i umaniste - compendii metodologice studen i nume i...

1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI AM POS DRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară nr.1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe

cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: “Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”

Beneficiar: Academia Română

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/136077

Sesiunea ştiinţifică

"PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ÎN ŞTIINŢELE SOCIOECONOMICE ŞI

UMANISTE - metodică, strategii, cooperare şi competitivitatea europeană"

Atelier de lucru: PSIHOLOGIE, PEDAGOGIE, SOCIOLOGIA CULTURII

Prof. dr. Ilie Bădescu

1 - 2 octombrie 2014

Compendii metodologice

Studenţi

Nume şi prenume bursier doctorand: Basarab (Cocoş) Ileana

Titlul tezei de doctorat: "Valori culturale ale imigranţilor români din Canada"

Prezentare sintetică a aspectelor metodologice ale lucrării, susţinută în cadrul Atelierului de

lucru:

Opţiunea pentru investigarea românilor aflaţi pe teritoriul Canadei a apărut ca o cerinţă de

întregire a cunoaşterii schimbărilor identitare produse la conaţionalii noştri, aflaţi intr-un mediu

social şi cultural cu totul diferit de cel românesc. În plus, teritoriul Canadei se află la mare distanţă

faţă de România, fapt ce şi-a pus amprenta asupra legăturilor istorice şi spirituale dintre cele două

areale culturale, precum şi asupra circulaţiei persoanelor. Integrarea este un proces ce trebuie să

pornească de la o interiorizare a valorilor şi tiparelor culturale ale ţării de destinaţie, văzută ca o

deschidere spre nou fără a-ţi pierde originea.

Cercetarea se va realiza din perspectivă sociologică şi antropologică, în manieră interdisciplinară.

Vor fi reliefaţi factorii constitutivi ai culturii naţionale şi se va sublinia importanţa literaturii, artei,

filosofiei şi tradiţiei pentru configurarea profilului cultural al unei societăţi date.

Etapa 1. Palierul descriptiv:

Acest palier vizează obţinerea unei imagini de ansamblu, rezultate din abordările teoretice provenite din

diferite domenii: sociologie, etnologie, etnografie, psihosociologie, demografie, statistica, antropologie

etc.

2





Obiectivul specific 1

Sistematizarea informaţiilor şi datelor rezultate din analizele, cercetările şi lucrările de specialitate

destinate comunităţilor româneşti din America de Nord şi Europa şi al lucrărilor destinate analizei

migraţiei şi efectelor acesteia asupra comunităţilor de români din Europa şi Canada, a celor care

vizează determinarea motivelor alegerii unei anumite ţări, cunoaşterea profilului social al celor care

pleacă în Canada.

Obiectivul specific 2

Evaluarea statistică a indicatorilor specifici comunităţii de imigranţi români din Canada, din

perspectiva transformărilor de ordin cultural, economic şi social ca expresie exterioara a unui sistem.

Metode de cercetare:

Metode de analiză :

metoda statistică, metoda anchetei de opinie pe bază de chestionar, studiul de caz şi metoda biografică,

metoda comparativă şi metoda tipologică.

Proiectul are un caracter atât teoretic, cât şi aplicativ. În vederea gestionării eficiente,

proiectul se va desfăşura pe parcursul a două etape: o primă etapă, destinată studiului teoretic,

bazată, în special pe analiza documentară (lucrări de specialitate din domeniul sociologiei ,

psihologiei sociale, sociologiei culturii, demografiei şi antropologiei) şi analiza statistică

(studiul valorilor europene, studiul valorilor mondiale, date statistice la nivel mondial,

european şi naţional) şi o a doua etapă, destinată cercetării de teren (cantitativă – prin anchetă

de opinie pe bază de chestionar, şi calitativă – prin anchetă de opinie pe bază de interviu, prin

studii de caz, prin focus-grupuri). Pe lângă activitatea de documentare şi activitatea de cercetare

(cantitativă şi calitativă), proiectul îşi propune să evidenţieze şi exemplele europene şi canadiene de

bună practică pe tema migraţiei şi a condiţiilor de muncă şi viaţă ale românilor din străinătate.

Nume şi prenume bursier doctorand: Niculescu-Mizil Ana-Maria

Titlul tezei de doctorat: "Animaţia ca formă de neocolonialism. Particularităţi de construcţie şi

receptare a reprezentărilor despre lume şi viaţă în produsele ficţionale pentru copii"


lucru:

Studiul de faţă porneşte de la premisa centrală conform căreia basmele reprezintă un prefabricat

reciclabil (Spiridon, 2013 : 100), adică un container simbolic aparţinând fondului cultural

european, de care popular culture, mai cu seamă american, uzează pentru a implementa şi difuza

modele culturale occidentale prin mijloacele dezvoltării, modificării, adaptării sau permutării.

Remedialitatea (Bolter şi Grusin, 1996) basmelor, respectiv transpunerea formei lor literare aşa cum

a fost popularizată de Charles Perrault sau fraţii Grimm în filme de animaţie, realizate de compania

globală Walt Disney, presupune modificări repetate sau chiar dislocări la nivelul imaginilor despre

lume şi viaţă pe care le promovează.

3





Cercetarea prezentă se construieşte pe două paliere tematice, vizând (1) modificarea imaginilor

despre lume şi viaţă în basme în funcţie de mediul care le vehiculează, respectiv cartea scrisă şi

filmul de animaţie şi (2) receptarea imaginilor despre lume şi viaţă şi consumul basmelor. Prima

direcţie de studiu întrebuinţează analiza de conţinut calitativă, analiza semiotică şi narativă pentru a

surprinde articularea şi modificarea imaginilor despre lume şi viaţă în adaptarea basmelor dintr-o

formă literară într-una animată. Cea de-a doua direcţie de studiu vine în completarea celei dintâi şi

are în vedere examinarea modurilor de receptare a imaginilor despre lume şi viaţă din basme sub

formă de carte sau de desen animat de către tineri care se aflau în perioada socializării primare în

timpul anilor '90 şi erau consumatori de filme de animaţie Disney. În acest scop, voi utiliza

instrumente specifice cercetării calitative, respectiv interviuri semistructurate şi observaţie

participativă.

Nume şi prenume bursier doctorand: Pisc (Michel) Teodora

Titlul tezei de doctorat: "Abordarea pozitivă în învăţământul primar şi gimnazial în condiţiile

incluziunii şcolare"


lucru:

Abordarea pozitivă a persoanelor cu cerinţe educative speciale (efect al gândirii pozitive) joacă

un rol esenţial în prevenirea, educarea, recuperarea şi integrarea lor şcolară, socială şi profesională.

Gândirea pozitivă în educaţie nu înseamnă însă superficialitate şi optimism exagerat! Gândirea

pozitivă presupune o abordare realistă a problemelor copiilor cu cerinţe educative speciale şi

convingerea sinceră în posibilităţilelor de recuperare şi în şansa pe care o au de a duce o viaţă cât

mai apropiată de cea a semenilor lor. Aplicaţiile gândirii pozitive în educaţie pot fi particularizate în

funcţie de tipul de probleme pe care le au copiii cu CES, de vârsta şi posibilităţile de recuperare.

În urma aplicării BASC-2 şi studierii traseului educaţional al elevilor din şcoală, am constatat că

prin aplicarea conceptului de abordare pozitivă într-o şcoală incluzivă de către toţi factorii

educaţionali, cadre didactice, părinţi, copii şi alţi membrii ai comunităţii locale, se pot obţine

rezultate mai bune la învăţătură, o participare mai bună la activităţile instructiv-educative a copiilor,

datorate promovării incluziunii şi cultivării unei imagini de sine pozitive.

Prin folosire a testului BASC s-a urmărit evidenţierea imaginii de sine a unor grupe de copii

care se încadrează în stadiul şcolarităţii mici sub influenţa abordării pozitive în procesul de predare.

Copiii (atât băieţi cât şi fete) fac parte din grupe sociale variate cu vârste cuprinse între 7-11 ani. În

acest sens s-a testat acelaşi număr de copii sub 3 spectre: cel personal (propriu, autointerviul, SRP),

cel al părinţilor (PRS) şi cel al învăţătorului (TRS).

S-au făcut anchete sociale unui număr de 64 de elevi, constatându-se că locuiesc în condiţii

improprii, fac parte din familii foarte sărace, fără venituri, fără ocupaţie, din familii dezorganizate

sau care trăiesc în concubinaj. Din aceşti 64 de elevi 60 % au tulburări de comportament, unii dintre

ei având asociat şi un grad de handicap mintal, deficienţă locomotorie. Datorită anchetelor sociale

am putut obţine şi câteva certificate de handicap, pe care părinţii/tutorii elevilor nu le-ar fi scos,

facând un deserviciu copiilor lor.

4





Am derulat un program de educaţie parentală odată cu desfăşurarea unor activităţi de educaţie

nonformală, multiculturală, în vederea îmbunătăţirii comunicării, a încrederii şi a înţelegerii, a

solidarităţii şi a toleranţei reciproce şi facilitatea accesului liber la educaţie şi la exprimare a copiilor

în spiritul respectului faţă de diversitate; activităţi de mentorat pentru cadrele didactice pentru a

construi o ofertă educaţională modernă şi diversificată, centrată pe nevoile de dezvoltare ale elevilor

şi pe nevoile specifice comunităţii locale.

Instrumente ale cercetării: scala de măsurare a stimei de sine a lui M. Rosenberg, BASC

(Behavior Assessment System for Children – 2, sistem multidimensional şi multimetodic, utilizat

în evaluarea comportamentului copiilor şi tinerilor), chestionare pentru părinţi - curs de educaţie

parentală, ancheta socială.

Nume şi prenume bursier doctorand: Rucăreanu Alina Marieta

Titlul tezei de doctorat: "Elementul religios în poezia interbelică românească din perspectivă

pedagogică"


lucru:

Metodologia cercetării

Metodologia cadru: metode, tehnici şi instrumente de cercetare

În vederea realizării acestei teze, este nevoie de fixarea unei terminologii precise, a unei

hermeneutici coerente prin al cărei filtru să fie trecută toată producţia culturală a acestei epoci. A

existat şi va exista totdeauna tendinţa de a supralicita anumite elemente, de a le învesti cu un plus de

valoare, doar pentru simplul fapt că aparţin unei epoci ilustre. Respectând principiul obiectivităţii şi

al onestităţii, se impune însă o analiză la rece, nu neapărat pentru a opera o selecţie, ci pentru a

creiona jaloane clare de analiză, interpretare şi transmitere.

Desfăşurarea cercetării presupune utilizarea unui sistem metodologic complex, menit a

contura, aşa cum am specificat anterior, o posibilă hermeneutică, prin intermediul căreia acest

subiect să poată fi redat la justa dimensiune şi relevanţă din perspectivă pedagogică.

Metoda hermeneutică

Această metodă se va sprijini pe analiza şi interpretarea textelor literare aparţinând poeţilor

din această perioadă istorică, prin descifrarea şi integrarea semnificaţiilor textelor care conţin

elemente religioase, toate studiate într-o viziune contextuală pedagogică.

Traiectoria va fi cea clasică: interpretarea şi clarificarea elementelor religioase, cu deschidere

treptată, prin implicaţie latentă sau directă, spre totalitatea conceptelor religioase. De asemenea,

această metodă se va extinde, prin extrapolare, de la analiza elementului religios, la cel spiritual,

literar, artistic şi pedagogic, cu toate aspectele lor semnificative.

5





Structura capitolului al III-lea al tezei de doctorat: Religiozitate, poezie, pedagogie:

Fiorul dogmatic şi sensul ortodoxiei ca dominantă a etnicităţii către limita ascensională

pedagogică în poezia lui Nichifor Crainic

Experienţa religiozităţii între aspiraţie şi împlinire în poezia lui Vasile Voiculescu

Stil poetic şi viziune harică – complementaritate între spiritual şi pedagogic în poezia lui Radu

Gyr

Misterul divin între fiinţă şi fiinţialitate în poezia lui Daniil Sandu Tudor

Taina sacralităţii şi sentimentul metafizic în poezia lui Ion Pillat

Forţa de evocare a mitului şi misterul filosofic în poezia lui Lucian Blaga

Resemnificarea itinerariului dilematic al vieţii şi dialectica religiozităţii în poezia lui Tudor

Arghezi

Dorinţa ascensională spre Dumnezeu şi expresia credinţei în spaţiul dintre rugăciune şi poezie la

Valeriu Anania.

Nume şi prenume bursier doctorand: Tudorache (Pătrăşcoiu) Loredana Adriana

Titlul tezei de doctorat: "Managementul şi asigurarea calităţii în şcoala specială - demers de

coresponsabilizare"


lucru:

OBIECTIVUL GENERAL AL CERCETĂRII:

- realizarea unui studiu evaluativ privind managementul şi asigurarea calităţii în învăţământul

special în vederea identificării şi validării de soluţii ameliorative şi de modele de bune practici la

nivelul şcolii speciale

OBIECTIVE SPECIFICE:

studierea comparativă a mai multor sisteme de managementul şi asigurarea calităţii

(benchmarking) din ţări cotate ca exemple de bună practică în vederea identificării celor mai

importante elemente ale cadrului metodologic ;

identificarea prin intermediul panelului Delphi a principalelor probleme în implementarea

actualelor politici de management şi asigurarea calităţii prin raportare la normativele ARACIP şi

solicitările legislaţiei internaţionale;

elaborarea de soluţii ameliorative şi a unor modele de bune practici privind managementul şi

asigurarea calităţii pentru organizaţiile luate în studiu şi privind managementul calităţii în clasă

(elaborarea matricei calităţii pentru serviciile de educaţie specială).

6





METODOLOGIA CERCETĂRII

Metodele utilizate în:

- Documentarea preliminară: interviul semistructurat cu experti, analiza cercetărilor şi

rapoartelor ştiinţifice pe tema de interes, analiza globală a documentelor.

- Culegerea informaţiilor: benchmarking, metoda Delphi cu persoane competente în domeniu,

preancheta, analiza documentelor, ancheta prin interviu, ancheta prin chestionare, observaţia

participativă, observaţia directă, studiul de caz (analiza de multiple cazuri instituţionale).

- Analiza si interpretarea rezultatelor: metodele cvasi-cantitative (SPSS), metode calitative

- Validarea internă: focus grup

PREZENTAREA EŞANTIONULUI CERCETĂRII:

Studiul se va realiza prin:

benchmarking pentru 7 ţări considerate modele de bună practică în domeniul managementului şi

asigurării calităţii in educaţie si servicii acordate elevilor cu CES (Australia, Belgia/Franţa,

Finlanda, India, Polonia, Marea Britanie, SUA).

implicarea a 30 de experţi stakeholderi din învăţământul special în cadrul metodei Delphi

(inspectori, directori de scoli, profesori din mediul academic, reprezentanţi ai părinţilor din diverse

asociaţii, profesori din şcoli speciale şi incluzive cu experienţă relevantă),

5 şcoli speciale în cadrul cărora se pilotează şi se validează instrumentele ameliorative propuse

prin organizarea de 3 grupuri de lucru alcătuite fiecare din 7-10 cadre didactice (responsabili şi

membri ai Comisiei pentru Asigurarea şi Evaluarea Calităţii, responsabili ai comisiilor metodice,

directori / directori adjuncţi).

1 grup de lucru alcătuit din 10 cadre didactice de sprijin şi cadre didactice din 5 şcoli incluzive

din Bucureşti.

Cercetători postdoctorat

Nume şi prenume cercetător postdoctorat: Bunăiaşu Claudiu-Marian

Titlul proiectului de cercetare postdoctorală: "Direcţii de dezvoltare a curriculumului

intercultural în România din perspectiva dimensiunii europene a educaţiei"


lucru:

Obiectivul general al proiectului de cercetare cu tema Direcţii de dezvoltare a

curriculumului intercultural în România, din perspectiva dimensiunii europene a educaţiei vizează

realizarea unei suite de cercetări, axate pe dezvoltarea unui cadru metodologic al promovării

diversităţii culturale în curricula şcolară, care să genereze practici educaţionale bune în procesul de

7





dezvoltare a competenţelor interculturale ale elevilor, superioare celor curente şi cu impact la

nivelul beneficiarilor direcţi şi indirecţi.

Obiectivul general este detaliat prin patru obiective specifice:

1) Realizarea unui audit al curriculumului din România, din perspectiva gradului de

relevanţă şi adecvare a structurilor curriculare la dezvoltarea competenţelor interculturale, conform

documentelor de politici publice şi educaţionale europene.

2) Dezvoltarea unor direcţii strategice de redimensionare a curriculumului naţional, din

perspectiva valorilor interculturalismului în spaţiul european.

3) Elaborarea, testarea şi validarea unui model metodologic al proiectării, implementării

şi evaluării curriculumului intercultural, prin trei modalităţi de validare: teoretică, empirică şi

experimentală.

4) Elaborarea, dezvoltarea şi validarea experimentală şi empirică a unui program

educaţional cross-curricular, în spiritul modelului metodologic şi centrat pe dezvoltarea

competenţelor interculturale ale elevilor.

În faza actuală a cercetării, corespunzătoare etapei constatative, sunt vizate obiectivele

specifice nr.1 şi nr 2. Lotul de subiecţi, constituit prin tehnica randomizării stratificate, are

următoarea compoziţie: 170 de cadre didactice, de la unităţi şcolare din judeţele Dolj, Gorj şi

Mehedinţi; 100 elevi de clasele a VI-a şi a VII-a, provenind din medii culturale diferite şi elevi cu

risc de excludere socială; părinţi ai elevilor - 60 subiecţi; factori de decizie, experţi în educaţie -70

subiecţi.

În etapa constatativă, sunt utilizate metode şi instrumente de studiere a opiniilor subiecţilor şi

de analiză a nevoilor educaţionale şi a preferinţelor curriculare: chestionare tip omnibus; focus-

grupuri, interviuri individuale; studiul de caz; metoda biografică, utilizată în scopul înţelegerii

experienţelor interculturale ale subiecţilor; metoda observaţiei participative; modelul sociologic al

discrepanţei dintre situaţia dorită şi situaţia actuală; întocmirea de matrice de analiză a

competenţelor interculturale, în cazul disciplinelor şcolare.

Rezultatele obţinute vor fi valorificate în etapele următoare ale procesului de implementare, care

sunt axate pe realizarea unor produse ale cercetării şi livrabile ale proiectului:

- două articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale;

- un studiu de cercetare, prezentat la o conferinţă internaţională, în domeniul temei de cercetare;

- un barometru al gradului de armonizare a competenţelor interculturale dezvoltate prin

curriculumul intercultural din România şi cele dezirabile cetăţenilor europeni;

- modelul metodologic al curriculumului intercultural;

- programul educaţional cross-curricular cu tema Relaţii sociale în societatea multiculturală.

8





Nume şi prenume cercetător postdoctorat: Mihalca Ioana Loredana

Titlul proiectului de cercetare postdoctorală: "Implementarea unui program de antrenament

metacognitiv în scopul sprijinirii învăţării autoreglate în mediile educaţionale computerizate"


lucru:

Scopul acestui proiect este acela de a identifica strategii adecvate de dezvoltare a abilităţilor

metacognitive în vederea sporirii învăţării autoreglate şi a obţinerii unor performanţe superioare.

Până în această fază a proiectului, focalizarea a fost pe elaborarea unui model de dezvoltare a

abilităţilor metacognitive care va fi descris în primul articol trimis spre publicare în luna noiembrie

în revista “Cogniţie, Creier, Comportament” indexata BDI. De asemenea, am realizat primul studiu

din cadrul proiectului cu 113 studenţi germani în scopul investigării relaţiei dintre judecăţile

metacognitive (de ex., judecăţi privind încrederea în răspunsul dat), autoeficacitatea academică şi

cea specifică unui domeniu (sentimentul autoeficacităţii în domeniul matematicii), a neîncrederii în

sine (engl., self-doubt), precum şi a performanţei obţinută în rezolvarea unor sarcini de matematică.

Un alt scop al acestui studiu este acela de a investiga impactul pe care diferenţele inter-individuale

(de ex., sentimentul de autoeficacitate academică sau specifică unui domeniu) le au asupra acurateţii

judecăţilor metacognitive în raport cu performanţa obţinută. În această fază, sunt în decurs de

finalizare a introducerii datelor colectate cu ajutorul chestionarelor pentru evaluarea abilităţilor

metacognitive (judecăţi de încredere în răspunsul dat; 1 item), evaluarea eficacităţii academice şi a

celei pentru matematică (5 itemi), evaluarea neîncrederii în sine (eng., self-doubt; 8 itemi), precum

şi a performanţei obţinută în rezolvarea unor sarcini matematice în SPSS.

Nume şi prenume cercetător postdoctorat: Sălcudean Ileana Nicoleta

Titlul proiectului de cercetare postdoctorală: "Industriile creative în România. Film, video,

fotografie"


lucru:

Obiectiv

Proiectul va încerca să identifice noua paradigmă a industriilor creative din România post-

comunistă, cu accent pe dezvoltările legate de film, video, fotografie în intervalul 2000-2014.

Un obiectiv secundar al acestui proiect ar fi acela de a identifica locul pe care filmul şi cinema-ul îl

ocupă în cultura românească, felul în care reflectă identitatea naţională, politicile elaborate pentru

acest domeniu, precum şi aspectele legate de finanţare.

Noutatea cercetării

9





Noutatea cercetării este legată de dezvoltarea unei abordări teoretice la intersecţia dintre sociologia

culturii, antropologia culturală şi studiile culturale, urmărind accepţiunile şi resemantizarea

industriilor creative în noul context socio-politic al europenizării, precum şi incursiunea în

domeniul filmului, bazată pe investigaţii empirice.

Rezultate

Rezultatele vor aduce o contribuţie teoretică importantă legată de dezvoltările industriilor creative

în România, vor fi diseminate la nivel naţional pentru a folosi şi operatorilor culturali interesaţi şi

vor fi publicate intr-un articole din reviste de prestigiu internaţional.

Paradigma de cercetare

Contextul industriilor creative este complex şi interdisciplinar. Astfel, e necesar să folosim metode

şi abordări diferite.

Lucrarea e structurată în patru capitole.

I. Introducerea prezintă tema de cercetare, paradigma de cercetare şi metodologia folosită.

II. Capitolul Cadre teoretice este structurat în două părţi.

1. Prima parte va cuprinde descrierea domeniilor de cercetare la intersecţia cărora se situează

cercetarea de faţă: sociologia culturii, antropologia culturală, studiile culturale. Abordările folosite

din fiecare domeniu sunt sintetizate în teoriile propuse pentru cercetare: Path-Dependency Theory,

New Institutionalism şi Neoclassical Sociology.

2. A doua parte va descrie conceptele folosite pe parcursul lucrării: cultură, industrii culturale/

creative, globalizare, europenizare, politici, identitate. De asemenea, prezintă accepţiunile cu care

sunt folosite, fixând vocabularul uzitat pe parcursul lucrării.

Pentru cercetarea teoretică am folosit analiza secundară (cărţi, articole, documente oficiale).

III. Partea consacrată Industriilor creative cuprinde 2 secţiuni.

1. În prima secţiune analizez conceptul de industrii creative, contextul apariţiei şi dezvoltările de-a

lungul timpului, dar şi emergenţa directivelor europene legate de industrii creative şi influenţa lor

asupra industriilor creative în România.

Voi folosi analiza secundară a unor documente oficiale, statistici, dar şi cărţi şi articole.

2. Secţiunea a doua va urmări comparativ dezvoltarea industriilor creative în România şi în altă ţară

din UE (Anglia sau Olanda), programele şi fondurile alocate pentru implementarea lor şi implicarea

statelor membre. Voi folosi analiza surselor secundare, marea parte a documentelor fiind documente

oficiale.

10





IV. Partea legată de Cultură şi industrii creative în România are 3 secţiuni.

1. Prima secţiune încearcă să redea contextul socio-politic în care are loc procesul

dezvoltării industriilor creative, pe baza teoriei Path Dependency.

2. A doua parte conţine un Studiu de caz: Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca. Fabrica de Pensule

este un exemplu elocvent de transformare a unui spaţiu industrial, un model creativ de management

cultural, un brand cultural şi un mod de organizare inedit: ca federaţie.

Propunerea este aceea de a aplica o metodă intelectuală a aspectelor instrumentale şi estetice,

conform categoriile cercetării esteticii organizaţionale propuse de Taylor şi Hansen în 20051.

Prin metoda studiului de caz şi a analizei de presă (analiză de conţinut) voi încerca să descopăr cum

se construieşte indentitatea naţională la intersecţia dintre politică, artă şi influenţa mass-media. Este

vorba de un studiu de caz cu tentă positivist-cantitativistă, în care există un set de ipoteze şi

categorii (semi)structurate.2

3. A treia parte conţine 3 interviuri. Având în vedere strategia românească pentru cultură şi

obiectivele propuse pentru industrii creative voi realiza două interviuri cu reprezentanţi din sectorul

terţiar / factori de decizie implicaţi în strategia de politici legate de industriile creative în România

pentru a afla mai multe despre strategia folosită cu privire la industriile creative, dar şi pentru a găsi

informaţii noi de la specialişti în domeniu. În analiza de conţinut a interviurilor voi urma paşii

descrişi de Adriana Băban în Metodologia cercetării calitative: culegerea informaţiilor

(interviurilor), alegerea unităţii de analiză (tema), analiza conţinutului, notarea codurilor dominante,

descrierea pattern-ului detectat, interpretarea realaţiilor dintre teme în termenii ipotezelor generale

şi verificarea fidelităţii interpretări.3

V. Concluziile prezintă rezultatele cercetării.

Am urmat etapele principale ale oricărei cercetări sociologice: integrarea în domeniul de studiu,

operaţionalizarea conceptelor, examinarea cadrelor teoretice anterioare, colectarea de date, analiza

empirică a materialelor şi redarea rezultatelor. Toţi aceşti paşi vor contribui la elaborarea unei

grounded theory (după definiţia dată de Strauss and Corbin4) care va genera noi informaţii privind

industriile creative româneşti în contextul europenizării.

Astfel, prin îmbinarea metodei primare de cercetare deductivă (cercetarea literaturii) cu metoda

interviului, a studiului de caz şi a analizei de conţinut (analiza de presă), voi asigura abordarea

temei din puncte de vedere variate, care să realizeze o analiză temeinică.

1 Steven S. Taylor și Hans Hansen, „Finding Form: Looking at the Field of Organizational Aesthetics”, Journal of Management

Studies, 6.09.2005, no. 42, pp. 1211-1231. 2 Petru Iluț, Abordarea calitativă a socioumanului, Iași, Polirom, 1997, p. 105.

3 Adriana Băban, Metodologia cercetării calitative, Cluj-Napoca, Editura Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 146.

4 A. Strauss, J. Corbin, Basics of Qualitative Research, Thousand Oaks Publications, , CA US:Sage Publications, 1998.

11





Limite

Cercetarea mea nu va fi exhaustivă, selecţia direcţiilor de cercetare şi a metodelor folosite a fost

realizată în funcţie de considerente legate de resurse: accesul la materiale, timp şi formaţia

profesională.

Voi prezenta şi câteva direcţii de cercetare viitoare care s-au decantat pe parcursul acestei cercetări.

Nume şi prenume cercetător postdoctorat: Sănduleasa Andra-Bertha

Titlul proiectului de cercetare postdoctorală: "Politici familiale, ocupare şi roluri de gen: o

analiză privind influenţa factorilor culturali asupra atitudinilor faţă de participarea femeilor pe piaţa

muncii"


lucru:

1. Obiectivul general al proiectului: Obiectivul general al proiectului constă în identificarea

factorilor care influenţează atitudinea faţă de participarea femeilor pe piaţa muncii în România

din perspectiva rolurilor de gen, pe baza unei abordări integrate şi luând în considerare

existenţa unei multitudini de factori interdependenţi care pot influenţa participarea femeilor pe

piaţa muncii. Studierea atitudinii românilor faţă de participarea femeilor pe piaţa muncii şi

negocierea rolurilor de gen în interiorul familiei este importantă din perspectiva strategiei Europa

2020 a Uniunii Europene de creştere a ratelor de participare pe piaţa muncii în rândul femeilor.

Pentru a creşte participarea femeilor pe piaţa muncii, România are nevoie de o politică familială

de stimulare a concilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie. Această politică trebuie

fundamentată, prin studii şi cercetări care să identifice factorii care pot favoriza creşterea ratelor

de ocupare în rândul femeilor. Investigarea atitudinii faţă de participarea femeilor pe piaţa

muncii şi a diviziunii de gen a muncii în familie poate furniza informaţii importante pentru

decidenţii politici care pot astfel să formuleze politici cu şanse mari de suport din partea

populaţiei.

2. Aspecte metodologice:

Metodologia de cercetare utilizată în cadrul proiectului de cercetare va include următoarele

tehnici de analiză:

a) cercetare bibliografică (analiza documentelor). Cercetarea bibliografică va furniza

informaţii referitoare la probleme şi variabile de analiză relevante pentru proiectul de cercetare,

cu scopul unei abordări comparative a domeniului cercetat precum şi cu scopul validării

rezultatelor obţinute în cadrul proiectului individual de cercetare.

b) analiză şi prelucrare de date statistice. Vor fi utilizate tehnici de analiză descriptivă,

privind o serie de dimensiuni precum participarea la educaţie, participarea pe piaţa muncii,

diviziunea muncii în familie, accesul la servicii de îngrijire pentru copii, etc.. Pentru analiza de

12





date statistice vor fi utilizate baze de date accesibile on-line precum: Eurostat Data Explorer,

World Bank Open Data, etc.

c) analiză secundară de date utilizând tehnici de prelucrare statistică univariată şi

multivariată (corelaţii, regresii). Pentru analiza secundară de date vor fi utilizate o serie de baze

de date care conţin rezultate ale unor anchete şi sondaje realizate la nivel naţional (Barometrul de

opinie publică - „Viaţa în cuplu”, 2007; „Viaţa de familie”, 2008; Atitudini faţă de muncă în

România – Fundaţia Soros România, 2008) şi la nivel internaţional (European Values Study,

European Social Survey, Programul Generaţii şi Gen), bazate pe eşantioane reprezentative la

nivel naţional şi având printre temele investigate şi aspecte legate de atitudinea faţă de

participarea pe piaţa muncii şi echilibrul între viaţa profesională şi viaţa de familie. Softul utilizat

în prelucrarea statistică a datelor este SPSS (Statistical Package for the Social Sciences).

i umaniste - compendii metodologice studen i nume i...

Documents