента2.10 Сериал «Вегас»

9 DECEMBRIEMIERCURI

MOLDOVA 1 6.05 Gagauz ogea6.55, 7.05, 8.35 Bună dimineața!7.00, 7.30, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Știri8.30 Domnului să ne rugăm10.00, 23.10 Știri externe10.15 Natura în obiectiv11.00 Moldova în direct

12.00 Casa mea12.30, 17.15, 2.10 Documentar13.10 Pur și simplu13.25, 17.45, 4.20 Cine vine la noi14.35 Fii tânăr!15.20 Povestea generaţiilor16.30 Russkii mir19.00, 4.00 Mesager19.55 Moldova în direct21.20 Documentar22.45 Spectacol0.00 Cuvintele credinței2.30 Moldova în direct5.30 Accente economice

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.40, 0.45, 4.30, 6.15 Știrile Pro Tv10.30, 14.00 Teleshopping10.45 O seară perfectă12.00, 14.15 Vorbește lumea16.00, 5.00 Lecții de viață17.30 La Măruţă20.50 Visuri la cheie23.15 O seară perfectă1.45 Fabricat în Moldova

PRIME5.00 Доброе утро 7.00, 3.15 Prima oră9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 0.25 Primele știri9.15, 12.15, 15.15, 18.20, 1.00 Новости9.45 Жить здорово!10.55 Модный приговор 12.55 Сериал 15.35 Контрольная закупка16.00 Мужское/Женское17.00 Наедине со всеми18.50 Давай поженимся19.55 Пусть говорят21.45 Время22.20 Сериал 0.35 Вечерний Ургант1.15 Структура момента2.10 Сериал «Вегас»

10 DECEMBRIE JOI

MOLDOVA 1 6.05 Russkii mir6.55, 7.05, 8.15, 2.20 Bună dimineața!7.00, 7.30, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Știri9.10, 22.10 Știri externe9.45, 12.30, 17.15, 22.45 Documentar10.15 Natura în obiectiv 10.50 Festival-concurs ”Mărul de Aur” 12.00 Carta drepturilor13.15, 19.40, 3.30 Pur și simplu13.30, 17.45, 4.20 Cine vine la noi14.40 Povestea generațiilor15.05 Erudit cafe15.50 Părinți și copii16.30 Ansamblul ”Semănătorii”19.00, 3.45 Mesager19.55, 2.30 Moldova în direct20.50 Super loto ”5” din ”35”21.20 Reporter de gardă21.45 Tot cu dansul mă măngăi22.45 Stress0.15 Portrete în timp5.30 Vector European

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.40, 0.45, 4.30, 6.15 Știrile Pro Tv10.30, 14.00 Teleshopping10.45 O seară perfectă12.00, 14.15 Vorbește lumea16.00 Lecții de viață17.30 La Măruţă 20.50 Serial „Las Fierbinţi”23.15 O seară perfectă1.15 Fabricat în Moldova3.30, 5.00 Serial ”În mintea crimina-lului”

PRIME5.00 Доброе утро 7.00, 3.15 Prima oră9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 0.25 Primele știri9.15, 12.15, 15.20, 18.10, 1.15 Новости9.25 Х/ф «Служебный роман»12.55 Сериал 15.35 Контрольная закупка16.00 Мужское/Женское17.00 Наедине со всеми18.50 Давай поженимся19.55 Пусть говорят21.40 Время22.20 Сериал 0.35 Вечерний Ургант1.20 Сериал «Вегас»

11 DECEMBRIEVINERI

MOLDOVA 1 6.05 Portrete în timp6.55, 7.05, 8.15 Bună dimineața!7.00, 7.30, 8.30, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Știri9.10, 22.10 Știri externe9.45, 12.30 Documentar10.15 Știință și inovare10.45 Tezaur11.00 Moldova în direct12.00 Dor13.15, 19.40, 3.35 Pur și simplu13.30, 17.45, 4.25 Cine vine la noi14.40 Abraziv 15.00 Art club15.30 Stil nou16.00 Ring Star 17.15, 0.00 Documentar19.00, 4.00 Mesager19.55 Bună seara!21.20 Povestea generațiilor22.45 Fii tânăr!23.30 Documentar0.30 În ritm de dans2.40 Moldova în direct5.35 Reporter de gardă

PRO TV 7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 1.30, 6.15 Știrile Pro Tv10.30, 14.00 Teleshopping10.45 O seară perfectă12.00, 14.15 Vorbește lumea16.00 Lecții de viață17.30, 4.45 La Măruţă20.50 Vocea României 23.30 Film ”Anonim” 1.30 O seară perfectă3.00 Fabricat în Moldova

PRIME5.00 Доброе утро 7.00, 3.15 Prima oră9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00, 0.25 Primele știri9.15, 12.15, 15.20, 18.10, 1.15 Новости9.45 Жить здорово!10.55 Модный приговор 12.55 Сериал 15.35 Контрольная закупка15.55 Мужское/Женское16.55 Жди меня18.50 Человек и закон19.55 Поле чудес21.40 Время22.15 КВН0.30 Вечерний Ургант1.15 «Городские пижоны»2.05 Х/ф 3.35 Х/ф

12 DECEMBRIESÂMBĂTĂ

MOLDOVA 1 6.05, 12.30 Documentar6.35, 23.50 Știri externe7.05 Desen animat8.00 Bună dimineața de weekend!10.00 Magazinul copiilor10.30 Povestea generaţiilor11.00 Casa mea11.30 Stil nou12.00 Portrete în timp13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Știri13.15 Abraziv13.35 Spectacol pentru copii14.25 V. Romanciuc16.15 Documentar17.15 În ritm de dans17.50 Dialog social18.10 Erudit cafe19.00, 3.45 Mesager19.40 Documentar20.40 Chișinăul de ieri și de azi21.20 Dor22.20, 23.50 Festival-concurs2.45 Bună seara!5.30 Destine de colecţie

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00, 0.45, 6.15 Știrile Pro TV10.00, 13.15 Teleshopping10.15 I like IT10.45 Ce se întâmplă, doctore?11.15 În Profunzime13.30 Vocea României20.50, 3.15 Film ”Hobbitul”0.00 Film ”Trupul lui Jennifer” 2.00 Fabricat în Moldova

PRIME6.00, 10.00, 12.15, 15.10, 18.10 Новости6.10 Гении и злодеи6.45 Х/ф «Петровка, 38»8.15 Играй, гармонь любимая!9.00 Умницы и умники9.45 Слово пастыря10.30 Смак11.05 Л. Гурченко12.00, 15.00, 18.00, 21.00 Primele știri12.25 Х/ф «Вокзал для двоих»15.10 Х/ф «Любимая женщина

механика Гаврилова»16.50, 18.10 Х/ф 19.20 Достояние Республики 21.25 Время21.50 Сегодня вечером23.30 «Отель «Гранд Будапешт»1.05 Х/ф «Послезавтра»3.00 Х/ф «Судьба резидента»

13 DECEMBRIE DUMINICĂ

MOLDOVA 1 6.05 Documentar6.35, 23.20 Știri externe7.15 Cuvintele credinţei8.00 Bună dimineața de weekend!9.00 Domnului să ne rugăm10.00 Ring Star11.00 Părinţi și copii11.35 La datorie12.00 Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv13.00, 17.00,21.00, 22.00 Știri13.15 Documentar14.10 Tezaur14.25 Spectacol muzical17.15 Cultura azi18.00 Evantai folcloric18.40 Milioane pentru Moldova19.00, 3.50 Mesager19.45, 20.25 Documentar21.20 Ușa22.20, 23.50 Spectacol muzical0.50 Spectacol TV3.05 Erudit cafe4.30 Documentar5.30 Art club

PRO TV 7.00, 13.00, 19.00, 20.00, 1.00, 6.15 Știrile Pro TV10.15 După 20 de ani11.15 Film ”Reţeta dragostei”13.20 Apropo TV14.15 MasterChef16.15 Visuri la cheie18.00 România, te iubesc!20.50, 4.15 Film ”Băiatu’ tatii”23.00 Film”Alien vs Predator” 1.30 Fabricat în Moldova3.30 Apropo Tv

PRIME6.00, 10.00, 12.10, 18.10 Новости6.15 Народная медицина7.00 Х/ф «Огарева 6»8.25 Служу Отчизне9.00 Здоровье10.30 Непутевые заметки10.45 Пока все дома11.30 Фазенда12.00, 18.00 Primele știri12.25 Л. Гурченко13.30 Праздничный концерт16.55 «Вся моя жизнь – сплошная ошибка»18.25 Гении и злодеи19.00 Replica20.00, 23.45 Точь-в-точь21.00 Sinteza săptămânii21.35 Время1.30 Х/ф 3.10 Х/ф

PORŢIA DE BANCURI

DIVERTISMENT

Cărţile sfi nte povestesc că, afl ându-se pe patul de moarte, David l-a chemat pe fi ul său, Solomon, şi i-a spus:− Curând vei fi rege în locul meu. Încearcă să fi i bun

şi drept cu supuşii tăi.La scurtă vreme, Dumnezeu i s-a arătat în vis noului

rege şi l-a întrebat:− Ce-ţi doreşti tu, fi ule, cel mai mult? − Doamne, a zis Solomon, dă-mi înţelepciune, ca să

nu greşesc când voi face dreptate.Spre sfârşitul vieţii, când regele era deja bătrân, Cel

de Sus i s-a arătat din nou şi l-a întrebat:− Iar acum, când eşti unul dintre cei mai înţelepţi

oameni din lume, ce să-ţi dau? Fără a sta pe gânduri, Solomon i-a răspuns:− Doamne, ajută-mă să fi u în continuare înţelept, ca

să pot deosebi răul de bine.Deci, dreptatea se face cu multă cumpătare. Nu poţi

avea discernământ, dacă pui ambiţia înaintea bunei cu-viinţe, dacă dorinţa de a câştiga onoruri este mai mare decât necesitatea de a face bine.

Iulius Cezar... Era şi el, fără îndoială, un om înţelept. Cucerise o mare parte din Asia şi Europa, scrisese o mul-ţime de cărţi și tratate, dar, în loc să-şi concentreze efor-tul spre facerea de bine, s-a lăsat cotropit de ambiţie şi a vrut să devină primul împărat al Romei.

Prietenii, care bănuiau că senatorii pun ceva la cale, l-au sfătuit să-şi întărească paza.− De ce să mă păzesc? s-a mirat Cezar. Oare nu ştiţi

că cea mai dulce este moartea care vine pe neaşteptate?Cu o săptămână înainte de „idele lui martie” (adică de

jumătatea lunii), când urma să-şi prezinte argumentele la şedinţa Senatului, un proroc a venit la el şi i-a spus:− Ai grijă de viaţa ta la idele lui martie!Cezar însă, i-a întors spatele cu indiferenţă. Ambiţia

urcuşului era atât de mare, încât nici un avertisment nu mai era în stare să-l oprească.

În ziua respectivă, mergând spre Senat, a dat cu ochii de proroc şi i-a strigat în glumă:− Ei, vezi? Idele lui martie au venit, iar eu mai sunt

în viaţă!− Au venit, dar n-au trecut, i-a răspuns prezicătorul.Cezar a râs cu post ă şi a intrat, fără pază, în clădirea

Senatului. Vreo douăzeci de senatori l-au înconjurat din toate părţile, chipurile, să-l roage fi ecare cu ale lui. Apoi (la un semnal anume) şi-au smuls pumnalele şi au lovit în el cu violenţă.

Aşa a murit unul dintre cei mai remarcabili oameni ai Romei care s-a relaxat tocmai în ziua când n-ar fi tre-buit s-o facă.

I. CUMPĂTAREAI. CUMPĂTAREA

Aurelian SILVESTRU

INFINITUL DIN NOI

AVEŢI GRIJĂ DE SĂNĂTATE

1 DECEMBRIE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

MĂCEŞELE BUNE LA TOATE

Mihai VÂLCU

Românie...Românie, ţara mea,Ai rămas un ciob de sticlă,Cum poţi încă existaFără soră, fără fi ică?!

Cine-a rupt din trupul tăuHalcă, dar şi bucăţică,Pedepsească-l DumnezeuPentru soră, pentru fi ică!

Românie, scumpa mea,Cine oare poartă vina,Că nu sânt alătureaMoldova şi Bucovina?!

Cine a făcut ca uraÎntre noi să se-nteţească,Să i se usuce guraPentru vrerea-i mişelească?!

Nu mă tem...Nu mă tem de cel ce fură,Nici nu am cu el ce-mparte,Ci de cel ce-i plin de urăPentru Ţara sa şi frate.

Nu mă tem de cel ce carăTot ce i se nimereşte,Ci de cel ce-n a lui Ţară,Datina nu şi-o sfi nţeşte.

Nu mă tem de cel ce strigă,Nici de pumnul dat în gură,Ci de cel ce vrea să-mpingăŢara într-o viitură.

Nu mă tem de cel ce urcăIar pe tron de-mpărăţie,Ci de cel ce tot încurcăŢara cu a lui moşie.

S-a născut la 26 septembrie 1873 la Chişinău. Tatăl său, Victor Petrovici Şciusev, a fost funcţionar la un ofi ciu de hotărnicie, la judecătorie, intendent la spitalul orăşenesc. Mama sa - Maria Cornelievna (până la căsătorie - Zozulina).

Casa familiei Şciusev se afl ă pe strada Leovsca-ia, 61 (astăzi - str. Şciusev, 77). Viitorul arhitect a învăţat din 1883 la Gimnaziul incomplet din Chi-şinău (transformat în 1884 în Gimnaziul nr. 2), unde l-a avut ca profesor de desen pe N.A.Golânski, absolvent al Academiei de Arte din Petersburg. După absolvirea gimnaziului se înscrie la aceeaşi Academie, unde învaţă în atelierul lui L.N.Benua. În 1894 face practică la construcţia noului edi-fi ciu al gimnaziului în care a învăţat la Chişinău, pe str. Alexandrovscaia (azi bd. Ștefan cel Mare şi Sfânt). Pentru proiectul de diplomă «Conac boie-resc» i se acordă în 1897 Medalia de aur şi o bursă de studii peste hotare, ca rezultat timp de un an şi jumătate studiază arhitectura şi pictura în Italia, Franţa, Tunis, Anglia.

După revenirea la Petersburg proiectează ico-nostase, pictează bisericii. La Chişinău proiectează şi construieşte o serie de case de locuit particulare, precum şi biserica din satul Cuhureşti, judeţul So-roca, Basarabia (1912 – 1916).

În 1910 este ales academician în arhitectură. În 1918-1926 este profesor la Atelierele Uniuni-

lor de Artă şi Tehnice. În 1919-1929 este ales preşe-dinte al Societăţii de arhitectură din Moscova. Îm-preună cu academicianul în arhi tectură I.V.Joltovski este preocupat de planul de reconstrucţie a pieţelor şi magistralelor din Moscova.

În perioada 1946-1949 conduce Muzeul ar-hitecturii (astăzi muzeul «A.V.Şciusev»). În 1948-1949 este profesor al Institutului de arhitectură din Moscova. Autorul a 240 de articole în domeniul teoriei şi istoriei artei.

S-a stins din viaţă la 24 mai 1949.

Românie, dragă mamă,Capul sus mi ţi-l ridică,Pune-l pe vrăjmaş pe lamă,Pentru soră, pentru fi ică!

Mână norii la o parte – Libertatea-i ca lumina;Vrem de ea să aibă parteMoldova şi Bucovina!

PERSONALITĂŢI CU RĂDĂCINI DIN BASARABIAARHITECTUL ALEXEI ȘCIUSEV

Măceşul este bun la toate stiai? De la revi-gorare şi o imunitate de fi er, căci ţine la dis-tanta gripele şi virozele, până la combaterea cu succes a post ei de alcool şi ţigară atunci când situaţia a cam scăpat de sub control.

Se recomandă consumul de măceşe în special la schimbările de anotimpuri atunci când temperatu-rile variază brusc şi organismul este mai sensibil. Măceşele reprezintă o reală proteţtie în faţa micro-bilor şi a viruşilor.

Ele pot fi consumate sub forma de:Pulbere: se macină foarte fi n cu râşniţa electri-

că de cafea fructele uscate de măceş. După măci-nare, seminţele, care sunt foarte dure, vor rămâne întregi, în timp ce pulpa se va transforma într-o

pulbere fi na. Pentru a le separa, se va face o cernere printr-o sită deasa (cum ar fi cea pentru făină alba), pulberea fi na astfel obţinută fi ind depozitata în bor-cane de sticlă închise ermetic, în locuri întunecoase şi reci, pe o perioadă de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxidează relativ rapid).

ESTE UN BUN TONIC ŞI SEDATIC PENTRU COPII ŞI BĂTRÂNI

Se foloseste pentru:

prevenirea bolilor de inimă (previn ateroscleroza, ajută la adaptarea aparatului cardio-vascular la condiţiile de stres, previn puseele de hipertensiu-ne) şi reglarea colesterolului- toamna şi primăvara se face un tratament de o lună cu pulbere de măceşe, din care se consuma 4-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol.

hipertensiune arterială: Se re-comandă ca măcar de doua ori

pe an să se facă o cură cu pulbere de măceşe, din care se ia câte o lingură pe zi, vreme de 28 de zile

infecţii respiratorii: pulberea de măceşe ad-ministrată câte o linguriţă, de patru ori pe zi previne infecţii respiratorii cum ar fi bronşita virală şi bacteriană, pneumonia, viroza pulmo-nară, sinuzita, rinita etc. deoarece măceşele îm-bunătăţesc activitatea sistemului imunitar şi întăresc epiteliile respiratorii, ajutaâdu-le să-şi exercite rolul de barieră în faţa microorganis-melor infecţioase.

Scorbut, avitaminoza – se fac tratamente de câte 60 de zile, timp în care se administrează câte 6 linguriţe de pulbere de măceşe pe zi. Mă-ceşele au capacitatea de a stimula organismul să asimileze şi vitamine din alte surse

Circulaţie periferică deficitară – la venirea sezonului rece se face o cură de 60 de zile cu pulbere, din care se iau câte l linguriţă de 3 ori pe zi.

Gripa, guturai – Se administrează câte 6 lin-guriţe pe zi (Mai multe studii arată că paci-enţii care iau pulbere de măceşe încă de la declansarea acestor afecţiuni au un timp de vindecare mai scurt, organismul rezistă mai bine la accesele de febră, efectele secunda-re ale bolii (dureri de cap, musculare, vertij) sunt mult diminuate.)

Hemoragie menstruală – se consumă câte 6 lin-guri de pulbere de măceşe pe zi. Acest tratament previne crampele menstruale, are un rol de re-gularizare a activităţii hormonale, dar şi de com-pensare a pierderilor de sânge.

viermi intestinali: se amestecă pulbere de mă-ceşe şi miere de albine în proporţie de 2/1 şi se administrează câte 2 linguriţe pe zi

Tabletă umoristică de Grigore TESLARU

REMEDIU PENTRU SLĂBIRENu ştim cum se face, cum se

întâmplă, dar şi în condiţiile sără-ciei din prezent o bună parte din femeile satului Taraclia, raionul Căuşeni, nu pot scăpa de obezi-tate.

- Parcă nu mănânc, doamne, cine ştie ce deosebit, dar de la un timp mă îngraş şi mă tot îngraş că degrabă n-am să pot ieşi pe poar-tă, din care cauză mă înghimpă şi la inimă! se plânse mai deunăzi una la medic. După ce-şi cercetă pacienta, medicul îi prescrise mai multă mişcare pe jos, mai multă umblătură.

A doua zi femeia, hotărî să nu-şi mai deie cele două capre la cârd, ci să le pască de una singur.

Peste un timp, se prezentă din nou la medic:

- De cum vin seara acasă, am o post ă de mâncare nebună, aşa că nici mersul pe jos nu mă ajută.

- Dieta o ţineţi după cum v-am recomandat?

- D-apu cum?- Folosiţi în alimentaţie chefi -

rul?- Da, de fi ecare dată-l beau

după mâncare.Vizitele regulate ale pacientei

îl puse pe gânduri, şi atunci me-dicul, ca să scape de pacientă, i-a recomandat un tratament la sana-toriu.

...În una din zile medicul o în-tâlni din nou pe pacientă la maga-zinul din centrul satului:

- Se vede că tratamentul sana-torial v-a fost de folos?

- Da n-am mai fost eu nici la un sanatoriu, deoarece tot umblând cu adunatul hârtiilor sanatoriale pe care mi le-aţi recomandat, am slăbit cu aproape treizeci de kilo-grame, pentru care vă mulţumesc mult! I se închină femeia până la pământ.

CATREN de Ion DiordievDin fi rele amintirilor prezentul uneori ţesePânza zilei vopsită nu în culorile alese,Dar în cele lăsate de faptele făcute,Ca mai bine să fi e la moment văzute.

PICĂTURI DE VICTOR PROHIN* Repetarea e mama învăţăturii, iar cureaua – bunica ei.

* Poetul care confundă foşnetul nucului cu al rochiei trebuie să devină croitor.

* Frecventând regulat mitingurile, corectezi mersul istoriei.

* Într-un stat mic, până şi măgarii parcă-s mai mici.

*Tortură (la un colegiu de culinărie) – examen la pregătirea tortului.

- Am auzit că te-ai insurat. De ce ?- Nu mai voiam să umblu cu alte femei.- Şi acum ?- Acum vreau...

***- Azi ce ai de gând să faci ?- Nimic.

- Dar tot nimic ai făcut şi ieri.- Da, dar nu am terminat...

***- De-ai sti, muiere, ce basma am vrut

să-ti aduc...- Şi de ce n-ai adus-o ?- N-am putut, tot timpul s-a uitat

vânzătoarea la mine.