~ntreaga evolu\ie ami;c[rii na\ionalerom]ne;ti din jude\ulSatu Mare ;i-a aflatmomentul culminant`n toamna anului1918, prin adeziunea;i integrarea nemijlo-cit[ `n organizarea,preg[tirea ;idesf[;urarea Marii Adun[riNa\ionale de la Alba Iulia, `nacord cu directivele ;i apelurileConsiliului Na\ional Rom]nCentral, receptate cu prompti-tudine `n toate localit[\iles[tm[rene.

Ca urmare a adun[riidin 12 noiembrie1918, s-a ales compo-nen\a ConsiliuluiNa\ional Rom]n Co-mitatens Satu Mareformat din 29 demembri, dintre care îiamintim pe Ioan:avaniu - avocat din

Satu Mare, pre;edinte, Alexan-dru Breban - protopop din BaiaMare, vicepre;edinte, dr. TeofilDrago; - avocat Baia Mare, vi-cepre;edinte (foto alăturat).

Muzica de oper[ are public,c]nt[re\i ;i viitor `n Satu Mare

Romanele lui Ilie S[lceanula patru ani de la trecereascriitorului `n eternitate

PAGINA 9

Pakistan a devenit prima ţarăcare a interzis sărbătoarea ame-ricană Valentine's Day, verdictulfiind dat de Înalta Curte din Isla-mabad, scrie Mediafax.ro.

Astfel a fost interzisă reclamafie ea electronică, tipărită careface referire la Valentine's Day,dar şi comercializarea produse-lor asociate cu această sărbătoare(cupidoni, inimioare etc) sausărbătorirea în spaţiul public.

Decizia a fost luată deoarecesărbătoarea este considerată"amorală", "vestică" şi nu faceparte din cultura islamică.

Această lege i-a pus în difi-cultate pe oamenii de afaceri ca-re se pregăteau să facă vânzărimari în această perioadă. Floră-riile vând chiar de 10 ori maimult pe 14 februarie faţă de o ziobişnuită.

Sărbătoarea Sfântului Valen-tin, Valentine’s Day sau, mai sim-plu, Ziua Îndrăgostiţilor, ar fi,conform istoricilor, o combi-naţie de tradiţii creştine şi ro-mane, transformată şi moderni-zată de-a lungul veacurilor.

Pakistan a interzis Valentine's Day

Festivalul Primăverii mar-chează intrarea în noul an şi es-te cea mai importantă sărbă-toare tradiţională a chinezilor.

Conform horoscopului chi-nezesc, după practicul şi spiri-tualul cocoş, urmează câinele,bun şi săritor, gata oricând săajute. Anul C]inelui de Pământa început pe 16 februarie 2018şi se va încheia pe 4 februarie2019. Fiecare an chinezesc stăsub semnul unuia din cele 12animale care apar în zodiaculchinezesc.

Câinele este a unsprezeceazodie (al 11-lea animal) din ci-clul zodiacului chinezesc, un

prieten de nădejde prin exce-lență, loial şi devotat, blând şiînțelegător.

Filozofia de viață a Câineluieste materialistă şi se bazeazăpe un deosebit simț etic. Areun fler ieşit din comun, estecombativ şi cinic din fire. Dupăel, pesimistul nu este decât unoptimist bine informat.

Elementul anului va fi Pă-mântul, care reprezintă munca,echilibrul, unicitatea, precizia,seriozitatea, bogăția.

Numerele norocoase sunt1, 4, 5, 9, 10, 14, 19, 28, 30, 41,45, 54. Culoarea Câinelui dePământ este maro.

Chinezii au intrat în Anul Câinelui

S`n`tate Frumuse]e&Fructe proaspetesau congelate?

Anotimpul rece se poate înfruntacu Propolis de la Hypericum

PAGINA 8PAGINA 5

Cum asort[m cravata la c[ma;[< combinarea culorilor

PAGINA 7

PAGINA 4

Consiliile na\ionale rom]ne;ti au luat puterea `n S[tmar `n 1918

31 mai 2012< Ilie Sălceanu la lansarea monografiei“Fenomenul Svinița”

PAGINA 3

PAGINA 2

Delimitarea teritorial[ a jude\elor din Nord Vestul Rom]niei `n anul 1938. Atunci, jude\ul Satu Mareavea `n componen\[ Plasele Baia Mare ;i :omcuta, dar nu avea Carei ;i T[;nad

Luiza Fatyol pe scena Operei Rom]ne din Cluj-Napoca

50 de ani de la rena;terea jude\ului Satu Mare

IAnul XVI Nr. 772 Duminic[ 18 februarie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

~n perioada de instabilitate ;iderut[ statal[ de dup[ armisti\iuldin 11 noiembrie 1918, `n timpce Austro-Ungaria se destr[ma castructur[ politic[, `n teritoriilerom]ne;ti exista riscul izbucniriiunui haos administrativ. Aici aintervenit buna organizare a no-tabililor rom]ni, care au reu;it s[asigure o form[ de putere politic[;i administrativ[ prin Consiliilena\ionale rom]ne;ti, preg[tindAdunarea de la Alba Iulia careavea s[ voteze unirea cu RegatulRom]niei.

Cele `nt]mplate `n cele treis[pt[m]ni `ntre armisti\iu ;i Alba Iulia`n zona S[tmarului sunt relatate `n de-taliu ̀ n lucrarea “S[tmarul ̀ n anul MariiUniri”, scris[ de prof. univ. dr. Doru Ra-dosav ;i tip[rit[ cu sprijinul ConsiliuluiLocal Satu Mare ;i sub egida CentruluiCultural “G.M. Zamfirescu”. Doru Ra-dosav a prezentat acest subiect ;i `n ca-drul simpozionului organizat `n 23 ia-nuarie la Filarmonica “Dinu Lipatti”.

~n cele ce urmeaz[ spicuim c]tevadate consemnate ̀ n capitolul dedicat ̀ ncarte acestei perioade, intitulat “Anul1918. Constituirea Consiliilor Na\ionaleRom]ne, a G[rzilor Na\ionale Rom]nedin jude\ul Satu Mare ;i a VicariatuluiNa\ional Rom]n Carei”.

Entuziasm `n vremuri tulburi

~ntreaga evolu\ie a mi;c[rii na\io-nale rom]ne;ti din jude\ul Satu Mare;i-a aflat momentul culminant ̀ n toam-na anului 1918, prin adeziunea ;i inte-grarea nemijlocit[ `n organizarea,preg[tirea ;i desf[;urarea MariiAdun[ri Na\ionale de la Alba Iulia, `nacord cu directivele ;i apelurile Consi-liului Na\ional Rom]n Central, recep-tate cu promptitudine `n toatelocalit[\ile s[tm[rene. Semnificativ[ ̀ nacest sens este m[rturia contemporan[a lui Traian S[l[jan din Hotoan carered[ starea de spirit ;i intensitatea m[su-rilor organizatorice promovate< “Pre-lu]nd puterea ̀ n comun[, am organizatmai multe adun[ri, la care au luat parteto\i locuitorii. Acolo se citeau ;tirile dinziarele rom]ne;ti ;i dispozi\iile sositedin partea Consiliului Na\ional Rom]nCentral de la Arad, se vorbea despreunirea Transilvaniei cu Rom]nia ;i sec]ntau c]ntece patriotice.”

Ac\iunile de constituire a consiliilorna\ionale locale ;i a g[rzilor na\ionales-au desf[;urat pe un fundal social-po-litic care purta amprenta situa\iei createde r[zboi, de `n[sprire a m[surilor au-torit[\ilor ̀ mpotriva mi;c[rii na\ionalea rom]nilor, de un climat tensionat `ncare `;i face mereu sim\it[ prezen\aideea autodetermin[rii, a libert[\ii ;iunit[\ii na\ionale.

~n adresa nr. 19364 din 20 noiem-brie 1918 a prim[riei ora;ului Carei, seface apel c[tre to\i solda\ii demobiliza\is[ predea armele ;i muni\iile, care suntbunuri ale statului, men\ion]ndu-se to-todat[ c[ cet[\enii civili devasteaz[ de-pozitele militare ;i bunurile statului. Se-siz]nd pierderea terenului `n ceea ceprive;te st[p]nirea ;i controlareasitua\iei politice, autorit[\ile recurg lao serie de m[suri speciale. Astfel, la 7noiembrie 1918, ̀ ntr-o dispozi\ie a pre-fectului jude\ului Satu Mare se cere a selua jur[m]ntul de credin\[ fa\[ de Un-garia, de la to\i func\ionarii ora;ului

Carei. Deopotriv[ sunt consemnate tul-

bur[ri ale ordinii publice, fapt ce con-firm[ o stare de instabilitate ;i insecu-ritate social[< “Ieri (1 noiembrie) a fostmare demonstra\ie. ~ntr-at]t s-aus[lb[ticit ̀ nc]t au vrut s[ smulg[ steleleofi\erilor... Sunt st[ri groaznice. Solda\iimaghiari i-au jefuit pe c[l[torii trenuluiBaia Mare”, nota Aurel Popp.

Consiliul Na\ionalComitatens Satu Mare

Ca urmare a adun[rii din 12 noiem-brie 1918, s-a ales componen\a Consi-liului Na\ional Rom]n Comitatens SatuMare format din 29 de membri< Ioan:avaniu - avocat din Satu Mare,pre;edinte, Alexandru Breban - proto-pop din Baia Mare, vicepre;edinte, dr.Teofil Drago; - avocat Baia Mare, vice-pre;edinte, iar ca membri< Gavril Barbul- proprietar `n Mocira, Alexie Berinde- protopop ̀ n Seini, Coriolan T`rnovan- preot `n Borle;ti, dr. Aurel Nilvan -avocat din :omcuta Mare, dr. Alexan-dru Raco\i - avocat din Remetea, IoanBoh[\iel - preot din L[pu;el, NicolaeBreban - preot din Cic]rl[u, SimeonAnderco - protopop din Ilba, dr. VictorPop - avocat din Baia Mare, dr. AurelNistor - avocat din Baia Mare, Alexan-dru Schiller - contabil din Baia Mare,Alexandru Anderco - ̀ nv[\[tor din Ar-dusat, Vasile Barbul - preot din Necopoi,Emanuil C`mpian - preot din Gro;i, An-drei Pop - preot din Mocira, RomulusBuzil[ - preot din M[d[ras, Alexiu Pop- preot din Sanisl[u, Gheorghe Mure;an- preot din Moftin, Ion Coza - preot dinPribile;ti, dr. Andrei Dobo;i - avocatdin Satu Mare, Alexandru B[ban - preotdin Prilog, Victor Anderco - protopopdin Odoreu, Ioan Lesianu - `nv[\[tordin Baia Mare - ;i Cornel Savu - c[pitandin Satu Mare. Acesta din urm[ a fost`ns[rcinat cu conducerea g[rzilor na\io-nale din comitatul Satu Mare.

~nc[ din acest moment s-a precizatfaptul c[ noile consilii na\ionale localereprezint[ organe de conducere

rom]ne;ti cu puteri depline `n sferavie\ii social-economice ;i politice dinlocalit[\ile respective, “consiliile p]n[la noi dispozi\iuni au s[ conduc[ toateagendele comunale”.

Aceea;i idee o reg[sim explicit for-mulat[ ̀ n procesul verbal al ;edin\ei din13 noiembrie a Comitetului executiv alConsiliului Na\ional Rom]n Comita-tens, c]nd s-a hot[r]t instituirea admi-nistra\iei rom]ne;ti `n comitatul SatuMare, adic[ asumarea pornit[ dintr-omatur[ ;i deplin[ responsabilitate a pu-terii politice de c[tre rom]ni< “...to\i aceimembri rom]ni, care au luat parte p]n[acum `n consiliile na\ionale maghiare,pe teritoriul jude\ului Satu Marerep[;esc din aceste consilii. Referitor laforma de stat, deoarece rom]nii nu mairecunosc autoritatea guvernului ma-ghiar, ci exclusiv a Consiliului Na\ionalRom]n regnicolare, de la Arad nepri-mind de la aceasta nicio `ndrumare `naceast[ privin\[, pe ei nu-i prive;te for-ma de stat a consiliilor maghiare. Toateordonan\ele emanate de autorit[\ile destat existente a jude\ului Satu Mare, voravea putere obligatorie pentru rom]ni,numai ̀ n cazul dac[ acele vor fi contra-semnate de tribunii popularidesemna\i...”.

Consiliile cercuale;i cel al ora;ului Satu Mare

Etapa urm[toare a ac\iunilor orga-nizatorice de constituire a consiliilorna\ionale a fost aceea a instituirii Con-siliilor Na\ionale Rom]ne cercuale. Eleau avut sarcina ca `n cadrul unei zonemai restr]nse s[ coordoneze `ntreagami;care na\ional[ ;i politic[ a rom]nilor;i, paralel, s[ contribuie la `nfiin\areaconsiliilor na\ionale s[te;ti ;i comunale.La 13 noiembrie la Satu Mare urma s[se desf[;oare ;edin\a de constituire aconsiliului na\ional cercual Satu Mareunde erau prezen\i “peste 100 de \[ranidin jude\ul S[tmarului cu inteligen\arom]n[ `n frunte”.

Pre;edintele adun[rii a fost ales dr.Ilie Carol Barbul, avocat din Satu Ma-

re.“Adunarea cu cea mai mare

`nsufle\ire jur[ credin\[ ;i fidelitate, su-punere Consiliului Na\ional Rom]nCentral”, abord]nd prin lu[rile decuv]nt ale participan\ilor problemelede mare actualitate care au animatmi;carea na\ional[ a rom]nilors[tm[reni ̀ n perioadele dinaintea MariiAdun[ri Na\ionale de la Alba Iulia. Ast-fel, Vasile Roca - reprezentantul social-democra\ilor rom]ni - arat[ modul `ncare social-democra\ia rom]n[ sus\ine;i particip[ `n mod direct la realizareaidealului na\ional, Gheorghe Stanciudin Dorol\ face o expunere a principiilorwilsoniene de autodeterminare na\io-nal[, Ioan Pu;ca; din Culciu Mare ;ic[pitanul Cornel Savu din Satu Marerelev[ rolul pe care trebuie s[-l aib[g[rzile na\ionale, \[ranii Vasile :uta dinS[tm[rel ;i Mihai G[tina din Doba cercu hot[r]re dezlipirea parohiilorrom]ne;ti de sub jurisdic\ia episcopieigreco-catolice maghiare de Hajdudo-rog, Romulus Buzil[ din M[d[ras arat[c[ imperativul introduceriiadministra\iei rom]ne;ti se pune cumare acuitate pentru men\inerea ordiniipublice.

~n a doua parte a adun[rii se trecela alegerea consiliilor na\ionale cercualeSatu Mare, Csenger (cuprinz]nd ;i saterom]ne;ti aflate ast[zi `n Ungaria, Oa;;i Ardud). Componen\a lor se prezint[astfel<

Consiliul na\ional cercual Satu Ma-re< Ion Anderco din Botiz, Victor An-derco din Odoreu, Ioan Pu;ca; din Cul-ciu Mare, Gheorghiu Szilagyi din Lip[u,Ioan Mihalca din S[tm[rel, AlexandruStan din Lip[u, dr. Andrei Dobo;i - avo-cat - ;i dr. Ilie Carol Barbul - avocat dinSatu Mare>

Consiliul na\ional cercual Oa;< \[ra-nii Grigore Moldovan din Bixad, VasileT[tar din Trip, Vamos Ioan dinBoine;ti, Nicoar[ Iolomia; din T]r;ol\,Simion Flore din C[m[rzana, Vasile Bir-toc din Lechin\a, Ioan Goar; din C[li-ne;ti, Mihai Stan din Tur, Ioan Ciocandin Certeze ;i Ioan Mare din Moi;eni,preo\ii Alexandru B[ban din Prilog, Au-rel Drago; din Vama, Gavril Sabo dinBixad, Vasiliu Pop din Trip>

Consiliul na\ional cercual Csenger<\[ranii Gheorghiu Turci din Doba, Mi-hai G[tina din Doba, Gheorghiu T[ma;,Ioan Naghy, Alexandru Sabo dinBoghi;, Gheorghiu T[ma; din Uifal[u,Gheorghe Macoveiu din Veti;, preo\iiVasile Ardelean din Veti;, Iuliu Pop dinCsegold, Demetriu Pop din Boghi; ;i`nv[\[torul Anania M[gda; din Boghi;>

Consiliul na\ional cercual Ardud<\[ranii Ioan Marcu;, Andrei Silaghi dinM[d[ras, Ioan Ardelean din Dorol\, Di-mitrie Nicoar[ din T[t[re;ti, TeodorPintea din Necopoi, Vasiliu Mihalca dinHomorodu de Mijloc, preo\ii RomulBuzil[ din M[d[ras, Gheorghe Stanciudin Dorol\, Vasile Barbul din Necopoi,Ioan Sughian din Medi;a, Ioan Terno-vean din Soconzel, Cornel Gitta dinT[t[re;ti, dr. Augustin Mircea - avocatdin Ardud, Gheorghe Cai\a din Giungi.

Tot `n cadrul aceleia;i adun[ri s-aales consiliul na\ional al ora;ului SatuMare, din care f[ceau parte dr. Ilie CarolBarbul - avocat, Iosif :uta - mecanic,Iosif Banc, Ioan Dosan, Vasiliu Roca,dr. Traian Erdeli, dr. Silviu Pop, to\i dinSatu Mare, Gheorghe Pop ;i Ioan Voszeldin Viile Satu Mare.

~n zilele urm[toare se vor constituiorganisme similare `n zonele Carei ;iT[;nad.

Giordano Bruno s-a născut în 1548la Nola, în sudul Italiei, fiind teolog şifilozof umanist italian din epoca Re-naşterii. Adevăratul său nume era Fi-lippo. Şi-a luat numele de Giordanodupă ce a devenit călugăr dominicanîn mănăstirea "San Domenico" de lângăNapoli.

În 1572 devine preot. În mănăstirestudiază filozofia lui Platon şi Aristotel,precum şi operele teologice ale lui To-ma din Aquino. Fiind încă din tinereţeun gânditor liber şi un nonconformist,este nevoit în 1575 să fugă din mănăs-tire, pentru a scăpa de acuzaţiile de ere-zie ce îi erau aduse. Ulterior devine cal-vinist, dar este excomunicat şi se refu-giază în Franţa.

În Franţa rămâne timp de 7 ani, laToulouse şi Paris, apoi locuieşte la Lon-dra între 1583 şi 1585. În aceşti aniscrie peste 20 de lucrări, printre caredialogurile "De l'infinito, universo emondi" ("Despre infinitatea universu-lui şi a lumilor", 1584), "De la causa,principio e uno" ("Despre cauză, înce-put şi unitate", 1584).

Giordano Bruno susţinea că stelelesunt asemănătoare Soarelui şi că Uni-versul este infinit şi conţine un numărinfinit de lumi populate de fiinţe inte-ligente. În "Cena de le Cenere" ("Cinacenuşii", 1585) expune teoriile lui Co-pernic, totuşi într-o formă confuză. În1586, după o dispută pe teme teologice,părăseşte Franţa şi se stabileşte la Hel-mstedt în Germania, unde reuşeşte sătipărească mai multe lucrări. Dar şi aiciintră în conflict cu autorităţile religioa-se, de data aceasta protestante.

În 1591 acceptă o invitaţie a nobi-lului veneţian, Giovanni Moncenigo,la Veneţia, unde dă lecţii ca profesorparticular, dar este arestat de Inchiziţie,care îl extrădează la Roma. După 6 anide detenţie, în care este supus la inte-rogatorii, fiind acuzat de blasfemie,comportament imoral şi erezie, estereadus în faţa tribunalului inchizitorial,prezidat de cardinalul Bellarmino. Re-fuzând însă să-şi abjure convingerile,este condamnat pentru erezie şi ars perug la 17 februarie 1600 în piaţa "Cam-po dei Fiori" din Roma. Prin acest actnumele lui a devenit sinonim cu cel devictimă a obscurantismului bisericesc.

Toate operele sale au fost interziseşi, în 1603, au fost puse la index („Indexlibrorum prohibitorum"). Împreună cuconstrângerea lui Galileo Galilei de a-şi abjura public în 1633 propriile con-vingeri, condamnarea lui GiordanoBruno constituie unul din momentelecele mai întunecate ale Contrareformeicatolice. La locul martiriului său, ad-ministraţia oraşului Roma i-a ridicat ostatuie, dedicată libertăţii de gândire.

Giordano Bruno a fostars pe rug în data de

17 februarie 1600

EVENIMENTS-a precizat faptul c[ noile consilii na\ionale locale reprezint[ organe de conducere rom]ne;ti

cu puteri depline `n sfera vie\ii social-economice ;i politice din localit[\ile respective, “consiliilep]n[ la noi dispozi\iuni au s[ conduc[ toate agendele comunale”

Ilie Carol Barbul, conducătorul Consiliului Național Român al ora;ului SatuMare în pregătirea Adunării de la Alba Iulia

Consiliile na\ionale rom]ne;ti au luat puterea ̀ n S[tmar ̀ n 1918

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

18 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMIlie Sălceanu preţuieşte documentul, dar aduce elogii ficţiunii< „Unde scriptele tac, scriitorul plăsmuieşte, asta e menirea lui, ca povestirea să ridice o punte între adevăr şi închipuire”

Ilie Sălceanu s-a născut la 29august 1946 în Orşova şi acopilărit în Sviniţa, local-itate situată peDunăre în amontede Cazane, cu„muzica” răscoli-toare a gherda-purilor de altădată înauz. „Tatăl, fost deţin-ut politic – proveneadintr-o familie depescari-marinari dinClisura Dunării” (Cf.George Vulturescu, Cul-tură şi literatură în ţinu-turile Sătmarului.Dicţionar 1700-2000, Edi-tura Muzeului Sătmărean,Satu Mare, 2000, p.210).

A absolvit Facultatea de istorie-filosofie din Cluj-Napoca şi s-a sta-bilit în Satu Mare (tot opt litere, la felca numele insulei!..) în 1971. A avutmai multe funcţii, dar munca cea maiapropiată sufletului a fost, după cea descriitor, jurnalismul. Ziua practica jur-nalismul, iar noaptea şi-o dedica ro-manelor… Era în miezul istorieiprezente, era în Cazanele cuvintelor... Caom de presă, amprentele exigenţei salese văd şi azi în paginile cotidianului „In-formaţia Zilei”, în tastatura zecilor de ju-rnalişti pe care i-a format. A trecut lacele veşnice, după o lungă suferinţă, în16 februarie, 2014, seara, la SpitalulJudeţean, prohodul săvârşindu-se marţi,18 februarie 2014, în Cimitirul de pe Str.Amaţiului, cu un cuvânt de rămas-bunrostit de P.C. Sa pr. Ioan Boloş ;i pro-topopul Marian Crainic. Înhumarea aavut loc în 19 februarie 2014, în cimitiruldin Sviniţa, de unde se vede, se audedăinuirea apelor Dunării, vijelioase saudomoale, până departe...

În ordine, i-au apărut următoarelevolume. Mai întâi, două romane cu tentăistorică, amplu comentate în presa liter-ară< Umbra slugerului Theodor (EdituraDacia, Cluj-Napoca, 1988, volum pre-miat de editură) şi Cămaşa morţii –Theodor Vladimirescu (Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1999). Ele reprezintă o ade-vărată „frescă a unui teritoriu necercetat,fabulos şi terifiant< Insula Ada Kaleh”(George Vulturescu, op. cit. p. 213) şi „oepopee” a vieții lui Theodor dinVladimiri, erou tragic, ale cărui proiectedepăşeau limitele timpului. Au urmatapoi două volume din trilogia spaţiuluiadakalehian< Ada-Kaleh. Roman dedragoste, cu o prefaţă de Eugen Uricaru(Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008) şiGelin – mireasa din Ada Kaleh, prefaţatăde Alexandru Zotta (Dacia, Cluj-Napoca, 2010). Neacceptând să-şitrădeze vocaţia de istoric şi arheolog, IlieSălceanu a publicat şi două volume despecialitate. Mai întâi, tomul masiv inti-tulat Sălcuţa IV – Herculane II-III (SatuMare, Editura Solstiţiu şi Editura Muzeu-lui Sătmărean, 2008). Este lucrarea sa dedoctorat, în care se fac referiri şi la diversedescoperiri arheologice din Ţara Oaşului,respectiv zona Carei. A doua carte deacest gen este monografia FenomenulSviniţa, vol. I Istoria, în colaborare cuNicolaie Curici (Satu Mare, Ed. Solstiţiu,2012). Este o lucrare de aproape 400 depagini, bazată pe o documentaţietemeinică, un model al genului, despreun „ţinut cu adevărat miraculos”, Sviniţafiind considerată de cei doi autori o„componentă a istoriei naţionale aRomâniei”, cu „o comunitate sârbă

arhaică,venită din centrul

Balcanilor în urmă cu 900 deani” (p. 5). Postum, i-a apărut lui Ilie Săl-ceanu volumul al treilea al trilogiei,Apocalipsa după Mahomed (prefaţă deAlexandru Zotta, Cluj-Napoca, Eikon,2014).

De reţinut că romanele saleau intrat în circuitul naţional, fiindcomentate în presa literară din ţară.

Ada Kaleh – spațiu unic recon-stituit cu uneltele literaturii

Trilogia lui Sălceanu, pe lângă totceea ce ţine de lumea ficţiunii, oferă uncadru uman, geografic şi istoric rigurosdocumentat. Datele sunt exacte. Insulaavea 1750 m lungime şi 500 de metrilăţime. Scufundată în 1970, insula AdaKaleh are o istorie reală. Ea a trezit in-teresul lui Herodot „pe când ea se numeaCyraunis, un nume asemănător cu alCernei” (în Gelin, p.45) A purtat apoinume succesive< Ada, Ada Cebir, Caroli-na, Ada Kaleh.

Într-însa era o cetate în formă de stea,de vulvă, după viziunile baronului Cast-tner. Avea moschee cu minaret şi o veg-etaţie luxuriantă, chiparoşi, oleandri, gu-tui, trandafiri, cu arome copleşitoare. In-sula este evocată cu toate simţurile<„cetatea purpurie aprinzându-se ca unfoc în bătaia soarelui”> „strada cea marecu mirosurile ei copleşitoare de cafeaprăjită, lapte fiert, de zahăr ars şi tutunsau duhan”> „Orice om crescut pe Dunăresimte până în adâncul fiinţei nu numaiaerul umed al fluviului, dar şi ritmul ta-lazurilor, ca şi vocea apelor...” etc. Iatăcâteva momente mai importante din is-toria ei. În 1390, Firuz Bey a cucerit in-sula, după care, la anul 1692 e ocupatăde austrieci. În 1717 suportă o inundaţiedevastatoare, dar rezistă. Va fi reocupatăde Imperiul Otoman în 1738 prinseraschierul Ghenci Ali. În componenţastatului român intră după 1918, act firesc,în stânga şi peste Dunăre fiind înşiratesate româneşti. Acum se află la 30 demetri sub ape. Încercările de a-i redafarmecul pe insula Şimian din aval, îndreptul oraşului Drobeta-Turnu Severinau eşuat.

Insula ne apare ca o planetă ivită înurma unui Big Bang, insuflată cu viaţă,potopită şi trecută prin ploaia de pu-cioasă a războaielor, scufundată în finalca o Atlantidă. Dar pe care memoria oreînvie şi o transformă într-o obsesie. IlieSălceanu în trilogia sa o readuce la viață.

De remarcat că insula are toateatributele feminităţii seducătoare. Per-sonificarea ei devine un ideal al roman-ului. Chiar autorul o consideră un „eroupermanent” (în Apocalipsa după Ma-homed, p.285), pentru că moartă a fostşi iată că se reîntoarce, vie, în pagină decarte. Spaţiul acesta adamic a însemnatun şir de lupte sângeroase, murmur devaluri încruntate sau mângâietoare,pământ frământat cu sânge şi clădit petigve, spaţiu al convulsiilor, ţintă pentrulănci musulmane, austriece, sârbe, vala-he..., dar şi viaţă debordantă, iubire.Spune un personaj< „Violenţa e în sângelenostru. Violenţa e începutul şi sfârşitul.Aşa a început lumea, aşa se va sfârşi!”(Ilie Sălceanu, Carolina, în „Nord Liter-ar”, nr. 11-12, 2012). Insula, fecioară sau„leneşă lascivă întinsă la soare”, violatăde ieniceri şi grenadiri, însângerată sauarsă, s-a scuturat de fiecare dată de colbuldezonoarei şi a reînviat iertată şi iubităprecum Maria Magdalena. Un personajo aseamănă cu Fathume, fiica lui Ma-homed, care şi-a dăruit trupul miilor desoldaţi ai profetului. Cu un ideal, acelaal biruinţei.

O descriere a miraculosului ţinut i-a fost încredinţată lui Laurenţiu D.< „In-sula este un atelier unde olarul în loculargilei a frământat rase şi neamuri, aamestecat turci, albanezi, bosnieci, mace-doneni, vlahi, bulgari, irakieni, iranieni,kurzi şi au ieşit la lumina soarelui, dincuptorul lui, adalâii. Cu strămoşi dindouă continente, din seminţii şi rasediferite, adalâii au moştenit în sângelelor dragostea, ura, vendeta, ştiinţa iubiriisau spiritul războinic exprimat în vre-murile de glorie ale cetăţii Ada Kaleh,spaima Dunării.” (în Gelin, p. 31).

Dar, dincolo de date reale, insula estepercepută în roman şi cu un alt fel desimţ. E clădită şi din altceva decât văz,auz şi alte simţuri, ca efect al miracoluluipe care-l produce cartea – din iluzia cămemoria poate crea un tezaur palpabilal fericirii trăite cândva. Intervine ceva de dincolo de raţiune, casemn că fiinţa e mult mai complexă decâtştim. Locul naşterii romanului, spaţiulacela cristalizat o viaţă întreagă în sufletulscriitorului a fost amprentat de fiecarecelulă care odată a fost vie. De aceea, în pagini se aude clocotul vieţii.Se simte jarul iubirii – temeiul vieţii şicondiţie a perpetuării spiţei umane.

Apocalipsa după Mahomed –destinul insulei Ada Kaleh

Dacă termenul „apocalipsă” înseam-nă „descoperire”, sau revelaţia „ce s-a fă-

cutSfântuluiIoan Evanghelistul, înInsula Patmos prin anii 94-95”Apocalipsa e cartea „profetică, plină desimboluri, metafore şi alegorii, greu deînţeles, în care se arată lupta Bisericii înlume cu forţele întunericului şi triumfulei final prin Hristos”, (Cf.< Preot dr. IoanMircea, Dicţionar al Noului Testament,Ed. Institutului Biblic al BOR, Buc., 1984,p.32). La înţelesul primar, s-a adăugat unsens mai extins, cuvântul „apocalips”însemnând, după DEX, „sfârşitul lumii”.Dar termenului i s-au atribuit şi alte nu-anţe metaforice cum ar fi< avertisment,pedeapsă divină, cataclism, nenorocire.Sensul din titlul romanului este şi el mul-tiplu. Vizează rostul pe care îl areCARTEA, de a preîntâmpina o nenoro-cire, dar şi de a depune mărturie despresfârşitul Insulei, văzută ca personaj.

Cetatea Ada Kalehului, care putea fi„un centru al lumii”, un punct de con-fluenţă, de armonie a diversităţii, nu eradoar un petec al pământului, ci Pământulin nuce. Lirismul care o învăluie o scoatedin timp şi o pune într-o lumină sim-bolică. Unda lirică transformă trilogiaîntr-un lung poem despre suferinţa iu-birii adevărate.Undeva în lume, o cetate s-a prăbuşit

pentru că din exterior a fost lovită deberbecii economiei, iar din interior delipsa lumânărilor de veghe, cum ar fiputut spune Deli Papaz înainte de a seconverti.

Pentru a decoda titlul, ni se oferă înJurnal o notă din 28.07.2013< „Apocalip-sa este doar apocalipsa insulei şi aClisurii” (p.305).

Romanul unei Atlantide

Un destin absurd a potopit o cetate,care era a iubirii după un traseu temporalsângeros şi trebuia să rămână a iubirii.De ce a trebuit să i se sfârşească zilele?Prin mâna omului? La un semn al Ceru-lui? Întrebări fără răspuns.

În cele peste o mie de pagini ale trilo-giei Ada Kaleh, se întâlnesc scriitorul şistilistul, cu istoricul şi arheologul, dar şicu adalâul, adică locuitorul insulei legatsufleteşte, deplin, de lumea insulei AdaKaleh. Iar impresia pe care i-o lasă citi-torului lectura integrală este că are înfață romanul unei Atlantide cu nume defată, pe care, asemeni personajelor, au-torul a iubit-o cu toată ființa...

Insula se află în centrul romanului,despre soarta ei se vorbeşte, dar şi despre

bucuria de a trăi, despre iubire şi desprepreţul iubirii, despre viaţă şi moarte. În

volumul III se caută un răspuns< dece a dispărut insula? Dacă

a fost un blestem, cineşi de ce a blestemat-o?

Şi ne putem întreba îm-preună cu autorul dacă

nu cumva dincolo de in-abilităţile inginereşti n-au

fost alte cauze? Autorul oferă

posibile chei. Mai multeepisoade sunt dedicate iubirii

care nu ţine seama de nimic,se aprinde şi arde, însă

prejudecăţile şi Iblis (diavolul)o pot călca în picioare, o pot

înăbuşi, chiar dacă nu o potstârpi. Demonstraţiile merg în

sensul unei pedepse, întrucât, dela iubirea explozivă a Maryei

Copta, după aspirațiile pure aletinerelor Gelin sau Gonul, iubirea

urmează o involuţie, un drum aldegradării. Ne amintim suita de

drame.Nesrin era pe cale să

devină simplu mobilier în casabărbatului dominant, membră a unui

harem, instituţie considerată de unnarator benefică în unele epocirăzboinice, dar atât de perimată în lumeamodernă. Influenţa unei alte filosofiidespre viaţă, pe care o simte venind dela Sefidin, creştin, îi trezeşte tinereiconştiinţa adevăratei meniri a femeii, caparte a întregului în componentă duală,aşa cum era gândită în Rai, şi nu altfel.Nesrin s-a sustras acestui destin înjositorşi după ce a dat iubirii puritatea meritată,plăteşte cu viaţa. O moarte care nu poatefi răzbunată decât de Divinitate.

În trilogia sa, Ilie Sălceanu aduce un elogiu Cărţii

Înainte de a fi scriitor, Ilie Sălceanua fost cercetător al arhivelor şi al siturilor.De aceea cărţile sale au virtutea de a de-scoperi, de a salva trecutul, efemerul. Eleau readus la viaţă o lume.

Roman, istorie, jurnal de creaţie,frânturi de cronici, de mărturii şi depoz-iţii orale, meditație subtilă asupra lumiicontemporane etc. – toată această țesă-tură a ciclului ada-kalehian constituie untot unitar. Care seamănă într-un fel cuun poem închinat creaţiei, cu o replicădată morţii, cu sensuri care sunt menitesă neutralizeze agresiunile hăului în re-lațiile complexe interumane. Cărţile luiIlie Sălceanu sunt un îndemn la medi-taţie. Semnul pe care-l dă scriitorul e căo carte poate salva totul.

Documentele sunt puţine, însă eledevin pilonii pe care construieşte, spor-nică, fantezia. Ilie Sălceanu preţuieştedocumentul, dar aduce elogii ficţiunii<„Unde scriptele tac, scriitorul plăs-muieşte, asta e menirea lui, ca povestireasă ridice o punte între adevăr şiînchipuire” (p.36). Cartea aceasta trebuiasă fie scrisă pentru a fi aşezată în loculcelei pe care un personaj o flutură ca unfulger doar sub ochii martorului devenitnarator< „Şi Deli Papaz a agitat deasupracapului o carte, nu ne-a dat răgaz să citimcuvintele de pe copertă, am desluşit doarcă era albă şi literele negre şi atât.” (p.39).Un alt caiet, de data aceasta al MaryeiCopta, rămâne închis, naratorul doarînchipuindu-şi „ce ar putea să zacă întrecoperţile acelui caiet” (p.31).

Ioan NistorDin volumul „Mirajul ghilimelelor”

în curs de apariție

Romanele lui Ilie S[lceanu la patru anide la trecerea scriitorului `n eternitate

4 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

ISTORIE

Evenimentele politice ce aumarcat fostul bloc comunist în de-ceniile VI-VII, concretizate înspecial prin tulburările socialedin Ungaria (1956) și prin schim-bările politice din Cehoslovaciade la începutul anului 1968, core-late cu retragerea armatelor so-vietice din România din 1958, aucontribuit la distanțarea politiciiBucureștiului față de Moscova șila orientarea sa către valorile na-ționale. În acest context au fostcreate premisele unei noi organi-zări administrativ - teritoriale ațării.

Plenara C.C. a P.C.R din 5-6 octom-brie 1967 a propus noi principii pentrureorganizarea administrativ – teritorialăa țării, modificările fiind adoptate laConferința Națională a P.C.R din 6-8decembrie 1967. Cu această ocazie s-arevenit la denumirea tradițională de ju-dețe şi s-au desființat regiunea şi raio-nul, adoptate după modelul rusesc înanii 1950. Astfel, unitățile administra-tive au devenit județul, oraşul, comuna,municipiul Bucureşti a fost organizatpe sectoare, iar oraşele importante cuînsemnătate în viața economică, cultu-rală, socială şi politică au devenit mu-nicipii. Sfaturile populare au fost înlo-cuite cu consiliile populare, care aveaurolul de a conduce şi a îndruma activi-tatea organelor locale.

În urma revenirii la organizarea tra-dițională, România cuprindea 39 de ju-dețe, 2.706 de comune, 47 de municipiişi 189 oraşe. Legea nr. 2 adoptată la 16februarie 1968 de Marea Adunare Na-țională a rămas în vigoare până astăzi,ea suferind de-a lungul timpului apro-ximativ 200 de modificări, majoritateadupă 1990. Noua organizare adminis-trativă urmărea dezvoltarea economicăşi socială a tuturor zonelor şi repartiza-rea armonioasă a forțelor de producțiepe întreg cuprinsul țării.

Propuneri pentru reorganizare

Pe baza măsurilor elaborate de Con-ferinţa Naţională a Partidului ComunistRomân privind îmbunătăţirea adminis-trativ – teritorială a ţării, comisia ju-deţeană de stat a elaborat propunerilepentru delimitarea municipiului SatuMare, a oraşelor şi comunelor de pe te-ritoriul judeţului. La elaborarea acestorpropuneri au fost atraşi numeroşi ac-tivişti de partid, oameni de cultură, spe-cialişti din diferite domenii.

Potrivit propunerilor, județul SatuMare trebuia să cuprindă< 1 municipiu,trei oraşe, 2 comune suburbane, 55 decomune rurale cu o populaţie totală de361.102 locuitori şi o suprafaţă admi-nistrativ teritorială de 434.500 hectare.Numărul mediu al populației unei co-mune era de 4.693 de locuitori.

Practic, județul Satu Mare s-a for-mat prin desprinderea din RegiuneaMaramureş. O mică parte din Vestulregiunii (Cehu Silvaniei) a fost cedatăviitorului județ Sălaj din Regiunea Cluj,în schimbul zonei Hodod şi a teritoriilorcare au format oraşul Tăşnad şi locali-tățile înconjurătoare luate de la Regiu-nea Crişana. Astfel s-a creat județul SatuMare, care a reunit raioanele Satu Mare,Carei, şi Oaş din fosta regiune Mara-mureş.

Reorganizarea teritorială a județuluiSatu Mare a fost aprobată în şedința ple-nară comună a Comitetului Județeande partid şi a Consiliului Popular Jude-țean provizoriu Satu Mare care a avutloc în sala Teatrului de stat, joi, 16 mai1968. La lucrările şedinţei a participatVasile Patilineţ, secretar al CC al PCR.Iosif Uglar, prim secretar al Comitetuluijudeţean de partid, preşedintele Comi-tetului executiv al Consiliului PopularProvizoriu a prezentat Raportul cu pri-vire la noile delimitări. Pe marginea ra-portului au luat cuvântul Gheorghe Go-vor, (secretar al Comitetului județeande partid), Elena Taşnadi (primarul co-munei Sanislău), Victor Pop (preşedin-tele Tribunalului județean), ŞtefanBrânduşan (activist de partid), Gheor-ghe Darida (vicepreşedintele Consiliu-lui Popular Județean), Francisc Creşne-ac (membru de partid din perioada ile

galistă), Vasile Mureşan (medic), Nico-lae Bilanici (primarul Tăşnadului), Va-sile Manţa (inginer agronom), Iosif Be-reţchi (primar Culci), Gheorghe Rusu(instructor de partid), Carol Horváth(instructor de partid la Botiz), IoanGustuş (instructor de partid), Ioan Bel-techi (profesor de matematică), IoanBumb (Călineşti), Ioan Jurchiş (Cehal),Valer Motişan (Beltiug), Ioan Lagenba-cher (Foieni).

Delimitare stabilită oficial în 27 mai 1968

Delimitarea administrativ teritoria-lă a municipiilor, oraşelor şi comunelordin judeţul Satu Mare a fost stabilităoficial printr-o hotărâre a Consiliuluide Miniştri a Republicii Socialiste Ro-mânia dată la 27 mai 1968 şi semnatăde Ilie Verdeţ, preşedintele Consiliului

de Miniştri.Potrivit acestei delimitări în județul

Satu Mare au intrat<Municipiul Satu Mare cu două lo-

calități (Satu Mare, Sătmărel), suprafaţăagricolă – 9724, suprafaţă arabilă –8.013, număr populaţie 71.324.

Oraşe< Carei, cu două localităţi compo-

nente, Carei ;i Ianculeşti, suprafaţa agri-colă 7.990, suprafața arabilă 6.721, nu-măr populaţie 20.081. Comună subur-bană a oraşului Carei este Căpleni cudouă sate< Căpleni şi Cămin.

Negreşti-Oaş, cu 3 localităţi com-ponente, Negreşti, Luna, Tur, suprafaţaagricolă 5.351, suprafața arabilă 2.348,număr populaţie 9.650.

Tăşnad, cu 5 localităţi componente,Blaja, Cig, Raţiu, Sărăuad, Valea Morii,suprafaţa agricolă 8.034, suprafața ara-bilă 6.222, număr populaţie 6.910.

Noua delimitare a județului SatuMare cuprindea 56 de comune, din careuna suburbană, în locul celor 81 de co-mune existente anterior, iar media po-pulației pe comună a crescut de la 3.232de locuitori la 4.694. Sătmărelul era în-globat în Municipiul Satu Mare datorităfaptului că peste 40% din populația ac-tivă a comunei era angajată în între-prinderile şi instituțiile municipiului.

T[;nadul a devenit ora;

În urma reorganizării teritoriale lo-calitatea Tăşnad trece în rândul oraşe-lor. Satele Blaja, Cean şi Valea Morii vorintra în componența oraşului Tăşnad.Numărul salariaților din Tăşnad a ajunsla peste 2000. Localitatea avea în 1968,41 de unități comerciale, o puternicăbază materială a învățământului, cul-turii şi ocrotirii sănătății, uzină electricăproprie. Ținându-se seama de legăturilestrânse existente între oraşul Tăşnad şilocalitățile învecinate, s-a propus inițialca satele Cig, Rațiu şi Sărăuad, să seconstituie într-o comună suburbană, cuorgan de conducere administrativ pro-priu, subordonat consiliului popularorăşenesc Tăşnad. Denumirea comuneisuburbane trebuia să fie Sărăuad, iar re-şedința acesteia în satul Sărăuad. Aceas-

tă propunere a fost abandonată însă, sa-tele respective intrând pur şi simplu încomponența noului oraş.

La delimitarea celorlalte comune şidesemnarea reşedințelor s-a avut în ve-dere puterea economică şi industrialăa comunelor, dar şi aşezarea, pentru aînlesni legăturile cu toate localitățile ca-re intrau în componența comunei.

Denumiri schimbate, localități dispărute

S-a propus schimbarea denumiriiunor localități după cum urmează< ora-şul Negreşti să fie denumit Negreşti-Oaş, comuna Călineşti să fie denumităCălineşti-Oaş, comuna Homorodu deMijloc să fie denumită Homoroade, co-muna Moftinu Mic să fi denumită Mof-tin. S-a propus contopirea următoarelorsate< Iojib-Vii şi Iojibeni cu satul Me-dieş-Vii> Româneştii Noi cu localitateaMedieşu Aurit> Huta Chegii cu locali-tatea Săcăşeni, Novăceni cu localitateaBaba Novac> Agrişu Nou cu localitateaMicula.

Ca un efect major al legii, după cumremarcau autorii Monografiei judeţuluiSatu Mare, apărută în anul 1980 „Tră-sătura definitorie a dezvoltării în per-spectivă a localităților urbane şi ruraleale județului Satu Mare o constituiecreşterea oraşelor existente, însoțită detransformarea în centre urbane a altorlocalități rurale … În acelaşi timp sevor amplifica transformările pe care lecunosc localitățile rurale, atât în sferamuncii cât şi în cea a condițiilor de via-ță."

Mihaela Sălceanu, muzeograf la Muzeul Județean

Bibliografie, alături de informații fur-nizate de prof dr. Ioan Corneanu< Ziarele locale Cronica Sătmăreană, Dra-pelul Roşu, Pentru SocialismVasile Savinescu, Doru Radosav, SatuMare Monografie, Bucureşti, 1980Sătmărenii în lupta pentru socialism,1944-1974, dr. Mihai Fătu, Satu Mare,1974

Propunere pentru împărțirea Regiunii Maramureş în două județe, Satu Mare ;i Maramureş

Cronica Sătmăreană din 16 aprilie 1968, în care au apărut propunerile pentrunoile delimitări din viitorul județ

S-a propus schimbarea denumirii unor localități după cum urmează< orașul Negrești să fie denumitNegrești-Oaș, comuna Călinești să fie denumită Călinești-Oaș, comuna Homorodu de Mijloc săfie denumită Homoroade, comuna Moftinu Mic să fi denumită Moftin.

Se `mplinesc 50 de ani de la rena;terea jude\ului Satu Mare

18 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEFirma Hypericum vine în acest sezon rece cu o ofertă specială de produse pe bază de propolis<Spray propolis și Tinctură de propolis cu alcool și Tinctură de propolis fără alcool.

Virtuțile incontestabile alepropolisului sunt cunoscute încădin cele mai vechi timpuri. Prin-tre proprietățile de bază se nu-măr[ cel bacteriostatic, fapt con-firmat și de numeroase cercetăridin sfera medicală.

Un studiu realizat de specialiştii ro-mâni prin anii ‘70 confirmă pe deplinaceastă calitate de bază a produsului.Iată că firma Hypericum vine în acestsezon rece cu o ofertă specială de pro-duse pe bază de propolis< Spray pro-polis şi Tinctură de propolis cu alcoolşi Tinctură de propolis fără alcool.

SPRAY PROPOLIS

Spray Propolis este un suplimentalimentar cu rol bacteriostatic, cicatri-zant şi antiinflamator. Are în compo-nență tinctură de Propolis 80% vol -17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67 mg,apă demineralizată - 8,00 ml, glicerinăfarmaceutică - 8,00 ml, alcool etilic dincereale 96% vol - 17,00 ml.

Proprietăți< bacteriostatic, antimi-cotic, cicatrizant, antiinflamator.

Este recomandat ca adjuvant înafecțiuni dermatologice (iritații, arsuri,eczeme), ale cavității bucale (stomatite,afte bucale şi linguale), cicatrizarea şiregenerarea țesuturilor lezate şi calma-rea durerilor. Datorită Acidului alfa li-poic, este un puternic antioxidant (de40-60 de ori mai puternic decât vita-

mina E) şi un puternic regenerant deantioxidanți (vitamina C, glutation, co-enzima Q10), potențializează proprie-tățile terapeutice ale Tincturii de Pro-polis în tratarea afecțiunilor pielii sauafecțiuni provocate de îmbătrânire. Sepoate folosi extern cu aplicații la nivelulzonelor afectate, de 3-5 ori pe zi sau lanevoie. Intern< se administrează câte1-2 pulverizări de 3-5 ori pe zi, de ladistanța de 10-15 cm. Doza zilnică re-comandată (estimată)< 1,5 ml pe zi.

TINCTURĂ PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rol

bacteriostatic, cicatrizant şi antiinfla-mator. Ingrediente< tinctură 20% în al-cool etilic din cereale min. 40% vol dinpropolis.

Proprietăți< bacteriostatic, cicatri-zant, antiinflamator, analgezic. Este re-comandat ca adjuvant în afecțiuni der-matologice, ale cavității bucale, pul-monare, digestive, ginecologice, toni-fierea sistemului nervos, calmareadurerilor.

Mod de folosire< Intern< câte 30 pi-cături, de 3 ori pe zi, dizolvate în ceaisau apă, în cure de 6 săptămâni. Extern<masaje, gargară, comprese cu Tincturăde Propolis, dizolvată în apă sau ceai.

EXTRACT FLUID PROPOLIS fără alcool

Ingrediente< extract de Propolis, pro-pilenglicol.

Proprietăți< antibacterian, antiseptic,cicatrizant, antihelmintic.

Recomandări< adjuvant în afecțiunidermatologice (bătături, arsuri, degeră-turi, răni, micoze, negi), afecțiuni ale ca-vității bucale, afecțiuni ale căilor respira-torii superioare (faringite, traheite, bron-şite), afecțiuni digestive (indigestii, ulcer,enterite), renale (cistite), combaterea< pa-razitozelor intestinale şi giardiozei, al-coolismului prin protejarea ficatului, de-reglări hormonale.

Întrucât nu conține alcool poate fiutilizat fără restricții de către copii şi per-soanele cărora alcoolul le este contrain-dicat.

Mod de folosire< Intern< câte 30 depicături pe zi, în cure de 3 săptămâni. Ex-tern< tamponări sau pensulări pe zonaafectată de 2 ori pe zi.

MIERE CU PROPOLIS

Miere cu Propolis brut măcinat esteo specialitate obținută prin amestecareaunui sortiment de miere crem[ cu pro-polis măcinat, după o rețet[ tradițională,rezultând astfel un produs-medicamentcu consisten\ă cremoas[, culoare deschisăşi gust pregnant de propolis. Produsulcombină cu succes proprietățile mieriide albine şi ale propolisului, care ajută laameliorarea şi chiar vindecarea unor boli,cum ar fi faringita, laringita, abcesul pul-monar, astmul bronşic, pneumonia, tu-

sea, bolile ficatului, afecțiuni ale cavitățiibucale.

De asemenea s-a dovedit că aceastăcombinație ecologică ajută în eliminareaparaziților intestinali. Propolisul avândproprietăți deosebite antibacteriene, an-tiseptice, antivirale, antioxidante, antipa-razitare, epitelizante, cicatrizante, antitu-morale, stimulatoare ale sistemului im-unitar, intervine şi în alte maladii multmai grave decât cele sus prezentate.

Însă, trebuie consumat cu prudențăde către persoanele cu alergii la unul dincei doi compuşi, mierea sau propolisul.

Consumul regulat, în cantități rezo-nabile, din acest produs face ca organis-mul dumneavoastră să fie ferit de o seriede boli, iar sistemul imunitar să se întă-rească progresiv.

Tulburarea afectivă bipolară repre-zintă o tulburare mintală ce constă înmodificarea anormală şi de lungă duratăa dispoziţiei afective, energiei şi abilităţiide funcţionare a unei persoane. Astfel,apare succesiunea episoadelor depresivecu episoadele maniacale. Spre deosebirede variaţiile de zi de zi ale stării afectiveale unei persoane normale de-a lungulvieţii, simptomele acestei boli sunt multmai severe. De altfel, în trecut aceastătulburare mai era cunoscută şi ca psihozamaniaco-depresivă sau psihoza periodi-că.

Tulburarea bipolară debutează deobicei în perioada finală de adolescenţă,însă la majoritatea se face simţită între20 şi 30 de ani, până în 45 de ani, iarşansele de a se dezvolta ulterior scad ex-trem de mult.

Tulburările se clasează în două cate-gorii, şi anume tulburarea bipolară detip I şi cea de tip II. Tulburare bipolarade tip I este identificată la persoanelecare au avut cel puţin un episod maniacalcare le-a împiedicat să funcţioneze înmod normal, sau chiar la episoade careau cuprins halucinaţii şi delir vizual sauauditiv, precum şi episoade depresive.

Tulburarea bipolar[ de tip II are con-secinţe mai majoare, identificându-se lapersoanele care au avut episoade depre-sive majore sau cel puţin unul, mai puţinepisoade severe maniacale.

În tulburarea bipolar[, episoadele cusimptome alternează cu perioadele denormalitate, când manifestările sunt re-mise. Episoadele pot dura de la câtevasăptămâni până la 3 sau 6 luni. În timpce unii oameni au episoade rare, poatedoar câteva în toată viaţa, alţii pot aveapatru sau mai multe episoade în fiecarean.

Diagnosticul se bazează pe modeluldistinctiv al simptomelor. Cu toate aces-tea, persoanele cu manie nu pot raportacu exactitate simptomele, deoarece eicred că nu este nimic în neregulă cu ei.Aşa că de multe ori medicii obţin infor-maţiile de la membrii familiei, colegi deserviciu, prieteni, iar tratamentul se ba-zează pe abordarea terapeutică.

Ce este tulburareabipolar[?

Nevralgia intercostală este caracte-rizată de dureri constante şi puternicela nivelul nervilor intercostali. De ase-menea, este cunoscută ca durerea pere-telui toracic.

Acest tip de nevralgie poate deter-mina apariţia unor episoade sporadicede durere acută, care deseori este des-crisă ca un pumnal, ascuţită şi cu un ca-racter de spasm. Durerea se poate agravaîn urma exerciţiului fizic, tuşitului saurâsului. De asemenea, nevralgia inter-costală este deseori asociată cu un tru-matism sau o inflamaţie a nervilor,muşchilor, cartilajelor sau ligamentelorde la nivelul cutiei toracice sau de la ni-velul coloanei vertebrale toracice.

Nevralgia intercostală se poate tratade la sine, ori poate necesita tratamentîn unele cazuri. Se poate opta pentrumedicamentaţie care constă în analge-zice, antiinflamatoare nesteroidiene sauanticoagulante. De asemenea alte alter-native ar fi tehnicile invazive care cu-prind stimularea intermitentă de radio-frecvenţă, blocada nervului intercostalsau blocada ganglionului posterior alnervului intercostal. Un alt tip de trata-ment ar fi crioterapia, yoga sau acupunc-tura.

Complicaţiile nevralgiei intercostalenetratate sau tratate superficial depindde patologia ce a determinat apariţia ei.Orice durere toracică asociată sau nu cualte simptome trebuie obligatoriu să fieevaluată de medicul de familie în primulrând.

Produse non-alcoolice pe baz[ de propolis

Bărbaţii sunt expuşi permanent ris-cului de afecţiuni ale prostatei, lucrudatorat faptului că toţi sunt purtătoride prostată. Mai grav este că în timpunii bărbaţi pot dezvolta probleme dincauza acestei glande, ca urmare a fac-torilor genetici, a vârstei, rasei, statu-sului hormonal sau regimului alimen-tar.

Bărbaţii care în jurul vârstei de 45– 50 de ani ajung să se confrunte cuprobleme legate de prostată trebuie săacorde o atenţie deosebită unor aspectece ţin de stilul de viaţă, deoarece acestelucruri influenţează starea de sănătate.Printre principalele afecţiuni ale pros-tatei se numără adenomul de prostată,prostatita şi cancerul de prostată.

Prostatita reprezintă una dintre celemai frecvente afecţiuni de care se lovescbărbaţii. Aceasta se manifestă printr-oinflamaţie sau infecţie a bărbaţilor ti-neri sau de vârstă mijlocie.

Adenomul de prostata reprezintăuna dintre marile probleme ale acestuiorgan, cea mai frecventă tumoră benig-nă care apare la barbaţii trecuţi de 50de ani, uneori chiar şi mai devreme. Înplus, adenomul de prostată este consi-derat un factor de risc în apariţia can-cerului de prostată.

Adenomul de prostată atrage şi elanumite complicaţii,  printre care for-marea pietrelor la vezica urinară, in-fecţiile urinare, retenţia de urină şiuneori insuficenţa renală.

Cea mai gravă afecţiune este can-cerul de prostată. Este afecţiunea ma-lignă cu cea mai mare prevalenţă în rân-dul bărbaţilor cu vârsta de peste 50 deani, reprezentând mai mult de 15 % dincancerele ce apar la sexul masculin.

Pentru a preveni aceste afecţiuni,este recomandat ca toţi bărbaţii cu vâr-sta peste 45 – 50 de ani să meargă anualla medicul urolog pentru a face un testpentru antigenul specific prostatic.

Afec\iuni ale prostatei la b[rba\i

Anemia în sine este mai degrabă unsemn al unei boli, decât o afecţiune pro-piu-zisă. De cele mai multe ori, anemiaeste considerată de către medici fie cro-nică, fie acută. Cea cronică survine du-pă un timp relativ lung, în vreme ceanemia acută se declanşează brusc. Nu-mai doctorul de specialitate poate apre-cia în ce măsură anemia de care suferiţieste de un tip sau altul, în funcţie de re-zultatul analizelor efectuate.

Printre principalele cauze care cau-zează anemie, se numără sângerărileexterne precum hemoragiile, deficitulde fier, bolile cronice, bolile renale, sar-cina, nutriţia deficitară sau alcoolismul.

Anemia se manifestă prin presiuneasanguină scăzută, ameţeli frecvente caredetermină leşinul, pielea pală şi rece,mărirea splinei, îngălbenirea pielii, obo-seala, scăderea în greutate, dureri înpiept, slăbiciune sau tulburări de res-piraţie.

Anemia nu se poate descoperi deacasă, ci doar de medicul de familie saumedicul specialist, printr-un set de ana-lize de sânge.

Boala se poate trata prin medica-mentaţie, precum administrarea fieru-lui, a suplimentelor de vitamine sau încazul în care este vorba despre infecţii,se pot administra şi antibiotice.

Larisa Matei

Anemia, un semnal unei boli

Anotimpul rece se poate înfrunta mai u;or cu produsele Propolis

de la Hypericum

Nevralgia inter-costal[, durereaperetelui toracic

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Ma-ramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hy-pericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cu privire laprodusele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[ms[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

RE}ETE

Gogo;i de F[r;ang

Sup[ maramure;ean[din rasol de vit[

Mod de preparare<

Activăm drojdia cu un pic de zahărşi lapte călduț. Se amestecă făina cugălbenuşurile, zahărul vanilat şi restulde zahăr, apoi se adaugă şi drojdia pre-gătită. Aluatul se frământă cu lapte căl-duț, până se obține consistența dorită,apoi se adaugă margarina topită. Sepresar[ cu puțină făină şi se lasă la dos-

pit, într-un loc călduț, acoperit cu unprosop de bucătărie. După ce îşi du-bleză volumul, se întinde cu sucitoarea,la grosimea de circa 1,5 cm. Cu un pa-har cu margine ascuțită se taie la formă,iar cu aluatul rămas după tăiere se re-petă operația, apoi se mai lasă circa 30minute la dospit. În mijlocul gogoa;eifacem cu degetul o adâncitură, apoi secoc în ulei fierbinte, abundent, la în-ceput la foc mic şi acoperit cu un capac,apoi după ce întoarcem, la foc mare,descoperit. Se serveşte cu gem sau cre-mă de vanilie.

Ingrediente<

500 g de făină albă, 30 g droj-die, 4 gălbenuşuri de ouă, 100 gde margarină, 100 g de zahăr, 1plic de zahăr vanilat, 300 ml delapte, o lingură de rom, coaja rasăde la o jumătate de lămâie, ulei

pentru prăjit.

Mod de preparare<

Aceasta este un fel de trecere întresupă şi ciorbă, deoarece carnea se că-leşte puțin înainte de fierbere, dar încele din urmă va ieşi o supă limpede,delicioasă. Ceapa se feliază şi se prăjeşteuşor în ulei. Rasolul curățat şi spălat setaie bucăți şi se prăjeşte uşor în uleiul

în care a fost prăjită ceapa. Se foloseşteinclusiv osul. Ceapa se poate arunca,sau se poate fierbe mai departe în supă.Când carnea a prins o crustă albicioasă,se stinge cu circa 2,5 l de apă şi se fierbela foc foarte mic circa 2 ore. Se adaugăzarzavaturile şi condimentele, apoi totaşa, la foc foarte mic se mai fierbe pânăcând toate ingredientele se înmoaie. Seia de pe foc, se lasă să se limpezească,se strecoară şi se separă ingredientele.Tăițeii sau g[luştele se fierb separat, înapă sărată şi se strecoară. La servire seaşează în farfurie zarzavaturile, carnea,tăițeii, apoi supa fierbinte. Se poate or-na cu pătrunjel verde sau ardei iute.

Ingrediente<

Un kg de rasol de vită, circa800 g de zarzavaturi şi legume(morcovi, pătrunjei, păstârnac,țelină, gulie, conopidă, mazăre,eventual păstăi, brocoli, sau câ-teva frunze de varză), un ardeigras, o ceapă de mărimea unuiou, 2-3 linguri de ulei, sare, piper,tăiței pentru supă sau g[luşte din

gris.

Cocktail Pina Colada

Mod de preparare<

Pina Colada este un cocktail exotic,care îmbină perfect gustul de lichiorde cocos, cu cel de rom, frişcă lichidăşi suc de ananas. Această băutură sa-vuroasă şi dulce este preferată în gene-ral de reprezentantele sexului frumos.Există o variant[ care se numeşte Vir-gin Pina Colada (este un cocktail non-

alcoolic - se prepară cu sirop de cocosşi esență de rom). Pentru preparareacocktailului avem nevoie de un shaker,în care punem toate ingredientele şi 3cuburi de gheață. Îl agităm bine câtevaminute până când se topeşte gheața.Acest cocktail energizant şi delicios seserveşte într-un pahar Sniffer (înalt).Se decorează cu o feliuță subțire deananas sau de portocală, eventual o ci-reşică, sau frunzulițe verzi, de exemplude mentă, să fie ornat cât mai colorat.

Cocktail-ul Pina Colada este con-siderat băutură oficială în Puerto Ri-co.

Ingrediente<

30 ml rom alb, 20 ml lichiorde cocos, 5 ml frişcă lichidă, 150ml suc de ananas, 3 cuburi degheață, o felie subțire de ananasproaspăt sau o feliuță de porto-

cală pentru decor.

Pui la gr[tar cu mujdeiro;u de usturoi

Mod de preparare<

Carnea se condimentează cu sareşi piper, eventual cu puțin muştar. Selasă să se frăgezească minim 2 - 3 ore,după care, împreună cu vinetele şi dov-leveii feliați, respectiv cartofii tăiați în4 se prăjesc la grătar, pe cât posibil pejar. Usturoiul se pisează într-un bol, seadaugă c]te o linguriță rasă cu sare, pi-

per, delicat (dacă aveți posibilitatea săfolosiți delicat de casă, e bine să-l maidați o dată prin maşina de tocat cafea)şi boia, câte o linguriță cu vârf de pastăde roşii şi de muştar, un vârf de cuțitde zahăr, o linguriță de oțet. Se ames-tecă bine, apoi treptat se adaugă vinul,până la obținerea consistenței dorite.Vinul se poate înlocui parțial sau inte-gral cu apă, dar în acest caz se foloseştepuțin mai mult oțet. La servire se punpe masă separat carnea şi într-un bolseparat mujdeiul. Dacă preparați mân-carea la grătar iarna, afară, când le luațide pe foc puneți totul într-un vas aco-perit, împachetat într-un prosop, să nuse răcească.

Ingrediente<

4 buc[ți de pulpe sau pieptde pui, 8 bucăți de cartofi, 1 păt-lăgică vânătă, un dovlecel, sauorice alte legume, 4-6 căței de us-turoi, sare, piper, boia de ardei,delicat de casă, pastă de tomate,muştar, o linguriță de oțet dinvin, zahăr, un pahar de vin roşu,

acrişor.

Smochinul este un arbust originardin Asia de sud-vest, care creşte în spe-cial în zona Mării Mediterane, ca florăspontană, iar de o vreme îl regăsim pringrădinile unor sătmăreni. El este cunos-cut încă din antichitate, egiptenii supra-numindu-l "alimentul multifuncţional".

Smochina are un miros dulceag, oaromă delicată şi pătrunzătoare. Fructulse topeşte în gură şi lasă o senzaţie deprospeţime, cu un parfum subtil, nede-finit. Smochinele sunt pline de seminţe.

Acest arbust produce un latex iritant,dar cu proprietăţi curative, iar în scopfitoterapeutic sunt utilizate îndesebifructele şi frunzele.

Indicaţii terapeutice

Smochina are în compoziţia chimicănumeroase substanţe benefice precum<invertină, proteine, glucide, materii azo-tate, celuloză, acizi, pectină, vitamina A,B1, B2, C, PP, latex, lipodiastază (enzimăanalogă sucului pancreatic), amilază,proteoză, enzime, minerale (fier, fosfor,sodiu, calciu, magneziu, brom).

Smochina are efecte emoliente, cal-mante, tonifiante, vitaminizante, laxati-ve, hemostatice şi antiinflamatorii.

Fructele consumate ca atare (crudesau uscate), infuzia din fructe, fructefierte în lapte, pasate cu mixerul şi con-sumată pasta rezultată sau decoctul defrunze sunt recomandate în tratarea ur-mătoarelor afecţiuni< tulburări circula-torii şi renale, amigdalită, angină, asteniefizică şi psihică, bronşite cronice, ciclumenstrual neregulat, cistite, colite, con-stipaţii cronice, dureri, gastrită, guturaiprelungit, inflamaţii pulmonare şi ale gâ-tului, insomnii, iritaţii gastrointestinale,nefrite, pneumonii, răceala, stadii febrileacute, stomatite, tuse, gingivite şi viermiintestinali.

În uz extern sunt folosite rămureleletinere din care se extrage latexul, o sub-stanţă care poate diminua petele de vi-tiligo. De asemenea, fructele fierte înlapte şi aplicate la nivel local pot grăbivindecarea abceselor, plăgilor, bătături-lor, furunculelor şi negilor.

Smochine în cosmetică

În cosmetică, smochinele nu suntatât de utilizate pe cât ar trebui. Smo-chinele sau laptele de smochine au înce-put încet-încet să îşi facă apariţia în do-meniul cosmeticii bio, datorită proprie-tăţilor benefice aduse pielii corpului şitenului. Virtuţile smochinelor sunt multela număr şi se datorează prezenţei vita-minelor şi a acizilor graşi esenţiali.

Iată câteva dintre beneficiile pe carele au aceste fructe asupra pielii< prezintăexcelente proprietăţi antirid, încetinindvizibil procesul de îmbătrânire, reco-mandat pentru un ten cu riduri fine sauchiar mai adânci, revitalizează ţesutulconjunctiv prin producerea de colagen,util în îngrijirea tenului îmbătrânit şi apielii mature, devitalizate, proprietaţilehrănitoare ajută la îngrijirea pielii uscate,deshidratate, laptele de smochine areefect regenerant şi este un reparator alpielii şi un restructurant cutanat.

Calităţile de fermizant şi tonic facsmochina să fie folosită ca ingredient încompoziţii destinate elasticizării pielii.De asemenea, smochinele au o acţiuneantiinflamatoare şi emolientă foarte pu-ternică, făcând pielea catifelată.

Datorită conţinutului ridicat de apă,smochinele sunt ideale în produsele dedemachiere şi de combatere a acneii. Înplus, smochinele realizează o exfoliereuşoară prin intermediul unei enzime ac-tive care ajută laeliminarea celulelormoarte.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Smochinele sunt remediu în cazul

tulbur[rilor circulatorii ;i renale

Smochinele sau laptele de smochine au început încet-încet să își facă apariţia în do-meniul cosmeticii bio, datorită proprietăţilor benefice aduse pielii corpului și tenului.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

18 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Cravata este accesoriul mas-culin suprem, de aceea poate fipurtată atât la costumele de zi, câtși la cele de ceremonie. Cu o isto-rie de patru secole în spate, cra-vata își merită pe deplin statutulpe care îl are, însă pentru a ajungeaici, ea a trecut printr-o îndelun-gată evoluție stilistică, atât în ceeace privește modelele, cât și în ceeace privește stilul, culorile și im-primeurile.

Tocmai varietatea incredibil de ma-re de cravate face ca asortarea lor la că-măşi să devină din ce în ce mai dificilă.În principiu, nu trebuie să deții sute decravate, decât dacă îți place să le colec-ționezi. Dacă eşi interesat să le asortezicorect la cămaşă, atunci numărul lorse poate reduce considerabil. Impor-tant este să cunoşți câteva reguli gene-rale de asortare a cravatei la cămaşă,apoi să jonglezi cu diferitele modelepână ce obții combinații stilate.

Ține cont de asocierea cromatică

Un prim criteriu de care este binesă ții cont atunci când vrei să-ți acce-sorizezi cămaşa cu o cravată este com-binația cromatică. Evident, opțiunilesunt nenumărate, dar pentru a fi sigurcă nu greşeşți, poți alege una dintrecele mai simple trei combinații<- cravata să fie complementară cunuanța cămăşii- cravata să contrasteze cu nuanța că-măşii- cravata să aibă o nuanță similară cucea a cămăşii

Asortarea cravatei la cămășile monocromatice

Cămăşile uni sau monocromaticesunt piese de baz[, iar nuanțele predo-minante sunt cele deschise, de obiceialb impecabil, albastru pastel sau rozpastel. Sigur, poți avea în garderob[ şicămăşi închise la culoare, cum ar fi ne-gru sau bleumarin. În acest caz, cravatatrebuie să aibă o nuanță contrastantăputernică, pentru a se remarca uşor înținută.

Dar să revenim la culorile deschise,care sunt cel mai uşor de purtat la oricetip de costum bărbătesc.

Cea mai versatilă este cămaşa albă.La ea poți asorta orice tip de cravată,indiferent de model sau imprimeu.Chiar şi când vine vorba despre culori,opțiunile sunt aproape infinite. Aşadar,iată câteva sugestii de asortare a cra-vatei la cămaşă albă simplă.

Asortarea cravatei la cămașaîn dungi

Cămăşile în dungi sunt şi ele foarteversatile, mai ales că pot fi purtate foar-te bine şi fără sacoul costumului. Laastfel de cămăşi este bine să alegi cra-vate monocromatice sau cravate cu im-primeu dungat ori cu motive geome-trice.

O atenție mai mare ar trebui săacorzi cravatelor dungate. Dungile artrebui să fie oblice şi ar trebui să se di-ferențieze de cele de pe cămaşă prinmărime. Până la urmă, totul ține de

preferințele personale, de aceea este bi-ne să încerci diferite combinații, pentrua-ți da seama ce te prinde mai bine.

Asortarea cravatei la cămașa în carouri

Cămaşa în carouri este ceva mai

pretențioasă când vine vorba despreasortare, întrucât deja are un modelvizibil. Prin urmare, cravata trebuie săvină şi ea cu un imprimeu de impact,altfel rolul ei ar fi mult diminuat. Iatăcâteva reguli care te vor ajuta să asor-tezi cravata la cămaşă în carouri<- alege o cravată într-o nuanță similară,contrastantă sau complementară cu

cea a carourilor. De exemplu, o cravatăbleumarin va ar[ta senzațional la o că-maşă cu carouri albastru pastel.- alege o cravată cu dungi oblice marisau cu polka dots, dacă vrei să iasă înevidență alături de carouri.- dacă ai o cămaşă cu carouri multico-lore, alege o cravată monocromatic[care să aibă una dintre nuanțele de pe

cămaşă.Îți recomandăm să eviți cravatele

cu imprimeu paisley sau geometric,deoarece ar putea înc[rca prea mult ți-nuta.

Acestea sunt câteva reguli de baz[de care este bine să ții cont atunci cândvrei să asortezi corect cravata la căma-şă.

Cu o istorie de patru secole în spate, cravata își merită pe deplin statutul pe care îl are, însă pentrua ajunge aici, ea a trecut printr-o îndelungată evoluție stilistică, atât în ceea ce privește modelele,cât și în ceea ce privește stilul, culorile și imprimeurile.

Cum asort[m cravata la c[ma;[<combinarea culorilor

8 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

DIET~

Fructele sunt extrem de sănă-toase, având o cantitate ridicatăde antioxidanți, vitamine și mi-nerale. Consumul de fructe areefecte benefice asupra digestiei,dar și asupra întregului organism.

Fructele nu sunt disponibile pe toatăperioada anului, însă pe piață se regăseşteo gam[ variată de fructe congelate carele pot înlocui pe cele proaspete – suntînsă la fel de sănătoase ca cele proaspete?Răspunsul specialiştilor este< depinde.Depinde de o serie de factori precum re-coltarea, depozitarea şi momentul în carefructele sunt consumate.

Fructele proaspete

Fructele prospete, culese direct dinpom şi consumate imediat sunt, în modcert, cele mai sănătoase. Însă atunci cândvine vorba despre fructele proaspetecumpărate din comerț, lucrurile se com-plică.

În general, fructele şi legumele careurmează să fie comercializate sunt recol-tate cu mult timp înainte de a fi coapte,astfel încât să se coacă complet în timpce sunt transportate către comerciant.Totuşi, fructele îşi dezvoltă întreagă pa-leta de vitamine, minerale şi antioxidanțiîn momentul în care sunt complet coapte,ceea ce înseamnă că dacă sunt culese în-ainte de acest moment, nu dețin calitățilenutritive ideale.

În funcție de țara de proveniență,fructele pot petrece începând de la 3 zilepână la câteva săptămâni bune pe drum,până când ajung la destinație. Există chiarsituații în care unele fructe precum me-rele şi perele sunt depozitate luni la rândîn condiții controlate, înainte de a fi co-mercializate. În timpul transportării,fructele proaspete sunt ținute la o tem-peratur[ joasă, într-o atmosfer[ contro-lată şi sunt tratate cu substanțe chimicecare previn stricarea acestora.

Odată ajunse la destinație, fructelepot petrece încă 1-3 zile expuse, pânăcând ajung în coşul de cumpărături. Du-pă aceea, mai pot petrece până la 7 zileîn casele oamenilor, până când sunt con-sumate.

Fructele congelate

Fructele congelate sunt culese în mo-mentul în care sunt complet coapte, adicăatunci când calitățile nutritive ating va-lorile maxime. Odată culese, acestea suntspălate şi, de multe ori blan;ate, tăiate şiimediat congelate şi ambalate. Tot acestproces durează câteva ore, astfel încât ca-litățile nutritive ale acestora să se păstrezecât mai bine. Dacă fructele congelate nusunt blan;ate (n.r. proces de sterilizarecare implică opărirea), pot fi tratate cuacid ascorbic, adică cu o formă de vita-mina C, ori cu zahăr, pentru prevenireastricării. În general, nicio altă substanțăchimică nu este adăugată înainte de con-gelare. Singurul moment în care fructele

congelate îşi pot pierde din calitățile nu-tritive este momentul blan;[rii. Blanşareapresupune opărirea, preț de câteva mi-nute, a fructelor, astfel încât să fie omo-râte bacteriile şi să se conserve cât maibine gustul fructelor, culoarea şi textura.Totuşi, în timpul acestui proces se potpierde nutrienți solubili în apă precumvitamine din complexul B ori vitaminaC. Pierderea de nutrienți nu este, de celemai multe ori, mai mare de 50%, însăexistă şi cazuri în care se limitează la10%. Acest lucru nu este valabil în cazulfructelor congelate care nu au fostblan;ate, aşadar e indicat să citim etichetaproduselor congelate pe care le achizi-ționăm, pentru a face alegerea cea maibună. În general, studiile arată că proce-sul de congelare menține valorile nutri-ționale ale fructelor, astfel încât concen-trația de nutrienți din fructele proaspeteeste similară cu cea din fructele conge-late. Recomandat este să alegem fructecongelate care nu au fost blan;ate şi carenu conțin zahăr adăugat.

Fructe proaspetesau congelate?

Fructele nu sunt disponibile pe toată perioada anului, însă pe piață se regăsește o gam[ variatăde fructe congelate care le pot înlocui pe cele proaspete – sunt însă la fel de sănătoase că celeproaspete? Răspunsul specialiștilor este< depinde. Depinde de o serie de factori precum recoltarea,depozitarea și momentul în care fructele sunt consumate.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂Dacă simți nevoia să ronțăi, din

când în când, ceva sărat, nu trebuiesă te îngrijorezi pentru că există omulțime de gustări sărate cu puținecalorii, trebuie doar să te informezi.

Mai jos vei găsi o list[ cu 25 de gustărisărate, care nu au mai mult de 100 de ca-lorii.

6 căni de popcorn< te poți răsf[ța cupopcorn pe săturate atâta timp cât alegio variant[ fără unt şi fără alte arome.

Mini-quesadilla< prepară quesadilladietetică folosind o tortilla din porumb,pe care o vei acoperi cu brânză Cheddardietetică, o vei îndoi pe jumătate şi apoio vei încălzi în cuptorul cu microunde.

Covrigei Pretzel< 20 de covrigei pret-zel îți vor potoli foamea fără să depăşeas-că 100 de calorii.

Alune< 20 de alune îți oferă proteinelenecesare pentru a sc[pa de senzația defoame, dar nu au mai mult de 98 de ca-lorii.

Ou fiert< 1 ou mare, fiert, nu de[;e;te80 de calorii.

Omletă< prepară-ți o omletă din 2 al-buşuri de ou şi serveşte omletă alăturide ½ felie de pâine integrală prăjită.

Cartof copt< taie un cartof mare pejumătate, asezonează-l cu ierburi aroma-tice şi coace-l în cuptor.

Migdale< 13 migdale crude vin la pa-chet cu 90 de calorii.

Albuşuri de ou umplute cu guaca-mole< fierbe un ou tare, taie-l pe jumătateşi scoate-i gălbenuşul. Umple apoi jumă-tățile de ou cu 2 linguri de guacamole.

Roşii greceşti< toacă mărunt 2 roşiide dimensiuni reduse, amestecă-le cu 2linguri de brânză feta şi serveşte-le cupuțină zeamă de lămâie.

Supă de roşii cu brânză cheddar< ocană de supă de roşii cu 1 lingură debrânză cheddar light rasă deasupra nudepăşeşte 100 de calorii.

Chipsuri de varză Kale< pune 2 cănide frunze de varză Kale pe o tavă acope-rită cu hârtie de copt, adaugă o lingurițăde ulei de măsline şi introdu la cuptortava. Scoate tava după ce fruzele de Kaleau devenit crocante.

Cartofi dulci pai< dacă îți e poftă decartofi prăjiți, cur[\ă un cartof dulce me-diu, taie-l în felii, pune o linguriță de uleide măsline peste şi găteşte în cuptor prețde 10 minute, la o temperatur[ de 220de grade.

Sandviş cu castravete< foloseşte ½ dechiflă englezească, pe care o vei acopericu brânză cottage şi cu 3 felii de castra-vete.

Semințe de dovleac< acoperă 2 linguride semințe de dovleac cu ulei de măslineşi coace apoi semințele preț de 15 minute

în cuptor.Sparanghel cu parmezan< acoperă 6

bețe de sparanghel cu puțin ulei de mă-sline şi cu 2 linguri de parmezan ras. In-trodu în cuptorul încins la 200 de gradetava cu sparanghel şi lasă să se găteascăpreț de 10 minute.

Salată de năut< amestecă 1/3 cană denăut cu 1 lingură de ceapă verde tocatămărunt, zeamă de la o lămâie şi ¼ canăde roşii mărunțite.

Fasole neagră condimentată< combi-nă 1/3 cană de fasole neagră cu o lingurăde sos salsa şi o lingură de iaurt grecescdegresat.

Salată Caprese< amestecă 30 g demozzarella cu 1/3 cană de roşii cherrym[run\ite şi 2 lingurițe de oțet balsamic.

Hummus< 3 lingurițe de hummus nuau mai mult de 80 de calorii.

Somon< 60 de grame de somon fiertsau gătit la cuptor.

Soia< 3 lingurițe de soia fără sare îțiaduc un aport de 80 de calorii.

Iaurt cu semințe< amestecă ½ canăde iaurt degresat cu 1 linguriță de semin-țe de floarea soarelui.

Mini-sandviş cu şuncă< înveleşte 2felii de şuncă în 2 lingurițe de muştar şifoi de salată verde.

Sticks-uri şi crem[ de brânză< ser-veşte 15 sticks-uri cu 2 linguri de crem[de brânză light.

25 de gust[ri sub 100 de calorii

18 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

La mijlocul veacului al XIX-lea scena muzical[ a Rusiei era`mp[r\it[ ̀ ntre adep\ii muzicii oc-cidentale (reuni\i `n jurul Con-servatoarelor din Moscova ;iSankt-Petersburg) ;i grupul com-pozitorilor care c[utau un specificna\ional. “Grupul celor Cinci”din Petersburg, cea mai reprezen-tativ[ grupare autohtonist[, a datunul din cei mai originali muzi-cieni ai istoriei, un om cu un des-tin ingrat< Modest Petrovici Mu-sorgski (1839-1881).

Biografia îi reflectă personalitateahotărâtă, ce nu se lasă deturnată deconvenienţe. Deşi la vârsta de 17 ani aajuns ofițer în regimentul Preobra-jenski, cariera militară nu l-a atras ;işi-a dat demisia după cinci ani, ca să-şi închine viața exclusiv muzicii. Ar[mas celibatar ;i ̀ n timp a devenit al-coolic, murind la doar 42 de ani.

Pianist virtuoz, ce avea „în degete”repertoriul de anvergură al epocii sale,Musorgski a avut curajul şi forța de anu se lăsa purtat de reflexe, de şabloane,`ntr-o vreme `n care Verdi ;i Wagnererau atotst[p]nitori. Soluţiile sale ausurprins pe contemporani, astfel că deexemplu despre “Tablourile dintr-o ex-pozi\ie” s-a afirmat că sunt scrise “con-

tra pianului”. Sonorităţile imaginate degeniul său şi notate profesionist în par-titură apar ca expresie a idealului esteticce acordă întâietate adevărului, şi nufrumosului, reflectându-i cu fidelitateintenţiile.

Alcătuirea discursului s[u muzicaldezvăluie o lume modală, cu sonoritățiinedite, adesea opace, fără strălucire,

plasate într-un spaţiu sonor mult am-plificat, stimulate şi de folclorul rusescsau de muzica veche bisericească.

Creația sa nu este una prolifică. Elnu utilizează rețete consacrate, ci plă-mădeşte unele noi. Nu merge, deci, pecăi bătătorite şi are nevoie de timp pen-tru a le da la iveală, asta ;i din pricinastilului `mpr[;tiat de via\[. Ceea ce a

rămas după el constituie însă un tezaur<suita “Tablouri dintr-o expoziție” (or-chestrat[ de Ravel), opera “Boris Go-dunov” (care are cel pu\in trei versiunila fel de valoroase), ciclurile de c]ntece“Cântecele şi dansurile morții”, “Fărăsoare” ;i “Camera copiilor”, tabloulsimfonic “O noapte pe muntele pleşuv”;i operele l[sate neterminate “Târguldin Sorocinsk” ;i “Khovan;cina”.

O menţiune specială se cuvine fă-cută în privinţa caracterului realist alartei lui Musorgski. Prin alegerea şitratarea subiectelor ea se defineşte şica atitudine antiromantică. Totodată,prin spontaneitatea expresiei, prin so-noritate şi scriitură îi prefigureazăuneori pe impresionişti, r[m]n]nd to-tu;i el `nsu;i. Limba națională are rolde stimulent în operele sale, rostireamuzicală urmărindu-i accentele şi in-tonațiile specifice. Compozitorul vi-zează legătura dintre cuvânt şi muzică,urmărind naturalețea exprimării, şimodelează melodia în spiritul cânte-cului popular rus. Subiectele abordate,desprinse din viața şi istoria țării sale,aduc în centrul acțiunilor şi un noupersonaj, complex, poporul - prezentîn întreaga acțiune.

Capodopera sa, “Boris Godunov”este structurat[ în patru acte cu unprolog, pe un libret alcătuit de Mu-sorgski după Puşkin şi după Istoria Im-periului Rus de Karamzin. Rolul lui

Boris domină scena, discursul sur-prinzându-i cu subtilitate evoluţia dela neimplicare, resemnare, izolare laintensitatea expresionistă a dramatis-mului dezlănţuit în scena finală a de-lirului. Subiectul complex integreazăşi o seamă de alte personaje, diferite castatut social şi etnie, cum ar fi prinți şiprințese, boieri, călugări şi țărani, a că-ror evoluție este continuă. De exemplu,evoluția poporului de la starea de su-punere şi ignoranță până la revoltă şiură apare caracterizată muzical cu ma-re forță de sugestie. Acest personajprincipal încredinţat corului contras-tează cu rolul lui Boris, căruia i se im-aginează un tip propriu de recitativ,mult mai melodic, cu inflexiuni influ-ențate de limba rusă vorbită.

De altfel, obsedat de proiectul de atraduce muzical “adevărul vorbirii”,Musorgski afirma că nu mai poate auziun discurs fără ca să-l transcrie mentalpe note< nu ca parlando, ci ca melodiiexacte, diatonice, din care se degajă,filtrat, stilizat, “adevărul mişcării unuisuflet”. Asta se aplic[ ;i sufletului co-lectiv al Rusiei, at]t `n scenele coralemonumentale din “Boris” c]t ;i `n di-sec\ia nemiloas[ a conflictelor socialedin “Khovan;cina”, care descrie crizade la `nceputul domniei lui Petru celMare. Prin for\a muzicii ;i complexi-tatea subiectelor, operele sale par maiactuale ca oric]nd.

~n absen\a orchestrei proprii,care sus\ine din nou c]teva con-certe ̀ n Germania al[turi de diri-jorul Franz Lamprecht, Filarmo-nica “Dinu Lipatti” a decis s[ pro-grameze ̀ n aceast[ s[pt[m]n[ unspectacol invitat, `ntr-o formul[inedit[, care a f[cut ca sala s[ fieaproape plin[ ;i s[ se aplaude lafinal `n picioare.

A fost vorba despre spectacolul se-miscenic al Conservatorului din De-brecen cuprinz]nd fragmente din ope-ra “Flautul fermecat” de Mozart.Reac\ia publicului - ;i nu e tocmai pri-ma dat[ c]nd se ̀ nt]mpl[ asta - ne faces[ credem c[ muzica de oper[ ;i-ar pu-tea g[si o ni;[ mai larg[ ̀ n peisajul cul-tural din p[r\ile noastre. Asta pentruc[ public se pare c[ exist[, c]nt[re\is[tm[reni valoro;i activeaz[ `n \ar[ ;ipeste hotare, iar formule de spectacols-ar g[si suficiente, cu pu\in[imagina\ie.

Un trailer studen\esc pl[cut

Dac[ e s[ fim obiectivi, spectacolulstuden\ilor din Debrecen nu preadep[;e;te statutul unui trailer. Lipsescarii importante, unele momente or-chestrale sunt decupate, iar nivelulsoli;tilor e cum te-ai a;tepta s[ fie ̀ ntr-un asemenea cadru, cu dou[ excep\iinotabile< excelentul bas Jasznik Akos`n rolul lui Sarastro (aplaudat freneticdup[ a doua sa arie, “In diesen heiligenHallen”, c]ntat[ evident `n traduceremaghiar[) ;i mignona sopran[ SandorEszter ̀ n rolul Paminei, cu date vocale

care ne-au f[cut s[ regret[m absen\amelancolicei arii din actul 2. S-a re-marcat ;i cuplul Papageno-Papagena,el (Andrassy Gyorgy) mai ales prin joc,ea (Bede Blanka) printr-o voce gene-roas[. Plusurile spectacolului au venitdin ideea de a se c]nta `n costume descen[ ;i cu o regie care `i plimba pec]nt[re\i prin toat[ sala, interac\ion]nd;i cu publicul, din calitatea corului ;iprezen\a de spirit a orchestrei condusede Bolyky Zoltan.

Aceast[ sear[ s-a dorit o propa-gand[ pentru oper[, iar dac[ e s[ nelu[m dup[ aplauzele finale scopul afost atins. Resursele ̀ ns[ sunt mult maimari pentru acest gen la Satu Mare.

Talente ;i idei

Chiar `n weekendul trecut dois[tm[reni au fost `n centrul aten\iei laOpera Rom]n[ din Cluj, la lansareanoii produc\ii a operei “Elixirul dra-gostei” de Donizetti. Luiza Fatyol, demult timp o sopran[ de baz[ a OpereiRinului din Düsseldorf, a c]ntat la pre-miera de s]mb[t[ rolul Adinei, dup[ce cu o lun[ ̀ n urm[ evoluase pe scenaS[lii Radio din Capital[ `n Gilda din“Rigoletto” de Verdi. La Cluj parteneri-a fost cunoscutul tenor :tefan Pop,care tocmai venise de la Genova undec]ntase Pollione `n “Norma”. La SalaRadio a c]ntat al[turi de George Pe-

tean, un excelent Rigoletto pe sceneleEuropei. Luiza, ;colit[ la Satu Mare deClaudia Popdan, este deja `n lumeabun[ a operei.

Iar tineretul vine puternic dinurm[. George Godja, elev al lui MariusBoro; la Satu Mare, a c]ntat rolul luiBelcore `n a doua distribu\ie a “Elixi-rului” clujean ;i se preg[te;te de DonGiovanni. Valentina Pu;ca; s-a f[cutdeja remarcat[ `n mai multe recitaluri;i concerte vocal-simfonice, mai alesla Oradea, iar prietena ;i colega ei Re-beca Mitra;ca o secondeaz[ ̀ ndeaproa-pe. Recitalurile studen\ilor LavinieiChereche; au f[cut mereu s[li pline laSatu Mare, un ora; care a dat ;i `n tre-

cut nume importante scenei lirice (Co-rina Circa, Nicoleta Ardelean ;.a.)

~n aceste condi\ii, nu ar fi foartegreu s[ existe o microstagiune de oper[la Satu Mare, fie ;i `n formate mini-male, c[ci leg[turile Filarmonicii cuoperele din \ar[ ;i cu grupuri ca “OperaVox” din Oradea sunt solide, iarc]nt[re\ii s[tm[reni vin oric]nd cudrag acas[. Din c]te ;tim noi, sepreg[te;te un spectacol cu “Don Pas-quale” de Donizetti, ;i variante poatear mai fi. De pild[, cum ar suna “Cas-telul prin\ului Barb[-Albastr[“ de Bar-tok cu doi soli;ti din Ungaria acompa-nia\i de orchestra Filarmoniciis[tm[rene?

Modest Musorgski - un geniu be\iv ;i operele lui vizionare

Sandor Ester ;i Jasznik Akos `n “Flautul fermecat” la Satu Mare Luiza Fatyol ;i :tefan Pop `n “Elixirul dragostei” la Cluj-Napoca

Portretul lui Musorgski pictat de Ilia Repin cu pu\in timp `nainte de moarteacompozitorului

Muzica de oper[ are public,c]nt[re\i ;i viitor `n Satu Mare

OPER~Reac\ia publicului - ;i nu e tocmai prima dat[ c]nd se `nt]mpl[ asta - ne face s[ credem c[

muzica de oper[ ;i-ar putea g[si o ni;[ mai larg[ `n peisajul cultural din p[r\ile noastre. Astapentru c[ public se pare c[ exist[, c]nt[re\i s[tm[reni valoro;i activeaz[ `n \ar[ ;i peste hotare,iar formule de spectacol s-ar g[si suficiente, cu pu\in[ imagina\ie.

10 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

ANIMALE

De-a lungul anilor s-a doveditinfluenţa pe care o au animalelede companie asupra stării de binea bolnavilor, indiferent de vârstape care o au.

Primele rezultate în ceea ce priveşteterapia cu animalele au fost observareaprin tratarea copiilor.

Câinii, primele animale folosite la terapii

Printre primii care a sesizat bene-ficiile animalelor asupra psihicului afost psihologul american Boris Levin-son care era specializat în psihologiainfantilă. Levinson avea un câine numitJingles căruia nu era niciodată permissă participe la şedinţele de terapie. În-tâmplarea face că acesta a reuşi totuşisă se strecoare în cabinet în timp cepsihologul consulta un copil diagnos-ticat cu autism. După acea şedinţă pacientul urma săfie internat într-o clinică de specialita-te. Interesant este că pe toată durataconsultaţiei, copilul nu a spus nimic,decât spre sfarşit, când doctorul discutacu părin\ii despre modalitatea în carese va face internarea. Acel copil, carefusese tăcut pentru o perioadă atât delungă de timp, a întrebat dacă va venişi câinele acolo.

Din acel moment, Jingles a fost ne-lipsit de la consultaţii.Când Boris Levinson a facut publice

rezultatele experimentului său, a fostridiculizat la scena deschisă de colegi,care nu au rezistat să-l întrebe dacă nucumva i-a oferit şi un salariu câineluisău pentru munca depusă.

Aceasta modă a folosirii animalelorde companie ca factori terapeutici aju-

tători s-a răspândit cu repeziciune înStatele Unite, iar apoi în Europa. Câiniiau fost primele animale folosite în astfelde terapii, dar acum preferatele tera-peuţilor şi pacienţilor sunt pisicile.Acestea sunt folosite de multe ori şi întratamentul bătrânilor.

Pisicile, asistenți medicali

În Franţa, în cadrul spitalului Paul-Giraud, pisicile au devenit asistenţi me-dicali de necontestat, sub supraveghe-rea atentă şi dragăstoasă a personaluluimedical. "Îmi plac mai mult pisicile de-cât câinii. Câinii sunt cei pe care îi adoptăm noi,dar noi suntem la rândul nostru adop-taţi de pisici", mărturisea un pacient

în vârstă de 58 de ani, internat într-oclinică de specialitate de peste 22 deani. Datorităă îngrijirii atente a perso-nalului medical şi mai ales datorită pi-sicuţelor care trăiau în incinta spitalu-lui, el a fost repus pe picioare şi adus larealitate.

Prezen\a unei pisici in cadrul tera-piilor îl ajută pe pacientul respectiv săfie mai puţin anxios, îi transmite o starede calm şi linişte interioară. Totodată, este foarte bine cunoscut fap-tul că pisicile simt când un om estebolnav.

Numeroase studii au demonstratşi faptul ca animalele sunt capabile săînţeleagă sentimentele copiilor şi se potadapta perfect acestora. În cazul copiilor cu probleme de dez-voltare sau emoţionale, aceştia găsescîn animalul lor de companie un prietenbun, pe care îl iubesc şi de al cărui su-port au nevoie.

Tot animalele, de data aceasta celecu handicap fizic, sunt cele care îi ajutăpe oamenii cu acest tip de handicap sătreacă peste problemele lor de adaptareşi le dau puterea de a spera şi voinţa dea trăi, având ca suport ideea< "Dacăacest animal poate trăi, atunci pot şieu." Ne oferă adevarate lecţii de voinţă şide supravieţuire, ne dau încredere înnoi, în forţele noastre, ne dau puteresă trecem peste momentele grele.

Prezenţa unui animal de companieare valoarea unui echilibru pentru co-piii timizi, aceştia simţind nevoia de ase confesa şi de a fi înţeleşi şi aprobaţi.De la animalul lor primesc afecţiuneşi înţelegere, învăţând la rândul lor săofere altora aceste sentimente. Suntaproape de sufletul bătrânilor, alinân-du-le povara anilor şi a singurătăţii.

Deşi sunt mai rar ţinute în captivi-tate, veveriţele au început să fie tot maiadoptate ca animal de companie. Unadintre rasele cele mai îndrăgite sunt ve-veriţele siberiene.

Este bine de ştiut că veveriţele sibe-

riene trebuie să fie ţinute în cuşti demetal cu gratii, de dimensiuni mari, nuîn acvarii. De asemenea, nu este indicatsă fie ţinute în cuştile folosite pentruhamsteri. Veveriţa nu trebuie niciodatăridicată de coadă deoarece ar putea ră-mâne fără coadă. Acesta este un meca-nism de apărare al micii rozătoare şi,din păcate, coada nu va mai creşte.

Atunci când cumpărăm o veveriţătrebuie să fim atenţi la câteva detalii, săo examinăm cu atenţie înainte de a oduce acasă. În primul rând, veveriţa nutrebuie să fie nervoasă, dar nici preacalmă, acestea fiind semnele indicatoarede boli. De asemenea, trebuie să evitămveveriţele prea grase sau prea slabe.Acestea trebuie să aibă un trup bine pro-prorţionat, rotund şi ferm. Specialiştiine mai avertizează să urmărim dacă ve-veriţa are ochii strălucitori, blana moale,lucioasă şi uniform repartizată pe su-prafaţa corpului.

Alte caracteristici ale unei veveriţesiberiene sănătoase sunt pielea curată,lipsită de paraziţi şi eczeme, dar şi dinţicrescuţi şi aliniaţi corect. Este recoman-dabil să cumpăram veveriţe care nu audepăţit şase-opt săptămâni, vârstă pânăla care ar trebui să ştie să mănânce sin-gure. Dacă au vârsta mai mare de 18săptămâni acestea vor fi mult mai dificilde îmblânzit.

Veveri\a siberian[, un nou animal de companie

Un animal de companie reprezintăo bucurie în viaţa stăpânului. Totuşi,cei care doresc să ţină un animăluţ pelângă casă trebuie să fie conştienţi căaceasta aduce o responsabilitate destulde mare asupra stăpânului, mai alesdacă acestea fac parte din categoria ani-malelor periculoase.

Conform legii, proprietarii unoranimale de companie trebuie să încheieasigurare de răspundere civilă. Acestfapt este prevăzut în Ordonanţa de ur-genţă a Guvernului nr. 55/2002 carepriveşte regimul de deţinere al câinilorde categoria I care sunt consideraţiagresivi şi periculoşi. În această cate-gorie se încadrează câinii de atac şi deluptă printre care rasa Pit Bull, Boer-bull, Bandog, dar şi metişii lor, adicăcâinii rezultaţi din încrucişarea raselor. Pe lângă încheierea asigurării de răs-pundere civilă există şi alte condiţii pecare trebuie să le îndeplinească persoa-na care doreşte să adopte astfel de ani-male. Aceasta trebuie să aibă 18 aniîmpliniţi şi să nu aibă condamnări desăvârşire a unei infracţiuni asupra alteipersoane.

Pentru ce animale e nevoie de asigurarede r[spundere civil[?

Pisicile ;i câinii, benefici în tratarea bolilor

Prezenţa unui animal de companie are valoarea unui echilibru pentru copiii ti-mizi, aceştia simţind nevoia de a se confesa şi de a fi înţeleşi şi aprobaţi

Iepurii pot să trăiască aproximativ șase – șapte ani, în timp ce porcușorii de guineea pot trăichiar și opt. Tot mai popular printre crescătorii de animale de companie este dihorul, care poateajunge vârsta de 10-11 ani. Despre câini se știe că speranţa la viaţă le este influenţată de talie.

Orice iubitor de animale caredecide la un moment dat să adop-te o necuvântătoare, se întreabăpentru cât timp se poate bucurade compania lui, care este spe-ranţa la viaţă a animalului.

Iepurii pot să trăiască aproximativşase – şapte ani, în timp ce porcuşoriide Guineea pot trăi chiar şi opt. Totmai popular printre crescătorii de ani-male de companie este dihorul, carepoate ajunge vârsta de 10-11 ani.

Despre câini se ştie că speranţa laviaţă le este influenţată de talie. Un câi-ne mic va trăi mai mult cu aproximativpatru, cinci ani decât un câine mare.Astfel, dacă un patruped de talie micătrăieşte în medie 14-15 ani, unul de ta-lie mare ca trăi doar 10-11 ani. Un altfactor care influienţează viaţa câiniloreste rasa acestora, unele fiind mai pre-dispuse la îmbolnăvire decât altele.

Talia şi rasa nu au nicio influenţăasupra vieţii pisicilor. În ultimii anisperanţa la viaţă a felinelor a crescutsimţitor datorită condiţiilor prielnicede creştere. Stăpânii se pot bucura demicile feline în jur de 18-20 de ani. Încazuri mai rare acestea ajung chiar şivârsta de 25 de ani. Aceste cifre suntimpresionante dacă stăm să ne gândim

să până acum câţiva ani o pisică trăiaîn medie 14-15 ani.

Îmbătrânirea se manifestă prinapariția părului alb în anumite zone,mobilitatea scade, acuitatea vizuală şiauditivă se reduce treptat, dantura esteslăbită. Astfel este recomandat ca vizi-

tele la medicul dumneavoastră veteri-nar să fie regulate pentru a primi re-comandările corespunzătoare pentrufiecare etapă de viață a animaluluidumneavoastră de companie!

Aten\ia la dieta porcu;orului!

Mici şi jucăuşi, porcuşorii de Gui-neea pot trăi chiar şi opt ani. Pentru ale asigura o viaţă îndelungată trebuiesă ne îngrijim de câteva aspecte legatede creşterea lor. Animalul trebuie săaibă o dietă echilibrată care cuprindetrei mese pe zi bogate în fructe, legumeşi verdeţuri.

Fructele cele mai indicate sunt me-rele, în timp ce printre legumele pre-ferate se găsesc roşiile, morcovii şi ar-deii graşi. Dintre verdeţuri sunt reco-mandate pătrunjelul şi leuşteanul.

Un alt aspect important pentru ocreştere sănătoasă a acestei rozătoareeste igiena. În mod normal, porcuşorulde guineea se spală singur, dar e bineo dată la câteva luni să i se facă baie cuşampon de bebeluşi. Apoi, cel puţin o dată la şase luni, ani-malul trebuie dus la veterinar. Chiardacă aparent nu suferă de nicio boală,este important să aibă parte din cândîn când de un control.

Ţinut de cele mai multe ori în ac-variu, porcuşorul are mare nevoie demişcare. Cel puţin o jumătate de orăpe zi acesta trebuie lăsat să se plimbeprin casă, timp în care stăpânul ar tre-bui să vorbească cu el pentru a stabilio relaţie de încredere cu animalul.

Porcu;orii de Guineea pot tr[i pân[ la opt ani

Porcu;orii de Guineea trebuie să aibă o dietă echilibrată care cuprinde trei mesepe zi bogate în fructe, legume şi verdeţuri

Pagin[ realizat[ de Vera Pop

18 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Un producător de medicamente dinJaponia a anunţat că a dezvoltat o pilulăcare poate elimina virusul gripal în primazi de la administrare, pe fondul celei maigrave epidemii de gripă din Statele Unitedin ultimii ani, relatează site-ul publicaţieiThe Wall Street Journal.

Un studiu aflat în stadiu avansat asupraunor pacienţi cu gripă din Japonia şi SUAa relevat că administrarea medicamentuluiprodus de Shionogi & Co. distruge virusulîntr-un interval mediu de 24 de ore,scrie Mediafax. Prin urmare, vindecareaeste mult mai rapidă decât în cazul oricăruialt medicament de pe piaţă. În cazul piluleiTamiflu de la Roche AG, considerată ceamai eficientă, studiul a demonstrat că du-rează de trei ori mai mult pentru a obţineacelaşi rezultat ca în cazul medicamentuluiexperimental. Eliminarea rapidă a virusu-lui gripal ar putea reduce efectele sale con-tagioase, potrivit Shionogi. Noul medica-ment experimental se administrează într-o singură doză, în timp ce în cazul Tamiflupacienţii trebuie să ia două doze pe zi, timpde cinci zile."Datele pe care le-am văzutsunt foarte promiţătoare. Ar putea fi vorbadespre o inovaţie în privinţa modului încare este tratată gripa", a declarat MartinHowell Friede, coordonatorul Iniţiativeiprivind Cercetarea Vaccinurilor (IVR) dincadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Oamenii de ştiinţă din cadrul compa-niei japoneze au folosit caracteristicile unuimedicament anti-HIV pentru a crea com-pusul antigripal, care funcţionează diferitfaţă de medicamentele existente. Acestaîmpiedică virusul să afecteze procesele ce-lulare umane, potrivit directorului executivIsao Teshirogi. Medicamentul ar putea fiaprobat pentru utilizare în Japonia la în-ceputul lunii martie.

Pagin[ realizat[ de Lucre\ia F.

În istoria Pământului, polii s-au schimbat, nordul devenind sudşi invers. În medie, o dată la200.000 - 300.000 de ani are locacest fenomen. Chiar după oschimbare cu succes a polilor,există posibilitatea ca într-untimp foarte scurt, aceştia să revinăca înainte.

Deşi efectele asupra Terrei sunt înmare parte nesemnificative, nu acelaşilucru se poate spune despre omenire,unde paradigma actuală dictează căaproape orice aspect al vieţii noastresă fie dependent de tehnologie şi elec-tronică.

Cercetătorii din întreaga lumesusţin că un astfel de fenomen estefoarte aproape. Acum 40.000 de ani,polii au eşuat în a face o rocadă, iar ul-tima schimbare totală a polilor a fostacum 780.000 de ani, scrie Futurism.Câmpul magnetic terestru este deja înschimbare, ceea ce sugerează că poliise pregătesc să se schimbe şi deşi nu sepoate spune că un astfel de evenimenteste iminent pentru viitorul apropiat,este cu siguranţă o posibilitate.

Implicaţii serioasepentru umanitatecare nu pot fi subestimate

Implicaţiile serioase pentru uma-nitate nu pot fi subestimate. Câmpul

magnetic al Pământului protejează pla-neta de radiaţiile cosmice şi solare.Atunci când polii se schimbă, scutulprotector se diminuează chiar până lao zecime din ceea ce este el în modnormal. Procesul poate dura secole,timp în care radiaţiile vor putea ajungemai aproape de planetă şi chiar pe su-

prafaţa acesteia, ceea ce ar însemna caunele zone să devină neospitaliere pen-tru viaţă şi să ducă prin urmare la dis-pariţia multor specii.

În afară de efectele pe termen lung,câmpul magnetic slab ar afecta sateliţiicare orbitează Pământul, care sunt ava-ria\i oricum de radiaţiile cosmice când

au fost expuse. Dacă sateliţii vor aveaprobleme grave, înseamnă că tot ce esteelectronic vor avea probleme, de laGPS, la telefoane mobile, la infrastruc-tura electrică. Ultima este oricum afec-tată de apropierea radiaţiilor cosmicede suprafaţă.

Protejarea împotrivaefectelor schimbăriicâmpului magnetic este mare

Pe zi ce trece, devenim din ce în cemai dependenţi de tehnologie, cu ve-hicule autonome şi electrice, inteli-genţă artificială, ceasuri inteligente şimulte alte inovaţii care avansează ex-trem de rapid. Atunci când evenimen-tul va avea loc, aceste tehnologii voracapara şi mai mult viaţa oamenilormoderni decât o fac deja. Spitalele vordeveni nefuncţionale, la fel şi multedintre echipamentele militare. Comu-nicaţiile la nivel global vor cădea, iartranzacţiile electronice vor deveni im-posibile. Altfel spus, lumea, aşa cum ocunoaştem va fi nevoită să se întoarcă150 de ani în timp. De asemenea, efec-tele sociale vor avea un rol importantde jucat, dar aici, cursul poate fi extremde imprevizibil.

Spre deosebire de multe alte eve-nimente, schimbarea polară este o cer-titudine într-un viitor apropiat, deaceea, interesul pentru protejarea îm-potriva efectelor schimbării câmpuluimagnetic este mare.

În afară de efectele pe termen lung, câmpul magnetic slab ar afecta sateliţii careorbitează Pământul, care sunt avaria\i oricum de radiaţiile cosmice când au fostexpuse. Dacă sateliţii vor avea probleme grave, înseamnă că tot ce este electronicva avea probleme

Polii magnetici ai P[mântuluisunt pe cale s[ se schimbe

Efectele acestui fenomen ar putea fi dezastruoase, ajung]ndu-se chiar la `ntuneric permanent

Medicamentexperimental ce

poate elimina virusulgripal `ntr-o zi

O caldeiră de lângă coasta Japonieiconţine un dom de magmă cu o cantitatede 30 de trilioane de litri. Are un diametrude 10 kilometri şi o înălţime de 600 demetri, iar noul studiu condus de cercetă-torii de la Universitatea Kobe din Japoniaa putut descrie istoria acestei clădiri numităKikai, o depresiune uriaşă care s-a formatîn timpul unei erupţii gigantice de acum6.300 de ani.

Sistemul este încă activ şi este un loccu risc ridicat de erupţie, conform preci-zărilor lui Erik Klemetti, vulcanolog laUniversitatea Denison, care nu a participatla acest studiu. Vulcanul a mai erupt îndouă alte situaţii cunoscute, acum 95.000de ani şi acum 140.000 de ani, scrie LiveScience. O caldeiră este o depresiune cares-a format în urma eliberării magmei dinsubsol, terenul surpându-se din cauzaspaţiului gol de dedesubt. Ocazional, maieliberează cenuşă şi abur, ultima erupţieînregistrată având loc între anii 2013 şi2014. Întrucât calderia este sub apă, estegreu de cercetat. Yoshi Tatsumi, autorulprincipal al studiului, împreună cu colegiisăi, au condus o serie de operaţiuni cu ve-hicule controlate de la distanţă. Echipa acolectat mostre de apă pentru a analizacompoziţia chimică şi a cules eşantioanede rocă din domul din centrul caldeirei.

S-a dovedit aşadar că domul a fost, defapt, realizat din lavă, anume din riolit, cuun volum de 32 de kilometri cubi şi o greu-tate de 30 de trilioane de litri. Domul s-aputut forma oricând de la ultima sa erupţie,conform precizărilor lui Klemetti, aşadarnu se ştie exact cât de nouă este.

Cantitate imens[de magm[ cu

poten\ial catastrofal,g[sit[ `n Pacific

Schimbarea bianuală a orei arputea fi curând eliminată după cemembrii Parlamentului Europeanau votat, joi, abolirea acestei prac-tici. În urma unei petiţii realizateîn ianuarie de către Finlanda în ca-re au fost strânse 70.000 de sem-nături, membrii Parlamentului Eu-ropean au dezbătut dacă schimba-rea orei ar trebui eliminată. Con-form Reuters, membrii Parlamen-tului European au votat cu 384 la153 pentru studierea și schimbareaacestei practici de către ComisiaEuropeană.

Parlamentarul francez Karina Delli aafirmat în cadrul şedinţei că schimbareacătre ora de vară oboseşte oamenii şi pro-voacă accidente rutiere. Însă parlamenta-rul belgian Hilde Vautmans a afirmat căeliminarea schimbării orei ar însemnapierderea unei ore de lumină de la sfârşitulzilei timp de şapte luni pe parcursul veriisau trimiterea copiilor la şcoală în întune-ric pe parcursul a cinci luni iarna. ' 'Decizia Comisiei Europene nu va firealizată prea curând, însă dacă va fi pro-mulgată ar putea oferi ţărilor şansa de aalege dacă doresc sau nu să schimbe oraîn funcţie de anotimp,'' a declarat euro-parlamentarul Liadh Ni Riada din Irlan-da. 

În România, ora de vară a fost intro-dusă pentru prima dată în 1932. Până în1939 ora de vară a funcţionat în fiecarean, între prima duminică din aprilie, ora

00.00, şi prima duminică din octombrie,ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940,ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00,ora de vară a fost în vigoare permanent înRomânia. În 1943, practica tre-cerii la ora de vară a fost suspendată. Orade vară a fost reintrodusă în România în-cepând cu 1979. În 1996, ţinând cont deavantajele decalării orarului cu o oră vara,pentru a profita la maximum de orele delumină, acest orar a fost prelungit în Eu-ropa cu încă o lună.

Din 1997, ora de vară începe în Ro-

mânia în ultima duminică din martie şi seîncheie în ultima duminică din octombrie,la fel ca în toate ţările europene.

Conform Convenţiei fusurilor orare,ceasornicele arată pentru fiecare punct depe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secun-dă, iar diferenţele dintre ore sunt date defaptul că la fiecare 15 grade longitudineapare o oră în plus.

Numerotarea acestor fusuri începe dela meridianul de origine, care trece prinlocalitatea Greenwich (Marea Britanie), însens pozitiv către est. Astfel, pentru Euro-pa, ora Europei Occidentale este ora fusu-lui 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şia Europei Orientale - ora fusului 2.

România se afl[ în fusul orar 2, iar pe-rioada dintre lunile octombrie şi martie(cea a lunilor de iarnă) este denumită "tim-pul legal român". În urma modificării, di-ferenţa dintre ora oficială a României şiTimpul Universal GMT va fi de trei ore.România revine la ora de iarnă în ultimaduminică din luna octombrie. 

Trecerea la ora de vară se face în fiecarean, în ultima duminică a lunii martie. Cea-surile se dau înainte în acelaşi moment întoate ţările Uniunii Europene.

Ora de vară a fost prima dată propusăde un entomolog din Noua Zeelandă, Ge-orge Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări dinîntreaga lume folosesc astăzi acest meca-nism. În Europa, Islanda este singura ţarăcare nu foloseşte ora de vară. Rusia a în-ceput să aplice acest sistem din 1981, însăa renunţat după 20 de ani, pe motiv că nuvrea să streseze cetăţenii. ''Ora de vară nudeteriorează doar sănătatea populaţiei, cirezultă şi în pierderi economice ca urmare

a faptului că oamenii sunt nevoiţi să îşi iaconcediu medical şi să consume mai multemedicamente,'' a explicat anterior dr. Ta-tiana Yakovleva.

Medicii spun c[ oamenii au nevoie de o s[pt[m]n[ pentru a se adapta la ora de var[

Medicii sunt de părere că oamenii aunevoie de aproximativ o săptămână pentrua se adapta la ora de vară, deoarece trebuiesă se trezească cu o oră mai devreme decâts-au obişnuit.

"Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajustaceasul biologic destul de rapid. După câ-teva zile se vor obişnui cu noul program",a afirmat Xiaoyong Yang, profesor asistentla Universitatea Yale. "Totuşi, pentru anu-mite grupuri de oameni, cei care suferă dedepresie sau de probleme cardiace, unelecercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă unrisc mai mare de sinucidere, respectiv, ata-curi de cord", a adăugat Yang.

Un studiu australian din 2008 a des-coperit că riscul bărbaţilor de a se sinucidela câteva săptămâni după trecerea la orade vară este mai mare decât în restul anului.O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia,a relevat că numărul atacurilor de cord acrescut cu 6 sau chiar 10 procente în pri-mele trei zile lucrătoare după schimbareaorei.Totodată, studiile au demonstrat căpe perioada de vară sunt mai puţine in-fracţiuni şi accidente rutiere, iar oameniiconsumă mai puţină energie electrică. Deasemenea, ţările cu mai multe ore de lu-mină naturală au locuitori mai fericiţi.

Ora de var[ ar putea fi eliminat[ pe motiv c[ schimbarea obose;te oameniiÎn România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între primaduminică din aprilie, ora 00<00, şi prima duminică din octombrie, ora 01<00 (ore locale)

Cercetătorii din întreaga lume susţin că un astfel de fenomen este foarte aproape. Acum40.000 de ani, polii au eşuat în a face o rocadă, iar ultima schimbare totală a polilor a fostacum 780.000 de ani, scrie Futurism. Câmpul magnetic terestru este deja în schimbare,ceea ce sugerează că polii se pregătesc să se schimbe şi deşi nu se poate spune că un astfel deeveniment este iminent pentru viitorul apropiat, este cu siguranţă o posibilitate.

Membrii Parlamentului European au vo-tat cu 384 la 153 pentru studierea şischimbarea acestei practici de către Co-misia Europeană

12 Informa\ia de Duminic[/18 februarie 2018

David Beckham şi-a îndeplinitde curând unul dintre marile salevise. Acesta are propria sa echipăîn Major League Soccer, MiamiBeckham United care va juca din2020 în liga profesionistă nord-americană de fotbal.

Partenerii lui Beckham sunt Mar-celo Claure şi impresarul Simon Fuller.Cel din urmă are legături mai vechi cufamilia Beckham, el fiind cel care a lan-sat trupa Spice Girls care a făcut-o ce-lebră pe Victoria, soţia lui Beckham.

Fostul fotbalist al lui Manches-ter United, Real Madrid, Milanşi PSG a primit dreptul în 2007,de a crea o franciză la preţ re-dus (25 de milioane de euro,faţă de 150 de milioane în pre-zent), după transferul la LosAngeles Galaxy

Acesta a reprezentat o recompensădin partea statului american pentrufaptul că MLS a fost mult mai media-tizată după de Beckham s-a alăturatechipei.

Vedetele internaţionale şi-au arătatsusţinerea faţă de iniţiativa lui Davidprin mesajele cu felicitări pe care i le-au transmis. Jay-Z, Neymar, Tom Bra-dy, Jennifer Lopez, Will Smith, Alonzo

Mourning, Usain Bolt, Wladimir Klits-chko şi Serena Williams sunt doarcâţiva dintre cei care au avut doar cu-vinte de laudă la adresa lui Beckham.

David a primit de la fiul său uncadou neobişnuit

Recent, fostul fotbalist şi-a sărbă-torit ziua de naştere. Acesta a fost im-presionat de cadoul mai puţin obişnuitpe care l-a primit din partea fiiului săumai mare, Brooklyn în vârstă de 18 ani.Cu ocazia fericitului eveniment,Brooklyn şi-a tatuat în zona degetuluimare de la mâna dreaptă anul de naşte-re al tatălui său.

Deşi se afla abia la vârsta majora-tului, acesta are în total 10 tatuaje pediferite părţi ale corpului. În afară decel făcut de ziua tatălui său, un alt tatuajcu un important rol sentimental estecel situat deasupra cotului drept cu ci-frele 020511, reprezentând anii în cares-au născut fraţii săi mai mici. DavidRobert Joseph Beckham s-a născut pe2 mai 1975 şi este un fost fotbalist pro-fesionist englez. Mai mult, Beckhamapare în Topul 100 FIFA al celor maimari fotbalişti şi a fost numit şi în topul“Time 100” pe anul 2004, al revistei„Time”. Acest top cuprinde cele mai in-fluente 100 de personalități din toatălumea.

După portarul Peter Shilton, Bec-kham este jucătorul care a îmbrăcat decele mai multe ori tricoul naționalei

engleze. În anul 1999 acesta a terminatpe locul doi cursa pentru trofeul Balo-nul de Aur şi este singurul englez carea înscris la trei Cupe Mondiale diferite.Din 15 noiembrie 2000 până în 2 iulie2006 David a fost căpitanul naționaleiAngliei.

Şi-a început cariera la Manchester United FC

Beckham şi-a început cariera înforbal în momentul în care a semnatcontractul de jucător profesionist defotbal cu Manchester United FC. A ju-cat pentru prima dată în echipa clu-bului în 1992 pe când avea doar 17 ani.A avut un rol major în perioada în carea jucat la Manchester în renumele echi-pei şi în performanţa şi dominaţia pecare a impus-o. În 2003 a încheiat uncontract cu Real Madrid, al treilea ju-cător englez care a ajuns în aceastăechipă după Laurie Cunningham şiSteve McManaman.

În ianuarie 2007 s-a anunțat că Bec-kham va pleca de la Real Madrid pen-tru a semna un contract pe cinci anicu clubul Los Angeles Galaxy. Con-tractul a intrat în vigoare în data de 1iulie 2007, iar Beckham a devenit celmai bine plătit jucător din istoria MajorLeague Soccer, câştigând câte 6 milioa-ne şi jumătate de dolari în 2007, 2008şi 2009. A debutat la Galaxy pe 21 iulie2007 într-un meci împotriva lui Chel-sea Londra, iar pe 15 august, a debutat

ca titular, înscriind şi primul său golpentru gruparea americană, în semifi-nalele SuperLigii. Primul său meci încampionat a avut loc în data de 18 au-gust în fața unei audiențe record peGiants Stadium. S-a retras din fotbalde la formația Paris Saint-Germain.

Este căsătorit cu fosta componentăa formației Spice Girls, Victoria Bec-kham, împreună au patru copii şi înprezent locuiesc în Beverly Hills, Ca-lifornia.

Nu mulţi ştiu, însă David Beckhama avut o carieră actoricească, apărândîn “Bend it like Beckham” în cele treifilme “Goal”. David a declarat că nueste interesat să îşi continue cariera înacest domeniu.

Este căsătorit cu Victoria Beckham de 18 ani

Cuplul pe care îl formează cu Vic-toria este printre cele mai mediatizatedin showbiz, şi cu siguranţă au unadintre cele mai trainice relaţii din lu-mea mondenă.

Victoria Beckham a descris mo-mentul în care l-a cunoscut pe viitorulsoţ, David, spunând că a fost dragostela prima vedere şi mărturisind c[ era“puţin ameţită”. Mai multe amănuntedespre relaţia sa cu David a povestitîntr-o scrisoare pe care a scris-o Vic-toriei de la 18 ani.

"Învaţă mai mult despre fotbal, maiales despre regula de offside", a trans-

mis acesta versiunii sale mai tinere. "Iardragostea la prima vedere chiar există.

O să ţi se întâmple în lounge-ul ju-cătorilor echipei Manchester United –dar o fi un pic beată, deci detaliile suntînceţoşate"."În timp ce majoritatea ce-lorlalţi jucători de fotbal vor sta la barşi vor bea cu colegii lor de echipă, tu îlvei vedea pe David stând deoparte îm-preună cu familia sa (nici măcar nu eîn prima echipă> tu eşti cea faimoasă,în momentul ăsta). Şi are un zâmbetatât de drăguţ (...) O să-ţi ceară numă-rul de telefon (în prezent încă are bi-letul de avion dinspre Londra cătreManchester pe care i-ai notat numărultău)".

Marea lui slăbiciune este mezina familiei, Harper

David şi Victoria Beckham sunt că-sătoriţi de 18 ani şi au împreună patrucopii, Brooklyn, Romeo, Cruz şi Har-per. Cea mai mare pasiune a lor este,evident, fotbalul. Brooklyn, fiul cel ma-re al soţilor Beckham, a şi jucat într-un meci caritabil alături de tatăl său.

David Beckham a declarat într-uninterviu că are o slăbiciune pentrufetiţa lui< „Nu am nicio putere în faţafetiţei mele. Îmi iubesc toţi copiii înmod egal, dar cu siguranţă sunt maistrict cu băieţii decât sunt cu Harper.Ceea ce-mi creează probleme cu soţia”,spune David Beckham.

Vera Pop

David Beckham are propria echip[ de fotbal numit[ Miami Beckham United