Au ap[rut noi dez-văluiri despre viaţa per-sonală a lui BarackObama din perioadastudenţiei. Mai multescrisori ale fostuluipreședinte americancătre prima sa iubită aufost făcute publice de oUniversitate din Atlan-ta. Mesajele scrise la în-ceputul anilor 80' aratăafecţiunea lui Obama faţă de fostaiubită.

Cercetătorii de la Universita-tea Emory din Atlanta au făcutpublice scrisorile în dorinţa de aprezenta o imagine a lui BarackObama ca student și proaspăt ab-solvent. Aceștia au descris episto-lele ca fiind lirice și poetice. Cele9 scrisori, scrise de Obama, iubiteisale de la acea vreme, AlexandraMcNear, însumează 30 de pagini.

"Mă gândesc adesea la tine,deși rămân confuz în privinţa sen-

timentelor mele. Se pa-re că ne vom dori întot-deauna ceea ce nu pu-tem avea> acest lucru neunește> acest lucru neţine la distanţă unul dealtul.", scria tânărulObama, cu 5 ani înaintede a o cunoaște pe ac-tuala soţie, Michelle.De altfel, în aceste scri-sori se regăsesc mai

mult informaţii despre greutăţilede zi cu zi întâmpinate de Obamaîn perioada studenţiei, îndeosebiîn privinţa banilor. Barack se plân-gea că salariile din organizațiilecomunitare sunt prea scăzutepentru a supraviețui și că încearcăsă găsească soluţii pentru un traimai bun, în același timp fiind in-vidios pe prietenii care se pregă-teau să preia o afacere de familiesau să se căsătorească. Fostulpreședinte s-a simţit izolat și înIndonezia, ţara în care a crescut.

~n 1862, documentele oficialerusești constată existența uneigrupări de boieri români care as-piră la unirea tuturor românilor.Ba mai mult, un document ru-sesc, vorbește chiar de existențaunui partid al boierilor români.

Cancelaria generalului-gu-vernator al Noii Rusii la Odessa,trimite guvernatorului Basarabieio adresă foarte confidențială la29 mai 1863, redactată astfel< in-formație merită crezare.” (Arhi-vele de Stat din Chișinău, Dosarnr.III “Sunt informat că nobili-mea basarabeană se pregătește săredacteze o notă către suveranulîmpărat cu ocazia evenimentelordin Polonia și este împiedicatăde opoziția partidului boierilorcare vizează restabilirea națiuniimoldovene în Basarabia în vede-rea creării condițiilor care ar danațiunii dreptul de a se cere uni-rea cu Moldova.”

Lupta basarabenilor împotriva politicii de dezna\ionalizare a Imperiului |arist

S`n`tate Frumuse]e&Putem s[ ne protej[m aparatul digestivcu ajutorul b[uturilor s[n[toase

Toamna, anotimpul armonieide culori dar ;i al virozelor

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 756 Duminic[ 22 octombrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Rochia, piesa vestimentar[ cepune `n eviden\[ corpul femeii

PAGINA 7

PAGINA 2

Scrisorile lui Obama c[tre prima iubit[,f[cute publice

Conducerea fabricii Unio în anii 1930, în fața mai multor vagoane Pullman

În anii ‘30, fabrica Unio a produs ;i vagoane de dormit Pullman

S[tm[reanul George Godjaa debutat `n “Carmen” la Cluj

Candidatura vedetei deteleviziune apropiată de opoziţieKsenia Sobceak transformăalegerile prezidenţiale din Rusiadin luna martie 2018 într-un"show", sporind interesul pentruacest scrutin cu rezultat previzibil,au opinat canalele media ruse.

"Ksenia Sobceak va participala show-ul «AlegereaPreşedintelui»", titrează cu ironiecotidianul popular MoskovskiKomsomoleţ pe prima pagină,adăugând că "circul pentru poporeste garantat, deşi oamenii arprefera să aibă pâine". 

Fiica fostului primar al Sankt-Petersburgului şi mentor politic

al lui Vladimir Putin, KseniaSobceak şi-a anunţat miercuriseara candidatura la alegerileprezidenţiale din luna martie aanului viitor.  Numeroase canalemedia ruse, apreciază că"iniţiativa lui Sobceak nu ar fiputut avea loc fără acordulKremlinului", calificând-o drept"rivala ideală pentru Putin". 

Mai multe canale media ruseapreciază candidatura ei drept unmijloc de a crea o iluzie decompetiţie în alegeri.  Chiar dacănu a declarat oficial, VladimirPutin, 65 de ani, va candida fărăsă surprindă pe nimeni pentruun al patrulea mandat în 2024. 

O vedet[ TV vrea s[-i ia locul lui Putin la Kremlin

PAGINA 3

După moartea lui Attila în 456 domi-naţia politică în Bazinul Carpatic a fostpreluată de triburile germanice. O femeienobilă a fost înmormântată în a doua ju-mătate a secolului V în perimetrul loca-lităţii Dindeşti (Figura al[turat[).

Îmbrăcămintea ei, ce conţine două fi-bule de argint exagerat de mari reflectămoda vremii, surprinzător de unitară peun spaţiu geografic uriaş, de la Marea Cas-pică până la Oceanul Atlantic.

Potrivit unui contract încheiat cu CFR în anul 1928, fabrica sătmăreană trebuiasă producă 20 de vagoane Pullman pe an dar și 100 de vagoane de marfă

PAGINA 10

PAGINA 4

Hunii, avarii ;igepizii ;i-au

pus amprentaasupra zonei

jude\ului Satu Mare

2 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

La 29 februarie 1828 apărea unnou statut pentru administrareaBasarabiei, care suprima ConsiliulSuprem și-l înlocuia printr-unConsiliu Provincial, introducândtotodată în provincie reglementă-rile obișnuite din toate celelalte gu-bernii rusești.

Împăratul Nicolae I nu putea toleraautonomia, nici experiența unui regimliberal în provinciile de graniță ale im-periului și și-a dat asentimentul la pro-iectele contelui Vorotov, care i-a propustrecerea teritoriului Basarabiei la guver-natorul general al Noii Rusii condus deel.

Din 1829 autonomiaprovinciei Basarabiaa fost practic desființată

În administrație se iniția o politicăpronunțată de rusificare, care se accentuadin ce în ce mai mult, determinând înrândurile boierimii române o reacțiecontra regimului rusesc și în favoareaunei reîntoarceri la unitatea principatu-lui.

Încă din perioada autonomiei, siste-mul de colonizare aplicat în Noua Rusie,după ce fusese alipită la Imperiu, fuseseextinsă asupra regiunii sudice a Basara-biei, pentru a umple vidul creat prin emi-grarea turcilor și a tătarilor. Statutul dela 1818 stipula stabilirea unor coloniistrăine cărora li se asigura scutirea deimpozite pe timp de patru ani.

Pătrunderea masivă a elementeloralogene a modificat structura demogra-fică a Basarabiei, fără să pună în inferio-ritate numărul românilor și caracteruletnic al provinciei. Istoricul rus P.P. Svi-nin afirma că< “Locuitorii autohtoni aiacestei regiuni sunt moldoveni sau ro-mâni, care așa cum au susținut cu tărie,sunt descendenții colonilor romani. Eivorbesc limba moldovenească, care estede origine latină și care conservă ca șiitaliana, numeroase particularități alelimbilor neolatine.”(P.P. Svinin, Descrie-rea regiunii Basarabia, alcătuită în 1816,Tom VI, p. 175-321) (...)

Începând din 1829 autonomia pro-vinciei Basarabiei a fost practic desfiin-țată, regiunile autohtone, înlocuite cu ce-le țariste, întrebuințarea limbii româneștiîn administrație a fost interzisă.

Hotărârile Congresului de la Parisdin 1856 aveau un sens cu totul diferit<participanții la Congres s-au arătat multmai puțin preocupați să restituie princi-patul Moldovei, un teritoriu pe careaceasta îl avusese altă dată> ei doreau săfacă din Principatele Unite, puse sub con-trolul Europei, paznici ai căii internațio-nale care erau gurile Dunării. RestituireaBasarabiei de sud Moldovei, îndepărtândRusia de brațul nordic al Deltei Dunării,completa, în spiritul Tratatului de la Parisneutralizarea Mării Negre obținută prindesființarea flotei de război rusești și abazelor navale din Crimeea și de pe lito-ralul pontic. Era un nou obstacol care seridica în calea expansiunii țariste spreBalcani și strâmtori, al cărui pericol nuputea să lase indiferentă politica britanicăîn Marea Mediterană.

Ecoul Unirii PrincipatelorRomâne din 1859

Unirea Principatelor Române în 1859a avut un ecou deosebit în rândurile ro-mânilor aflați sub dominația țaristă. Ale-xandru Ioan Cuza în Proclamația cătrelocuitorii din Basarabia, adresată din Iași

la 31 octombrie 1859 arăta< “Locuitoridin Basarabia, venim printre voi, cadomn și ca părinte, ca să vă aducem bu-curie și vindecarea rănilor de care ați pă-timit până acum. Din ziua în care parteaBasarabiei locuită de voi s-a lipit de ve-chea lui tulpină, ea s-a împărtășit de toatebântuielile și nevoile ce de mai mulți aniau năvălit această țară a Moldovei, atâtde bună și de frumoasă ! Încă și pentrunoi, ca și pentru toți, va răsări în curândziua dreptății, după multele nedreptățidespre care ați avut a vă plânge. Patrianoastră a intrat pe o cale a îmbunătățirii,care vor revărsa asupra tuturor fiilor ei,fără osebire. Nu trebuie însă a pierde dinvedere că bunurile cu greu se adună și cănumai prin înțelepciune și răbdare vomputea dobândi împlinirea dorințelornoastre.” (Cuza-Vodă, Mesagii și Pro-clamații, București, 1910, p. 8-10)

Revoluția Română de la 1848, UnireaPrincipatelor și afirmarea Statului Mo-dern Român au avut o influență crescân-dă asupra mișcării naționale a românilordin teritoriul dintre Prut și Nistru. În1848 apare la Chișinău ziarul “Românul”,iar peste un deceniu a fost editată cu ace-lași titlu o revistă tipărită în limbile ro-mână și rusă.

În 1862, boierul Cristi cere guverna-torului autorizația de a deschide o tipo-grafie, care a fost respinsă pe motivul că<“Domnul Cristi aparține moldovenilorînflăcărați care visează o singură Româ-nie Unită.”( Existența unui partid mol-dovenesc pe toată perioada dominațieiruse este confirmată de către autorulunui studiu despre nobilii Basarabiei,1912, p. 21-22. Vezi și L.T. Boga, Popu-lația Basarabiei în Basarabia. Mono-grafie, Chișinău, 1926, p. 30-31)

Partid al boierilor români?

Documentele oficiale rusești constatăexistența unei grupări de boieri românicare aspiră la unirea tuturor românilor.Ba mai mult, un document rusesc, vor-bește chiar de existența unui partid alboierilor români. (Ștefan Ciobanu, LaBassarabie, sa population, son passe, saculture, Academie Roumaine, Etudes etRecherches XIII, București, 1941, p. 61-62. Mai vezi și Arhivele Statului din Chi-șinău, Dosar nr. 1079/1862, SecțiuneaGuvernatorului Militar)

Cancelaria generalului-guvernator alNoii Rusii la Odessa, trimite guvernato-rului Basarabiei o adresă foarte confi-dențială la 29 mai 1863, redactată astfel<informație merită crezare.” (Arhivele deStat din Chișinău, Dosar nr.III “Sunt in-

format că nobilimea basarabeană se pre-gătește să redacteze o notă către suvera-nul împărat cu ocazia evenimentelor dinPolonia și este împiedicată de opozițiapartidului boierilor care vizează restabi-lirea națiunii moldovene în Basarabia învederea creării condițiilor care ar da na-țiunii dreptul de a se cere unirea cu Mol-dova. Acest partid este condus de secre-tarul adunării deputaților nobilimii Co-druță, fratele său, judecătorul Carol Co-druță, cei doi frați Casso, cei doi frațiIoan și Constantin Cantemir și fiul săustudent. Excelența voastră, vă rog să măinformați în măsură ce această informa-ție merită crezare.” (Arhivele de Stat dinChișinău, Dosar nr.III din 1863, Secțiu-nea guvernatorului militar. Adresa estereprodusă în facsimil și de L. T. Boga)

În fruntea acestei mișcări se găseaudeci familiile boierilor cei mai influențiai Basarabiei și nobilimea cea din urmăfiind în mod cert o nobilime nouă, creațiea guvernului rus recrutată în Basarabiadintre foștii ofițeri și funcționari de ori-gine rusă sau altă naționalitate. (...)

Încă în 1867 Ministrul Rus al Instruc-țiunii Publice constată, cu ocazia uneiinspecții în Basarabia, cât de puțin erarăspândită cultura rusă în rândul româ-nilor de aici și adaugă la această obser-vație că< “... unirea Moldovei și Muntenieiși formarea unui principat aproape in-dependent și puțin binevoitor la adresanoastră, exercită o atracție vizibilă asupravecinilor lor moldoveni din Basarabia.”(Ibidem)

Unirea Principatelor și urmările saleau accentuat și mai mult voința Rusieide a se elibera de angajamentele asumatela Congresul de la Paris din 1856. Re-prezentanții burgheziei basarabene în-trețineau relații cu cercurile politice șimembrii guvernului din România cu toa-te măsurile de supraveghere luate la Prut.Cancelaria guvernului guvernator dinOdessa scria la 21 martie 1867 o infor-mație după care revoluționarii au stabilitîntre Cahul și Chișinău, un post pentrua-și transmite corespondența și pentru atrece frontiera fără pașaport pentru treiruble de persoană și că un alt post ase-mănător există între Ismail și Cetatea Al-bă, că moldovenii din Chișinău, tineri,întrețin relații cu Iașiul și cu Bucureștiulși urmăresc unirea Basarabiei cu Princi-patele prin intermediul moldovenilor ca-re vin din Principate la Chișinău.”(Arhi-vele Statului, Chișinău, Dosar nr.1231din 1864. Mai vezi și pe I.T. Boga, op.cit., p. 32, facsimil nr. 5)

Mișcarea revoluționară întreprinsăde românii din Basarabia pentru unirea

cu țara a dus la întărirea măsurilor derusificare în provincie. În 1867 limba ro-mână a fost scoasă din programul de în-vățământ al tuturor școlilor din Basara-bia, învățământul făcându-se exclusiv înlimba rusă. Basarabia a început să cu-noască un intens proces de deznaționa-lizare devenind în 1871 o gubernie ge-nerată autocratic ca orice altă provinciedin cuprinsul Imperiului Rus.

În Basarabia vin o seriede specialiști în materie de rusificare

Semnificativ pentru politica de rusi-ficare este ordinul curatorului circum-scripției de învățământ Odessa, din 3 fe-bruarie 1868, în care se arăta < “Vizitândîn anul 1867, așezămintele școlare dinregiunea Odessa, Ministrul Instrucțiu-nilor publice a observat și faptul că ro-mânii moldoveni din Basarabia, care de-mult trăiesc în Rusia, nu toți cunosc lim-ba rusă, în biserici slujbele se fac în limbamoldovenească... deoarece Unirea Mol-dovei cu Valahia și formarea unui prin-cipat aproape neatârnat și puțin binevoi-tor pentru noi, produce o atracție vădităși la moldovenii din Basarabia.”(L.T. Bo-ga, op.cit., p. 32-33)

Pentru a înăbuși definitiv năzuințeleromânilor, guvernul Rusiei a trimis înBasarabia o serie de specialiști în materiede rusificare, dintre care cel mai renumita fost Episcopul Pavel Lebedev (1871-1882). Cu venirea lui începe adevărataprigoană împotriva a tot ce a fost româ-nesc. Este desființată catedra de limbaromână la Seminarul Teologic din Chi-șinău, precum și alte școli duhovnicești.S-a închis vechea Tipografie EparhialăMoldovenească, care a fost înființată în1833 de Mitropolitul Gavril Bănulescu-Bodoni. Au fost scoși din parohii preoțiinumai pentru vina că nu știau să slujeas-că liturghia în slavonește. S-au înființatbiserici așa-zisă “Strană Rusească”, undese cânta și se citea numai slavonește pecare românii nu o înțelegeau. (L.T. Boga,op. cit., p.67)

În politica de deznaționalizare for-țată, autoritățile bisericești ruse ajung pâ-nă la emiterea circularei prin care se ho-tăra ca bisericile românești de la sate sătrimită la Arhiepiscopia de la Chișinăutoate cărțile vechi bisericești, sub pretex-tul că în ele prin inscripții făcute de preoțiinculți, s-au strecurat multe greșeli, po-trivnice spiritului credinței pravoslavni-ce. Ceasloavele, psaltirile, mineele și oc-toihurile au fost arse. Referindu-se la ace-leași procedee, N.N. Durnov scria < “Toa-te cărțile sfinte de la bisericile moldove-nești, tipărite cu litere chirilice în limbaromână au fost depuse la Mitropolia dinChișinău, unde Arhiepiscopul Pavel, îndecurs de șapte ani, le-a ars încălzind cuele palatul Mitropoliei. Poporul din Ba-sarabia, datorită rusificării silnice, etransformat într-o hoardă de robi muțiși ignoranți. Acestui popor i s-a interzissă învețe limba sa maternă în școli, i s-ainterzis să se roage lui Dumnezeu în gra-iul părinților săi, sute de mii de hectaredin pământul său au fost împărțite colo-niștilor ruși, bulgari și germani și aceastaîn scop de a-i sili să-și părăsească țara.Numai într-un an, 1855 de familii țără-nești au trebuit să plece în Siberia pentrua o coloniza. Bieții oameni își lăsau hol-dele roditoare pentru că nu mai pot trăiîn țara lor.”(N.N. Durnov, Politica pan-slavistă rusă, Moscova 1908, p. 25-30,40-42)

(Continuare în numărul următor)Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Dacă Timişoara a dat Hollywood-ului un star veritabil, pe actorul JohnnyWeissmuller, fost campion olimpic laînot, şi lugojenii au avut o personalitateasemănătoare. Este vorba despre BelaFerenc Dezso Blasko, poreclit Adelbert,dar ajuns celebru ca Bela Lugosi – actorcare a excelat în filme de groază pre-cum “Dracula”, “Fiul lui Frankenstein”sau “Semnul vampirului”. Impresionanteste faptul că atât de mult şi-a iubit Belaoraşul natal, încât i-a purtat numele,ca artist, întreaga sa carieră, chiar și înAmerica, unde Lugosi suna straniu șiera destul de greu de pronunțat.

Bela Lugosi s-a născut la Lugoj, la20 octombrie 1882, pe vremea cândBanatul făcea parte din Imperiul Aus-tro-Ungar. Tatăl său a fost un om cuvază – bancher. Plecat ca voluntar pefront în primul Război Mondial, esterănit de trei ori şi ajunge locotenent.După căsătoria cu Ilona Szmik (1917-1920), face marele pas spre America,traversând oceanul un an mai târziu.Fire aventuroasă şi nestatornică în dra-goste, Bela Lugosi se căsătoreşte cu oaltă Ilona (Montagh) la New York şidevine cetăţean american în 1931. Unalt mariaj, cu acriţa Lilian Arch (1933-1956), îi aduce şi mult doritul copil, peBela Lugosi junior, născut în 1938.

Decedat în urma unui atac de cordla 16 august 1956 (ce moarte pentruun actor de filme de groază!), a fost în-mormântat în costumul complet al luiDracula, inclusiv capa!

Bela Lugosi poate fi considerat unrecordman mondial la divorţ, elreuşind performanţa unui mariaj carea “durat” doar trei zile (29 septembrie– 2 octombrie 1929) cu Beatrice Weeks,o văduvă super-bogată din San Fran-cisco. Motivul? În relaţia lor exista o adoua femeie!! Căsătoria de trei zile afăcut senzaţie în presa vremii şi i-a aduslui Lugosi o nesperată notorietate. Separe că mișcarea a fost una premedi-tată, de marketing, folosind scandalulpe post de publicitate. Desigur, unasusținută pe deplin de argumente ar-tistice.

Situaţiile inedite au fost o constantăa vieţii sale. Deşi lugojeanul nu a primitniciodată mult râvnitul Oscar, actorulMartin Landau a câştigat statueta in-terpretându-l pe… Bela Lugosi, în „EdWood”. Ironia sorţii nu se opreşte aici<distinsul actor lugojean a murit săracîn Hollywood-ul care l-a adulat în anii20-30. Între timp, devenise şi depen-dent de droguri.

Interesant este faptul că Bela Lugosişi-a început cariera de film în Germa-nia, în 1919, dar, datorită vederilor luide stânga a fost nevoit să părăseascărapid această ţară.

135 de ani de lana;terea staruluihorror Bela Lugosi

ISTORIEÎn politica de deznaționalizare forțată, autoritățile bisericești ruse ajung până la emiterea cir-

cularei prin care se hotăra ca bisericile românești de la sate să trimită la Arhiepiscopia de laChișinău toate cărțile vechi bisericești, sub pretextul că în ele prin inscripții făcute de preoți inculți,s-au strecurat multe greșeli, potrivnice spiritului credinței pravoslavnice. Ceasloavele, psaltirile,mineele și octoihurile au fost arse.

Hotelul “Suisse” din Chi;inău, acum Biblioteca municipală „B.P. Ha;deu”.

Lupta basarabenilor împotriva politicii de dezna\ionalizare a Imperiului |aristToate cărțile sfinte de la biserici tipărite cu litere chirilice în limba română au fost arse

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

22 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEVagoane de dormit de tip Pullman au fost fabricate începând cu anul 1927 şi în România,

la fabrica UNIO Satu Mare, în perioada de un prim avânt economic al acestei fabrici, care înacea perioadă era profilată pe producerea şi repararea vagoanelor de marfă şi de călătoripentru linii ferate normale şi înguste, vagoane pe 2 şi 4 osii.

În copilărie, mulţi am fostprinşi de misterul vagoanelor dedormit, acele hoteluri pe roţi decale ferată…mister desluşit la pri-ma călătorie în cuşeta unui ase-menea vagon. În vorbirea curentăacest vagon era numit simplu< va-gon Pullman după numele inven-tatorului George Mortimer Pul-man. Pe 19 octombrie s-au împli-nit 120 de ani de la moartea lui.În cinstea acestei zile, în cadrulAFFR ;i Cercului Filatelic SatuMare s-a realizat o ștampilă oca-zională și un plic filatelic special.

După definiţie vagonul de dormiteste un tip de vagon de călători care poa-te acomoda pasagerii în paturi cu scopulde a face călătoria de noapte mai odih-nitoare, mai plăcută.

Primul vagon de dormit a fost pa-tentat de Compania Cumbrland ValeyRailroad in primavara anului 1839 cunumele de "Chambersburg", pe distanţaChambersburg şi Hansburg. Caţiva animai târziu a fost introdus un al doileavagon "Cartisle".

Primul vagon Pullman a fost construit în 1864

Adevărata istorie a vagoanelor dedormit începe odată cu construcţia în1864 a unui asemenea vagon luxos, unadevărat hotel pe roţi, după proiecteleinginerului G. M. Pulman. A înfiinţatin 1867 Pullman Palace Company carea definit şi operat majoritatea vagoanelorde dormit americane până la mijloculsecolului XX, ataşate la trenurile de pa-sageri pe diferite linii. Vagoanele Pul-lman erau vopsite într-un "verde de Pul-man" închis, dar unele erau vopsite înculorile companiei gazdă. Invenţia înscurt timp a depăşit continental ameri-can, azi trenurile de lung parcurs dinEuropa, Asia, Australia au în compu-nere nelipsitele vagoane de dormit…bi-neinţeles modernizate la cerinte de con-fort de secolul XXI.

G. M. Pullman a fost inginer, inven-tator şi antreprenor american.

S-a născut pe 3 martie 1831 la Broc-ton și în 1855 a ajuns la Chicago. Între1859 – 1863 a lucrat ca şi comerciant deaur, apoi banii câştigati i-a investit îndezvoltarea unui autoturism cu nivel deconfort ridicat – finalizat in 1864. Pemalul lacului Calumet, la mai multe milede Chicago, a construit o nouă fabrică.Pentru a permite angajaţilor săi să lu-creze acolo, el a construit un întreg oraşcu magazine, parcuri, teatre, hoteluri şibiblioteci. Oraşul a fost numit Pullman.Ulterior a devenit un cartier al oraşuluiChicago. Ca antrepenor a avut o perioa-dă de avânt economic, recunoscut, lău-dat de presa naţională şi internationalăcare a atras mulţi vizitatori în oraşelulPullman, un centru industrial cu putereeconomică şi viaţa prosperă.

În anul 1894 afacerea lui a încetinitşi Pullman a fost nevoit să taie nume-roase locuri de muncă, salarii şi progra-mul de lucru. Nu au fost reduse chiriile,costurile bunurilor şi serviciilor care audus la o viaţă mai grea şi la o mare grevăcare s-a incheiat doar cu intervenţia tru-pelor federale. Ura faţă de Pullman s-araspândit aşa de mult între oameni, încâtla moartea lui pe data de 19 octombrie1897, a fost îngropat fără ceremonie încimitirul din Graceland, în timp denoapte, într-un sicriu de mahon plin cuplumb într-o structură de beton armat…

cu un monument cu coloană corintică,proiectat de S. S. Bemen, artitectuloraşului companiei Pullman.

G. M. Pullman a avut diverse intre-prinderi publice, printre care şi sistemulmetropolitan de cale ferată din NewYork, a înfiinţat Şcoala de Formare Ma-nuală Pullman pentru copii angajaţilordin compania sa şi pentru locuitorii co-munităţii Rosenland, învecinate, care înanul 1850 a devenit Fundaţia Educaţio-nală G. M. Pullman. În anul 1894, înmemoria parinţilor săi a finanţat şi con-struit Biserica universalistă Pullman Me-morial din Albion, New York.

In România primele vagoane de dor-mit au circulat pe linia Bucureşti Filaret– Girgiu - oraş, care au fost realizate în-ainte de 1859, la fabrica Ausbury dinMachaster - Marea Britanie. Ulterior pecăile ferate din ţară s-au utilizat vagoanede dormit fabricate în Ungaria, Austriaşi Germania.

Contract de 12 vagoane Pullman pe an pentru Unio

Un lucru mai puţin cunoscut estefaptul că vagoane de dormit de tip Pul-lman au fost fabricate începând cu anul1927 şi în România, la fabrica UNIO Sa-tu Mare, în perioada de un prim avânteconomic al acestei fabrici, care în aceaperioadă era profilată pe producerea şirepararea vagoanelor de marfă şi de că-lători pentru linii ferate normale şi în-guste, vagoane pe 2 şi 4 osii. Bineînţelescă şi din aceste vagoane de dormit fa-bricate la Unio Satu Mare, o parte au cir-culat în compunerea trenurilor pe dife-rite trasee de cale ferată din ţară.

După cum aflăm de pe site-ulwww.ttonline.ro, pentru anul 1928, dincontractul încheiat cu C.F.R. pe 20 deani, revenea fabricii executarea în fiecarean a 12 vagoane Pullman, precum şi fa-bricarea a 100 vagoane de marfă închiseşi deschise menţinându-se şi un volumînsemnat al reparaţiilor de material ru-lant. Pentru satisfacerea acestor cerinţe,fabrica îşi măreşte capacitatea de pro-

ducţie cu încă două hale de montaj cucâte 6 linii, îmbunătăţindu-se dotareatehnică a atelierelor de strungărie şi for-jă; se montează şi un transbordor acţio-nat electric. Numărul personalului mun-citor ajunge la 1400.

În anul 1932, producţia fabricii,,UNIO" se extinde prin darea în funcţiu-ne a halei de laminare, dotată cu utilajemoderne, unde se produce tablă subţireşi sârmă de aluminiu, cupru şi alamă.De asemenea, producţia fabricii se di-versifică prin fabricarea vagoanelor depersoane, a vagoanelor speciale şi a au-tomotoarelor.

La 10 iulie 1935, sediul principal alîntreprinderii ,,UNIO", se mută la Bu-cureşti, strada Biserica Amzei, nr. 11, iarsediul secundar rămâne la Satu Mare.

La 31 iulie 1937, ,,UNIO - Fabricade vagoane SA" din Satu Mare îşi înce-tează activitatea. Utilajele, instalaţiile şipărţile demontabile ale construcţiilorindustriale sunt valorificate la ,,ASTRA"Arad, la alte întreprinderi din Braşov şiBucureşti.

Unio rena;te în 1938 ;i în 1945

În anul 1938, un grup de întreprin-zători constituie din nou la Satu Mare,,Uzinele Metal UNION - Societate peacţiuni Satu Mare". Această societate peacţiuni a fost constituită conform statu-tului aprobat de către adunarea generalăîn data de 25 iunie 1938. Scopul societăţiiera executarea lucrărilor din metal, înspecial articole fabricate şi semifabricatedin tablă de fier (aluminiu, zinc, alamă,aramă, alpaca), prestate la strung, ci-lindri pentru sobe de baie sistem triplex,cazane pentru fabricile de spirt industrialsau agricol (de coniacuri şi lichioruridin vinuri), căldări pentru vopsitul sto-felor şi tăbăcit, precum, şi pentru uzinechimice, articole de bucătărie sau oriceprodus din oţel, crom sau nichel (tacâ-muri, vase şi oale), baloane patentatepentru apa de sifon, pulverizatoare, stro-pitoare de vii şi livezi, maşini de prăjit

cafea, piese presate, lustre, sfeşnice, can-delabre, plafoniere lămpi pentru auto-motoare, biciclete, automobile şi trăsuri,piese presate pentru aparate de radio,condensatoare, transformatoare şi sone-rii.

În urma odiosului Dictat de la Vienadin vara anului 1940, prin care a fostsmulsă din trupul României partea denord-vest a Transilvaniei, oraşul SatuMare devine un centru militar horthyst.Terenul fostei fabrici ,,UNION" este uti-lizat în scopuri militare, iar în clădirilerămase se fabrică bar[ci pentru armată.În anul 1944, când armatele române seîndreptau victorioase spre Satu Mare şiCarei, armatele hitleriste şi horthiste audemontat şi au transportat toate utilajele,iar clădirile au fost minate şi distruse înîntregime. Ziua eliberării întregului te-ritoriu al ţării - 25 Octombrie 1944- agăsit fabrica sub înfăţişarea sumbră aunor mormane de ruine. Cetăţeniioraşului, mulţi dintre ei  reîntorşi pe me-leagurile natale din refugiu sau de pefront, înfiinţează prima întreprindereproductivă  din nord-vestul ţării. Aceastăunitate economică a luat fiinţă la 20 fe-bruarie 1945, cu denumirea ,,UNIO" -Cooperativă a muncitorilor pentru fa-bricarea vagoanelor, articolelor de metalşi lemn Satu Mare. La început, aceastăcooperativă muncitorească a cuprins unnumăr de 290 muncitori din Satu Mareşi din împrejurimi, care au contribuit cufonduri proprii atât pentru reconstrucţiaîntreprinderii, cât şi pentru reluarea pro-cesului de producţie. 

Printr-o muncă însufleţită, munci-torii, trec la înlăturarea ruinelor, apoireconstruiesc primele ateliere, se pun înfuncţiune un ciocan cu arc pentru forjă,un cubilou, precum şi generatorul decurent electric. În martie 1945, se obţinede la Direcţia generală C.F.R. o comandăpentru repararea a 360 vagoane de mar-fă, primul lot fiind dat în circulaţie înluna iunie, ceea ce a reprezentat primavictorie a muncii îndârjite pentru refa-cerea economiei naţionale distrusă derăzboi.

Ing. Lorincz Tiberiu, membru AFFR

Primele mărturii ale unor căi de rularepot fi considerate cele din Diolkos, princare se transportau bărci de-a lungul is-tmului Corint, în Grecia, datate în 600î.Hr.. Vehicule cu roți, trase de oameni saucai, se deplasau pe niste făgașe (rigole) dincalcar. Acest mod de transport rămâne înuz peste 650 de ani, adică cel puțin pânăla sfârșitul secolului I d.Hr. fiind copiat șiîn alte zone ca insula Malta și anumite re-giuni ale Imperiului Roman.

Un strămoș mai sigur al căii ferate estecalea cu făgașe de lemn, a cărei aparițiedatează din secolul al XVI-lea. Astfel, înminele din Leberthal (Alsacia) se utilizauaceste tipuri de șine în anul 1525< Vagoa-nele, prevăzute cu roți metalice de diame-tru mic, rulează pe longrine de lemn.

De asemenea, în minele de aur de laBrad, din Transilvania, se utilizau vagonețide lemn. Pentru schimbarea direcției seutilizau macaze de lemn, prev[zute cu acși inimă. Acești vagoneți și macaze suntprintre primele semnalate în tehnică și de-monstreaza ingeniozitatea maeștrilor ano-nimi ai tehnicii populare românești.

În Germania anilor 1550 putem vorbide existența unei căi „ferate”. Șinele eraude asemenea din lemn, iar vagoanele erautrase de cai.

Căile ferate metalice

Acest sistem de transport, dovedin-du-se eficace, este perfecționat prin diverseinovații< se introduc roțile metalice chiarprevăzute cu un bandaj proeminent, pen-tru ca vagoneții să nu deraieze, ca apoi,prin 1760, șinele să fie acoperite cu benzimetalice. În acest fel, prin reducerea fre-cării, crește volumul de marfă transportat<de la minereu și materie primă pentru in-dustria fierului (aflate pe atunci în plinăexpansiune), până la mărfuri alimentare.

În 1767, șinele din lemn utilizate petraseul de tramvai Horsehay - Coalbrook-dale au fost înlocuite, de Richard Rey-nolds, prin șine din fontă prevăzute cu unșanț central de ghidare. În 1785, rețeaualiniilor engleze care utilizau șine de fontăde tip Reynolds, cuprindea peste 30 km.

În 1776, englezul John Curr introduceșina din fontă în formă de colțar - roțilemetalice ale vagoanelor având bandaje ne-tede - pe liniile miniere din zona orașuluiSheffield.

În 1789, englezul William Jessop pro-iecteaz[ primul vagon cu roți prevăzutecu "rebord" - acel bandaj proeminent carenu permitea roții s[ părăsească linia.Aceast[ inovație apare și la materialul ru-lant de astăzi.

În 1775 ia ființă firma Watt and Boul-ton (lângă Birmingham), cea mai mare fa-brică de mașini cu abur a epocii. Aici seconstruie;te prima locomotivă.

Prima cale ferată publică a fostconstruită în Anglia în 1825

Calea ferată Stockton–Darlington,deschisă în 1825, a fost prima cale feratădin lume deschisă traficului public de că-lători. La inaugurare avea 40 km lungime,și a fost construită în nord-estul Anglieiîntre Witton Park și Stockton-on-Tees, viaDarlington, legând astfel mai multe orașeminiere din zona Shildon. Construită înscopul de a transporta atât marfă cât șipasageri, linia a legat la început orașeleminiere din interiorul insulei de portulStockton, unde cărbunele era încărcat pevase maritime. Mare parte din traseul eieste astăzi deservit de linia Tees Valley,operată de Northern Rail. La acea vreme,era cea mai lungă cale ferată din lume. Înurmătorii 38 de ani, ea s-a extins treptat,transformându-se într-o rețea mare, des-ervind Durhamul de sud și vest, Cleve-landul și Westmorlandul, cu trenuri carecirculau prin Cumberland până la câțivakilometri depărtare de coasta de vest.

Primul tren de călători din lume estepus în funcțiune la 16 noiembrie 1830, în-tre Liverpool și Manchester.

Vlad M.

Str[mo;ul c[ii ferate era din lemnÎn anii ‘30, fabrica Unio a produs

;i vagoane de dormit Pullman

Arhitectura unui vagon Pullman. Paturile ;i băncile erau dispuse în aceea;i încăpere

4 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

ARHEOLOGIE

Istoria politică a Europei Cen-trale este caracterizată în epocaromană de o permanentă alter-nanţă între perioade de pace şirăzboi cu triburile dacice, sarma-tice şi germanice. Barbarii atacauatât în momente de instabilitatepolitică, când armata romană eramai puţin organizată, cât şi în pe-rioade în care, la rândul lor, erauîmpinşi de alte triburi germanicevenite din nordul Europei. Roma-nii foloseau deseori principiul„divide et impera” şi învrăjbeautriburile între ele, promiţând banişi pământ în interiorul provincii-lor.

În stadiul actual al cercetărilor, ră-mâne puţin lămurită măsura în care ma-rile războaie daco-romane de la începu-tul secolului al II-lea p. Chr. au afectatteritoriul judeţului nostru. E foarte pro-babil că trupele romane, îndreptându-sespre cetăţile dacice din Bazinul Tisei Su-perioare, au construit castre de marş dinpământ şi pe teritoriul judeţului Satu Ma-re. O linie romană de demarcaţie, avan-sată în faţa limesului Porolissensis, sauchiar prima linie de graniţă a Daciei luiTraian a fost cercetată în ultimii ani laSupuru de Sus pe o lungime de 6 km(Matei-Gindele 2006).

Pătrunderea “barbarilor”

Foarte probabil că, în împrejurimileCâmpiei Someşului, principalul centrude putere economică din perioada dacicăclasică, aşadar din timpul regilor daci, afost cetatea de la Mala Kopania (pe teri-toriul Ucrainei, la 20 km. nord de Hal-meu). Aceast[ fortificaţie a fost distrusăîn perioada războaielor daco-romane dela începutul sec. II d. Hr. (Kotigorosko1995). Cercetarea arheologică a aşezări-lor rurale dacice este încă în fază inci-pientă, astfel nu ştim în ce măsură aufost ele afectate de aceste mari războaie.Foarte probabil că unele şi-au continuatexistenţa şi pe parcursul următoarelordecenii, altele, aflate în drumul legiunilorromane, au pierit. Fără îndoială, culturamaterială dacică din secolul II d. Hr. numai este identică cu cea din secolul I d.Hr, însă există unele elemente care seperpetuează. Acestea pot fi surprinse înprimul rând la nivelul ceramicii de uzcomun, modelate cu mâna, cum ar fi va-sele borcan ornamentate cu butoni saubrâuri alveolate, sau clasicele ceşti dacice.

După stabilizarea situaţiei în Daciadin perioada lui Hadrian, teritoriul ju-deţului Satu Mare a fost locuit de maimulte triburi, denumite „barbari” de că-tre romani. Este foarte probabil că legiu-nile romane au distrus numai fortificaţii-le şi locurile sacre ale dacilor, populaţiarurală, adică producătorii agricoli careasigurau alimentaţia trupelor, au trăitmai departe şi în epoca romană. În acestsens, indicii arheologice precum fibuleleromane puternic profilate există în aşeză-rile de la Medieşu Aurit–Şuculeu şi Acâş–Râtul lui Maitini sau Podul Crasnei.

Între anii 160–180 p. Chr., pe par-cursul războaielor marcomanice, limesuldunărean a fost zguduit de atacurile con-centrate ale barbarilor provocate de mi-graţia goţilor dinspre nordul îndepărtatcătre Marea Neagră. În acest context estepomenită prezenţa populaţiilor germa-nice din triburile vandalilor hasdingi şiale victovalilor. Morminte de incineraţieale luptătorilor germanici, cu spade în-doite, cu umbouri de scut, cu pinteni şi

vârfuri de lance apar la Apa, la Boineşti–Bélavára, dar şi alături de morminte da-cice în cimitirul de la Medieşu Aurit–LaLeşu. Este foarte probabil că această pă-trundere a fost una paşnică, primii veniţifiind grupuri mici de războinici care s-au aşezat alături de populaţia dacică lo-cală.

În anul 2011 au fost reluate săpăturilearheologice, continuând şi în 2012. Sco-pul principal al cercetărilor a fost verifi-carea datelor oferite de măsurătorile geo-magnetice şi stabilirea unei evoluţii in-terne a sitului. Săpăturile au confirmatdatele geomagnetice şi anomaliile suntchiar cuptoare de ars ceramică de maridimensiuni. Un rezultat foarte importanteste diferenţa observată între descoperi-rile ceramice din diferite zone al celor18 hectare măsurate. Astfel, putem pre-supune existenţa unei evoluţii interne asitului, foarte probabil pe parcursul a maimultor secole.

Cultura materială barbară din Euro-pa Centrală este caracterizată în aceastăperioadă de fenomene de aculturaţie,manifestate sub forma preluării unor ele-mente din cultura materială romană. Înafară de importuri, precum vase de tipterra sigillata de la Corund–Pe Izvoare,fibule romane de la Acâş–Râtul lui Mai-tini, Lazuri–Lubi Tag, Petea–Vamă, vasede bronz de la Berveni–Holmoş, barbariipreiau în a doua jumătate a secolului alIII-lea tehnologia producerii ceramiciifine ştampilate şi a ceramicii zgrunţuroa-se, iar la marginile aşezărilor se formeazăadevărate cartiere industriale. Alături deinfluenţa romană pătrunde dinspre nordo nouă cultură materială caracteristicălumii germanice, atestat de forme noi devase şi un nou stil arhitectural manifestatprin locuinţe lungi, cu şanţuri de fundaţie

ca la Berveni–Holmoş, sau prin fibulaprinciară germanică de la Culciu Mare.

În secolul al IV-lea aşezările evoluea-ză mai departe. Din eşantionul ceramicdispare aproape în totalitate ceramicamodelată cu mâna, formele ceramicesunt preluate aproape în totalitate de laromani, dar apar şi unele forme arhaicetranspuse la roata olarului. Pe parcursulacestui secol, la Lazuri– Râtul lui Bélaapar deja elemente ale culturii materialegotice (cultura arheologică Sântana deMureş – Cerneahov) care prevestesc eta-pa timpurie a epocii migraţiilor.

După moartea lui Attila, dominaţia politică a fost preluată de triburile germanice

Perioada prăbuşirii Imperiului Ro-man este numită convenţional etapa tim-purie a epocii migraţiilor, fiind conside-rată, în primul rând pe baza scrierilorautorilor antici, o epocă neliniştită. Sur-sele relatează cu lux de amănunte năvă-lirile sângeroase ale hunilor şi ale altorpopoare migratoare asupra oraşelor ro-mane. Descoperirile arheologice din ul-timele decenii din afara graniţelor Im-periilor Romane demonstrează foarteclar existenţa unei reţele de aşezări înBazinul Carpatic, cu o populaţie seden-tară care foarte probabil şi-a continuattraiul şi sub dominaţia politică a hunilor.O asemenea aşezare a fost cercetată laPişcolt–Lutărie, cu gropi de provizii pen-tru grâne şi cu o „uliţă” formată dintr-un şir de locuinţe adâncite în pământ.Influenţele estice sunt atestabile în peri-metrul aşezării printr-un mormânt du-blu de inhumaţie unde, alături de bărba-

tul de 22-24 de ani depus întins pe o par-te, cu arcul reflex caracteristic, a fost în-mormântată şi soţia/sclava (?) lui, o fe-meie tânără de 14-16 ani, culcată lângăbărbat în poziţie chircită, subordonată.După moartea lui Attila în 456 dominaţiapolitică în Bazinul Carpatic a fost pre-luată de triburile germanice. O femeienobilă a fost înmormântată în a doua ju-mătate a secolului V în perimetrul loca-lităţii Dindeşti.

Îmbrăcămintea ei, ce conţine douăfibule de argint exagerat de mari reflectămoda vremii, surprinzător de unitară peun spaţiu geografic uriaş, de la MareaCaspică până la Oceanul Atlantic. Etapatimpurie a epocii migraţiilor încheie pe-rioada fascinantă a antichităţii, iar peparcursul secolelor următoare culturamaterială din Europa Centrală se schim-bă treptat şi se formează cea caracteristicăEvului Mediu.

Epoca migraţiilor, a doua jumătate a mileniului I

Pe această durată evoluţia locuirii dinteritoriul ce astăzi corespunde judeţuluiSatu Mare a decurs în strânsă legăturăcu regiunile din vecinătate, înainte detoate cu acelea care fac parte din bazinulTisei superioare. În acelaşi timp, speci-ficul unei situaţii locale este ilustrat prinsegmentul sud-vestic al judeţului (Câm-pia Careilor şi a Ierului), o microregiunecare în vremea regatului gepid (ultimatreime a sec. V – 567/68) a fost inclusăacestuia, iar apoi s-a aflat sub controlulnemijlocit al khaganatului avar, până sprefinalul sec. VIII. Aşadar, în această pri-vinţă, Sătmarul de astăzi ar putea fiînţeles ca un spaţiu care a mediat anumitelegături între teritoriile aflate mai la nordşi cele dinspre sud. De asemenea, în ra-port cu teritoriul României, s-a aflat lacapătul a două importante căi de circu-laţie în direcţie sudică, spre bazinul tran-silvănean (este vorba despre valea râuluiCrasna şi culoarul Someşului inferior).

În sine, referirea la „a doua jumătatea mileniului I p. Chr.” precizează doarun interval cronologic. Altfel este de dis-cutat în ce măsură şi până când am puteavorbi despre epoca migraţiilor (lucrurileau rămas neclare, cel puţin în interiorulmediului românesc de specialitate). Înorice caz, aşa cum indică situaţia arheo-logică deja cunoscută, bună parte dinperioada corespunzătoare celei de-a douajumătăţi a „întunecatului” mileniu I poa-te fi definită tocmai prin evoluţia gra-duală a ansamblului structurilor socie-tăţii spre feudalism, respectiv societateamedievală propriu-zisă. Termenul epocămedievală timpurie corespunde conţin-utului acestui fenomen, discutabilă a ră-mas fixarea cronologică a perioadei, cuvariabile de la un spaţiu la altul. Cel puţinîn raport cu întreaga regiune nord-ves-tică a României, există argumente pentrua preciza o etapă de început a epocii me-dievale timpurii începând cu a doua ju-mătate a sec. VII şi încheiată odată cuincluderea acestui teritoriu în regatul ma-ghiar timpuriu.

Istoria veche a judeţului Satu Mare,a întregului spaţiu din nord-vestul Ro-mâniei de altfel, nu poate fi desprinsă deaceea a bazinului carpatic. Totuşi,poziţionarea periferică a dus şi la anumiteevoluţii particulare (Németi 1983> Stan-ciu 1997> Stanciu 2000b> Stanciu 2002).După destrămarea regatului hunic la mij-locul secolului al V-lea, dar efectiv înce-pând cu ultima treime a veacului, facto-rul de putere în partea răsăriteană a ba-zinului carpatic îl reprezenta regatul ge-pid, adeseori aliat Imperiului Roman târ-ziu. Intervenţia avarilor (567/68), popu-

laţie războinică sosită din Orient, a puscapăt dominaţiei gepide, dar o parte în-semnată a vechilor locuitori a continuatsă locuiască în interiorul khaganatului,îndeplinind sarcini militare şi mai aleseconomice (de reţinut este faptul că atâtregatul gepid, cât şi khaganatul avar, auînglobat diverse populaţii). Cum s-a pre-cizat deja, doar microzona Careilor a fostinclusă acestor structuri de putere. Posi-bil deja uşor înaintea mijlocului sec. VI,dar sigur începând cu ultima treime aveacului, grupuri de populaţie slavă, so-site dinspre nord-est, peste trecătorileCarpaţilor în această direcţie, au începutsă colonizeze teritoriile joase din nord-vestul României, situate în afara spaţiuluidirect controlat de către avari, dar în ve-cinătatea imediată a acestuia (foarte pro-babil, mişcarea a avut loc cu acordul ava-rilor). Spre sfârşitul secolului al VIII-leakhaganatul avar a fost distrus de cătreImperiul Carolingian, un stat aflat atunciîn plină expansiune.

Pe durată lungă, izvoarele scrise lip-sesc cu desăvârşire, abia spre partea finalăa secolului al IX-lea şi începutul veaculuiurmător, conform informaţiilor trans-mise de Anonymus într-o cronică multulterioară evenimentelor relatate, con-testată de unii, acceptată de alţi spe-cialişti, regiunea Someşului inferior ar fiaparţinut unei formaţiuni româno-slavecondusă de către Menumorut. Aşadar,este justificat rolul precumpănitor al ar-heologiei pentru înţelegerea istoriei dinacea vreme a teritoriului de astăzi al ju-deţului Satu Mare, şi nu numai. Totuşi,chiar din această direcţie, este limitatăposibilitatea unor reconstituiri susţinutepe argumente rezonabile, cu atât maimult aceea de a fixa anumite structurietnice, astăzi o temă intens discutată, depe poziţii teoretice şi metodologice dife-rite.

Interesul pentru vestigiile locale dinepoca migraţiilor şi medievală timpuriea început să se manifeste în perioada ur-mătoare celui de-al doilea război mon-dial, în vremea de dinainte fiind vorbadoar despre semnalarea unor descopeririîntâmplătoare (Stanciu 2001). În legăturăcu întreaga regiune nord-vestică a Ro-mâniei, abia pe parcursul anilor '60 aisecolului trecut a fost delimitat un ori-zont din secolele V-VI, ilustrat şi prindescoperiri din judeţul Satu Mare, atâteacâte se cunoşteau atunci (Sanislău, Berea,Dindeşti). Au fost susţinute apoi (anii1962-65) sondaje şi săpături sistematiceîn mai multe puncte din hotarele locali-tăţilor Ciumeşti, Berea şi Foeni, care dejaindicau intensitatea remarcabilă a locui-rilor din diferite perioade în preajma fos-tei Mlaştini Ecedea. În perioada ce a ur-mat, datorită arheologilor de la Muzeeledin Satu Mare şi Carei, au fost intensifi-cate investigaţiile la suprafaţa solului orisondajele, fiind identificate cu precăderesituri medievale timpurii (spre exempluaşezările de la Baba Novac, Căpleni, Do-rolţ, Lazuri, Livada, Săcăşeni ş.a.). Totuşi,cercetările sistematice, mai ample, adicătocmai acelea care ar putea oferi infor-maţii mai bine închegate, au rămaspuţine, probabil exemplul mai bun fiindacela al aşezării pluristratificate de la La-zuri-Lubi tag, din vecinătatea oraşuluiSatu Mare, unde au fost susţinute săpă-turi arheologice pe durată mai lungă. Învremea din urmă o şansă în plus oferăcercetările arheologice preventive, cuexemplul recent al celor de la Carei-Bo-bald, ale căror rezultate cu privire la sec.V-VI, şi nu numai, trebuiesc remarcate.

Dr. János Németi, dr. Liviu Marta, dr. Robert Gindele, dr. Ioan Stanciu(Material preluat din “Monografia

Județului Satu Mare”, 2016)

Căpleni (Carei)-Kozard, mormântul nr. 6/1996 (sec. VI, posibil a doua jumătate).Copil, sex feminin. Pe o treaptă ușoară din colţul nord-vestic au fost depusedouă vase în care se aflau oase de porc (iniţial în ele trebuie să fi fost o fiertură).Între tibii era așezat un ou de găină. Obiceiuri funerare de sorginte păgână

După stabilizarea situaţiei în Dacia din perioada lui Hadrian, teritoriul judeţuluiSatu Mare a fost locuit de mai multe triburi, denumite „barbari” de către romani.

Hunii, avarii ;i gepizii ;i-au pus amprenta asupra teritoriului jude\ului Satu Mare

22 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEToamna este anotimpul fructelor ;i legumelor care consumate proaspete sau sub form[ de

siropuri naturale presate la rece, cum sunt cele de la Hypericum, sunt o surs[ de vitamine, minerale,enzime, antioxidan\i ;i fibre.

Toamna este anotimpul armo-niei culorilor. Este vremea mpli-nirii naturii create de Dumnezeuprin recoltele oferite. Pentru uniioameni toamna este o stare de tri-ste\e tocmai datorit[ acestuisf ]r;it, dar dac[ privim cusenin[tate ciclul anotimpurilorne cuprinde o stare de bucurie ;isperan\[ `ntr-un `nceput nou.Deci, am putea asem[na anotim-pul toamna cu des[v]r;ireacrea\iei divine, dar ;i cu dezagre-garea materiei vii< o lupt[ ve;nic[dintre via\[ ;i moarte.

Toamna este anotimpul fluctua\ii-lor de temperatur[ ;i umezeal[, caresolicit[ adaptarea organismului. Acesteschimb[ri climaterice solicit[ cel maimult circula\ia s]ngelui ;i inima. Dac[nu demult se aten\ionau cardiacii s[lupte cu c[ldura, acum cardiacii trebuies[ lupte cu frigul. Toamna este consi-derat[ ;i anotimpul longevit[\ii. Unstudiu de la o universitate din Chicagoaplicat pe 1500 de centenari a confir-mat c[ majoritatea persoanelor care auajuns la v]rsta de peste 90 de ani s-aun[scut toamna `n lunile septembrie,octombrie, noiembrie. Toamna este se-zonul r[celilor produse de viru;i. Suntpeste 200 de tipuri de virusuri care sereplic[ din punct de vedere genetic ;ide aceea apar forme noi de viroze.Toamna este anotimpul infec\iilor, dar;i a declan;[rii bolilor cronice< cardia-ce, reumatice, alergiile, ulcerul gastro-duodenal. Putem preveni infec\iile detoamn[? Prin `nt[rirea sistemului im-unitar putem s[ prevenim sau putems[ facem forme mult mai u;oare alebolii, iar organismul s[-;i poat[ preg[timai repede ;i mai u;or anticorpii `nlupta cu viru;ii. Imunitatea prezint[ ;iea un ciclu. Toamna ;i prim[vara estemai sc[zut[, vara ;i iarna este mai ri-dicat[. Ne `nt[rim imunitatea prinadoptarea unui stil de via\[ s[n[tos,lucru foarte important mai ales acumla `nceputul sezonului de toamn[.Aceasta este o preven\ie pentru afec\iu-nile care pot s[ apar[ mai t]rziu. C]ndspunem imunitate ne referim la un sis-tem de celule care se lupt[ cu viru;ii ;imicrobii ;i din care se formeaz[ anti-corpii. Antibioticele consumate f[r[avizul medicului nu numai c[ sunt ne-folositoare `n cazul virozelor, dar suntchiar d[un[toare pentru c[ distrug ;icelulele bune, anticorpii care ne ap[r[.

De unde ;tim c]nd avem o imunitate sc[zut[?

Facem infec\ii repetate, respiratoriisau urinare, sim\im oboseal[, astenie.Toamna este anotimpul fructelor ;i le-gumelor care consumate proaspete sausub form[ de siropuri naturale presatela rece, cum sunt cele de la Hypericum,sunt o surs[ de vitamine, minerale, en-zime, antioxidan\i ;i fibre. Fructele,respectiv siropurile de culoare nchis[(afine, coac[ze, mure) ;i cele de culoareverde (mere) sunt foarte bogate `n vi-tamina C natural[, principala vitamin[`n ridicarea imunit[\ii, puterea anti-oxidant[ ;i stimularea circula\iei peri-ferice. Fructele ;i legumele de culoaregalben[, portocalie sau ro;ie, precumsunt siropurile presate la rece deC[tin[-alb[, sunt surse de betacaroten,

provitamina A, la fel vitamina imunos-timulent[ ;i antioxidant[ care ne pro-tejeaz[ membranele celulare, pielea ;imucoasele, p[rul ;i unghiile. Proteinele;i lipidele trebuie s[ fie toamna n can-titate mai mare dec]t vara, ntruc]t in-tr[ `n componen\a anticorpilor si camaterial energetic. Altfel, vor predo-mina carbohidra\ii care vor cre;tezah[rul din s]nge ceea ce va aducedup[ sine obosirea pancreasului ;i sis-temului imunitar. Un stil de via\[s[n[tos, toamna, `ncepe `n fiecare di-minea\[ cu restabilirea echilibrului aci-do-bazic, care se poate realiza prin con-sumarea uni pahar cu ap[ `n care s-astors o jum[tate de l[m]ie, se poatead[uga 2 linguri de sirop presat la recedin fructe. Somnul este un element im-portant n dezvoltarea imunit[\ii pen-tru c[ este `n leg[tur[ cu hormonii destres ;i cre;tere, cu starea de spirit ;icea mental[. Produsul „Somn lini;tit”v[ poate ajuta pe cale natural[. S[ con-sum[m lichide multe pentru detoxi-fierea organismului ;i hidratarea nor-mal[. Unele cercet[ri fac leg[tura din-tre durerea de cap ;i consumul de prea

pu\ine lichide. Este foarte bine ca `naceste lichide s[ ad[ug[m extracte dinfructe prin presare la rece sub form[de siropuri. Mi;carea, mersul pe josstimuleaz[ sistemul imunitar, dar ;i`ntinere;te organismul din punct devedere fizic, spiritual ;i mental. Con-sumul de ceaiuri calde din plante me-dicinale, care sunt bogate `n vitamine,minerale ;i polifenoli care sunt anti-oxidan\i. M[ce;ul con\ine foarte mult[vitamina C, dar ;i A, E ;i D ;i antioxi-dan\i. Ceaiul Antigripal `mpreun[ cuTinctura Antigripal[ sunt remedii ex-celente pentru prevenirea, dar ;i pentrutratarea virozelor ;i gripelor detoamn[. Pentru formarea unei buneimunit[\i v[ recomand alternarea uneicure cu ceai ;i tinctur[ antigripale cuo cur[ cu produsul antigripal Hyper-Grip capsule. Evitarea zah[rului alb ca`ndulcitor al ceaiurilor folosindu-se nschimb un ndulcitor natural din plan-ta Stevia rebaudiana sub form[ depic[turi dup[ gust. Siropul de Coac[z-negru pentru c[ fructele acestei plantesunt foarte bogate n vitamina C ,prin-cipala vitamin[ imunostimulent[ ;i an-

tioxidant[. Fructele sunt vitaminizante;i mineralizante, iar frunzele sunt an-tialergice. Recomand n acest sezon si-rop din fructe prin presare la rece carene va `nt[ri imunitatea.

Alte ceaiuri ;i siropuri< Ceaiul ;isiropul de Soc care este diuretic, de-purativ ;i sudorific, fiind un bun anti-gripal. Ceaiul de Tei este calmant, re-duce stresul emo\ional, nt[re;te inima.Ceaiul ;i tinctura de Urzic[ prinbog[\ia de fier combate anemia.Con\ine vitaminele B pentru s[n[tateasistemului nervos. Este antihemoragic[prin vitamina K. Este antihistaminic[,fiind recomandat[ `n viroze ;i gripe,mai ales celor cu alergii, `n special ri-nit[ alergic[. Cur[\[ limfa ;i prin aceas-ta `nt[re;te imunitatea. Previne can-cerul de prostat[. Ceaiul ;i tinctura deEchinacea, care este o plant[ cultivat[considerat[ antibiotic natural. Cre;teimunitatea nespecific[ a organismuluiprin stimularea sintezei de limfocite ;iinterferon, celule imunitare care com-bat viru;ii ;i celulele canceroase. Ceaiulde Trifoi ro;u care stimuleaz[ imuni-

tatea fiind considerat[ planta femeilorprin propriet[\ile estrogenice ;i com-baterea infec\iilor virale ;i cele legatede aparatul genital. Combate alergia,urticaria.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Toamna, anotimpul armoniei de culori, dar ;i al virozelor respiratorii

6 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

RE}ETE

Zacusc[ cu fasole

Legume mexicanegratinate

Mod de preparare<

Fasolea se fierbe în apă ușor sărată,apoi se strecoară. Ceapa, ardeii și roșiilese dau pe mașina de tocat (sau se toacăcu robotul), fiecare separat, fără să seamestece. Ardeii, ceapa și roșiile se că-lesc fiecare separat în ulei, apoi, într-ooală mai mare se amestecă și se condi-mentează. Se adaugă roșiile sau bulio-nul și se fierbe la foc mic, amestecând

în continuu. Fasolea se va adăuga fieboabe, fie măcinată, după preferință.Se lasă la fiert până când capătă o con-sistență păstoasă. Dacă este nevoie semai condimentează puțin și dacă s-aufolosit, se scot frunzele de dafin. Za-cusca poate fi consumată proaspătă,cu pâine, sau se poate păstra la borcan.În acest caz se adaugă conservanți, sause acoperă cu ulei fiert și răcit în prea-labil. Zacusca cu boabe întregi de fasolese poate servi și ca garnitură la carneafiartă, prăjită, sau la chiftele, dar înacest caz este mai bine să folosiți, de labun început, 4 kg de fasole crudă, înloc de cele 3 kg recomandate.

Ingrediente<

3 kg fasole verde boabe, 3 kggogoșari sau jumătatea poate fiardei kapia, 2,5 kg ceapă, 3 kgroșii sau 1,5 - 1,7 l bulion, 1 l ulei,piper, frunze de dafin (nu în modobligatoriu), sare, eventual se

poate și ardei iute.

Mod de preparare<

Amestecul mexican de legume sefierbe în apă ușor sărată, apoi se stre-coară, zeama se păstrează, iar zarzava-turile rămân în strecurătoare să se scur-gă. În apa în care au fost fierte zarza-vaturile se va fierbe și orezul. Înaintede a se pune la fiert se mai condimen-tează cu piper și bază pentru mâncă-ruri, adăugând și 2 linguri de ulei. Du-pă ce se fierbe, se strecoară și orezul.Ceapa se toacă fin, se taie și ardeiul înbucăți mai mici sau mai mari, după

gust și se călesc în uleiul de floarea soa-relui. Se adaugă carnea tocată, se con-dimentează cu sare, piper, nucșoară,delicat și se adaugă și ramura de cim-bru. Se călește și carnea, se stinge cuun pahar cu apă și se fierbe până cândcarnea se înmoaie și apa scade complet.Se scoate cimbrul, se adaugă bulionulși busuiocul. Într-o tavă unsă cu uleide măsline se așează orezul fiert, apoicarnea și pe urmă legumele. Acestease pot pune și în mai multe straturi.Ouăle se bat bine și se amestecă cusmântâna, apoi se condimentează duăgust. Acest amestec se toarnă pestecompoziția din tavă și se dă la cuptorpână când suprafața se rumenește,eventual se poate presăra și cu cașcavalrăzuit.

Ingrediente<

600 g carne tocată de curcan,500 g amestec mexican de legu-me, 200 g de orez, 300 g de smân-tână, 3 ouă, o ceapă, un ardei, olingură de pastă de roșii, sare, pi-per alb măcinat fin, o ramură debusuioc proaspăt tocat mărunt,sau o jumătate de linguriță debusuioc uscat, un vârf de cuțitde nucșoară, o ramură de cim-bru, delicat de casă, 6-8 linguride ulei de floarea soarelui, 5-6

linguri de ulei de măsline.

Sup[ de varz[ de Bruxelles

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită și usturoiul pisatse călește puțin în 2-3 linguri de ulei,se presar[ cu boia, apoi se adaugă car-tofii țăiați cubulețe și morcovii feliați.Se călesc și acestea, apoi se condimen-tează și se stinge cu apă (sau supă decarne, dacă aveți). Când ingredientelesunt pe jumătate fierte, se pune în supă

varza albă mărunțită și varza de Bru-xelles, pătrunjeii și mărarul, fie în le-gătură, fie mărunțiți, după gust. Dinrestul de ulei și făină se prepară un rân-taș slab, care se adaugă la supă cu puțintimp înainte de a fi gata.

Apoi se adaugă și smântâna ames-tecată în prealabil cu câteva linguri desupă fierbinte, iar cu circa 5 minute în-ainte de a fi luată supa de pe foc, seadaugă și crenvurștii sau șunca tăiatăfelii. Acestea din urmă se pot rumenipuțin în ulei, iar în acest caz se pune înmâncare doar la servire.

Ingrediente<

300 g varză de Bruxelles, 100-150 g varză albă, o ceapă mică, 2morcovi, un cățel de usturoi, 5-6 linguri de ulei, 3 linguri de făi-nă, 200 g crenvurști sau șuncăfiartă, o legătură de frunze de pă-trunjel, 200-250 g de sântână, olegătură de mărar verde, sare, pi-

per, boia de ardei, delicat.

Cozonac secuiesc umplut cu fri;c[

Mod de preparare<

Amestecăm drojdia cu 2 linguri dezahăr praf și puțin lapte călduț și lăsămpână începe să crească. Adăugăm lafăina ținută în prealabil într-un loc caldși cu restul ingredientelor o frământămbine, până când începe să facă bulbuci.Formăm o sferă, ungem suprafața cu

puțin ulei și lăsăm aluatul la dospit.Când a cresut bine, întindem aluatul,formând f]șii de lățimea degetului.Lemnul rotund se preîncălzește și seunge cu ulei. Se înfășoară cu f]șiile dealuat, apoi se unge din nou cu ulei șise învârte în zahăr tos. Se prăjește ro-tind deasupra jarului, sau în cuptor cufuncție gril, eventual în ulei fierbinte,dar în acest caz se acoperă cu zahărabia după ce s-a prăjit. Cât timp cozo-nacul mai e fierbinte se presar[ cu za-hăr tos sau cu miez de nucă măcinată.Frișca se amestecăcu zahărul pudră șise bate spumă tare. Cu ajutorul uneipompe de cremă se umplu cozonaciiși se ornează după preferință.

Ingrediente<

1 kg de făină, 2 ouă, 4 gălbe-nușuri de ouă, 12 linguri de za-hăr pudră, 30 g drojdie, puținăsare, 1/2 litri de lapte, 12 linguride unt sau margarină topită, coa-ja răzuită a unei lămâi, zahăr tos,sau miez de nucă măcinată pen-tru presărat, 500 ml frișcă, alte3-4 linguri de zahăr pudră, top-ping de ciocolată pentru ornat.Veți mai avea și de forme conicedin lemn, pe care se rulează

aluatul.

Porumbarul este un arbust fructi-ferbine cunoscut de majoritatea popu-laţiei. Fructele lui sunt numai bune decules și de consumat după ce au fostpuţin prinse de brumă. Iată că acest lu-

cru s-a întâmplat în perioada anterioa-ră în mai toate localităţile judeţului.

Puţini sunt însă cei care știu că po-rumbarul, prin fructele sale are multede oferit sănătăţii.Florile porumbaruluisunt solitare, mici de 1-1,5 cm, cu pe-tale albe și stamine numeroase asemă-nătoare cu cele ale prunului domestic.

Indica\ii terapeutice. Datorităproprietăţilor lor sedative, laxative șidiuretice, florile sunt recomandate înafecţiunile rinichilor și a căilor urinare,iar fructele au acţiune antidiareică, as-tringentă ceea ce le recomandă în dia-ree, dizenterie, pentru calmarea dure-rilor de stomac, pentru stimularea di-gestiei, în dischezii biliare.

Mod de administrare. Decoctuldin fructe se prepară dintr-o linguriţăde fructe uscate mărunţite sau măci-nate pulbere la o cana de apă, se fierb2- 3 clocote, se dă la o parte de pe focși se mai infuzează 10 minute, se con-sumă 2-3 căni pentru efectul astringentîn caz de diaree, dureri de stomac, dis-chinezii biliare

Tinctura de porumbar este un siropfăcut la rece din porumbele, propolisși alcool, este un medicament pentrueliminarea colesterolului, acţionând înacelași timp și îmbunatăţind starea ex-cesivă de oboseală. Se administreazăcâte o linguriţă de 3 ori pe zi.

Gemoderivat din muguri de po-rumbar, se administrează 30-50 de pi-cături de 1-3 ori pe zi sau 50-70 de pi-cături o singură dată pe zi. Este indicatîn caz de anorexie, inapetenţă, tulburăride creștere și dezvoltare, debilitate psi-ho-fizică, deficit imun, convalescenţepostgripale, bronșite cronice la vâr-stnici, Herpes Zoster oftalmic, furun-culoze, dereglări de ciclu menstrual sauîntârzierea menarhei la pubertate.

Recoltare și păstrare. Fructele serecolteaza toamna, după căderea bru-mei (octombrie-noiembrie), care ducela pierderea astringenţei și mărirea pro-centului de zaharuri prin culegere cumâna, fruct cu fruct sau prin scutura-rea arbustului. Fructele proaspete deporumbar pot fi consumate în stareproaspătă (sunt mai gustoase dacă seculeg după ce se instalează gerul), sepot folosi pentru prepararea siropului,gemului, vinului sau ţuica cu gust ase-mănător ţuicii de prune. Cu zeamafructelor erau colorate în albastru țe-săturile de in. Fructele se utilizau in-clusiv pentru realizarea unor gemuride factură specială.

Fructele recoltate se pun într-o oalăîn apă rece până se acoperă complet.Oala o punem pe foc amestecând ușorpână se crapă fructele și ies sâmburii.Odată fierte, porumbelele se trecprintr-o sită pentru a rămâne doar pul-pa sub forma unei paste.

Din această pastă iese gemul. La unlitru de pastă în funcţie de dorinţa fie-căruia se pun între 400- 800 gr zahărsau un borcan de 400 ml cu miere și semai fierbe 1- 2 ore până când se în-groașă suficient de mult compoziţiarespectivă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele dinporumbele combatdiarea ;i calmeaz[ădurerile de stomac

Tinctura de porumbar este un sirop făcut la rece din porumbele, propolis și alcool, este unmedicament pentru eliminarea colesterolului, acţionând în același timp și îmbunatăţindstarea excesivă de oboseală. Se administrează câte o linguriţă de 3 ori pe zi.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

22 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Deşi încă nu aţi reuşit să pur-taţi sarafanul îndrăgit, elita modeia creat deja reguli care trebuie săle respecte rochiile dumneavoas-tră pentru sezonul toamnă-iarnă2017-2018. Rămâne actual ca ro-chia „corectă” să pună în evidenţăpărţile frumoase ale corpului, însădacă aceasta mai este şi la modă,atunci la sigur veţi fi cea mai stilatăîn noul sezon rece.

Mai mult, designerii au pregătit foartemulte modele< de la rochii îndrăzneţe dinpiele, până la imagini drăguţe pictate înacuarelă şi buline arhaice. Doar dumnea-voastră decideţi ce stil să alegeţi în noulsezon.

Rochii transparente Se pare că moda europeană este de-

parte de vânturile pătrunzătoare şi tem-peraturile joase. Designerii exploateazăla maxim rochiile de vară din sifon semi-transparent, dantelă, plasă şi tul. Deexemplu, Christian Dior, Fendi şi Chloeau reuşit să adapteze tendinţa corpuluidezgolit chiar şi în modă office şi cea ca-sual, rochiile fiind prevăzute cu mânecitransparente şi inserţii promiţătoare.

O altă decizie la limita vulgarităţii şia modei înalte sunt ţinutele de seară cuinserţii mai dense în zona pieptului şi înlocurile cu pricina. Elie Saab, de exemplu,a acoperit s]nii cu volănaşe foarte deli-cate, Christian Dior a îmbrăcat modeleleîn rochii transparente cu chiloţi groşi şitop într-o nuanţă cu ţinută de bază.

În sezonul toamnă-iarnă 2017-2018goliciunea nu necesită explicaţii. Dimpo-trivă, cu cât mai multă dantelă transpa-renţă şi plasa va fi în garderoba dumnea-voastră, cu atât e mai bine. Şi nu uita, cu-loarea neagră se află printre favoriţi.

Rochii din catifea Hainele din această stofă sunt din nou

în culmea popularităţii. În prezentărileprecedente, catifeaua era practic peste tot<de la rochii şi până la încălţăminte şi ac-cesorii. Numărul unu sunt cu siguranţămodelele de seară până la pământ sau celpuţin mai jos de genunchi în nuanţă vi-nului, albastru-închis, negru şi verde in-tens. Dacă încă mai credeţi că rochia decatifea se potriveşte doar unei petrecericorporative, este timpul să vă schimbaţipărerea. Designerii ne îndeamnă să pur-tăm haine din catifea nu doar de sărbători.Să luăm drept exemplu look-urile casualde la Antonio Marras, Christian Dior.Rochiile de toamnă confortabile din ca-tifea se potrivesc şi dress code-ului office.Rochia midi cu croiala liberă de la PrabalGurung şi ţinută retro de la Antonio Mar-ras în nuanţă la modă Marina sunt exem-ple ideale în acest sens. Pentru ca rochiade catifea să nu se privească demodat,Altuzarra şi Elisabetta Franchi au adăugatun decolteu în V promiţător şi despicături seducătoare.

Rochii de atlas Pe fundalul catifelei „lnistite” şi „se-

rioase”, atlasul care se şifonează uşor şicare se poartă nu atât de bine, cedeazăpoziţiile. În ciuda acestui fapt, designeriiau luat această stofă drept bază în creareaţinutelor de seară. Atlasul a fost folosit şila confecţionarea rochiilor de zi. Acesteatrebuie neapărat să fie executate în stillenjerie intimă în nuanţe pastelate fine.

Rochie decorată cu blană Cel mai actual material pentru sezo-

nul de iarnă, blană, a trecut de pe îmbră-

cămintea exterioară pe rochii. Deciziile„blănoase” de la David Koma, ElisabettaFranchi, Osman şi Haider Ackermannreprezintă blană de la poale sau poaleleexecutate în totalitate din blană. EmporioArmani şi Au Jour Le Jour au adăugat ro-chiilor şi eşarfe boa din blană. Regula esteaceeaşi ca şi în cazul paltoanelor, o puteţiplasa în jurul umerilor, în jurul gâtuluisau pe un umăr, fixând-o cu o cureluşăsubţire.

Volănaşe Ce poate fi mai feminin decât pre-

zenţa volănaşelor. Acestea fac rochia săarate mai elegant, iar corpul mai armo-nios. Acest decor conferă rochiilor detoamnă-iarnă energie şi vitalitate, de careducem lipsa în perioada frigurilor. PrabalGurung, Antonio Berardi, GiambattistaValli, David Koma, Aquilano.Rimondi şialte case de modă au decorat cu volănaşejucăuşe mânecile, zona pieptului şi poa-lele rochiei, care se potrivesc chiar şi pen-tru un dress code de oficiu. Volănaşelepot fi atât în cantităţi reduse, cât şi în ex-ces. Specialiştii în modă admit trei, chiarşi până la patru rânduri de volănaşe va-poroase.

Rochie cu bustieră Pentru domnişoarele cu sânii nu prea

mari, rochiile cu bustieră sunt o adevăratăsalvare. Acestea arată în special bine înmodel clasic, când accentul look-ului esteculoarea aprins[, luciul sau decorul mare,însă nu foarte strident. Rochia cu bustierăse priveşte la fel de bine atât în model cla-sic cu lungime medie, care poate fi asor-tată cu cardigane oversize groase şi cizme,cât şi în opţiune de seară.

Rochie cu pantalon Christian Siriano, Monse şi Emporio

Armani fie şi-au amintit de tunicile ul-tramoderne ale anilor 2000, fie s-au in-spirat din moda ţărilor asiatice, însă auprezentat o combinaţie suculentă dintrerochii şi pantaloni groşi. Dacă veţi dorisă repetaţi look-ul de pe podium, alegeţio rochie groasă cu despicatură adâncă şipantaloni strâmţi sau leggings de piele.

Imprimeu animal Pielea de viperă şi petele de leopard

vi se par vulgare şi ieftine? Nu e chiar aşa.În sezonul toamnă-iarnă 2017-2018 aces-te imprimeuri vor înfrumuseţa orice de-taliu din garderobă, de la genţi, până larochii şi pantaloni. Această tendinţă afost în special utilizată pe larg de AndrewGn, Michael Kors, Balmain şi Dolce &Gabbana, creând o cantitate incredibilăde ţinute casual, office şi chiar de seară.La modă sunt nu doar colorațiile anima-lelor prădătoare, ci şi nuanţele neobişnui-te de roşu, verde închis, muştar şi chiarsmarald. Naeem Khan, Rachel Zoe şi Dol-ce & Gabbana au propus imitarea petelorde leopard şi a dungilor de pe zebră cuajutorul paietelor.

Imprimeu floral Fulorescen\a câmpiilor de var[ nu

poate fi oprită sub niciun fel. Toamna şiiarna, trandafirii, bujorii florile de câmpşi chiar butoane de flori neobişnuite voracapara toate garderobele. Şi nu are rostsă ne împotrivim acestei tendinţe deoa-rece chiar dvs. veţi mai dori ca vara săcontinuă şi în septembrie. Tendinţa prin-cipal[ este reprezentată de rochiile uşoareacoperite în totalitate cu imprimeu floralpestriţ. Dacă doriţi să mergeţi la shoppingsau la film, optaţi pentru motivele aprinsesau chiar seducătoare, pe care culoareaimprimeului constrasteaza brusc cu fun-dalul acesteia. Pe când pentru zilele de

lucru, optaţi rochii-creion mai simple saucu silueta în A cu desen nu foarte strident.Aplicaţiile stilizate copilăreşti sunt dinnou la modă, doar că acum suntem în-demnaţi să nu aplicăm slogane şi abs-tracţii pe rochii, ci buchete întregi sauflori în nuanţe aprinse, aşa cum o fac şiAu Jour Le Jour, Blumarine şi Nicole Mil-ler. Pentru domniţe mai delicate, BrockCollection şi Alberta Ferretti au prezentat

rochii pe talie cu imprimeuri în acuarelă.Se pare că cu astfel de modele, vremeaurâtă da afară nu le va fi strică dispoziţianici dvs., şi nici celor din jur.

Rochii în buline Acest model de rochii va fi mai soli-

citat ca niciodată în sezonul toamna-iarnă2017-2018. Designerii au renunţă la mo-dificări neobişnuite otand pentru com-binaţia clasică dintre negru şi alb. Seschimbă doar dimensiunea bulinelor şidirecţionarea acestora pe stofă. Dacă con-sideraţi că ornamentul tradiţional esteprea simplu, Andrew Gn şi Zimmermannv[ propun să combinaţi într-o ţinută bu-line de diferite dimensiuni. Este interesantfaptul că chiar şi în combinaţie cu volă-naşe, astfel de rochii se privesc minunatchiar şi în combinaţie cu volănaşe şi bi-belouri.

Rochii ”metalic” Apariţia pe podium a rochiilor în

nuanţe strălucitoare argintii a devenit otendinţ[ principal[ a sezonului care vine.Stofe strălucitoare, ate metalizate, ştrasuri,glitter şi paiete – alegei ceea ce vi se po-triveşte şi ceea ce va place. În general, ro-chiile metalice au fost prezentate în mo-dele simple laconice şi ţinute de seară,care nu au nimic în comun cu era disco.Doar în colecţiile Saint Laurent poate figăsită rochia mini tradiţională de club,care nu are nevoie de a fi completată cuaccesorii şi bijuterii stridente. Dacă ar-gintul este asociat cu iarna, atunci ţinuteleaurii cu toamna. Rochiile în stil neutrucu efect metalic se asortează perfect cusandale şi pantofi uşori, cu cizme înalteşi mătase, care pune în evidenţă curbelenaturale ale corpului. Ţinutele mai utili-zate pot avea culoarea aurului nobil. Ade-vărul e că acesta este mai închis şi mai in-tens, iar croiala poate avea elemente su-plimentare precum mâneci bufante, vo-lănaşe sau franjuri.

Rochii din piele Acest material nu are de gând să plece

de pe podiumurile fashion în niciun se-zon. La modă este atât pielea mat[, cât şicea lăcuită, precum şi pielea care imităpielea de reptilă sau cea cu perforaţii.Această tendinţ[ poate fi urmărită cel maibine prin ţinutele de la David Koma, Mi-chael Kors, Alexander McQueen. Cât des-pre model, atunci rochia din piele trebuiesă fie seducătoare şi chiar uşor grunge. Şinu e vorba doar despre culoarea neagră– Saint Laurent a mizat mai degrabă peformă, decât pe executare. Balmain a pre-zentat rochii din piele cu elemente glam-chic, care se combină minunat cu botineînalte cu ;iret. În ţinutele de iarnă, poziţii-le de lider le au rochiile groase din tricotşi tweed dens, care se privesc ideal încombinaţie cu botine sau cizme înalte.Designerii au prezentat ţinute atât în ga-ma clasică de culori a tweedului, cât şidiverse alte culori.

Croiala asimetrică Dragostea pentru rochiile asimetrice

se datorează, în primul rând, faptului că,cu ajutorul acestui stil, puteţi ascunde vi-zual defectele figurii, făcând-o mai ar-monioasă. Poalele inegale, curelele deumăr sau trecerea de la o mânecă lungăla o bretea subţire sunt tehnicile preferateale designerilor. Este deosebit de actualăasimetria în rochiile de seară, deoareceaceastă metodă face că ţinută să fie maicomplicată nu numai după croiala, ci şiexterior. David Koma, Dennis Basso, Mu-gler, Elisabetta Franchi au făcut un pariupe asimetrie în timpul creării de rochiipentru ocazii speciale. Intuiţia sugereazăcă, cu aşa o varietate de modele de rochiişi tendinţe din sezonul toamna-iarnă2017-2018, practic nu necesită să va reîn-noiţi dulapul. Moda ciclică va permite săpurtaţi aceleaşi ţinute şi să fiţi în acelaşitimp într-un pas cu moda.

Ce poate fi mai feminin decât prezenţa volănaşelor. Acestea fac rochia să arate mai elegant, iarcorpul mai armonios. Acest decor conferă rochiilor de toamnă-iarnă energie şi vitalitate, de careducem lipsa în perioada frigurilor. Volănaşele pot fi atât în cantităţi reduse, cât şi în exces.Specialiştii în modă admit trei, chiar şi până la patru rânduri de volănaşe vaporoase.

Rochia, piesa vestimentar[ ce pune `n eviden\[ corpul femeii

8 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

DIET~

Toamna este anotimpul n carebolile digestive precum gastritasau ulcerul sunt mai accentuate.~n plus, n acest sezon avem accesla mai multe fructe ;i legume, ns[pentru cei ce sufer[ de gastrit[ sauulcer, consumul crudit[\ilor estecontraindicat.

Func\ia principal[ a stomacului estede a amesteca m]ncarea consumat[ cusucurile gastrice, ncep]nd astfel procesulcomplex al digestiei. Este de men\ionatfaptul c[ exist[ o leg[tur[ direct[ `ntrecreier ;i stomac, prin intermediul siste-mului nervos autonom (vegetativ). Oriceanxietate sau emo\ie afecteaz[ func\io-narea stomacului. O bun[ func\ionare astomacului se reflect[ n expresiile faciale;i se r[sfr]nge favorabil asupra ntreguluicorp.

Pentru c[ stomacul poate descom-pune ;i digera proteine, merit[ s[ ne`ntreb[m de ce nu se diger[ singur, fi-indc[ este alc[tuit el nsu;i din proteine.

~n condi\ii normale, acest lucru nuse nt]mpl[ datorit[ mucoasei, care ac\io-neaz[ ca o adev[rat[ barier[ de mucusce `l `nf[;oar[ ca o pelicul[, protej]ndu-i interiorul de sucurile acide. C]nd secreeaz[ o bre;[ n aceast[ barier[ de mu-cus, sucurile stomacale atac[ propriulperete al stomacului, provoc]nd gastrit[(iritarea mucoasei) ;i ulcer gastric (ero-ziunea ;i pierderea de substan\[ din mu-coas[).

A;adar, ulcerul gastroduodenal re-prezint[ o leziune a mucoasei, o pierderede substan\[, ce rezult[ dintr-un deze-chilibru `ntre factorii de ap[rare ai mu-coasei gastroduodenale (celulele epite-liale, secre\ia de mucus ;i bicarbonat, flu-xul sanguin al mucoasei) ;i factorii deagresiune.

Factorii etiologici (cauzatori) impli-ca\i n apari\ia ulcerului sunt acidul clor-hidric, reflexul duodenogastric, bacteriaHelicobacter Pylori, alcoolul, fumatul,unele medicamente, stresul, factorii ge-netici (risc mai mare la rudele de gradulunu ;i la persoanele cu grupa sanguin[zero). Clinic, ulcerul gastroduodenal secaracterizeaz[ prin durere, `n etajul ab-dominal superior, ndeosebi n epigastru(sub stern sau popular “`n co;ul pieptu-lui” ) uneori periombilical, ce poate iradiaposterior (`n spate).

Literatura medical[ demonstreaz[frecven\a crescut[ a ulcerului gastric `ntimpul toamnei ;i prim[verii. Cre;tereanum[rului de prezent[ri la medic ;i deintern[ri datorit[ acestei boli, toamna,poate fi explicat[ prin modificarea ali-menta\iei ;i stilului de via\[ specificeacestei perioade, respectiv nerespectareaorarului meselor ;i a unei diete echili-brate, consumul crescut de alimentepr[jite sau picante, stresul accentuat, abu-zul de alcool ;i fumatul excesiv. Acestedezechilibre ale alimenta\iei ;i stilului devia\[ apar `n contextul activit[\ilor agri-cole specifice perioadei, precum ;i nce-putul anului ;colar/universitar care soli-cit[ mult mai mult organismul deja obo-sit.

:i cum nimic nu se compar[ cu li-chidele c]nd vine vorba de cur[\area ;ivindecarea organismului, va propun s[`ncerca\i dou[ b[uturi care pot preveni;i chiar trata afec\iunile aparatului di-gestiv.

B[uturi pentru stomac

Cei care sufer[ de aciditate gastric[,o descriu ca pe o senza\ie de arsur[ `nco;ul pieptului, care `n anumite cazuri,

ajunge p]n[ la g]t. ~n termeni medicali,fenomenul este cunoscut sub numele dereflux gastroesofagian, provocat de obiceide o hernie hiatal[ `n esofag.

Pute\i s[ v[ prepara\i un suc ce ne-utralizeaz[ excesul de aciditate din sto-mac ;i, `n plus, ajut[ la `nchiderea sfinc-terului, sau valvei, care separ[ esofagulde stomac, astfel `nc]t sucul gastric acids[ nu p[trund[ pe esofag. Pe scurt, esteun nlocuitor bun al medicamentelor fo-losite de obicei pentru a combate acidi-tatea.

Pentru a prepara ;ase por\ii din acestsuc ave\i nevoie de urm[toarele ingre-diente< 5 morcovi medii ca m[rime, undovleac zucchini, un cartof mic ;i o can[de suc de rodii. Se trec morcovii, dovle-celul ;i cartoful printr-un storc[tor defructe (fie prin centrifugare, fie prin pre-sare la rece). Apoi se adaug[ sucul de ro-dii ;i se amestec[ bine. Se pune la frigider;i se consum[ o jum[tate de pahar de 3-6 ori pe zi. Sucul poate fi consumat laorice or[ din zi, dar este de preferat s[ fieconsumat n mod regulat pe tot parcursulzilei. Pentru a combate aciditatea gas-tric[, pe l]ng[ folosirea acestui suc, evita\icafeaua, b[uturile carbogazoase, gr[si-mile ;i, cel mai important, s[ri\i pestemasa de sear[!

Mul\i oameni sufer[ de indigestie,digestie proast[ ;i chiar ulcer gastric dincauza unei bacterii recent descoperite,care se r[sp]nde;te ader]nd la peretelestomacului. Tratamentul pentru elimi-narea acestei bacterii, care se bazeaz[ peo combina\ie de antibiotice ;i omeprazol

a dat rezultate bune.Smoothie-ul pe care vi-l propun are

rezultate comparabile cu cele ale trata-mentului cu medicamente, dar prezint[;i anumite avantaje.

Datorit[ efectului antiinflamator pecare-l are broccoli, acest smoothie are nplus un efect benefic asupra stomacului,pe care medicamentele nu `l au. At]tbroccoli c]t ;i afinele con\in antioxidan\iputernici care protejeaz[ `mpotriva de-gener[rii canceroase a stomacului, unuldin riscurile contamin[rii cu Helicobac-ter. Broccoli reduce nivelul colesterolului;i al trigliceridelor, ajut]nd n acela;i timpla reglarea tensiunii arteriale, efecte pecare tratamentul medicamentos nu le are.Pe de alt[ parte, s-a demonstrat c[ at]tafinele c]t ;i merisoarele reduc aderen\abacteriei Helicobacter la mucoasa gas-tric[, la fel ca `n cazul bacteriei Escheri-chia Coli `n vezica urinar[.

Pentru dou[ por\ii de aproximativ250 de mililitri ave\i nevoie de urm[toa-rele ingrediente< o inflorescen\[ de broc-coli, de preferat g[tit[ la abur, o can[ desuc de ananas ;i o can[ de afine saumeri;oare.

Se fierbe inflorescen\a de broccolitimp de 10 minute, apoi se las[ la r[cit.Se mixeaz[ ntr-un blender inflorescen\afiart[ de broccoli, afinele ;i sucul de ana-nas. Se poate strecura dac[ dori\i. Nu enevoie s[ ndulci\i, dar, dac[ dori\i, e pre-ferabil s[ folosi\i un ndulcitor necaloric,cum ar fi stevia.

ing. chimist Mircea Georgescutel.0721202752

Putem s[ ne protej[m aparatuldigestiv cu ajutorul b[uturilor

naturale

O dietă sănătoasă hrăneşte orga-nismul oferindu-i toţi nutrienţii ne-cesari, însă totodată previne şiafecţiuni precum diabetul, bolile deinima şi cancerul. Pe de altă parte,adoptarea unei diete nesănătoase,asociată cu un stil de viaţă sedentar,creşte riscul de îmbolnăvire.

Stilul de viaţă agitat, programul tot maiîncărcat şi creşterea producţiei de alimenteprocesate a produs schimabări majore lacapitolul alimentaţie în ultimii ani. Oame-nii consumă tot mai multe alimente bogateîn zaharuri, grăsimi şi sodiu, însă tot maipuţine legume, fructe şi cereale integrale.O dietă sănătoasă este o dietă echilibrată,care să coincidă cu alimentele disponibiledin zona geografică a individului, precumşi cu obiceiurile alimentare specifice aceleizone.

Dieta adul\ilor

Dieta adul\ilor trebuie să conţină fruc-te, legume, nuci şi cereale integrale (mei,ovăz, orez brun). Cel puţin 400 g de fructe(5 porţii) şi legume (2 porţii) pe zi. Cartofii,cartofii dulci şi alte rădăcinoase care conţinamidon nu fac parte din această categorie.Mai puţin de 10% din totalul de caloriiconsumat zilnic trebuie să provină din za-haruri, adică nu mai mult de 50 g în cazulunei persoane care are nevoie de 2000 decalorii pe zi. Oricum, ideal ar fi să ne limi-tan la 5%. Aceste zaharuri se regăsesc atâtîn zahăr, cât şi în miere, siropuri şi sucuride fructe. Mai puţin de 30% din totalul

energetic pentru o zi trebuie să provină dingrăsimi. Bineînţeles, sunt de preferat gră-simile nesaturate precum cele care se re-găsesc în peşte, avocado, nuci, seminţe şiulei de măsline. Grăsimile săturate din car-nea grasă, unt, brânzeturi sau ulei de cocosar trebui limitate. Grăsimile trans trebuieevitate complet. Acestea se regăsesc în ali-mentele procesate, de fast-food, semi-pre-parate, prăjituri, margarină sau brânzeturitartinabile. Mai puţin de 5 g de sare pe zi,adică aproximatix 1 linguriţă. Este reco-mandat consumul de sare iodata.

Dieta copiilor

În primii ani de viaţă ai copilului, ali-mentaţia sănătoasă asigură buna dezvoltarea acestuia, atât din punct de vedere fizic,cât şi din punct de vedere cognitiv. Toto-dată, o alimentaţie sănătoasă în copilăriescade considerabil riscul de apariţie a bo-lilor precum diabetul sau afecţiunile car-diace la maturitate. Dieta sănătoasă în cazulcopiilor urmează aceleaşi principii ca şidieta sănătoasă a adulţilor, însă există şialte reguli importante. Bebeluşii trebuie săfie alăptaţi exclusiv în primele 6 luni deviaţă. Este recomandată alăptarea până laîmplinirea vârstei de 2 ani şi poate chiar şidupă, în combinaţie cu alimentaţia sănă-toasă. Începând cu împlinirea vârstei de 6luni, laptele matern trebuie suplimentat cuo serie de alimente sănătoase, hrănitoareşi cu textura potrivită vârstei copilului. Sa-rea şi zahărul nu trebuie să facă parte dinalimentele cu care e hrănit cel mic. Mediculpediatru este cel în măsură să îţi facă reco-mandări cu privire la alimentaţia copilului.

Alimenta\ia s[n[toas[\ine bolile la distan\[ă

At]t broccoli c]t ;i afinele con\in antioxidan\i puternici care protejeaz[ `mpotriva degener[riicanceroase a stomacului, unul din riscurile contamin[rii cu Helicobacter

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie) ✂

22 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Piesa “Ia uite cine s-a întors” deTimur Vermes ilustrează un momentactual în orientarea tematică a „tea-trului politic”. Recurgând la arsenalulabsurdului piesa aduce în actualitatefigura lui Hitler, emblematică pentrufenomenul dictaturii totalitare. Ca înorice creație absurdă nu contează ex-plicarea sau motivarea întâmplării,(i)raționalismul ei, ci în primul rândconsecințele, aspect accentuat și defaptul că orientarea estetică a absur-dului, care domină teatrul universalde aproape un secol, dă semne de ne-cesară depășire.

Piesa prilejuiește o confruntare ideo-logică între dictatură și democrație. Îneconomia spectacolului conflictul se des-fășoară între figura dictatorului, care nupoate percepe nimic din schimbările in-tervenite în viața politică și în istorie, șifiguri de oameni comuni dintr-o societatedemocratică, personaje suficient de di-versificate ca preocupări și comporta-mente spre a aduce un spor de autenti-citate și de culoare într-un spectacol cear fi putut ușor aluneca în declarativismideologic și polemică de idei abstracte.Realitatea acestora constituie nu atâtun partener de dialog politic, ci o replicăa timpului și a realității istorice.

Absurditatea apariției unui personajcu un comportament ciudat producereacții diverse, de la generozitate funciarăși toleranță umoristică, la stupefacție șicontrarietate. Absurdul situației provoacăpresa care, flămândă de senzațional, reac-ționează imediat la această apariție scan-daloasă. Cu avantajul perceperii directea imaginii, televiziunea intervine imediat,preocupată firesc de apariția surprinză-toare a lui Hitler, chiar dacă nu-și imagi-nează și posibilitatea revenirii hitleris-mului, realitate considerată defunctă demultă vreme.

Poate că în substratul ei tematic piesane avertizează că ideile, fie ele bune saurele, nu mor, și că posibilitatea reveniriiacestora, în același spațiu sau în arealecu totul diferite nu este exclusă. Aceastaar fi, după părerea noastră, adevăratamotivație a aducerii în prezență a figuriiunui dictator și a fenomenului dictaturii.Complicațiile vieții politice actuale nuexclud utilitatea unui asemenea avertis-ment.

Încercarea presei de a intra în dialogcu dictatorul se lovește de refuzul aces-tuia, întemeiat pe imposibilitatea depășiriiconvingerilor și a comportamentului spe-cific. Acesta nu poate accepta dialogul,procedeu constitutiv al societăților de-mocratice. Cazul ilustrat în piesă neamintește că de la antichitatea greacă,principalul model de civilizație și culturăeuropeană, moștenim un altfel de „3 D”decât cel al tehnologiei actuale a imaginii,însemnând< Democrație. Dialectică. Dia-log. Dictatorul comunică însă într-unsingur sens, doar către subordonații șiapropiații săi, obedienți la condiția tota-litară, orice semn de opinie divergentăfiind exclus. Cum aceștia lipsesc, iar caparteneri de comunicare apar, pe lângădiversitatea lumii democratice, un mo-derator turc alături de o femeie, figuri șisituații inimaginabile în concepția Fü-hrerului, reporterii sfârșesc prin a părăsispațiul de emisie. Acesta își debitează au-toritar monologul, singura modalitatede comunicare cunoscută și acceptată încunoscutul regim politic revolut.

În subsidiarul spectacolului, prin de-zechilibrul dintre prezența protagonis-tului și imposibilitatea unui oponent pemăsură, prin cedarea funcției și a spațiu-lui reportericesc, prin abandonarea dia-

logului, se insinuează discret și o nuanțăironică la adresa presei care exercită pre-siuni asupra comunității, ce pot lua șinuanțe autoritare. Un dramaturg mai pu-țin obedient la „corectitudinea politică”și cu o experiență de viață dobândită șiîn lumea comunistă și în cea occidentală,cu o activitate de presă îndelungată și ocreație literară răspândită în toată lumea,cum este Matei Vișniec, a sesizat pericolulacestei poziții a presei ca putere în socie-tatea de consum. Nu urmărim un procesde intenție nici autorului, nici regizorului;în spectacol a intervenit un moment încare moderatorul a cedat locul dictato-rului spre a-și debita monologul într-unmoment de suspendare a celui de al pa-trulea perete al scenei, de adresare ne-mijlocită a actorului către public.

Interpetarea a suprasolicitat rolulprincipal, dar actorul Biró Iózsef s-a achi-tat remarcabil. Chiar dacă debitarea mo-nologului nu a reclamat o diversitate preacuprinzătoare a formelor de discurs, uni-formitatea acestuia pe aproape toată în-tinderea spectacolului a fost destul deobositoare prin energia rostirii în primulrând, dar și prin momentele statice, altfelîn deplin acord cu imobilitatea concep-ției dictatoriale.

Pitorescul și umorul personajelor epi-sodice, numărul mare și diversitatea că-rora contracarează emfaza personajuluicentral, facilitează și echilibrează perce-perea distanței față de fenomenul înfăți-șat, o raportează la o normalitate, fie șiempiric constituită și la o societate mul-tinațională. Nuanțele satirice ale liderilorpartidelor politice întregesc tablouri carealtfel ar rămâne schematice. Scenografiaa fost cât se poate de funcțională, unelescene au dobândit valențe poetice, in-tensități lirice și mai cu seamă meditative.

Compania „Tompa Miklós” a Teatru-lui Național Târgu-Mureș a adus la festi-valul sătmărean un spectacol cu un mesajvaloros, generator de utile interogații ac-tuale, cu o interpretare de o expresivitatemeritorie.

O prezență substanțială

Teatrul de Nord Satu Mare a ales pen-tru festival piesa dramaturgului și scena-ristului bulgar Hristo Boythcev, scriitorcontemporan cunoscut la noi mai puțin

decât pe meridiane mai îndepărtate și,mai ales, decât ar merita. Piesa „OrchestraTitanic” pornește de la o legendă care re-latează că membrii orchestrei renumituluitransatlantic scufundat au cântat până înultima clipă a vieții, crezând în iluzia cămuzica îi va salva.

Propunând, printr-o metaforă tex-tuală, o meditație asupra raportului întrerealitate și iluzie, piesa înfățișează un grupde persoane închise într-un spațiu dincare nu se întrevede nici o posibilitate dea-l părăsi. Polii tensiunii dramatice suntreprezentați de un dirijor, personaj au-toritar, obstructiv, care le impune claus-trarea, și un iluzionist profesionist carele întreține artificios iluziile. Grupul secompune din personaje prea puțin indi-vidualizate, manieră specifică literaturiiexpresioniste; fiecare personaj ar puteasemnifica aproape pe oricine, ca un Eve-ryman din moralitățile medievale, adicăo mulțime de personaje nediferențiate,nici măcar după limitele largi ale catego-riilor celor mai generale. Acestea se nu-mesc Doko, Luko, Mero, nume de perso-naje care pot fi și interșanjabile, sau Luba,nume care în toate limbile slave, semni-fică Iubire, Dragoste. Aspectul faciliteazăsarcinile regiei, permite o mai liberă dis-tribuire a actorilor, fără restricții de con-diție socială și profesională, de vârstă, ca-racter, temperament, nici chiar de sex,condiție de care regizoarea Adina Lazăra profitat cu binechibzuită măsură.

Speranța rămâne ultima în CutiaPandorei și tot la fel și în piesa dramatur-gului bulgar; nutrind iluzia ieșirii din si-tuația ingrată personajele își imagineazăviața după momentul salvator, dând cursviselor și aspirațiilor până atunci neîm-plinite. Uneori aspirația atinge intensitățisublime ca în cazul personajului Luko(interpretat nuanțat și convingător deAdriana Vaida), realizând un pol diame-tral opus claustrării întreținute de Mero,(interpretat cu accente grotești, prea apă-sate uneori în raport cu motivele situațieidramatice, de Romul Moruțan). Alexan-dra Odoroagă și în special Cristian Dan,personajul dispus să renunțe la orice as-pirații, adaugă datelor definitorii ale ro-lurilor note pitorești binevenite în com-pensarea abstracției funcționale.

Cum de la sublim până la grotesc nueste decât un singur pas, toate persona-jele, inclusiv iluzionistul, descendent al

celebrului Houdini (interpetat cu oare-care monotonie de Ciprian Vultur, actordistribuit în roluri prea diversificate pen-tru a le putea personaliza corespunzător),revin pe rând, pe măsură ce se risipesciluziile, la realitatea care le revelează gro-tescul existenței de până atunci. Se de-monstrează astfel că bagajul de regretepentru neîmplinirile noastre nu-l poateprelua altcineva, că iluzia nu ne scuteștede răspunderi existențiale reale. Rezu-mând cu economia de mijloace și cu în-țelepciunea proverbelor, ajungem la în-cheierea că nu poți sări peste propria um-bră ori nu te poți ascunde de tine însuți,orice fel de măști ai purta.

Scenografia lui Cristian Gătina des-ervește în măsură firească tensiunea dra-matică în condițiile „minimalismului”plastic actual, mai expresive fiind ac-centele grotești, ieșirile iluzorii ale per-sonajelor din situația dramatică. Cu trupape care a avut-o la dispoziție Adina Lazăra realizat un spectacol agreabil, cu unmesaj valoros pe care sala l-a recepționatpe deplin răsplătindu-l cu binemeritateaplauze.

“Subterana” americană

Și Teatrul Municipal Baia Mare a ve-nit la festival cu o piesă a unui autor preapuțin cunoscut, inedită după câte cunosc.Scriitorul american David Mamet are oactivitate prodigioasă de dramaturg darmai ales de scenarist și director de film,cu o producție bogată, destul de cunos-cută și apreciată, distinsă cu premii răsu-nătoare, apreciată în lumea americană șieuropeană; totuși producția lui literarănu a fost tradusă și publicată la noi. Con-tactul cu aceasta a rămas la condițiile In-ternetului.

Edmond, numele piesei și al perso-najului ei principal, pare să se apropie –și nu numai fonetic – de mai bine cu-noscutul Egmont al lui Goethe, apropiereposibilă în condițiile în care postmoder-nismul, căruia autorul american îi apar-ține prin multe aspecte ale creației lui,își revendică din iluminism suficientesurse, atât de ordinul ideilor cât și dinrepertoriul de tehnici și procedee artis-tice.

Temătoare în același timp să nu alu-nece în compromisuri ideologice și înobediență politică, generația de scriitoriamericani, ajunsă acum la deplină matu-ritate, refuză tipicitatea și reprezentativi-tatea personajelor și situațiilor; preocu-pată de autenticitate, de concret, de par-ticular și individual, chiar și de accidental,recurge volens-nolens la strategii și re-surse de sorginte naturalistă. Ca urmaremesajul piesei se transmite prin putereaexemplului.

Însă orice exemplu își conține, în mă-sură variabilă, dar într-o oarecare măsură,modelul. Aspectele pe care exemplul luiEdmond le dezvăluie nu sunt deloc va-lori dezirabile și nu pot alcătui un modeldecât cu semn schimbat. Exemplaritateaîn acest caz aparține unui adevărat anti-model. Lumea în care acesta evolueazăreprezintă o adevărată „subterană” ame-ricană, în care pericolul te întâmpină lafiecare pas. Tânărul Edmond parcurgeastfel un traiect care străbate lumea de-căzută a orașului modern, pătrunzând înbordeluri, cluburi de noapte, printre vân-zători de arme albe, practicanți de jocuride noroc, printre oamenii străzii cu apu-cături violente și pătimașe, ajungând încele din urmă la închisoare, unde îl în-tâmpină agresiunea cea mai abjectă. Re-volta tânărului, eliberarea de frică îl con-duce la răzbunare și la crimă, soluție carepecetluiește categoric ratarea destinului.

Traiectul străbătut de Edmond repre-

zintă o veritabilă cale a răului, o „Via ma-la” configurată asemănător în cunoscutulroman naturalist al prozatorului elvețianJohn Knitell care a fost și ecranizat la mij-locul secolului trecut. Naturalismul nueste condamnabil prin autenticitatea pre-zentării vieții, ci prin nivelul coborât alaspirației umane, prin absența cerinței deidealitate a comunității și a ființei.

Am putea afirma fără multe rezervecă piesa este un eșantion de contracultură,cu o problematică a cărei ilustrare esteînscrisă în negativ, cu un traiect existen-țial de antimodel. Acesta poate fi șocant,provocator, urmărind reacția de condam-nare categorică din partea publicului, darpoate fi și ademenitor, periculos prin ca-racterul perfid, tentacular al situațiilorpropuse. Strategia de a ceda seducțieipentru a atrage publicul urmând ca apoisă-l ridice la altitudinea valorilor culturiipoate fi și periculoasă. Reușita depindemult, dar nu decisiv, de ilustrarea acestordimensiuni ale textului în expresia luiscenică.

Regizorul și traducătorul piesei, An-drei Dinu a încredințat acest mesaj com-plex unei echipe de actori tineri, motivpentru care grupa băimăreană a fostcompletată cu talentata actriță Ioana Che-regi și cu Andrei Stan de la teatrul dinSatu Mare, colaborare care se arată pro-mițătoare; extinsă, ar putea duce la rea-lizări substanțiale și la afirmarea ambelorinstituții.

Inspirată din realități contemporane,dintr-o perioadă de afirmare a civilizațieiimaginii, piesa permite și chiar solicită ocontribuție substanțială a limbajelor non-verbale, coregrafic, cinetic, situațional,gestual, mimic, pentru care tinerii actoridispun de suficiente resurse etalate cu ge-nerozitate în fața publicului situat alături,pe scenă, cu posibilitatea de a le percepeoptim. Nu am fost încântat de tehnicilecinematografice și informatice introdusepoate în exces, suprapuse peste imagineavocală și cinetică, funcționale uneori doarîn plan tehnic. Suprasolicitarea acestoraapare ca exces de prudență și poate generao oarecare neîncredere în posibilitățileechipei.

Însă echipa a adus în festival tinere-țea. Fiind un spectacol de echipă e greusă detașăm interpetări individuale< apre-ciem însă că actorii au participat cu în-suflețire la acest gen de spectacol, că aumimat cu pricepere și dignitate scene di-ficile, de „dezinhibare”, fără a aluneca înnaturalism vulgar. Totuși o anumită dis-tanță față de scenă ar fi facilitat și distan-țarea necesară unei corecte percepții aîntregului spectacol, fiind vorba tocmaidespre un antimodel. Nu știu dacă prefe-rința pentru plasarea publicului pe scenăa fost premeditată sau se datorește unordificultăți organizatorice. O justificare arconstitui-o agresivitatea deosebită a sub-teranei americane, a underground-uluiactual globalizat.

Personajele piesei nu au contururiprea accentuate, suficient de ferme ca-racterologic și temperamental, condițiefrecventă în postmodernism, care a faci-litat și distribuirea actorilor în mai multeroluri fiecare. Acestea le-au solicitat îngrade variabile resursele limbajelor di-verse din sincretismul spectacular. Unrol de mai mare întindere i-a revenit luiEduard Bindiu, cu o prezență îndelun-gată pe scenă și cu o dinamică accentuată,cu reacții diverse la provocările perfidesau violente ale unui mediu agresiv. Ac-torul băimărean s-a achitat destul de binede astfel de răspunderi dovedind resursepromițătoare. Dar pe resursele întregiiechipe se poate miza cu încredere.

Alexandru Zotta

“Ia uite cine s-a întors”< Interpetarea a suprasolicitat rolul principal, dar actorulBiró Iózsef s-a achitat remarcabil

TEATRUPoate că în substratul ei tematic piesa “Ia uite cine s-a întors” ne avertizează că ideile, fie ele

bune sau rele, nu mor, și că posibilitatea revenirii acestora, în același spațiu sau în areale cu to-tul diferite nu este exclusă.

Însemn[ri fragmentare ale scriitorului Alexandru Zotta despre Tranzit Feszt (II)

10 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

ARTE

Opera Na\ional[ Rom]n[ dinCluj-Napoca a organizat vineri,13 octombrie, un spectacol specialcu opera “Carmen” de Georges Bi-zet, `n onoarea celor peste 50 deani de carier[ ai regizorului EmilStrugaru. Am \inut s[ fim pre-zen\i din mai multe motive, celmai important fiind un debuts[tm[rean `n rolul solistic caredeschide, practic, spectacolul.

Baritonul George Godja, absolvental Liceului de Art[ “Aurel Popp” n 2012,preg[tit la canto clasic de profesorul Ma-rius Boro;, este `n anul 2 de studiu lamasterat n cadrul Academiei de Muzic[“Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca ;ide anul trecut este angajat al OpereiNa\ionale Rom]ne, primul rol mai im-portant fiind Fiorello, valetul conteluiAlmaviva din “B[rbierul din Sevilla” deRossini. Aceast[ oper[ s-a jucat la Clujde mai multe ori sub bagheta dirijoral[a unei alte s[tm[rence, Mihaela Cesa-Goje, profesoar[ la Academie, ;i n regiaaceluia;i Emil Strugaru.

De la Moralesla Don Giovanni

La debutul s[u n “Carmen”, Georgea c]ntat rolul sergentului Morales dingarda ini\ial[, care pred[ paza pie\ei dinfa\a fabricii de tutun brig[zii din careface parte eroul masculin principal, DonJose. Morales particip[ la corul ini\ial aljandarmilor ;i are o scurt[ arie ;i unduet cu Micaela, fata promis[ lui DonJose, venit[ s[-l caute pe acesta cu ve;tide la mama sa. Ca ;i n cazul rolului din“B[rbierul”, apari\ia lui George Godja -de;i scurt[ - d[ tonul ntregului specta-col. Elegant n uniform[, cu o voce cald[,pl[cut[ ;i bine strunit[, u;or ironic[,s[tm[reanul ;i-a dus cu brio la finalapari\ia ;i a cules aplauzele publiculuicare a umplut sala Teatrului Na\ionalclujean. Care este una din cele mai fru-moase s[li de teatru din \ar[, at]t `n in-teriorul propriu-zis c]t ;i `n holul cualur[ aristocratic[, departe de kitschulce caracterizeaz[, de pild[, sala OpereiNa\ionale din Bucure;ti. A fost con-struit[ n 1906 de o renumit[ firm[ vie-nez[, are dou[ nivele de balcoane ;i ogalerie, poate g[zdui aproape 1.000 despectatori ;i la spectacolul “Carmen” din13 octombrie a fost plin[ ochi.

Revenind la George Godja, acestamai are `n portofoliul s[u de la Operaclujean[ rolul Marullo din “Rigoletto”de Verdi, se preg[te;te s[ abordeze rolulMarcello din “Boema” de Puccini ;ia;teapt[ cu ner[bdare primul s[u rolprincipal, Don Giovanni din opera cuacela;i titlu a lui Mozart, `ntr-un spec-tacol care va fi lansat n prim[vara anuluiviitor. De asemenea, a evoluat n opereta“V[duva vesel[“ ;i n mai multe specta-cole pentru copii. ~i dorim mult succes`n carier[ ;i, dac[ totul merge bine, vomfi prezen\i s[ consemn[m ;i apari\ia sa`n care-l va `ntruchipa pe Don Juan.

“Carmen”, un regal muzical;i scenografic

Ultima ;i cea mai celebr[ oper[ a luiGeorges Bizet, “Carmen” a marcat unmoment de cotitur[ `n istoria genului.De;i autorul ei a murit convins c[ lu-crarea sa este un e;ec, la trei luni dup[premiera din martie 1875 de la Paris,

foarte cur]nd povestea gitanei focoase;i capricioase avea s[ fac[ furori n toat[Europa. Contestat[ pentru realismul eiaspru, n contrapunct cu melodiile me-morabile, multe de inspira\ie spaniol[,opera avea s[ marcheze desp[r\irea tea-trului liric de subiectele istorice gran-dioase ;i aplecarea spre realit[\ile zilei.“Carmen” va fi fost primul pas spre ve-rismul unor Mascagni ;i Leoncavallo,iar Ceaikovski a fost at]t de impresionatde un spectacol pe care l-a urm[rit laParis, nc]t a prezis, corect, popularitateaviitoare a lucr[rii ;i a preluat tema`ndr[gostitului disperat ;i folosirea co-rului de copii `n opera sa “Dama depic[“, scris[ 15 ani mai t]rziu.

Pe l]ng[ momentele muzicale bine-cunoscute - Habanera, Seguedilla,c]ntecul toreadorului Escamillo, aria luiDon Jose, duetul final, preludiile dinain-tea fiec[rui act ;i multe teme intrate `nsuite orchestrale de mare succes - operalui Bizet ofer[ ;i un spectacol scenic, `nspecial prin costume ;i atmosfera an-daluz[. De altfel, actul 4, foarte scurt,const[ dintr-o spectaculoas[ parad[ aprotagoni;tilor unei corride, careprefa\eaz[ nfruntarea final[ dintre Car-men ;i Don Jose. Costumele gitane, hai-nele de camuflaj ale contrabandi;tilor;i uniformele jandarmilor din primulact sunt tot at]tea pl[ceri vizuale, ca s[nu mai vorbim de \inutele lui Carmen,dintre cele mai felurite. Nici componen-ta de balet nu este de neglijat, spectacolulclujean excel]nd la acest capitol.

Dram[ ;i melodiecu arti;tii Operei clujene

Pe l]ng[ prezen\a lui George Godja,am mai dorit s[-l revedem, `n rolul luiEscamillo, pe baritonul Zoltan Nagy, pecare l-am admirat n prim[var[ n “Nun-ta lui Figaro” la Opera Maghiar[ dinCluj. El c]nt[ rolul toreadorului de maimult timp, mai ales n Italia, ;i prezen\asa a fost pe m[sura a;tept[rilor, desigur`n special `n faimosul c]ntec din actulal doilea. Carismatic ;i dinamic, s-a do-vedit ;i un fin actor `n scurtul duet cuCarmen din ultimul act.

Revela\ia spectacolului ni s-a p[rut`ns[ tenorul Sorin Lupu, extrem de im-plicat n drama lui Don Jose, construindcu mare migal[ evolu\ia personajului,ating]nd un patos r[scolitor `n mareaarie de dragoste din actul 2 ;i juc]nd lacel mai `nalt nivel caruselul emo\ionalcare duce la crim[, `n duetul final. Ovoce plin[, dar nu p[stoas[, un lirismde bun[ calitate ;i o prezen\[ scenic[variind de la bonomie rustic[ la cea maidezl]n\uit[ patim[.

Carmen a fost interpretat[ de mez-zosoprana Liza Kadelnik (n[scut[ laCern[u\i, ;colit[ la Cluj) `ntr-un modcare a f[cut-o nu o versat[ femeie fatal[,ci o t]n[r[ capricioas[, abia ie;it[ dinadolescen\[, impulsiv[, totu;i cu un sim\tragic infailibil. Nu `n sex-appeal e far-

mecul ei, ci n felul n care c]ntul ;i pre-zen\a i se `ntunec[ treptat, culmin]nd`n trio-ul ghicitului n c[r\i, din actul 3,care anun\[ inevitabilul final. E un rolcare o va nso\i pe tot parcursul carierei.Irina S[ndulescu-B[lan nu ne-a preaconvins n rolul Micaelei, unidimensio-nal ;i cu o voce parc[ re\inut[. Solidepresta\iile Oanei Tr]mbi\a; ;i LilianeiNeciu `n rolurile amicelor lui Carmen,impun[tor ;i sfid[tor Simonfi Sandor`n Zuniga, tonici ;i conving[tori BogdanNistor ;i Tony Bardon n rolurile de con-trabandi;ti. Orchestra dirijat[ de Ghe-orghe Victor Dum[nescu a fost discret[;i a punctat fin momentele cheie ale dra-mei, iar corul de copii Junior VIP a con-tribuit ;i el la farmecul serii.

Vasile A.

Produc[torul Harvey Weinstein afost înlăturat din compania sa dupăacuzaţiile de hărţuire sexuală şi violuri,dar scandalul este atât de amplu încâtstudiourile nu pot supravieţui. „WallStreet Journal“ menţiona că se are învedere închiderea sau vânzarea Wein-stein Company. Căderea celebruluiproducător, acuzat de agresiuni sexualeşi violuri, a fost fulgerătoare, acestaajungând, în doar câteva zile, un pariala Hollywood, după ce ani de zile fuseseun adevărat rege.

Comportamentul de pr[d[tor se-xual al lui Harvey Weinstein era secre-tul cel mai bine păzit din Hollywoodpână când mai multe actriţe cunoscuteau încălcat acest tabu. Cetatea filmuluieste în plină furtună, ciclonul prinzândşi lumea politică, afectată pentru căproducătorul era unul dintre principa-lii donatori ai Partidului Democrat.Poliţia din New York a deschis o an-chetă şi se aşteaptă un foileton „mur-dar“. De asemenea, s-a decis excluderealui Weinstein din „clubul Oscarurilor“.

Primele acuzaţii de agresiuni se-xuale dezvăluite de „New York Times“au fost urmate de un articol zdrobitorîn „New Yorker“ privind trei acuzaţiide viol. După aceea, numeroase actriţeau adăugat mărturiile lor – Emma deCaunis, Angelina Jolie, Gwyneth Pal-trow şi Lea Seydoux.

Cu câteva rare excepţii, la începutbărbaţii de la Hollywood nu au reacţio-nat şi nu au luat poziţii publice, în timpce femeile au fost numeroase, de la Me-ryl Streep la Kate Winslet. Totuşi, ColinFirth, Leonardo DiCaprio sau MarkRuffalo au calificat aceste acţiuni drept„abuz de putere respingător“, iar Ge-orge Clooney a recunoscut că zvonuripotrivit cărora actriţele „se culcau cuHarvey Weinstein pentru a obţine ro-luri“ circulau din anii 1990. A consi-derat zvonurile „sexiste“, nemeritândatenţie.

În acest stadiu al afacerii, când fie-care se întreabă „cine ştia“ şi „cine ig-nora“, tăcerea stânjenitoare a acestoractori de prim-plan este interpretatăca o mărturie de complicitate, mai multsau mai puţin pasivă.

Pentru că unii sunt acuzaţi că aucontribuit la sufocarea dezvăluirilorprivind abuzurile producătorului încauză. Sharon Wayman, ziaristă şi fon-datoare a site-ului The Wrap.com, aexplicat că a făcut o primă anchetă în2004, când lucra la „New York Times“,şi a precizat că Matt Damon şi RussellCrowe au făcut presiuni telefonice pen-tru ca ziarul să nu publice articolul ei.Matt Damon şi NYT au dezminţit. BenAffleck, a cărui carieră a fost lansatăde studiourile Miramax, a asigurat cănu ştia nimic, dar una dintre actriţelecare i-au adus primele acuzaţii lui Har-vey Weinstein, Rose McGowan, afirmăcă declarația actorului este falsă.

Lena Dunham, actriţa şi realizatoa-rea seriei „Girls“, a publicat o opinie înNYT, cerând bărbaţilor de la Holly-wood să iasă din tăcere, mai ales căunii au condamnat aluziile umilitoareale lui Donald Trump la adresa femei-lor în campania prezidenţială.

Ea a făcut o paralelă între Weinsteinşi alţi bărbaţi din lumea filmului careau beneficiat, înaintea lui, de o formăde complicitate activă sau pasivă dinpartea Hollywood-ului< Woody Allen(acuzat de fiica sa adoptivă, Dylan Far-row, de agresiune sexuală pe când eracopil) sau Roman Polanski (protejat deo parte a profesioniştilor, în Franţa şiîn SUA, în timp ce era acuzat şi urmăritîn această ţară, din 1977, pentru violasupra unei minore de 13 ani).

A consemnat V.A.

Scandalul sexualWeinstein zguduie

lumea filmuluiS[tm[reanul George Godja

a debutat `n “Carmen” la Cluj

Frumoasa sal[ a Teatrului Na\ional din Cluj-Napoca a fost plin[ la spectacolul din 13 octombrie

George Godja a c]ntat rolul sergentului Morales din opera lui Georges Bizet

Ca ;i n cazul rolului din “B[rbierul”, apari\ia lui George Godja - de;i scurt[ - d[ tonul`ntregului spectacol. Elegant `n uniform[, cu o voce cald[, pl[cut[ ;i bine strunit[, u;orironic[, s[tm[reanul ;i-a dus cu brio la final apari\ia ;i a cules aplauzele publicului carea umplut sala Teatrului Na\ional clujean.

22 octombrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Arheologii au descoperit de cur]nd c[zona situat[ la marginea ora;ului Oradea afost locuit[, f[r[ `ntrerupere, timp de maibine de 5000 de ani. Situl se ntinde pe apro-ximativ 4 hectare ;i “ascundea” unelte folo-site de oameni `nc[ de acum 7.0000 de ani.Au fost descoperite peste 400 de complexereprezentand urme ale unor locuin\e, gropimenajere ;i gropi de provizii. Scrieri despresitul arheologic Salca Pepiniera, de la mar-ginea ora;ului Oradea, au ap[rut abia n se-colul al XIX-lea. Arheologii au descoperitacolo ;i urme ale unor a;ez[ri umane caredateaz[ din anul 4.800 `nainte de Hristos.

S-au descoperit locuin\e de la sf]r;itulprimei v]rste a fierului. Groapa central[arat[ ca o colib[ av]nd un st]lp central caresus\ine ntreg edificiul din partea superioar[.Foarte multe dintre obiectele descoperitesunt din ceramic[, dar au fost scoase dinp[m]nt ;i buc[\i de unelte din os ori dinpiatr[. Acestea erau folosite de oamenii carepopulau zona acum 7 mii de ani. S-a des-coperit ;i un cuptor de ars ceramica din pe-rioada celtic[, undeva `n secolul II `naintede Hristos ;i se pot observa urmele gr[ta-rului precum ;i peretele median caresus\inea greutatea acestui gr[tar.

Arheologii spun c[ zona a fost locuit[mai bine de cinci mii de ani la r]nd pentruc[ era u;or de ap[rat ;i oferea acces la resurseprecum lemn, teren arabil ;i ap[.

Av]nd `n vedere complexitatea sitului,locul a atras speciali;ti din toat[ \ara.

Dup[ ce se vor opri s[p[turile, `n zon[va fi construit un complex rezidential.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Comuna Ciocăneşti din Buco-vina a fost introdusă recent într-untop 10 al celor mai colorate desti-naţii turistice din Europa. Zona afost declarată muzeu în aer liber şise află în lista unui ghid de călătoriicelebru numit “Lonely Planet”. Co-muna Ciocăneşti din Bucovina seclasează pe locul 6 într-un top alcelor mai colorate destinaţii turis-tice din Europa. Conform LonelyPlanet, comuna se remarcă atâtprin arhitectura neschimbată a lo-cului, cât şi prin tradiţia de încon-deiere a ouălor din zonă.

Încondeierea ouălor este o tradiţiecare datează de secole în regiune, dardin 1950 locuitorii au început să pic-teze cu unele dintre aceleaşi motive şicasele. Ornamentele au devenit atât depopulare încât autorităţile au decretatîn 2014 ca toate casele să fie decoratecu motive tradiţionale. Topul îndeam-nă turiştii să viziteze atât satul, cât şimănăstirile din zonă construite în se-colele XV-XVI.

Satul Kinsale, care a fost vă-ruit în culori vibrante dupăcăderea fortăreţei din 1900

Pe primul loc în top se situează in-sula Murano din Veneţia. Aici oameniiau început iniţial să-şi picteze caseleviu colorat pentru ca pescarii să le poa-tă vedea în perioadele ceţoase. Pe aldoilea loc se situează satul Zalipie dinPolonia. Conform legendei, femeile auînceput să picteze cu flori pereţii case-lor pentru a a ascunde petele produsede sobe.

Al treilea loc a fost oferit Portugalieipentru casele de pe plajă din Costa No-

va. Deşi anterior au fost utilizate caadăposturi pentru pescari, palheiros,după cum sunt denumite, au fost trans-formate în locuinţe pentru turişti. Slo-vacia este înaintea României, satul Cic-many fiind primul cu o arhitectură po-pulară. Pe locul cinci se clasează Spaniacu oraşul Juzcar, care este văruit în to-talitate în albastru, singura culoare dis-tinctă fiind cea a acoperişurilor. Oraşul

a fost văruit în albastru în 2011 pentrua marca premiera filmului Ştrumfii. 

România surclasează Norvegia, ca-re se clasează pe locul şapte. Casele co-lorate din Longyearbyen sunt cufun-date în întuneric pentru aproximativpatru luni din an, fiind cea mai nordicăaşezare din lume. Locul opt a fost oferitGermaniei, pentru oraşul Oberammer-gau, inspirat din poveştile cu zâne.

Frescele numite Lüftlmalerei prezintăscene din Hansel şi Gretel, ScufiţaRoşie sau Cenuşăreasa. 

Pe locul nouă se situează Irlandacu satul Kinsale, care a fost văruit înculori vibrante după căderea fortăreţiidin 1900. Ultimul loc a fost oferit El-veţiei. Comuna Stein am Rhein conţinenenumărate fresce pe care localniciisunt obligaţi să le menţină în timp. 

Încondeierea ouălor este o tradiţie care datează de secole în regiune, dar din 1950 locuitorii au început să picteze cu uneledintre aceleași motive și casele

Prima analiză genomică com-pletă a mumiilor egiptene anticene dezvăluie o informație fasci-nantă. Geneticienii au constatatfaptul că genele persoanelor mu-mificate sunt mai degrabă aleunor oameni proveniți din penin-sula Anatolia și estul Europei, de-cât din Africa. Experții au studiatADN-ul mumiile egiptene din ju-rul anului 1400 î.Hr. până în jurulanului 400 d.Hr.

Experții au descoperit că mumiilevechilor egipteni sunt, din punct devedere genetic, strâns legate de vechiioameni (neolitici și antici) de pe teri-toriile Levantului, Turciei de astăzi, Si-riei, Iordaniei, Israelului,Libanului, Balcanilor, Europei de Est– inclusiv teritoriul României de as-tăzi.

Studiul a fost realizat de către Jo-hannes Krause, genetician la InstitutulMax Planck pentru știința istoriei uma-ne din Jena, Germania, folosind me-tode de secvențiere de ultimă oră pen-

tru a citi întinderi ale oricărui ADNprezent dintr-un eșantion uman.

Vechii egipteni nu au arătato apropiere geneticăcu popoarele sub-sahariane

„Istoria poporului egiptean esteuna extrem de complexă din cauza po-ziționării la intrarea într-un nou con-tinent. În mileniul 1 î.e.n. zona era do-minată și tranzitată de multe popoarestrăine. Asirienii, nubienii, grecii sauromani, au schimbat fondul genetic alEgiptului antic. Vechii egipteni nu auarătat o apropiere genetică cu popoa-rele sub-sahariane, ci o afinitate marefață de populațiile antice din OrientulApropiat și Europa de Est și sud”, a de-clarat Johannes Krause pentru MailOnline.

Potrivit celor de la Daily Mail, echi-pa profesorului Krause a prelevat 151de probe din situl arheologic Abusir,reușind să extragă date precise despregenomul ADN-ului din trei mumiiegiptene și segmente de ADN utiliza-bile din alte 90 de mumii egiptene.

Comun[ din Bucovina, pe locul 6 `n topul unui faimos site de c[l[torii

Str[inii sunt fascina\i de frumuse\ea ;i culorile locului, de altfel `nc[rcat de istorie

Zon[ de l]ng[Oradea, locuit[ mai bine de 5000 de ani

f[r[ `ntrerupere

China avea stația spațială Tiangong-1. Mașinăria de 8,5 tone e acum scăpatăde sub control și și-a accelerat traiectoriadescendentă către Pământ și se va prăbușiîn câteva luni. Tiangong-1, cunoscută șisub denumirea de „Palatul Ceresc”, a fostlansată în 2011, în încercarea de a trans-forma China într-o superputere spațială.A fost utilizată atât în misiuni cu pilot, câtși fără pilot. În 2012, Liu Yang, primul as-tronaut de sex feminin din China, a vizitatstația spațială. În 2016, autoritățile chinezeau recunoscut că au pierdut controlul asu-pra Tiangong-1 și au anunțat experții ONUcă stația se va prăbuși, cel mai probabil, înintervalul octombrie 2017 – aprilie 2018.„Acum că perigeul său este sub 300 km șise află în atmosfera mai densă, unde ratade descompunere este mai mare”, a explicatJonathan Dowell, astrofizician la Univer-sitatea Harvard, potrivit the Guardian.

Deși stația spațială va fi distrusă întimp ce trece prin atmosferă, McDowellestimează că unele bucăți cântărind pânăla 100 kg vor ajunge pe Pământ. Cel maiprobabil, nimeni nu va fi rănit, însă repre-zentanții ONU din Commitee on the Pea-ceful Uses of Outer Space au fost anunțațisă monitorizeze traiectoria ambarcațiunii.

McDowell a explicat că locul precis încare va ateriza este greu de prezis, chiar șicu câteva zile înainte. Orice schimbare încondițiile atmosferice ar putea muta situlde aterizare de pe un continent pe altul.

Alte aterizări necontrolate a unor navelargi au mai fost înregistrate în trecut, fărăca acestea să fi cauzat victime în rânduloamenilor. Spre exemplu, în 1991, stațiaspațială de 20 de tone Salyut 7, trimisă deUniunea Sovietică, a aterizat în Argentinași a împrăștiat praf și resturi deasupra ora-șului Capitán Bermúdez.

Mumiile egiptene sunt mai apropiate genetic de popoareledin Europa de Est ;i peninsula Anatolia decât de cele din Africa

China a pierdutcontrolul asuprasta\iei spa\iale.Urmeaz[ s[ sepr[bu;easc[

Comuna Ciocăneşti din Bucovina se clasează pe locul 6 într-un top al celor mai colorate destinaţiituristice din Europa. Conform Lonely Planet, comuna se remarcă atât prin arhitectura neschimbatăa locului, cât şi prin tradiţia de încondeiere a ouălor din zonă. Încondeierea ouălor este o tradiţiecare datează de secole în regiune, dar din 1950 locuitorii au început să picteze cu unele dintreaceleaşi motive şi casele. Ornamentele au devenit atât de populare încât autorităţile au decretatîn 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale.

Experții au descoperit că mumiile vechilor egipteni sunt, din punct de vederegenetic, strâns legate de vechii oameni (neolitici și antici) de pe teritoriile Le-vantului, Turciei de astăzi, Siriei, Iordaniei, Israelului, Libanului, Balcanilor, Eu-ropei de Est – inclusiv teritoriul României de astăzi

12 Informa\ia de Duminic[/22 octombrie 2017

Artista originar[ din Canada,care a trecut peste greut[\ile dincopil[rie ;i pierderea p[rin\ilor, av]ndut peste 75 de milioane de al-bume, unul dintre ele fiind „ComeOn Over” (1997). Cu 40 de milioa-ne de unit[\i, acesta a devenit celmai bine v]ndut album al uneic]nt[re\e. A c];tigat cinci premiiGrammy ;i alte aprecieri n indus-tria muzicii country, a c]ntat n ca-drul Galei Super Bowl ;i a f[cut`nconjurul lumii `n dou[ turneemondiale. Acum, dup[ o absen\[de 15 ani de pe pia\a muzical[, re-vine cu un nou album, „ShaniaNow”, direct pe primul loc `n to-puri.

~n to\i ace;ti ani, artista `n v]rst[ de52 de ani a trecut prin mai multe momentenefericite – un divor\, boala Lyme ;i pro-bleme vocale care i-au afectat cariera mu-zical[. Cu toate acestea, ea a continuat s[-;i creasc[ fiul, Eja (16 ani), ;i s[ scrie mu-zic[, chiar dac[ nu avea `n minte un al-bum. „Am scris o carte, autobiografia«From This Moment On», am sus\inutconcerte n Las Vegas timp de doi ani, iarvocea mea a func\ionat foarte bine n acelmediu. Apoi am mers `n turneu, iar astami-a dat curaj. :i am ajuns p]n[ la faza ncare am fost capabil[ s[ realizez un noualbum.”

Divor\ul de primul ei so\, Mutt Lange,a nsemnat, pe l]ng[ o perioad[ dureroas[,;i o schimbare `n cariera ei, fostul so\ fi-indu-i ;i produc[tor muzical. „A trebuis[ produc singur[ tot proiectul fiindc[ ni-meni nu m[ cunoa;te suficient de bine ;inici eu nu ;tiam n cine puteam avea ncre-dere. Cu cine urma s[ scriu muzica? Vavrea cineva s[ compun[ mpreun[ cu mi-ne? Dar am considerat c[ va fi mai binedac[ voi fi independent[. ~ntotdeauna`nceputul este mai greu.”

Twain ;i Lange s-au desp[r\it n 2008,dup[ ce c]nt[rea\a a descoperit c[ acestaavea o rela\ie extraconjugal[ cu cea maibun[ prieten[ a ei, Marie-Anne Thiébaud.Ce a urmat a fost ;i mai surprinz[tor –Shania s-a c[s[torit cu so\ul amantei luiLange, Frédéric. „Am ;tiu c[ tabloidelevor savura ;tirea. Dar am realizat c[ unelelucruri chiar nu po\i s[ le \ii departe depres[. A;a c[ am considerat ca fiind ceamai bun[ solu\ie publicarea ;tirii, ca s[opresc ;irul de `ntreb[ri legate de acestsubiect pe care ei deja l cuno;teau. A fostmult mai u;or s[ confirm, dec]t s[-i laspe oameni s[ tot caute informa\iile. Nu`mi este ru;ine ;i nu trebuie s[-mi cerscuze pentru tot prin ce am tre-cut. Asta este. Cred c[uneori transparen\a estecea mai bun[ solu\ie. Cuto\ii avem dreptul la via\[privat[ f[r[ s[ fie nevoie s[fim numi\i necinsti\i. Nu eo chestiune de adev[rat saufals, ci dac[ vreau sau nu s[ `mp[rt[;escacea ;tire altora.”

~n noul s[u album, artista ;i exprim[toate emo\iile, iar `n final transmite unmesaj pozitiv – „avem nevoie de mai mult[distrac\ie”. Piesele de pe acest material dis-cografic sunt, probabil, cele mai personalec]ntece ale lui Twain. Compunerea ver-surilor a fost pentru ea ca o terapie. „Nufac ceea ce fac doar pentru divertisment,de;i tuturor de place distrac\ia. Dar eusunt ntotdeauna eu ns[mi. Nu joc un rolc]nd sunt pe scen[. C]nt ceea ce simt cuadev[rat. Nu prezint c]ntecul doar ca in-terpret[, sunt una cu c]ntecul ;i mi d[ru-iesc povestea publicului.”

Primii ani din via\ă i-au fost marca\ide desp[r\irea p[rin\ilor ei, pe c]nd aveadoar 2 ani. La v]rsta de 8 ani a `nceput s[c]nte `n cluburi pentru a ajuta financiarfamilia. „Acele cluburi au fost ;coala mea.A fost o experien\[ dur[ pentru mine, fi-ind pus[ `ntr-un mediu at]t de incomodpentru un copil de opt ani. Era mult fumatunci, de-abia puteam respira, era `ntu-

necime ;i destul de sinistru. Toat[ lumeaera sub influen\a alcoolului, eu ajung]ndla sf]r;itul programului de club, dup[ mie-zul nop\ii. Eram obosit[ ;i deseori aveam;coal[ `n urm[toarea diminea\[. Mamasau unul dintre veri;orii mei veneauuneori ;i m[ acompaniau la chitar[. De lav]rsta de 11 ani, p[rin\ii mei nu mai erautot timpul cu mine deoarece aveam dejadreptul legal s[ apar ;i `nainte de ora 12.A fost la fel de r[u, doar c[ eu nu aveamvoie s[ stau la bar, ci ie;eam prin culise.Pe c]nd am ajuns `n Nashville, eram dejac[lit[ ;i preg[tit[ s[ fac ceva `n muzic[.”

Ce a urmat a fost `ns[ mai dureros –

decesul ambilor p[rin\i `ntr-un accidentde ma;in[, c]nd Shania avea 22 de ani.R[mas[ cu trei fra\i de care trebuia s[ aib[grij[, a fost for\at[ s[ revin[ `n or[;elul eidin Ontario p]n[ ace;tia au ajuns suficientde mari pentru a se descurca singuri. Apoia urmat drumul lung spre Nashville. Dup[o perioad[, care pentru ea a p[rut o eter-nitate, casele de produc\ie au devenit in-teresate de ndat[ ce a semnat un contractcu Mercury.

Primul s[u album, chiar dac[ a avutun succes modest, a atras aten\ia lui Lange,cu care artista a avut at]t o rela\ie profe-sional[, c]t ;i una personal[. Colaborarea

lor la al doilea album avea s[ deschid[drumul pieselor care urmau s[ o repre-zinte. ~ns[ lumea muzicii country din Nas-hville nu era suficient de convins[. Shaniaavea acea ndr[zneal[ a canadienilor ;i seapropia de 30 de ani c]nd a `nceput s[v]nd[ la modul serios albume. „La `nce-put, c]nd am venit prima oar[ n Nashvil-le, eram o str[in[, dar nu pot s[`nvinov[\esc pe nimeni. Din punct de ve-dere cultural, era necesar s[ fac ni;teajust[ri. Dar eu nu doream s[ schimb penimeni, ci doar s[ fiu eu `ns[mi. A fostnecesar s[ am suficient[ t[rie s[ m[ accepta;a cum sunt. Nu a;teptam s[ m[ plac[

toat[ lumea ;i eram preg[tit[ pentru asta.Copil[ria mea m[ preg[tise.”

Respingerile ini\iale nu au dobor]t-otocmai datorit[ puterii sale interioare. „Eca ;i cum mi-a dat mai mult[ putere, fi-indc[ ;tiam c[ nu e cale de `ntoarcere.A;a c[ am decis s[ merg `nainte chiardac[ asta `nsemna c[ m[ voi `mpotmoli.Dorin\a de supravie\uire te `mpinge s[mergi mai departe.” ~n cazul s[u, nuambi\ia a fost ceea ce a motivat-o. „Acestcuv]nt nu face parte din inten\iile melelegate de carier[ sau de via\a mea. E vorbade supravie\uire ;i de `ndr[zneala de amerge `nainte.”

Shania Twain - revenire spectaculoas[ pe scena muzical[ dup[ 15 ani