IAS 16 Imobilizri corporale

Definitii6. Urmatorii termeni sunt folositi n acest Standard cu semnificatia specificata mai jos:Imobilizari corporale sunt acele active care: (a) sunt detinute de o ntreprindere pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate tertilor, sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; (b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.Amortizarea este alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila.Valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita costului n situatiile financiare, din care s-a scazut valoarea reziduala.Durata de viata utila reprezinta: (a) perioada pe parcursul careia se estimeaza ca ntreprinderea va utiliza activul supus amortizarii; sau (b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de ntreprindere prin folosirea activului respectiv.Costul reprezinta suma platita n numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ, la data achizitiei sau constructiei acestuia.Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o ntreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cedare estimate.Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie ntre doua parti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.Pierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila.Valoarea contabila este valoarea la care un activ este recunoscut n bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pna la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere.

Recunoasterea imobilizarilor corporale7. Imobilizrile corporale sunt recunoscute ca activ atunci cnd: (a) este posibil generarea ctre ntreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului; i (b) costul activului poate fi msurat n mod credibil.8. Imobilizrile corporale reprezint adesea o parte important din activele ntreprinderii i, prin urmare, ele sunt relevante n prezentarea poziiei sale financiare. Mai mult, decizia dac o cheltuial reprezint un activ sau o cheltuial de exploatare poate avea un efect semnificativ asupra rezultatelor raportate de ntreprindere.9. Pentru a determina dac un element satisface primul criteriu de recunoatere, o ntreprindere trebuie s stabileasc gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza evidenei disponibile n momentul recunoaterii iniiale. Existena unei certitudini suficiente c beneficii economice viitoare vor fi generate ctre ntreprindere necesit ca aceasta s primeasc avantajele aferente activului respectiv i s suporte riscurile aferente. Aceast asigurare este de obicei disponibil numai cnd ntreprinderea a preluat riscurile i avantajele aferente activului, nainte ca aceast situaie s apar, tranzacia pentru achiziionarea activului poate fi, de obicei, anulat fr penalizri semnificative, caz n care activul nu este recunoscut.10. Al doilea criteriu de recunoatere este, de obicei, satisfcut, ntruct tranzacia de schimb evideniind cumprarea activului identific astfel costul acestuia. n cazul unui activ imobilizat construit de ntreprindere, o msurare obiectiv a costului poate fi fcut prin intermediul tranzaciilor cu terii pentru achiziionarea de materiale, for de munc i alte intrri utilizate n procesul de construcie.11. Pentru a se identifica ce constituie un element individual din cadrul imobilizrilor corporale, se cere un raionament pentru aplicarea criteriilor de definire a circumstanelor sau a tipurilor specifice de ntreprinderi. Poate fi indicat s se grupeze elementele individuale nesemnificative, cum ar fi: matriele, uneltele i vopselele, i apoi s se aplice criteriile respective valorii totale a acestor elemente. Piesele de schimb i echipamentul de service de interes major sunt de obicei nregistrate ca stocuri i sunt recunoscute ca i cheltuieli, pe msur ce sunt consumate. Piesele de schimb i echipamentul de interes major se pot considera n categoria imobilizrilor corporale, atunci cnd ntreprinderea se ateapt a le folosi pentru mai multe perioade. Similar, dac piesele de schimb i echipamentul de service pot fi folosite doar n legtur cu un activ imobilizat i utilizarea acestora se ateapt s fie neregulat, ele sunt nregistrate n contabilitate ca imobilizri corporale i sunt amortizate pe o perioad ce nu depete durata de via util a respectivului activ imobilizat.12. n anumite cazuri este recomandat alocarea cheltuielilor totale privind activul asupra prilor sale componente i contabilizarea fiecrei componente n mod separat. Acesta este cazul n care activele componente au durate de via util diferite sau aduc beneficii ntreprinderii, ntr-un mod diferit, necesitnd deci utilizarea unor rate i metode de amortizare diferite. De exemplu, un avion i motoarele sale trebuie tratate ca active amortizabile separate, dac au durate de via util diferite.13. Imobilizrile corporale pot fi achiziionate, cu scopul sporirii gradului de siguran sau de protecie a mediului. Achiziionarea unor astfel de imobilizri corporale, chiar dac nu cresc n mod direct beneficiile economice viitoare ale unui activ imobilizat, poate fi necesar pentru ca ntreprinderea s obin beneficii viitoare din celelalte active ale sale. n aceste situaii, astfel de achiziii de imobilizri corporale ndeplinesc criteriile de recunoatere ca active, pentru c permit beneficiilor economice viitoare generate de activele aferente s fie mai mari dect beneficiul care ar putea deriva dac ele nu ar fi fost achiziionate. Aceste active sunt recunoscute numai n msura n care valoarea contabil a unui astfel de activ i a activelor aferente nu depete valoarea total recuperabil ale acestor active i a activelor aferente. Spre exemplu, s-ar putea ca un productor de chimicale s fie nevoit s introduc un nou proces chimic de producie pentru a se putea alinia la cerinele ecologice pentru producia i depozitarea de produse chimice periculoase; noile mbuntiri aduse fabricii sunt recunoscute ca active n msura n care sunt recuperabile, pentru c, fr acestea, ntreprinderea este n imposibilitatea de a produce i de a vinde chimicalele respective.

Masurarea initiala a imobilizarilor corporale14. Un element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca activ trebuie masurat initial la costul sau.

Componentele costului15. Costul unei imobilizari corporale este format din pretul de cumparare, taxele vamale, taxele nerecuperabile, precum si toate celelalte cheltuielile direct legate de punerea n functiune a activului; toate cheltuielile direct legate de punerea n functiune a activului; toate reducerile comerciale sunt scazute pentru calculul pretului de cumparare. Exemple de costuri direct atribuibile sunt: (a) costul de amenajare a amplasamentului; (b) costuri initiale de livrare si manipulare; (c) costuri de montaj; (d) onorariile arhitectilor si inginerilor etc. (e) costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv, costurile de restaurare a amplasamentului, n masura n care costul este recunoscut ca un provizion pe baza IAS 37, Provizioane, active si datorii contingente.16. Cnd plata pentru o imobilizare corporala este amnata peste conditiile normale de plata, costul acesteia este echivalentul n numerar al pretului. Diferenta dintre aceasta suma si totalul platilor ulterioare este recunoscuta ca si cheltuiala cu dobnda, pe perioada creditului, cu exceptia cazului n care ea este capitalizata n conformitate cu tratamentul contabil alternativ permis de IAS 23, Costurile ndatorarii.17. Cheltuielile administrative si celelalte cheltuieli de regie nu sunt un component al costului imobilizarilor corporale, numai daca ele pot fi direct atribuite achizitionarii activului sau punerii n functiune a acestuia. n mod similar, costurile de constituire si costurile care preced productia nu sunt parte a costului activului, numai daca ele sunt necesare pentru punerea n functiune a activului. Pierderile initiale din exploatare efectuate nainte ca activul sa atinga parametrii planificati sunt recunoscute ca si cheltuiala.18. Costul unui activ construit n regie proprie este determinat folosind aceleasi principii ca si pentru un activ achizitionat. Astfel, daca ntreprinderea produce active similare, n scopul comercializarii, n cadrul unor tranzactii normale, atunci costul activului este de obicei acelasi cu costul de productie a acelui activ destinat vnzarii (a se vedea IAS 2 Stocuri). Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate n calculul costului acestui activ. n mod similar, cheltuiala reprezentnd rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum si pierderile care au aparut n cursul constructiei n regie proprie a activului nu este inclusa n costul activului IAS 23, Costurile ndatorarii, stabileste criteriile care trebuie ndeplinite nainte ca si cheltuiala cu dobnda sa fie inclusa n costul imobilizarii corporale.19. Costul unui activ detinut de un locatar n cadrul unui contract de leasing financiar este determinat pe baza principiilor prevazute n IAS 17, Leasing.20. Valoarea contabila a imobilizarilor corporale poate fi diminuata cu valoarea corespunzatoare a subventiilor guvernamentale, n conformitate cu IAS 20, Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor referitoare la asistenta guvernamentala.

Schimburi de active21. Un element de natura imobilizarilor corporale poate fi achizitionat prin schimbul total sau partial cu un alt element de aceeasi natura, sau un alt activ. Costul unui astfel de element este determinat la valoarea justa a activului primit n schimb, care este echivalenta cu valoarea justa a activului cedat, corectata cu valoarea oricarei sume transferate n numerar sau echivalente de numerar.22. Un element de natura imobilizarilor corporale poate fi achizitionat n schimbul unui activ similar care are o ntrebuintare similara n acelasi domeniu de activitate si care are o valoare justa similara. Un element de natura imobilizarilor corporale poate fi, de asemenea, vndut n schimbul unor titluri de participare. n ambele cazuri, deoarece procesul de realizare a unui cstig este incomplet, nu se recunoaste nici un profit sau pierdere corespunzator acestor tranzactii. De fapt, costul noului activ este valoarea contabila corespunzatoare activului vndut. Totusi, valoarea justa a activului primit n schimb poate pune n evidenta o depreciere a valorii activului cedat. n acest caz, activul cedat este nregistrat la valoarea ajustata, ca urmare a deprecierii, si aceasta valoare este apoi atribuita noului activ. Exemple de schimburi de active similare includ schimburi de avioane, hoteluri, ateliere service si alte bunuri imobile. Daca alte active, cum ar fi numerarul, sunt incluse ca parte a tranzactiei de schimb, aceasta poate indica faptul ca elementele schimbate nu au o valoare similara.

Cheltuieli ulterioare23. Cheltuielile ulterioare aferente unul element de natura imobilizarilor corporale care a fost deja recunoscut trebuie adaugate valorii contabile a activului numai atunci cnd se estimeaza ca ntreprinderea va obtine beneficii economice viitoare suplimentare fata de performantele estimate initial ca fiind corespunzatoare. Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli n perioada n care au fost suportate.24. Cheltuielile ulterioare privind imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ numai atunci cnd acea cheltuiala mbunatateste starea respectivului activ fata de performanta estimata initial. Exemple de mbunatatiri care duc la cresterea de beneficii economice viitoare sunt:(a) modificarea unei imobilizari corporale pentru a-i extinde durata de viata utila, incluznd sporirea capacitatii acesteia ; (b) modernizarea unor componente ale activelor imobilizate, cu scopul de a obtine mbunatatiri substantiale ale calitatii productiei; (c) adoptarea unui nou proces de productie care permite reducerea substantiala a costurilor de exploatare estimate initial.25. Cheltuielile privind reparatiile sau ntretinerea imobilizarilor corporale sunt facute cu scopul de a obtine sau de a pastra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care o ntreprindere se asteapta sa le obtina pe baza performantelor estimate initial. Prin urmare, acestea sunt nregistrate n contabilitate ca si cheltuieli, atunci cnd au loc. De exemplu, costul ntretinerii sau al reparatiilor generale pentru imobilizarile corporale se nregistreaza drept cheltuiala, atunci cnd mai degraba restabileste dect mbunatateste performantele estimate initial.26. Tratamentul contabil adecvat n cazul cheltuielilor efectuate ulterior achizitionarii unei imobilizari corporale depinde de factorii care au fost luati n considerare la evaluarea initiala si la recunoasterea elementelor aferente, si de posibilitatea recuperarii acestei cheltuieli ulterioare. De exemplu, cnd valoarea contabila a unei imobilizari corporale a tinut cont deja de pierderea unor beneficii economice, cheltuiala ulterioara efectuata pentru a readuce activul imobilizat n situatia de a realiza beneficii economice viitoare este capitalizata, cu conditia ca valoarea contabila sa nu depaseasca valoarea recuperabila a activului. Acelasi lucru se ntmpla si cnd pretul de achizitie al activului reflecta deja obligatia ntreprinderii de a realiza cheltuieli n viitor pentru a aduce activul n stare de functionare. Un astfel de exemplu poate fi achizitionarea unei cladiri ce necesita renovari, n acest caz, cheltuielile ulterioare sunt adaugate la valoarea contabila a activului, n masura n care aceste cheltuieli pot fi recuperate din utilizarea n viitor a acestuia.27. Unele componente importante din cadrul imobilizarilor corporale pot necesita nlocuiri la intervale regulate de timp. De exemplu, un furnal necesita recaptusirea peretilor dupa un anumit numar de ore de functionare; interiorul unui avion (scaunele si tapiseria) necesita nlocuirea de cteva ori n timpul duratei de viata a aeronavei. Aceste componente sunt contabilizate ca active distincte, pentru ca ele au durate de viata utila diferite de cea a activului din care fac parte. Prin urmare, n cazul n care criteriile de recunoastere din paragraful 7 sunt ndeplinite, atunci cheltuiala efectuata pentru nlocuirea si renovarea unei componente este contabilizata ca o achizitie a unui activ distinct, iar componenta nlocuita este scoasa din evidenta.

Tratament contabil de baza28. Ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare corporala trebuie nregistrata la cost, mai putin amortizarea cumulata aferenta si orice pierderi cumulate din depreciere.

Tratament contabil alternativ permis29. Ulterior recunoasterii initiale ca activ, o imobilizare corporala trebuie nregistrata Ia valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa la momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate, n asa fel nct valoarea contabila sa nu difere n mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste la data bilantului. 30. Valoarea justa a terenurilor si cladirilor este, de obicei, valoarea lor de piata. Aceasta valoare este determinata pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.31. Valoarea justa a celorlalte categorii de imobilizari corporale este, de obicei, valoarea lor de piata determinata n urma unei evaluari. Atunci cnd nu exista nici o posibilitate de a identifica o valoare de piata, din cauza faptului ca acel gen de imobilizari corporale este foarte rar vndut, atunci acele active sunt evaluate la costul de nlocuire, mai putin amortizarea corespunzatoare.32. Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale n cauza, n cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat difera semnificativ de valoarea contabila, atunci este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot suferi modificari semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitnd, prin urmare, reevaluari anuale. Pentru imobilizarile corporale ale caror valori juste nu sufera modificari semnificative, nu este necesar sa se faca reevaluari. Pentru acestea, reevaluarile facute la 3-5 ani pot fi mai adecvate.33. La reevaluarea unei imobilizari corporale, orice amortizare cumulata la data reevaluarii este: (a) fie recalculata proportional cu schimbarea n valoarea contabila bruta a activului, astfel nct valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita n cazul n care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de nlocuire, mai putin amortizarea corespunzatoare; fie (b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta recalculata la valoarea reevaluata a activului. De exemplu, aceasta metoda este folosita pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. Valoarea ajustarii care se face n urma recalcularii sau eliminarii amortizarii cumulate este parte a cresterii sau descresterii valorii contabile si este tratata n conformitate cu paragrafele 37 si 38.34. n cazul n care un element al imobilizarilor corporale este reevaluat, atunci ntreaga clasa din care face parte acel element trebuie reevaluata.35. O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si cu utilizari similare, aflate n exploatarea unei ntreprinderi. Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: (a) terenuri; (b) terenuri si cladiri; (c) masini si echipamente; (d) nave (e) aeronave; (f) automobile; (g) mobilier, instalatii, piese de schimb si asamblare; si (h) echipament de birotica.36. Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea n situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Cu toate acestea, o anumita clasa de active poate fi reevaluata permanent, daca aceasta reevaluare se poate realiza n timp scurt si daca aceste reevaluari pot fi mereu actualizate.37. n cazul n care valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta majorare trebuie nregistrata direct n creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de diferente din reevaluare. Cu toate acestea, majorarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit n masura n care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala.38. n cazul n care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Cu toate acestea, p diminuare rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct din surplusul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, n masura n care diminuarea nu depaseste valoarea nregistrata anterior ca surplus din reevaluare.39. Surplusul din reevaluare inclus n capitalurile proprii poate fi transferat direct n rezultatul reportat atunci cnd acest surplus este realizat. Se considerata ca ntregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de ntreprindere; n acest caz, valoarea surplusului realizat este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. Transferul din surplusul din reevaluare n rezultatul reportat nu se efectueaza prin contul de profit si pierdere.40. Efectele asupra impozitului pe profit, daca exista, rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale sunt reglementate n IAS 12 Impozitul pe profit.

Amortizarea41. Valoarea amortizabila a unul element al imobilizarilor corporale trebuie alocata n mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul n care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de catre ntreprindere. Valoarea amortizarii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, cu exceptia cazului n care ea este inclusa n valoarea contabila a unui alt activ.42. Pe masura ce beneficiile economice aferente unui activ sunt consumate de catre ntreprindere, valoarea contabila a activului se reduce pentru a reflecta consumul sau, de regula prin nregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea. O cheltuiala cu amortizarea este efectuata chiar daca valoarea activului depaseste valoarea sa contabila.43. Beneficiile economice aferente unui element al imobilizarilor corporale sunt consumate de catre ntreprindere, n principal, prin utilizarea activului. Cu toate acestea, si alti factori, cum sunt uzura morala si uzura fizica aparute chiar si cnd activul nu este utilizat, participa la diminuarea beneficiilor economice pe care acest activ le-ar fi putut aduce ntreprinderii. Prin urmare, toti factorii enumerati mai jos trebuie sa fie luati n considerare, n determinarea duratei de viata utila a unui activ: (a) nivelul estimat de utilizare de catre ntreprindere. Nivelul de utilizare este estimat pe baza capacitatii sau a productiei fizice estimate a activului; (b) uzura fizica estimata, care depinde de conditiile de exploatare, cum ar fi numarul de schimburi n care se utilizeaza, programul de reparatii si ntretinere practicat de ntreprindere, modul de pastrare si ntretinere a activului cnd acesta nu este utilizat; (c) uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau mbunatatirilor aduse procesului de productie sau datorita schimbarii n structura cererii pe piata pentru bunurile produse si serviciile furnizate cu activul n cauza; (d) limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului, cum ar fi expirarea termenelor din contractele de leasing aferente.44. Durata de viata utila a unui activ este definita pe baza utilitatii pe care ntreprinderea a estimat-o pentru respectivul activ. Politica de management privind activele, practicata de conducerea ntreprinderii, poate implica cedarea activului dupa un anumit timp sau dupa consumarea unei anumite proportii a beneficiilor economice aferente activului. Prin urmare, durata de viata utila a unui activ poate ti mai scurta dect durata de viata economica a acestuia. Estimarea duratei de viata utila a unui element al imobilizarilor corporale este o problema de rationament profesional, bazat pe experienta ntreprinderii cu alte active similare.45. Terenurile si cladirile sunt active individuale si sunt tratate din punct de vedere contabil n mod distinct, chiar si atunci cnd sunt achizitionate mpreuna. Terenurile au n mod normal durata de viata nelimitata si, prin urmare, nu sunt supuse amortizarii. Cladirile au o durata de viata limitata si sunt, prin urmare, supuse amortizarii. O crestere a valorii unui teren pe care este situata o cladire nu afecteaza determinarea duratei de viata utila a acelei cladiri.46. Valoarea amortizabila a unui activ este determinata dupa ce s-a scazut valoarea reziduala a acelui activ. n practica, valoarea reziduala a unui activ este de cele mai multe ori nesemnificativa si, prin urmare, nu se ia n considerare la calcularea amortizarii. Cnd se aplica tratamentul contabil de baza si valoarea reziduala este estimata ca fiind semnificativa, atunci aceasta este estimata la data achizitiei si nu este ulterior majorata ca urmare a cresterii preturilor. Cu toate acestea, cnd se aplica tratamentul contabil alternativ permis, se face o noua estimare la data fiecarei reevaluari ulterioare. Estimarea se bazeaza pe valoarea reziduala atribuita la acea data unor active similare care sunt la sfrsitul duratei lor de viata utila, si oare au functionat n conditii asemanatoare celor n care activul n cauza va functiona la rndul sau.47. Exista o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca n mod sistematic valoarea amortizabila a unui activ de-a lungul duratei sale de viata utila. Aceste metode includ metoda liniara, metoda degresiva si metoda nsumarii anilor de viata utila. Metoda liniara duce la o cheltuiala constanta pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda nsumarii anilor de viata utila are ca rezultat o cheltuiala bazata pe utilizarea sau productia estimata a activului pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda degresiva rezulta ntr-o cheltuiala descrescatoare cu amortizarea pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda ce urmeaza a fi folosita este adoptata n functie de modul n care se estimeaza ca activul va aduce beneficii economice si este apoi aplicata consecvent de la o perioada la alta, cu exceptia cazului n care intervine o schimbare n modelul estimat al beneficiilor economice generate de activ.48. Amortizarea aferenta unei perioade este n mod normal recunoscuta drept cheltuiala. Totusi, n unele cazuri, beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de o ntreprindere n procesul de obtinere a altor active, mai degraba dect n procesul de generare a altor cheltuieli. n acest caz, cheltuiala cu amortizarea devine o parte a costului celuilalt activ si este inclusa n valoarea contabila a acelui activ. De exemplu, amortizarea unei hale de productie este inclusa n costul de prelucrare a stocurilor (a se vedea IAS 2, Stocuri). Similar, amortizarea imobilizarilor corporale folosite n activitati de dezvoltare poate fi inclusa n costul unui activ necorporal care este recunoscut pe baza IAS 38, Active necorporale.

Revizuirea duratei de viata utila49. Durata de viata utila a unui element al imobilizarilor corporale trebuie revizuita periodic si, daca estimarile sunt semnificativ diferite de cele efectuate anterior, atunci cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente si perioadelor viitoare trebuie ajustata.50. Pe parcursul duratei de viata a unui activ, se poate face constatarea ca durata de viata utila estimata nu este adecvata. De exemplu, durata de viata utila poate fi prelungita ca urmare a efectuarii unor cheltuieli ulterioare privind activul, ce mbunatatesc parametrii de functionare ai acestuia n plus fata de performanta estimata initial. Pe de alta parte, schimbarile tehnologice sau schimbarile n structura pietei pot duce la diminuarea duratei de viata utila a activului. n aceste cazuri, durata de viata utila si, prin urmare, rata de amortizare, sunt modificate pentru perioada curenta si pentru perioadele viitoare.51. Politica de reparatii si ntretinere practicata de ntreprindere poate, de asemenea, afecta durata de viata utila a unui activ. Politica ntreprinderii poate duce la prelungirea duratei de viata utila a activului sau la cresterea valorii sale reziduale. Totusi, adoptarea unei astfel de politici nu nseamna ca nu mai este necesara nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea.

Revizuirea metodei de amortizare52. Metoda de amortizare aplicata activelor trebuie revizuita periodic st, daca se constata o modificare semnificativa n modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbata pentru a reflecta aceasta modificare. Cnd apare necesitatea schimbarii metodei, atunci este necesara si modificarea estimarilor contabile si deci, cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente si perioadelor viitoare trebuie ajustata.

Recuperabilitatea valorii contabile pierderi din depreciere53. Pentru a determina daca un element al imobilizarilor corporale este depreciat, o ntreprindere aplica IAS 36, Deprecierea activelor. Acel Standard explica modul n care o ntreprindere revizuieste valoarea contabila a activelor sale, determina valoarea recuperabila a unui activ si cnd recunoaste sau reia o pierdere din depreciere.54. IAS 22, Combinari de ntreprinderi, explica modul n care se trateaza o pierdere din depreciere recunoscuta nainte de sfrsitul primei perioade contabile anuale, nceputa dupa realizarea combinarii de ntreprinderi, care este o achizitie.

Casarea si cedarea55. Un element al imobilizarilor corporale trebuie eliminat din bilant, atunci cnd acesta este cedat sau cnd este scos din uz definitiv si nu se mai asteapta obtinerea unor beneficii economice viitoare n urma cedarii acestuia.56. Cstigurile sau pierderile obtinute n urma casarii sau cedarii unui element al imobilizarilor corporale trebuie determinate ca diferenta ntre ncasarile nete estimate din cedare si valoarea contabila a activului, si trebuie recunoscute ca venit sau cheltuiala n contul de profit si pierdere.57. n cazul n care un element al imobilizarilor corporale este schimbat pentru un activ similar, n conditiile descrise n paragraful 22, costul activului achizitionat este egal cu valoarea contabila a activului cedat si nu se nregistreaza nici un cstig sau pierdere.58. Tranzactiile de vnzare si de leaseback sunt contabilizate n conformitate cu IAS 17, Leasing.59. Imobilizarile corporale care sunt retrase din uz si detinute n scopul cedarii sunt nregistrate la valoarea lor contabila de la data la care activul este retras din uz. Cel putin la sfrsitul fiecarui an financiar, o ntreprindere testeaza activul la depreciere pe baza IAS 36, Deprecierea activelor si recunoaste n consecinta orice pierdere din depreciere.

Prezentarea informatiilor60. Situatiile financiare trebuie sa prezinte, pentru fiecare clasa de imobilizari corporale, urmatoarele informatii: (a) bazele de evaluare folosite n determinarea valorii contabile brute. Daca s-au folosit mai multe baze, atunci trebuie prezentata pentru fiecare clasa n parte valoarea contabila bruta a respectivei clase; (b) metodele de amortizare folosite; (c) duratele de viata utila sau ratele de amortizare folosite; (d) valoarea contabila bruta si amortizarea cumulata (mpreuna cu pierderile cumulate din depreciere) la nceputul si la sfrsitul perioadei; (e) o reconciliere a valorii contabile la nceputul si la sfrsitul perioadei, mentionndu-se: (i). intrarile; (ii). cedarile; (iii). achizitiile rezultate din combinari de ntreprinderi; (iv). Cresteri sau diminuari din timpul perioadei rezultate din reevaluari, pe baza paragrafelor 29, 37 si 3&, si din pierderile din depreciere recunoscute sau reluate direct n capitalurile proprii pe baza IAS 36, Deprecierea activelor (daca exista astfel de pierderi); (v). pierderi din depreciere recunoscute n contul de profit si pierdere n timpul perioadei pe baza L4S 36 (daca exista astfel de pierderi); (vi). pierderi din depreciere reluate n contul de profit si pierdere n timpul perioadei pe baza IAS 36 (daca exista astfel de pierderi); (vii). amortizarea; (viii). diferentele de curs valutar nete, rezultate n urma conversiei situatiilor financiare ale unei entitati externe; (ix). Alte miscari valorice. Informatii comparative nu sunt solicitate pentru reconcilierea de la punctul (e) de mai sus.61. Situatiile financiare trebuie, de asemenea, sa prezinte si urmatoarele informatii: (a) existenta si valoarea activelor gajate sau ipotecate, sau acordate drept garantie pentru anumite obligatii ale ntreprinderii; (b) politici contabile privind costurile estimate de restaurare a amplasamentului aferent elementelor de imobilizari corporale; (c) valoarea cheltuielilor efectuate pentru imobilizarile corporale n curs; (d) valoarea angajamentelor privind achizitionarea de imobilizari corporale.62. Alegerea metodei de amortizare si estimarea duratei de viata utila a activelor se face pe baza rationamentului profesional. Prin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de viata utila estimate si a ratelor de amortizare ofera utilizatorilor situatiilor financiare acele informatii de care acestia au nevoie pentru a avea o imagine asupra deciziilor managementului si pentru a putea face comparatii cu alte ntreprinderi. Din aceleasi motive, este necesara prezentarea amortizarii alocate perioadei, ca si a amortizarii cumulate la sfrsitul acelei perioade.63. O ntreprindere trebuie sa prezinte natura si efectul unei modificari n estimarile contabile, daca aceste modificari au un efect semnificativ n perioada curenta sau se estimeaza ca vor avea un efect semnificativ n perioadele ulterioare, conform prevederilor IAS 8 Profitul net sau pierderea neta a perioadei, erori fundamentale si modificari ale politicilor contabile. Aceste informatii pot aparea din modificari n estimari referitoare la: (a) valorile reziduale; (b) costurile estimate de demontare si mutare a activelor, si de restaurare a amplasamentului; (c) duratele de viata utila; si (d) metodele de amortizare.64. n cazul n care elementele imobilizarilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate urmatoarele informatii: (a) baza folosita n reevaluarea activelor; (b) data intrarii n vigoare a reevaluarii; (c) daca a fost implicat un evaluator independent; (d) natura oricaror indici folositi n determinarea costurilor de nlocuire; (e) valoarea contabila a fiecarei clase de imobilizari corporale care ar fi fost inclusa n situatiile financiare, daca activul ar fi fost nregistrat conform tratamentului contabil de baza din paragraful 28; si (f) surplusul din reevaluare, indicnd modificarile aferente perioadei si orice restrictii care privesc distribuirea catre actionari a soldului rezultat din diferentele din reevaluare.65. O ntreprindere prezinta informatii referitoare la imobilizari corporale depreciate pe baza IAS 36, Deprecierea activelor, n plus fata de informatiile cerute de paragraful 60 (e) (iv) pna la (vi).66. Utilizatorii situatiilor financiare considera ca fiind relevante pentru nevoile lor si urmatoarele informatii: (a) valoarea contabila a imobilizarilor corporale aflate temporar n conservare; (b) valoarea contabila bruta a oricaror active integral amortizate si care sunt nca n folosinta; (c) valoarea contabila a imobilizarilor corporale scoase din folosinta si care sunt tinute cu scopul de a fi cedate; si (d) daca se aplica tratamentul contabil de baza, valoarea justa a imobilizarilor corporale atunci cnd aceasta este semnificativ diferita de valoarea contabila. Prin urmare, ntreprinderile sunt ncurajate sa prezinte aceste informatii.

Data intrarii in vigoare67. Prezentul Standard International de Contabilitate intra n vigoare pentru situatiile financiare aferente perioadelor ncepnd de la 1 Iulie 1999. Se ncurajeaza aplicarea acestui Standard anterior acestei date. Daca o ntreprindere aplica prezentul Standard pentru situatiile financiare anuale aferente perioadelor ncepnd mai devreme de 1 iulie 1999, ntreprinderea trebuie: (a) Sa prezinte informatii referitoare la acest fapt si (b) Sa adopte IAS 22 (revizuit 1998), Combinari de ntreprinderi, IAS 36, Deprecierea activelor si IAS 37, Provizioane, active si datorii contingente, n acelasi timp.68. Prezentul Standard nlocuieste IAS 16, Imobilizari corporale, aprobat n anul 1993.14