evidenliate in special prin metodele sincronice, constituie oinrporlanta propunere pentru analiza diacrom ca.

Capitolul patru strict legat de metodologiaistorico-cnticd - prczintd metode diacronice: anariza bazatd pecritica literard, cntica / istoria tradiliilor, critica / istonaredactirilor. Aceastr parte sc diferenliazi, totr-rqi, de capitoleleasemdnitoare din alte manuale de metodologie, intrucAt propunenumai aspectele care intr6 riguros in perspectiva diacronicb(istoria originilor). Toate elementele excgczei istonco-critice carcprezintA o conotatie sincronicd sunt, in schimb, fatate in partca atreia, care se ocupi de metodele sincronice.

In capitolul cinci se expune lectura sub aspectul istoric,adicd i se cere cititomlui sd urce de la text la datele istorice.

in fine, capitolul gase influnt[ problema hermeneuticiilcczurii: cum anumc poate textul privi gi intcrpcla pe cititomlmodem prin explurerea semnificaliei ori-einare gi achralizare caresd duc.l la o insugire personald a textului.

Fiecare dintre paragrafe prezintd o struchrri similard:dupi o sc,rti definilie a aspectului analizat, ni se il,streaziconsidera{iile teoretice gi fonnele de aplicare. Se trece apoi la osir-rtezd care prop,ne indicalii asupra diferitelor mornente alsfudiului pcrsonal al textelor neotestamenrare. La sfdrgit, catevaexemple asupra unor fragmente concrete ilustreazd posibilitatea,dar gi limitele, metodologiei.

I . TEORIA TEXTULUI

Introducerile metodologice ale analizei 5i intcrpretarii

trebuie sd corespundd caracteristicilor specifice 9i ac{iunilor

legate dc fomtarca textelor care trebuie analizate. De aceea o

metodologie presupune totdeauna o viziune globald a textului

in chestiune , in af'ara eletnentclor 9i factorilor care-i

condilioncazh originea, caractcristicile 9i e ficacitatea' O

conceplie atdt de vast6 asupra textului sc poate dcfini intr-un

sens foarte gcneral ca ,,teoria tcxtului"'".

Atat in situalia lor de inceput, cAt 9i in recenzia din

partea cititorului (care astfel le re-vitalizeazd), c64ile NT reintrd

intr-un amplu proccs de comunicare. Intr-un astfel de sens o

,,teorie a iextllui ncotestamentar" ia in considerare difcrili

factori al cdror concurs face posibild o comunicatc bazatb pe

textc neotestamentare.O leorie q tertului neotcslLlntenldr anuli:eu:i

elententele Si.factorii cure ott concurat la.formarea NT

,5i cattlti,sd recctttstt'triascti prot'cstrl L'otttlttliLdth' din

cut'e terteIe n('o-te\tontentare sltttt porte

28 Probleurele privitoare sunt tratate in lingvistici la cuvintele .,teorla

serniot ic6", , , l ingvist ica textualS' ' , , . l ingl ' ist ica texttr lui", , . teoria textului".

Din ar-upla bibliografie citdm nurnai: Akmqian-Deuers-Hamish'

Linguistictt; Van Drjk, Testo e .onte:ito; Eco, Trattlto di semiotica

generaie; GLrttgenranns, EinJithrung itt tlie Lirtgtrislik f'''-Terhtissenscluftie.r, ld. Illemc:ntore seniotic:he Texttheu'ie, in t-ingBibl

a9 ( l98l ), pp. 85- I I l ; hardtleier, Te't theorie; t lening-HLrth' lc

corntrnic'u:irttte cotne problema della lingttistic a; Kailmeyer'

Lektut.ekolleg; Kaiverkarnper, orientierttng ttr fextlirrgtristik; Sowinski,

Te.rtlittgtri.s.rik. cfr. ulterioara bibliografie in conte, La lingtti.;titct

k s n r tr li.. S. LJl hnann. s e n an t ic a ; i ntr o du z io n e a l l a .; c ie r r za d e l s igr t if i t' tt t o,

Bologna 198.1. O alta bibl iografie la inceptrtLrl f ieclrui capitol '

- 2 2 - 1 7

Teona textului presuplme bazarea pe rezultatelcexegczci istorico-critice, la rdndul sau derivatl dinh.o anllnte.,teoric a texfului", adicd dintr-o foarle precisd vizualizare acaracteristicilor gi originilor scrierilor. De fapt, pe lAngaexponentele rnetodei istorico-critice, gi cu toate diferenlicnle,existd un amplu consens in jurul specificitilii, intentiei gifonnarii textului biblic, degi fomtal nu cxisti teorii textualespecificcre.

Aceastd teorie a textului de matnce istorico-criticd vaf-r acum arnplificatd cu ajutorul actualei cercetdri lingvisticc.Textele neotestamentare vor fi considerate intr-un mod maidetaliat decAt se petrece de obicei, in contextul unci teoriitextuale: in lumina principiilor acnralei teorii a textului va fievidentiatd legdtura dintre diferitii factori care concurd ladeterminarea particularitdfii, funcliei gi originii NT.

In orice caz, principiile elaborate dc studiulcomunicdni textuale gi de reflexia asupra citirii se referd adeseaIa tcxtele din limba contemporand, la textele de uz sauarlificialc. in schimb, textele Bibliei vor fi scrise cupresupuneri, in mare parte diferite; in afar[ de aceasta, pcntrudistanta lor temporal5 gi culfurald, pun cititorului problemecomplet diferite fata de scrierile contemporane. Totugi,modelele actualelor teorii lingvistice trebuie complctate cuacclc ajustlri gi acele precizdri care ne pemrit apliclri la textelebiblice.

in fine, teoria textuall ne permite sI trasdm unclcconcluzii asupra apropierii metodologice a textelor, atdt pentrureconstrucfia procesului comunicativ in care scrierile suntinserate, cAt gi pentru un modcl de lecturd gtiintifica a textelorbibl icc.

t' cfi. rr.ran,,alele de rnetodologie care umreazd rnetoda istorico-criticd (inrnisr-ua in care se ocupi de ,,teoria textuhri" gi studiile exegeticre careaplici metoda istorico-critici. in donreni'l catolic u. asti'er J" .onr.n,asupra specificitatii ii originii Scripturii e dat in constitutia clogrnaticlasupra clivinitati i revelaliei a concil ir.r lui Vatican II (1965) gi, in ceea ceprrvegte ei'angheliile, in Instnrcritrne osupra t'eritlicittitii istoric.e aevangheliilor (1 964).

1. Textul ca structuri

Citind sau ascultdnd mai multe cuvittte sau fiaze

inrudite, dc obicei nc vine spontan sd lincm cotrt dacd este

vorba de un text complet, de un fragnteut sau dc o sccventl de

.r"i"t. lipsite de leglturi' Problemele conexe cu legiturilc

i-n,"n}" inire elenienGle unui text constituic obiectul atat al'uq-"-t""ilingvistici

cat 9i alanalizelor de tlp structuralist'

Propuneri de lecturi' O bunl introducere ia

problernele lingvisticii textului o avelll in Dressler'

Introclttcziotre alla lngttistic'a del testo' 9i Conte' la

! i t t gt r i s I i c''t t t's I t r a I t"

Pentru temlenii cheie ale consideraliilor de tlp

structtlralist, a se vedea Marcirese' Morli e prot'e

stttrtttrrali,pp g-57 9i Brackerl-Lammert' Furtk-kolleg

SPrache I, PP' I l5-206'Pentru aplicarea acestor metode structrtrale la texteie

bibllce sen'este ca introdttcere Fossion' Leggere le

scritlttre 9i, intr-un mod nlai aprofrrndat' Groupe

d'ilntrevemes, Siigzres et paraboles; G' Savoca'

L'analisi biblica stnttntralista' il Ect'lesiaa

Sacrumertttrnt, Napoli 1986'pp'271 -243''" '

Datd fiind complexa elaborare suferitd de textele

biblice prin tradilie 5i redaitare, devinc Ai mai urgcntA nevoia de

'u Altd bibliografie: Barthes, L'ctnalisi del rlcotlto: De

Beaugranclc-Dr.rri.r, Intrttdrpione a!!a lingttistictt testuale Fages'

Comf,renclre le structtrrttlisme Greimas-Courtes' Sentitttica' pag'

l l;- i+g.cfr. qi dicfio'arirl alcdt' i t de R. Riva in RivBibllt 28 (1980), pag'

331-34g. Nlargr.rerat, Strtkfin'ale Textlektln'e der Et'angelien Gror'tpe

D'Entrevemes, '4nalyse sen'tiolitprc' E' Lang' Di alcune dy'/it'ttltd nel

postttlat'e ,,tD1Q gtatrntatica tlel testo", in Conte' La lingrti'stica testuttl-e'

pag. SO-f iO. L. ianier (prin grla \tt)' Petite mtrodttction d I'anttlvse des

lerres, in SenBibl 38 (19;5i, pag' 3-3 1 P:rtte' Ilhat is Stntt'tttt'nl

Exegesis?. D. 9i A. Patte, Slrzcllrial E'tegesis Fr.'rtm Thertt-r'to Practice'

Phii-aclelphia 1978. D. Parisi C' Castelfranchi' La comprensione dei

br .anicot l leco ' ' t | lE ionec] i tnac 'orret taretet l icont lsc 'enze. inPar is i ,Pel .trnct eclttca:iOne Iin1tti.sticcr raziotrctle, pag. i61-193' R Riva, Analisi

stt ltrt lff dlecrl esege-si bibl it tr. in RivBibllt 28 ( I 980), pag. I 43- I 84'

1 4

a stabili caractcristicile constitutive ale textului, adica. a stabiliin cc anurne constl ,,textualitatea" unei scricri.

a Textul ca expresie lingvisticd structuratd, coerentd

insugi cuvdntul ,,text" (din latines cv textus : tesut,impletitura) spune cd este vorba de un ansamblu de elementelegatc intre ele. Din unitatea gi din cocrenta cxpr-csici seinlelegc dacd o serie de cuvinte sau de fraze dau nagtere unuiasau mai multor texte: dacd cuvintele gi frazele sunt legate,expresia trebuie definita ca un text (unitar/unic); cAnd, inschimb, unele elemente sunt lipsitc de legafurb intre ele avemdoud sau mai multe texte, segmentc sau fragmente de text, daclnu chiar o succcsiune de cuvinte lipsite de senrnificalic.

O expresie lingvisticii demonstreazd a fi texl ahtncicdnd pdrpile sale se tr.intit reciproc una la olta Si se Ttotexplica nurnai din context.

Structura

TextLrl trebuie considerat un sistem in care elementele(cuvirrte, fraze, pd\i de text, dar gi conlinuturi semantice etc.)sunt corelate intre ele; raporhrnle intre elementele sunt ordonatedupd anumite rcguli (gramaticale, logice etc) qi pot fi mai multsau mai pulin stricte, oricum, nu fiecarc clement trebuie, in modnecesar, sd fie legat cu fiecare dintre celelalte.

intre clcmentele untti text subzistA, cum o ilustrcazd

fi1-rtra I dc mai s.tsr', o pluralitate de raporhrn oldonatd dupl

"t"t:"-t," reguli. Complexul unor astfel de raporturi (a'b'c"') se

iri."qt. I'stmctura" textului, inlelegdnd prin stmcturd

""rt"-Uft"tf relaliilor dintre elenientcle unui sistem' relalii carc

i"iga "t"*rrtele intre ele"rr'

Prin .stt'ttcfita ttnui te'tt se intelege re!€otto \att 'ltmQ

relttliilor dintre elentenle le textului'

Perspectiva care considcrd textul tnai ales sub

aspectul structurii sc defineqte,,structuralistici"r i'

Factorii de coerenti ai textelor

Textul este mult rnai mult decAt o succesiune dc

cuvinte 9i fraze : existd in el diferili factori care-;i dau

concursul pentru a face din el o realitate strucfirratd care

depagegt" simplul complex de fraze, in care ins6' raporhrile

aintre aiferitele elemenie nu sunt toate la fel de strAnse' Existi

f ragmenteincarcelementelesuntal iniatet l raicurAndlabi l ;un.*J-ptu il avem in grupele de norme morale ale scrisorilor

pauline: Flp 4,4-7 ctl. Itrue's, unele scrieri prezinti un inalt

3' Fossion, Leggere le scritture, pag' 24'32 Funk-Kolleg Spruche, l, pag 1 18'

" Metoda str"uctLrralist[ reintrd in rnetodele sincronice' dar aceasta nlt

inseamnd cd textele se g6sesc exclusiv intr-un sistem de referinte

sincronice. Sustindtorii mai indrizne(i ai acestei metode sus'tln o teorle

(care ntr este urmatl in prezenttrl manLral) clupd care textttl cale este la

dispozitia noastri se btrcuri c1e prioritate absoluta Lln astfel de principttt

ar duce la o metodd anti-istoricd' Mai cr'rrAnd opera va fr consideratd ca

un tot stntcturat, dar nLr e nicrodatd ttn sisteln inchis Textele sunt

colegate in tlLrlte rncldLrri cle factori extra-tertuali (cle exemplu' in

lnteriorul unul proces comunicatir')' in fonnele sale exasperate

structuralismul e anti-istoric (ntulai sisternul)' anti-psihologic (numat

opera gi contextnl prezent in ea)' anti-sociologic (lipseqte ''ambientul

vital"). Prezentul tlranr-ral de nletodologie va folosi tnetocla stmcturalisti

alaturi cle altele. Cf1. 5t Rtcoeur, Dtr conflit d la cont'ergence,pag'37-39'

Fig. I. Textul c'a structurir

- 2 6 _ ) i _

Existd diferiti ,factori core leagd elementele ttnui terlcontriltuind la coerenta lui,.Ei actioneazci la difbrite nitteluri.

, Niveruri de coerentd. Nivelurile in care se manifestilcgdtura i'tre elemente sunt diferite: ra nivelul a" ,intu*a li J.stil intdlninr mai ales umrdtorii factori de coeren{d, ..["..pronominali (c6rrd ne referim la ceea ce precede sau umreazdprin

_pronume gi proforme), conjunc{ii, anumite repetilii (ca

repetan etc.). Un exempru cre strictd coercntd sintactici il ga.)min Rm 8,1-17 unde n_umeroasele particule qi conjunclii ;;;;;legaturilc intrc fiaze. pe planur scma'ricii (teona J",r*ln*ti"ijcoerenta derivd din tem5, din repetilia termenilor cheie etc.Fragmenhrl djn Rm g,l_17 deji amintrt, de exemplu, sccaracteizeazia prin

. revenirca (repetarca)

"^pr.riilo.,,nveilpo/spirit', gi ,,ouptJcame,' pe plan pragmatic (sau alintenfiei) unitatca gi cocrenta textului gi a diferitelor elerncnterezultd din scopul care se umtlregte, Descrierea "i"tii

gi ufaptelor lui Paul in Gal l-2 capatd unitate pe de o parle prinfactoni de caracter lingvistico_sintactic, pe de alta, gi inprincipal, pe baza factorilor pragmatici ai icxturui : intregul tcxteste oncntat. in inten(ia lui paul, sd trezeascd in galaterri unscntiment de incrcderc in persoana sa gi in evanglielia pe care elo predicii5.

grl9 q. cocrentd (conexiune): in scufia pencopd d.n Gul3,23-.29 avcm o singur' frazd, in care nu apare nicr o conjunctic.Conrbinarea elcmcntelor urmeazl anunirte reguli dcconexiuneia,

* Plett, 7'erht'issensc'haft. pag.6l. pentrLr racrorri de coerentS cfi-. DcBeatrgrande-Dresrer, Introruzione ur a lingu is tica testu ar e,pp. 73- r 20; I.Bellerl, U,o .ondizione cre.ra (-oet'enzLt dJi tc.;ti, in conte, Ltt ringtri.sticutesnrale, pp.l48-180; Kallneyer, I-ekrtirekolleg, I, pp. 117_2.5ri- Oi.ii,kxhrissansc'ht1/i, pp.60_70: Egger, Foktoren ,etl. Textk.nstitutktn i, ,erBergpredigt Acegti factori vor fi indicati din cdnd in c6nd atunci c6nd seva_vorbi despre fiecare rnelodd in parle." Egger, Galaterbrie/, phitipperbrief, phi lentonbrief..

dts]fll ds tpll:!4]!!. Gradul de coercn!6 poatc ti n.rai

rnult sau mai pulin strAns de difbritele niveluri : in uncle texte

legdtura sintactica cstc cca fbarlc putcrnicd, iu altelc in schimb

conexiunea e consolidatd de recurenta scnrantica (intr-ur-r

buletin meteorologic, de cxcmplu, gdsim nulllcroase expresii

tehnice de meteorologie) c-tc. In orice caz coercnla textr"rlui

reztitdnumai din concursul tuturor factorilor de coerenfd.

Lipsa de coet'enlu. in uncle lragmentc neotesta-

rnentare se obsenrd o lipsa dc coercnld : inegalitali in fomia

lingvistico-stilisticS, intreruperi ale contextului, ̂ repetiliiinoportune etc. Pe scut1, in scriere apar ( tensiuni >'o. Dupd

principiul prin carc Lln text rezultd unitar daca c-xlstir coercu!5

pe planul sintaxei, al semnaticii, al pragmatismului 9i al

tipologici textuale, cAnd intr-o expresic lirigvisticd apare o

adevdratd gi proprie fi-acturi de coeren!5. adic.l o totali lipsa a

acesteia din urmd, trebuie sl deducem cd avetn doud sau mai

multe texte.Trebuie totuqi tinut cont cd obligaqia nu trebuie s5

fie la fel de strictd la toatc nivelurile, dc aceea cAnd un plan

apare cu carenle nu insean-md in rnod necesar ca tot texftrl

trebuie sd lle la fel. in afarir tlc actr-asta, pe planul coercnlci

'u in u$a zisa criticir literar6, astt-el de ,,tensiuni" sunt intclese ca inclicii

despre originea textuh-ri : ciind texhrl prezinti aslfel de tensiuni insearnnd

ci a fost elaborat din izvoare ; o scriere care prezintd astt-el de tetlsitni titt

este Lln text unic, ci este in realitate lm ansamblu de mat mr-rlte scrieri.

Astfel cle operatii de criticd literara sunt efectuate asupra Evangheliilor(rnai ales in problema sinopticd) gi asttprir scrisorilor pauline (ploblema

unitAtri lui I Ei 2 Cor, Flp Si I Is). Dupd Riclrter, Ercgr'.se .r/s

Literoltrttti.s.settschoft, pag. 49-72; Fohrer, Exegese des AIten TesIuments.pag. 44-56 9i Strecker-Schnelle, Einfi'ihntng, p{tg.40s, critica literard, ca

rnetodi care individuahzeazd plezenta sau absenla omogenititii constitLrieptrnctul cle plecare al analizei. Pe drept ctrvAnt H.Merklein, .1lle

Einheitlic'hkt'it, tlas I Korinthct'brief ,'.i, in ZNW 75 (1984), pag. 153-183,pr-rne in relief faptul cd criterirle clasice ale criticii literare snnt tbrf, nici oindoialb critelii de coerenld care a.ltrtit la verjficarea lipser de coerenla a

texhrlui; inainte de a catLta tensiuni, cesr.tri etc., ar trebui insd

indiv'idLralizatf, calitatea coerentialh a textlrlui ctr ajutcu'ul analizei te.rtttalegti intifrce.

- 2 8 _ ')()

sclrantlce $1 pragmatlce nu se spune ca accia;i factori dcconexiune sunt valabili atdt pcntnr textclc antice cAt qi pentrucele modernc: tipul de demonstralie al autonrlui poatc fi difuritdc cel cerut dc logica modcmd, a$a cum efectul intenlionatpoate fi urmarit cu mrjloace diferite fata dc textcle moderne.Anumite alterndri de stiluri sau unele treceri bruqte de la unpasaj la altul pot chiar sa oglindeascd o anumitd intentie aautoruhri / rcdactorului37.

CAt dcspre aga-nurnitele tcnsiuni ale textului, fbctoriide coerent[ trcbuie considerali cu aceeagi atcntrc rezervatasemnelor dc liacturd : apriori, tcxtul nu demonstreazd niciunrtate nici fragmentare. Aprecierea dcfinitivi asqtra prezenleisarr lipsei de unitate presupune o atentd analizd a factorilor dccoerentd gi de rupfura individualizate.

b. Modelul de lecturd al conceptiei structuraliste

Clonccplia structuralistd dezvoltd o metod[ specifica :pentru cd textul e considerat o relea de rapofuri in careelementele sunt legate intre cle, textul se poate utiliza gi casistem dc trimitcri : un clemcnt trimite la un altul (pe bazarclaliei reciproce). La sfdrgitul decodificirii, deci, sc aplicd ometodd care analizeazl sistematic raporturile iritrc elcrnentcletexfuale.

Me to cl a s trt rc h r ra I i.; t d fur n iz e a z d ind ic a ti i de s p r e c' t r mlrebuie evidentiate raporturile intre elementele unuitext.

Metoda fumizeazl, o serie de subsidii pentm aindividualiza elementelc gi raporturile intre elemente. Evidentnu estc vorba de un procedeu de individualizare mai mult saunrai pulin mecatric, intrucAt chiar in analiza semanticd tocmai

" ,,Tensiunile gi cesurile texhrlui sunt relevanle nu atit pentru a indicadiferite strattri gi izvoare, cdt pentru a reflecla la intentia pragnatici aautorului care, de exen-rplu, cll asetrenea cesuri intentioneazi si atrauiratentia auditoriului icititorul-ri" : Franke- M olle, B i b l i.s t' h e, pae. 6 5

nresArtirea culturald a cititomlui imbrac6 un rol imporlant' Inr - q

textele alltlcc apo1, ca 9i in caml Bibliei' competetrla culturald a

ci t i tonr lui c i r rc i 1i mai importantd'

Strb profil hermcneutic, ditl aceasti amprentd structtl-

1al6 reztllA ncccsltatca de a cduta semnificalia textrrlui.pomind

Jri", o. la el, adica de la raporturilc intre elementcle sale. lntr-o

urif.f a. perspcctir'6, cl trebuie inlelcs ca un complex de elemente

si raDortun, pclltru care textul cu structurile sale este locul

ln"i[-i" al clercetani propnei sernnificalii3t' De aceea^ pcntm a

il;;;;?;" tert trebuie-luate in considerare cu atenlie structunle

frimJ"qt Evidcnt. o dccodil'rcare exhaustiva pretindcusd se ia in

considerare 9i referirile cu caracter istoric ai de alt gen- '

2. Textele ca parte a unui eveniment comunicativ

Textele nu sunt entitSli izolate, ci se gdsesc inseratc in

contexte mai ample: sunt unul din elementcle unui proces de

comunicare l ingvist ica.

Proptrnttri de lecfttrd: O bunb introducele la leorta

< conl-rnicdrii prin texte > se gdseqte in Schmidt'

Teoritr clel testo e pragmalinguistica' in Conte' La

lingtristicct te-shrale. pag' 248-211, carc ananzeaza

prJductia ;i recenzia textelor in procesele de

,o..,ni.ur.' lingvistici. A se vedea intre altele

Hennig-Huth, La c<tmtrnicctzione come probletna della

lingtristica; Schmidt' Teoria del testo'

Pentru o teorie texttrald adaptatd textelor

biblice trinritem la: C BuzzeIti' La Bihbia e ltt 'stn

cotrttn'tic a:ionc, Torino I 987 ; Hardm eier' Te'rtt heor i e

tuttl bihlisc'irc Exegese, pag 52-153 9i H Frankemolle'

Biblische. Prtn tennenr-ri < pragmatic > (iri senstrl rtai

38 Barthes, L' unal.t'se .stttrc'tttrale, pag l 88'tt ifi;i-*, r-rn,-ri strt,cturaiism inteles prea rigid' cfr' Nota 4' Pentru o

reflexie critich cfi. P.Grech, Stnttnn'ali.smt> ecl esegesi tatlizittnule _urtbilanc'io. in f{ivBiblt 28 [19S0] pag 337-349' Reprodis in lD '

Ermenetttictt e tectlogia bihlica, Rorna 1986' pag l95-207'

- 30 - ? 1

allplLr al tentrenulLri) Frankertr[ i l le propune o teoric rrlextu] ' i de o a'proare 'rai l l rarc l . ea'c rnelot lurstorici_critrcd si fie integrata intr_ct nor-rz.iperspectiv. la{).

u. Comunicarea prin te_ute (scrise)

inaintc cte toate prczcntint modelul conltniciriilingvistice i' gcncral gi care acrcsca sc clefincgtc i' absolLrt< modclul textual > :

slilaha cotnunrcativa gencrali extr.alingvistica

Fig. 2. Modelttl comtrnicdrii lingvi.stice gertet.ule

Modclul dc la fig. 2+r rcdh uumai principalii f-actori :

vorbitomVctnitcnt comunicd ull contiuut prirnitorului/

destinatar. Ernitentul gi primitorul se gbscsc in acelaqi loc 9i

actul de vorbire/'ascultare e simultan. Infonnalia gi influxul intrc

emitent qi priniitor sunt posibile uunrai dacd ambii dispun dc un

cod, de utr anunrit numdr de scnnc gi de un < limbaj ) conllrn ;

in caz contrar vorbesc < limbi > dif'critc. In orice caz primitorul

igi poate largi dircct cantitatca dc semnc avute la dispozilie

interogAndu-l pc emitent. In fine. primitoruVdcstinatar poatc

evalua infonnatia. In unele cazun emitcntul qi primitorul sunt

legali de situalia comuniczrtivd lingvistic[, lapt penttu care

percep{ia senzoriald gi cunoagterea comunl a anumitor fapte

facllite azd in{ c I e g creaPentru comtnicarea cu textc f-rxate in formi sctisd, ca

in cazul Noului Testatnent, un astfel de model nu e sut-tcient'

Textele scrise au modul lor parlicular de a fi*t, $i de expresiile

scrise se leagi unele probleme fbarle precise cu privire la

autor/texVcititora-t, neexistente in cazul dialogului. in colocviltl

vorbit, de exemplu, expresii ca ( cu >>, <<azi >>, < aici > suut clare

'' Reltrat modificat de la FunlcKollege, l, pag. 41. Cfr. Kalhneyer,Lechiirekolleg, l, pag.26-60; Plett. Ietnr'/.s.rcrr.sc'/trrft,pag. '15; Schniidt,Teoria del testo, pag. 107-l I l. Alte exentple in dornenitrl exegetic h-ratedin: Hardrnerer, Terttheorie rtnd biblische E.regese, pag. 106-108;Frankernolle, Ilibli.sche,1tag. 28; G. Altpeter, Textlingi.stische E.regesealttestanrentlicltar Literattu'. Eine Dekodiarung, Bem 1978, pag. 24-28.a2 Pentru texte ca expresie lingvisticd scrisd este valabil ceea ce scriaWeimar, Ent'lilopcidia: textele att o tltLrati inclependenti cle sitLrafie (r\

80), textele reintrd in dor-rd situatii distincte in timp 9i atr o duratiindepenclentd de situalie (" 8l), sLrnt lreretl prezente ($ 82, in ciuda

,,istoricitatii" lor totale), nu se schitllbd (.s 83), textele strrtt a-temporale 9iimplinite ($ 84), un text e o prezenti obiectivd a unui trecttt ($ 85), textelesttnt sunetul l imbii schimbat in l inir ($ 86).ot

Despre existenla particulard cie fiipt a textclor, datoritd atttonotnieiInaterialului n.redia (care s-au eliberat dc situatia courtlnicativd oLiginala)se ocLrpd K. Ehlich, Zttm Terbegt'i/1, in A. Rothkegel-B. Sandig (prrngrUa lLri),'l'e.rte-Terstsorlen-Sennriilt. Lirtgtristische Modelle undtnaschinelle L'ejithren, Paier zur 1'extl ingiristik 52. Harntlrrg l9[i4, pag.9-25 5i Franken'ri.l\e. Biblist'he.

* Ast,pra ter-nei ,,textul in pr.ocesul corlunicati.",,, a se veje,1: Kahnrrann,U:,:r:h,,r!::"'),1",.,p.oC l5-50; r.ezi pi opcrete,rte reoric t..t,,rf. a.i.crtate: Glilich-Raible, Lingtti.stiche Text)noreltr:, pag. I4_5g; Brerer,Eitt/i'ihnrng. pag' 44-7 1. P.nrind de la o proble'ri 'articulari (rnetafbre)prezrntd . teorie generala a textului gi a c.'runiciirrr Janos S. petiifi, tetllcrofot'e tterro cctrnunita:ione clucttidit.tnct e nei lasti scientific:i, bibrit:i elcttar-at.'i, in C. Galli, (prin grrla lt11, t,,te,.preiu_,",,i,"1i,*i),,j,"nriurice l r r i de-a l 5- le l co locv, e84, pag sz_r ii';'.i: tilf i:H::'Lixl:.T,i,,1.1j,,,} ::;,;:le s / int o t t i Lt I t.c, dcst, t t ttt en I j. Milano I 97 7, pag. 4g_gn.

lzvoruldci n fonnarc

Liti I izarcarD ' o r iDr l ie i

( ' o d i c c

{ s e P o t t ea n t p l i f i c a p r r l

intrebir i )

? 1

in sine ; in tcxtcle scnsc insl ascmcnca loculiuni sunt cr)mprc-nsibilc nurnai daca (in cazul unci scrisori) aven o data, o indi-catie de loc gi o semndturS. $i mai irnporlant estc apoi un al doi-lca lbctor: nemijlocitei leg5turi dintre vorbitor gi ascultator i sesubstituic distanla dc timp intrc autor gi cititor. Avem cleci, o< situalie de cuvAnt dilatat ,,44. ., A scne gi a citi pot dcveni atunciprocese disJanlate intre ele dupa plac, in orice caz, sunt deplrlatein timp >>*i. in cazul textcior biblice distan{a de timp intrecompclzilie gi lecturd vine sd complice ultcrior conrunicarea.Cartca consideratd ca gi cantitate dc senme scrise rdmdneidenticd, dar penhu noii cititori aparc problema dacd noi poseddrn

,:::"1:i :::::i:1:: :::*: *l

::l* a i'lcrege'1cx'fu,

E_--)E tC-)tIE+[f

M

: i

I

"" Ehlich, Ztrnr Taxbegriff"pag. 18*' Grunminger, Literarische Kommunikotion, pag. 106.

in modelul dc cotrunicare' tbnnulat cu nrai marc

^rectzic l i r i l l t t t l cotr t dc problcmcle spcci t ice r le.comttt l ical i i

L;t;^;"'itt tig. 316, sunt aclaugafi factorti de tinrp 9i spatiu'

Schema trebuic citit6 dr'rpd cllnr trrnleaza: de la izvor

ajunge o infomralic la autor carc .rct'llcteaza un text intr-un

noment precls, intr-rtn loc dctenninat 9i in anumitc condilii'

Textul este transmis printr-un canal perisabil (p-apirus"')'

Citiloni (de Ia Ci la C' ) trdiesc in epoci (din scc' I la zilelc

noastre) qi in locuri dif'erite' Cantitatea de scmne de care

aopun" autontl 5i cititortll (inccpdnd de la cunoaqterca linrbii

gt.i.yi la bagajul cultural in genc-ral) e fbarte diferita'

ln r.uoclelul din fig' 3 cititorul de azi e plasat intr-o

pozilie binc individualizatil Chiar clacd nu e identic cu pnrnii

dest inatar iartcxtului(valabi lpenf iucpistolelepaul inc caztt l

EvanghcliiloreclifcritirrtrucAttralrsmitcreatradilieidesprelsusse adreseazd unuipublic mai vast) 9i chiar dacdazi condiliile de

lecturd s.,nt ditJrii" fald dc cele ale primilor cititori' cititonrl de

azi are oricum un contact dircct.cu textul 9l nu-l citegte prin

intermediul cititorilor anteceden{i"''

b. Comunicureu L'tt textele trecutultti'

Comutr icarcactt tcxtcletrccutuluicomport6anumitcconsecinle pentru procesul inlelegeriias :

ConStiurlc, disiartii de rinp intre sutor s-i r:ititor

infltentea:d asttpra modttltti de scriere Si cle lecturare

a textelor.

" * t.t'"-* m*t ltri Ehlich, Tcxbagrilf'pag l8' 9i Frerrkeniolle'

B ib l ische ,pag.28or O.i.u*'"f!ctele exer.citale cle text gi traditia. din interiorul cireta este

transmis texttrl actioneazd ca orientare a cltltontltll-;,;;; ..,n, o olt"''tot Grirmr.ringer ' Literurische Krtmntunikotio'' pag'

104-116, ctL privire la cit itul ; i sJisui textelol lrterare este valabil ' chrar

dacd cu clatolitele motlillciri, pentnt forure de comttnicar: ::l alte text:

scrise. Cfr. qi Glinz, ' lartanttl) 'se,I, pag 67-105 ;l l ' pag :12-'18 cu pnvtre

las i tLra l ia ,u i tenl ia ; i in ter .eseleemitent t r lu ig ipr i rn i tor t r lu i (c t r ingrrut reafactorilor iritluenti) ; vezi Ei Eco. Lec'tor' pag 50-56'

- ) + -

Distingcnr, inainte dc toate, in cxpunerc doi poli aicomunicirii : cle o pafie autorul care scrie gi de ccalaltd partccititorul carc primegtc mesajul. Ceea ce urmeazd rezulticvidcnt, dar (sub profil hernteneutic) este importarrt pcntnrin{elcgerea tcxtr.rlui.

Rolul autorului

in a da ibnnd scrierii, autorul c rnfluenfat de factoriimcnfionati mai sus, adicd de cantitatca cle semne aflata inposcsia sa (categorii mentale, limbaj), de izvoarele scrise aflatela dispozitia sa, de ideea pe .u.. gi_o face dcsprc cititor, gi dcefectul intcnlionat. in particular :

- in scrierca textului, autorul este < fiul timpului sdu >.Se migcd in orizontul de gAnclire gi de viafa al epocii ;i dispunede o cantitate dcterminata gi delintitata de semne, de categoriimentale, de mijloace lingvistice etc.

- autorul, elaborAndu_gi conccpliile gi eventualelcnrateriale extrasc din izvoare oralc sau scrise, formeazi un totnou.

- cititorul cdruia i se adrescazd autorul (a nu seidentitlca cu cititor-ul efcctiv) poate fi o anume persoana, ungrup, de cxemplu, o comunitate; pot fi cititod diritr_o anumitdepoca qi chiar din viitor. Ideea pe care autorul gi_o face desprecititor influenteazi i'mod

"r.niior asupr? structurii texturui. in

particrrlar aceasta cstc valabil pentnr alcgerca codului ;i pentru< dcplinitatca > scrierii. Dacd autoruf poate presllpune onotabili ca'titate dc 'ofiuni in cititorii cirora li se adrcsea zd,,ttnrai c obligat sd le mentionezc- pcntru ingclegcrea textului. Cucat automl gtie r,ai pufin despre cititorii crrora li sc adrescazii,cu

. atdt mai cor-npleta qi mai < organizati > trebuie sI fie

scrierea.- autonrl intenfioneaza sA snscitc in cititorur chruia i se

adrcseazi o anurle gArrdire, anumitc scntimcntc, acfiuni,forlificarea sau modificarea ullor anunllte catcgorii sallcomportamr-ntc. El intenlioneazl < sd_l conducd,, pc cititor.Pentru un astlbl dc scop el dispune de mrjloacele limbaiului : in

seneral nu dispune dc clcrncntc uontcxhrale, carc itl schimb,

lunt foarte inrpofiatrte itr conversatie. de cxemplu, contextul

situaFet'- imediat ce textul a fost scris qi a icgit din mAinilc

autonrlui clevine autononl, igi incepe propriul drum' Cu cAtcva

excep{ii, autorul nu mai e in mdsurd sd-Ei apere scrierea de

nein{elegeri gi dc echivocuri. Pcntru ci dupa un anumit timp nu

mai e posibil dc interpelat autorul' comunicarea devine

unilaterala'

Recenzia textului de citre cititor

Expresiile scrise au devenit independente (autortome),

degi textelor li sc pot adduga alutoare cxtratextuale pentru a-l

infelege, de cxemplu, declara{iilc purldtorului (curierulur)'

Pentru ci in cazul Noului Tcstament pentru accesul la

intelegerc cititoml dispunc nttmai de cadc, are loc o

< comunicare fhrd partener > 9i in{clegerea tcxtului e limitatd de

faptul cd ea se l:azcazd numai pe tcxt 9i nu pe datc

extratextualeae. Pentm inlelcgca scrierii din partca cititorului

urmeaza:- cititor-Lrl uuui tcxt, care nu tr6ieqte neaplrat in

vremea antorului, c ca gi acesta frul timpului sdu 9i dispune de o

anurnit[ canlitatc dc semuc, de cunogtin]e cuhlrale, categorii.

mijloace lingvistice ctc. intnrcdt atAt autorul cdt 9i cititorul sunt

conditionati cle situalic, cititorul modem al textclor antice nu

dispune singur de cantitatea necesar[ dc semnc pcntru a-l

infelege. Problema std iu modul in care-;i procurd cl astf-el de

cantitatc de scmne.- nu oricc cititor al unui text e avizat asupra unui fapt

cum e autorul. Totugi, in anumite condilii, chiar qi cititorul

neavizat, poatc inlclege scrierea cc nu-i este- adresati lui.- rec:cnzia texttrlui din parlca cititorului poatc intAlni

obstacolc : dc exemplu, o translnitcrc fragmetltard a tcxtului'sau cratd pcntru prczcnta greSclilor dc transcricrc ctc. Recenzia

4 9 ^" Grirrnmngcr, Litcrari.sc|rc Kornnunikotiorr, pag. I05

? t

poatc ti irnpicdicali dc o slabd cunoaftcrc a linibii 5i a lumiicatcgoriale a autoruiui. Scricrca poate 1i rdstalnrlcita; cititl qiaplicatd in situalri noi, poatc cauza cf'cctc carc clcpa;csc intenlraoriginarl a autorului.

- textLrl a devenit stabil. Totuqi citrtomi poatc sa-gipuni mercu intrcbari gi sd verificc asupra lLri propriileinterpretari.

c. Lectura ca reconstructie u eyenimentului comunic'ativ

Textul reintrd intr-un proccs dc comunicare gi e legatde numcrogii tactori ai unui astfcl clc proces. De acecainlelegerea scricrii pretinde rcconstruc[ia evenimcntuhriconrunicativ in carc e inserat. Intr-adcvir, o intcrprctarcadecvat6 e posibilb nunai dacir interpretul i;r tbmreazd turcadnt complex despre diverqii facton concurenti la fbnlarcaunui tcxt.

Dc obicei in textele biblice acccsul la cvcnimentulcomtmicativ cste posibil numai prin carlca insdpi. Totuqiaplicarea gi cvahrarea exacti a nrocle lului de comunicarcpropus, pen-nit ciutarea unor indicii in juml altor factori aicomunicirii! cum ar fi autorul gi timpul sau, cititorii dcstinatarictc.

,4plicorca modelului de conunticttre la textele ottice

':::;,:,::;"i,i,":i::ill,,i,"i,i,i,i,l,i,'iii,i,!,i;2'i;,7,

"';':::::,:;'''''Cantitatea indiciilor deductibilc variazir clupd tcxte : inscrisorile paulinc cstc mai marc fali dc Er.'anghelii, de fapt Paulinsugi se ocupd dc gAndirca gi dc compofiamcntul dcstinatarilor.in timp ce in Er,anghelii aceasta sc intampld numai indrrect.

Momentclc rnuncii rnctodologicc prin carc se pot gasiindicii valide asupra crrenirnentului comunicativ sunt rlustratchr fig. 4 gi vor fi aproftrndatc iir crpuncrea ficcarei mctodc.

Reconstruc{ia evcnimcntulrti conruuicativ in care

textul e lns^crat,:tr,i:nltdJr6 inchciati cAnd a risptrus la

urrnitoalclc i trtrcbart-Autorut : cine transnrite un mcsaj?

Cit i toml: cui?

Tema: cc anume?

TimPul : cAnd?

Locul. unde?

Codicc ' ttt-e in cotnun intre autor 9i cititor?

lntenlra : Cu cc scoP?

Fig. 4 ; Fuzcle itttcn'enliei penlrlt (t rectnstni evenimentul

c) t l l l t l t lcut l \ )

3. Textele aSa cum rezulti din recenzie qi elaborare

Tcxtelc ncotcstamentare nu numai cd sc incadrcazd

intr-o rctca sincroni.t' d" raportun' dar reintrl 9i intr-o evolu{ie

diacronici, intrucat sunt rezultattrl unui lung proces de

transmitcre orelA 9i scrisd'

50 Vezi $r Le'"vandowsk i' Lirtgttislist'ltc-s lVii'tcrlttrch' la litera

',Textanalyse", o unutt.za ittiutla totttatica va taqni din fbnrtrlele itu

i.r.*.ii t : w ho say s " r," oiliii''..i'"'l] :l ::^ j'I,o','}"\'llh rvtatr'::'e: ;'

i'r

L. Bryson (prin gtrja iui), Ihe Comnnrnrcrttrttn o7

Ponrincl de l , texl se

culcg i r ibrnral i i 5 i se l rag

indrcrt i i desprc condit i j lc

cxltatc\t!rJle ale Protluc

t iei 5i l le recenziet

- l E _ i ( ) -

prcpascal i rr : a) ca rcar i t i r tc nresianica. ctr ' ' r tcrc lLr i Isustrebuiau conselvate; b) Isus cra otriqnurt sr1 propuni sintczcprcgnantc ale doctrinci szrle: c) Lf'clc rnoclalitati i i" .rp.in.,o,:..alc lui Itu. se pot inte legc ca o invrtatrc la o invitarem'emotch'ica; d) Caraclcrul cnignratic ;;i profetic'al

-;";1,,,

cu'inte ale l,i Isus, invitatia dc a lJ.or.rs"n n pc'lru a lc i 'cclita;e) Fon,arca voluntar mnemotch'icd a nralor.itirti i cuvi'tclorcarc urci la traditia sinopticd stirnulcazd sau, nrai bine spus.impun flxar:ea. Trcbuic sa corsicr.-raur ca o astlbl de fixare aavllt loc flra indoiali printr-o hrvirarc nurcnrotchuicd.me'iorizare56. Agadar ?' gnrpul prcpascal al .ce'icilor trcbuicsa rc considerc deja operant principiirl traditieisT, ,.r.i ,r.fr"*,sd fie destul de fideli i' transmiterca acestcr trac'tii. mai nrurtdcciit admite ciasica teoric a istoriei fut-.torri. o.rl 't".i""'0"Pa;;ti prodr-rcerea textclor uarative gi receptra accl.r 1oerr7 3rg 1,,iIsus dc citre uccrici erau co'ditio'ate clc factori p" .or"ccrcet'torii ii vor crabora mai tarziu in principar i' pcrspectivatradiliei post-pascale. intre aceqtia intra de .^"n,pl,,. ,ii*ii".modi fi carea ;i reintcrpretarea,je.

Cu expcrien{a pa;tilor se ajungc la prociuctia c1e noitcxtc: cxperienta pascald estc fbmrulatdln .onf"ri.,ni de paqtisub fbmia de omologesi60: ,,Dum'ezcu l-a inviat din r-norti,,.Acc-ste noi tcxte intrii apoi i'tradilie: sunt reccpla,. ,i ,rrrrrl"ir.(cfr. I Cor' 15,3). Alatrri de accstea sunt transmisc Ai 1ogla alc

-' ln$r^'oea Lrnor astfel de caracteristici e r'ath aproape .d ritera' tli'Riesncr, Jesus als Lehrer, pag. 433 (acolo. ;i clocurnentarea respectivi).Penrru r as1f-el cle cunceptie e f,.dar,enlari gi t{.schtinrian', r.'It,ttcl i: irttra fui Jt tt i Ji G.,.: ir, Brescr:r lL){r6." Riesner. Jr'.ttr.s als L,,ht.t,t.. pag. {1O_J-lj.tt Riesner, Jesus uls Leht.g.. pae. 4l3ss.t*

P. Sttrhnrucher, (prin grla i,.,ii, Dtts Evattgeltrirn ttncl tlie Evtngelicn,\ \ ur r t lE. f t ibrngen. 1r , , ! 4- r l .' cfL F Hann, 'r[etrtocr.rogiscrte

_(iherregtrttgert zttr Rticrtfi.uge nctt.rt.-/e.rirs, ir1 K^ertelge, Riiclr/iage na1,h.Jc.ctts, p"g fi_ZZ, mai ales pag. l4_26(in acest.f i.agrnent in principal ceea ce'prl l,cgte trecerea cle la epocapre-pascaii la cea de dtrpii)."" Povestiri le pascale propriu-zise rerntra intr_un ali gen l itcrar.

lui Isus 9i por"cstin despre 15u5, svil:'lnt hrs6' intr-o lumlna

;;.r;.in aciasta perioada apar noi 5s1:iri, cpistolclc t't l l::t:.'i* ,rn, mirtuna procluctici clc noi tex;;, dar arc loc ai rcceppa

ir"."J"",.f"r,. intntcAt culeg fbnnuls d" crcdintd' tcnninologtc

misionara gt cttate orn Vccliiul Testatncrrt' Rcccptia traditiilor c

supusi anumitor condilii"' .in treccrca de la anunlul oral 'r prociamarea in fonna

scnsd atat a Evanghcliilor (sau a rcspc''ttvelor prototipurll-li '

gi a altor scrieri ale Noului Test,'tncnt (Actc" ePISruru'

ipocalipsa; recepiia 9i reformul21s3 tcxtelor ating trll nolr

nivelo': acutn capdta o forma texfuta'l dchnitiri 9i stabili:

scrierile scurtc, inilial izolatc, intrd 93 sa facd partc drntr-un

.ompl.* rnai amplu 9i deci se citesc inil'un ltott cotttext' intr-un

anume sens tcxtelc dcvitt autonome, sc ;libercaza de inforuator

sau de grupul dc infomratori gi chiar .ic gmpul tlestinatanlor

Formarea canonului inscamnl ratificare r proccsului de receppe

a scr ier i lor nonnat ivc impl i rr i tc in Biscrr" i '

Modele ale elaborlrii textualc

Procesul formdrii texftrlui 5s1 ierilor neotestamL-ntart-

este efecful ttnci reclabordri a textr,rltir' in oricc reelaborarc

textuald, care la rAndul siu face parte dintr-un procss-oc

comunicare texfuald. avem rcceplia li ,re)produccrca textclor'

Rezultatul reelabordrii textului poate constitui punctul de

plecare al unei noi rcclabordri63. Figxrrrr 6 ilustrcazd cunr s-au

dezvoltat re-clabordrire.

o' Vezirnar sus.

u' Ct - Itrui' .,.,, despre specificul textelor (scrise)'

.studml ,t:::l::Evangheliilor a eviclenliat o astf'el cle diferent;r intre irzele

""t" tl

,::-:ll:mai o'ics gratie ltr i E. Giitgernanns, Offcne Ft Sett:ttr Ft't 'rrtsgt'ttttt(tttt '

de.s Evanp, litu l-s. Miinchcn r I t)7 I .ot

voa.tiL r"ir, ,rrJ;n.tnau-I, pe cel al lui Fl rrdlreier''fcttthettrie ' pag'

80.

,1 ' '

+.) -

Patiniilor.

de sorginte

llnalizarea unor pcricopc in functic dc istona

deschiderca comunitblii cdtre pagini;

crc;t"r"a conflictului cu iudaismul, in spccial cu cel

fariseicd.

Fig. 6 Tron-grnilereo le.rlului (a sultsecvenlc ttlere e I aboriiri i I et I u I t r i

Odati crl re elaborarc.a textcle primcsc o nouieficacitate in grupul diferitilor dcslinatari 5i devin un rlspuns laanumitc sitLratii schimbate. Factorii principali carc infltren{caziasupra rc-elaborlrii (selectia, modificrrca gi rccrcalc.rcintcrprctarc) suntba :

- influcnta unci cristologii cxplicitc: inrporlan!apersoanei lui Isus se desprindc cu claritatc tot mai mare 5iaceasti con\'lngerc este cxprirnata chiar in textc, mai alcs prinintrodnccrca dc formulc de mirrturisirc in tertelc Evar-rgheliilor,cfi. dc cxcmplu Mt 8,27-30.;

- influenta Vechiului Tcstamcnt fie prin citatc fie prinpropuncrca de ntodelc naLativc, dc cxcrnplu, dreptul pcrsecutatin istoria Patinrilor;

- nrai mult sau mai pulrn a;a-zisclc modificari gircduplicdri ale textclor, dc cxcmplu, rniracolul inntulllri ipAinilor; fomtrldrilc din,,Tatal nostru";

- influen!a stilului narativ popular, de cxcnrpln,amplificarca aspectului ntiraculos etc.:

- contopirea unor lexte initial separatc.

- l l rrstr i l t r rn spegalRti t klrage tnc'h J e.st rs,

dc I:lann, Mcthotloktgi.sche Llbet'legungenin Kertelge. Riicl;/i'age ttoclr Je.str, pag. 1.1-26.

b. Lectura ca studiu al formiirii textultri

Proccsul contiuuu de producerc' rt-ceptie 9i

reelaborare a textelor ;i-a llsat utmcle in scnerilc Noului

Testamcnt. Uuelc textc (sau pefli de tcxtc) reflccfi o situalie

r*grirr6, irepctabila' irr carc lsus inainte de Paqti intr'l in

ffii., .u is.uel, altcle sunt in conffailictie cu situalia

misionari post-pascal6; uncle prezint[ o cristologie 9i o

,ot.rlotogi" dcschisi, .,vagd, (,,itldirectd") etc' Altc fragmente

fftdeazd influcnla omologesilor cristologice 9i a soteriologici

oost-pascalc, a cxpcrienlci misionare postpascalc - qi a

I.rt*rt"l, inccrcari de a cxplica cuvintclc obscurc ale lui Isus

itc6t. Textul poar16 in sine cleci, utmcle originilor' Penhl

exeget astfel -de

obscn'a1ii asupra tt-xtului constituie indicii

care-i pcilrit s5 reparcurgi etapcle fbrmarii textului'

ut M.tr.n.r, ! i lethodrt!ttgie. pag 133s' 136s' ploptnre acestea 5l altc

observatii ca gi criterii ."r" n.l pinnit sa ctlrlsiderdm. Lrn logion lutenti: 1]

h-ri lsr-rs sa,-r crealii post-pascale. Ele insa se pot considera 9i fbarte generlc

ca indicii pentrtl a intelege/reparcr'trge fonnarea tertulttt'

- 1 4 -

VI. LECTURA SUB ASPECTHERMENEUTIC

,,$tiinta ncotcstamcntari arc satcina de a conduce la scunoa$tere mai profundl a cuvdntului lui Dumnezeu. care scprezintl in figura istorici a Noului Testament, de a intclcgccontinutul sdu teologic gi de a reda mesajul sf,u intr-un linrbaiinteligibil pentru omul cle azl"st}. in reflexia henneneuticatrcbuie clarificat cc anlrme inseamnd inlelegerea textului biblicgi cum sb-i sr-rrprindern semnificatia pentru azi. Aga cluu olecturd corectd prcsupunc cd se reflectd asupra ei'51i, aga 5icorecta inlelegere pretinde o reflexie hermeneuticd.

Proptrneri de lecttLrd. I. de la Potlerie, L'interpretaziorredella Sacra Scrittura, in Vaticano Il: bilancro eprospetive venticinque anni dopo (1962-1987). prg.201-742, V. lvlannuci, Bibbia corne parola cli Dir,, rlEsegesi ed enneneutica, Atti della )L.\l setlinltuabiblica, Brescia 1971, pag. 271-355; Id., Bibbia conreparola cli Dio. Introduzione generale aila SacraScrittura. Brescia 4l9tl3; Coreth, CrLrndfragen derHennener"Ltik qi Stuhln.racher, Vorn Versthen dcsNeuen Testarnents (cu prezentarea principalclotconcep{ii hemeneutice). Pentru diferite tletocle tlelectr.rrd a se vedea Egger, Per rura lettura molteplicedella Bibbia; Lethrrc della Bibbia, in ,,Senil iurl".19-20(I9l7).ld., Lettura e interpretazione della palolndi Dio a partire dalla situazione, pag. 341-373; Letttrrcattuali della Bibbia. Noile manuale de introducere Ll

Noul -T'estirnrent prezintd ,.retlcxiile priviloare ilinlc4rr.etare gi herrneneuticd'' ".

inlelegcrca scricrilor biblicc trcbuic sd lind cont dc o

dubld caractcristici a textr-lrtr inse-gl. inairrte de toatc sunt cd4i

s67s vin dintr-un trccut foafle indeparlat. 'fcxtr,rl

e departe dc

cititor prin linibir, logica intcnia qi pentru cI provine dintr-un

context istonc fbarlc dil-erit. Cititorul de azi sc at'la htr-o

sihralie diltrit[ dc intelegcre, trdiegte in alte conditii dc viata qi

dispune drr o nrentalitate diferita lap de pnnrii cititon ai

textului. O astfel dc distanlii tcrrporald gi cultLrrala poate

obstacola in{elcgerca: in acelasi timp ins5, ofera gi un aspect

pozitiv, intmcAt anlxxite texte igi dezviluie uuntai in timp

inffeaga lor bogi{ie dc scmnificalie gi important5.

Subiectivitatea care std la inccputul oricf,rui act de citire gi

in{elegerc ajuta gi impiedici in acelagi tin'rp infelcgcrea a cccace se citeqtc. Oricum o ref-lcxic asupra prcin{elegcni inn6scr,rtiin oricarc cititor cstc ucccsard intrucit o simpl5 acceptarcspontand a tc-xtului ii obstacoleazi sau chiar ii impiedicdinlelegerca.

A dor-ra particularilatc a tcxlului, in cadml SllnteiScriphrri ca gi .,cr-rvant al lui Dunrnezeu", const5 in faptul cieste vorba dc scneri carc posedi o valoare nonnatir,S pentrLrcregtini. Leclura Biblici ca gi ,.cuvint al lui Dulnczcu"presuplrnc crcdin{a in r*'elalic Ai disponibilitatea de a acccptaun aslfcl de cuvint ca directivi pcntru inlcrpretarca giorganizarcr propdci victi.

Acestc doui aspe ctc alc problcmci plln in reliclinstantclc intcrpretlrii gi acfualizarii pentm o lccturihermencutici a Biblici:,,intcrpretare" evidcntiazd scmnificalia

Fohrer', E.regese tle.s ,4lten Te.sttunents, pag 148- l7l ;Strecker-SchneIIe, Einfiiluu,rg, pag. 122-1 5 1 (cu prezentarea diferitelorpropuneri henneneutice). Berger, E.regese des Alten Testomettts, pttg.242-269, r,ede trnttatea clifbritclor ntetode in proiectul hemreneutic altstoriei e1i:ctelor.

t "' Zirrennarur, tr{etodologia. Introducere.

t" A se vedea .,lntroducere". Reflexia asrrpra citirii nuhenneneuticd speciali. in acest puuct rlu ne iarnane decAtastfel de consrderalre in reflexia generald asupra intelegerii.

esle decat o

si inserinl t)

- 2 4 0 ^ - 2 1 1 -

'll'

li

tcxhrlui in situa{ia de originc, adic5, ccea ce autorul inten(iona 55spuna cr lr lor i lor dc atunci.

,,Acfualizarc" ilustrcazd scnsul pe carc textul, ca produsal trccutului gi cuvAntul lui Dumnezcri, il posedd azi,in situatiaconcrctd sociald. ccleziala gi pcrsonala. O astfcl dc actualizarepoate avea loc in multc feluri, dar gi pcntru ea sunt valabileanumite criterii asupra cdrora sc poate rcf'lecta pnntr-o mctodaqtiintil ic6.

,.Mediatizarca" inseamnd expunerca scnsului texfului tri/sau a argumentelor sale in predica sau catehczd, in inv6lintaltctc. Fomelc spccifice ale rncdiatizdrii nu intra in scopr-rlprezcntului manual de metodologie.

1. Interpretarea textelor

Interpretarea unui textslr intentioncazl sd pund in rclicfsensul textLrlui in situatia de orisine.

a. Un model de interpretare dupit teoriu conmnicdrii

Despre interpretare se poatc vorbi, in afarl dcarnbicntul multiplelor puncte de vedere ale cercctarithermcneutice, gi in contcxtul unei anlprclltctcoretico-comunicative. Interpretul, care cu cercetarea sa cstcmartorul unui proces comunicativ al trccufului, este qi un crtitorcare reflecteazi asupra tcxtultri ;i asupra plasirii salc irtproccsul de cornunicare gi t r lnsnt i tc rccastd i rr tc legcre ort t t t lu ide azi.

'''' Folrrer, l:xegcse de.c Alten Testcltte.nly, pag. i48-156: F. Mr.rssttct'Ge.schichte cler Hernrcneutik. Vott Schleiernacher bis zttt Gegettrttrt t'

Freibtrrg r1976. Stuhhnacher, Llom l'et'stehen dcr Heiligen Schri/i. ltl."

Methotlen- und Suchproblenrcrtik eitrct intcrcctrfbs.sittnalert ,4rt.sle,!trtt.gdes N e u e n Tes / ume n t:i'. Vorarbeiten EKK'1, Ztirich 191 2, pag. I 1 -5-i.

- 212

l ii

Interprctarea ; i i examinarea,,obiectului"

Pentnr iutcrpretarc cste csential si se ia in considerare

obiectul dc care se ocupu lcxtLrl. Intclcgcrr'a pomc$tc dc la cecace scricrea aflnni gi inccarca ,,sI intelcaga af-rmratiile terftrluipe cAt posibil in accla;i mod in care trcbuia sa-l intcleagaascultdtorul sau cititoml de atlrnci"5it. Dar intcrprctarea uu sclirnitcaza la accastA lhza.

Se are o intelegere adecvatd a unui text nunai atuncicdntl interpretul a ajrurs sd srLrprindd ..obiectul" inaceca$l opticd a autorului gi a prirnilor sdi ascultdtori.

Pot intclegc o pcrsoand carc-nri vorbcgte nuntaidacd-nr i indrcpt atcrr t ia asupra A ccca cc-rni spurrc, nrrmridac6-mi indica obiectul ;i ,.mi_confirrnt privindu-l cu ochiul s6ugi cu interpretarea lui insigi"'''. Dc fapt a inlclegc nu inseamnda reparcurgc ceca cc s-a spus in trccut de autor ci a in{clegeobiectul insa;;i'r6. Ar fi prca putin a asculta cuvantul autorului;,,obiecful" ar putca avea o scrrmiflcatie rrlai bogati gi mai dcdurat[ deciit ccca cc scriitorul a reuqit sd exprime. In acest scnsinterpretarca reconstruie;tc proccsul mediatic, poate numaipar{ial rcuqit5lT. intr-un arlumc scns, ar putca sd sc inleleagd unrationament mai bun decAt i-a fbst posibil automlui5rE, sau - incazul actiunii lui Isus - sc surprinde o abunclcnti dc semnificatiicare n-au rcugit si-;i g6seascd fixarea in tcxtcjre. inlelegerca

5 t 4 - ," ' - Fohrer. Er. 'gcrr ' t l t . r ' . l l tc t r ' [L. r lont t 'nt . \ ,

p l l { . l - iX-''

Coreth, GnmJf ragt'tr der Hennaneutlk, Freiburg 19611, pag. 6.1." " Core{ l r . Gt tur t l l i , tg. 'n r l t ' t Htnt l t 'n t 'ut i l , . . p l rg. 67

K. Nrecleru'im.ner, L'nntittelbat'keil ttnd l/ennittlttng ul.;herntet t t , r r t is t 'hcs Pt 'oblent , in Kct Dogma I 7 ( 1971), pag. 97- I 12, nraiales pae. lo3ttu

B.tii, Teoria gcnerttlt' tlell'utterytretazionc. Coreth, Grurrcl.fi'agen derHerm en<,u t ik. pae. I 35s.t''

R. S.l,nr,ck'enbLrrg. Dergesclichtliche Jestrs in .seirrcr srcitllgenBedetttttrrg./i'irTht,ologit, tnil Kit'the, in Kertelge. Dar Riit'ly'i'agc, pag.I 32s.

- 2 4 3 -

obicctului ar putca sb ne pemita ;;i sa luam dtstanta jata dcperspectiva autorului gi si incercim o interpretarc noud, actrralagi concret[ a obicctului insbgi, evident rapofiatd totdcauna Incea care ne-a pemris o primd cunoaqtcre a obiectului520.

Aceastd inlelegere orientatd sprc ,,obiect" ccaracterizatl, dc uncle strucfuri fllndamcntale52l. Dupa structLrraorizontali, fiecare con{inr"rt se intelegc numai intr-un contc\tsemantic global: ficcarc rcalitate igi primeqte semnificatia <lc laintreg iar intregul dc la fiecare senrnificatic scparat. Emrnlatc pitextele biblice izolate trebuie infelese intr-un context ntaiarnplu. t-rccare dintre fragmcnte in contextul intregii scricri.Pcntru circularitatea inqelcgerii, intelegerea estc rm proccs inspirali care, pomind de la o pre-in{clegere trebuie si scdeschidd sprc obiectul insaqi gi sa ducl la o infelcgcrc aobicctului. De aceca e posibil sd in{elegem textul biblic nur.naidacl cititorul cstc deschis spre noi orizonturi. Din stmcturadialogica a infelegerii unneazd ci numai cine sc deschide sprcobiect este in mdsurd si-l infelcagd gi pe de alta pafie, obiccrulnu existS lird rncdierea lingvisticd. Cu refbnre la textul biblic.acest principiu face astfel incAt sd nu fic vorba atdt dc o,.inlelegere a tcxtului" ca atare cAt de o ,,in{elegere a obiccnrluipe baza textelor biblicc-". in acest sclls a inlelcge insearnniraproapc o tcologie bibl ica5I.

Sunt posibile forme sintctice dc intelcgerc a,,obiccftrlui" in intcriorul Bisericii, care e o comunitate dctradilie pi dc infclegcre.

jtu Coreth, GntntlJtazen der Hermeneutlft, pag. 132s.

t'' Consideratirle henleneuticc care unneaza se reclarnl aproape culiirrl

ctr crrvAnt la Coreth, Grundf'agen der Het'nteneutik,pag. 115-l18. Seadar"rgd apiicatiile pentru studiul textelor biblice."' G. Strecker (prin gnla lui), Das Problem der 7-heolosie de.r NI Wegeder Forsclrr-rng CICICLXVII, Damrstadt 1975.

Interpretarea c:r obiectivizare qi mediatizarea infelegerii textului

in interprctarc str-rdiLrl textului considcrat ca docutrcnt

istoric, ajungc la o attumita concluzic.

Prin interpretare se intelege obiectivizarea intelegeriitexlului la care se i t j trnge prin anal izd. Aceastd

obiectivizare este oricttr l deschisir trnej ntt i inteiegeri.

in analiza s-au prczcntat difcrite cii carc strabat textul;

interpretarca adund rczultatele drunului parcurs dc-a lungul

textului. Intr-un astlcl de scns ca estc compendir,rl cunogtinlclor

unui text posibil cxcgetului itttr-un amtmit mometrt. Foma mai

scufi5 a interprctidr cot'tstd intr-o bund traduccre.tlt Faza

definiti in nod obignuit,,itrtcrprctare" estc expuncrca omogcnda rezultatelor pcrmise, adicd ,,o cxpunere coucisl a gAndurtlor

textului, dincolo cle concxiunea gi lcgilura lor'"24.Intcrprcftrl. dcvcnit rrartor al ttnui procL-s contunicativ

al trccufului. devinc mediator pentru cititorul acfttal, inlrucAt iiexpunc ccea ce anuurc s-a irttampiat itr ac-ca epocd indepdrlat5.care anul)rc cra,,obicctul" in ccntrul atcntici, care era ,,mcsajul"pe carc autontl i l transnritca pritt scricru-a sa clestinatarilor gi cegdndirc gi acliune inlcnliona cl si stimuleze in cititori"'.

Interpretarea insearnnd a pr()pune setrtnil-rcatia,contiuntS intr-un proccs de couruuicare al trecutLtlui, uapropunere a scnsului pentnt otrttl zilelor noastre.

523 in sinc traducerea e posibii i i nLunai la slArpittrl stuclitt l tt i gti intlf icosupra textului.

'fotugi, pentru cai culloa$terea problernelor de tradttccre e

necesari inca de la incepulul anulizei qti in{it ice. problerrtele cu privire la€a au lb:t tr l l ir le dcjl in crp. 2. '( 3." ' Ft-,hlcr ' . 4t,"3. ' . t , ' . / t 's J/1, ' l t T(\ | t I | t t t t ILi , plu. |5lts2i

in special acestea sunt rezultatele anal izei l ingvist ico-srntactice.seurantice, praglatice yi criticc cu ref'erire la tipurile textuale, rnai tnLrltdecit efuctul reconstructiei dupi istoria fbmr6rir textului.

" ) t l

, i t i

, , lnterpretarca uu arc scns in stnc inscgi ci in liurctic 69de stinatari cititori sau ascultdtori dcci c lcgata clccircumstarrlcle in carc se cfcctucaza"'r6.

b. Cum se interpreteazd

Interpretarea unui tcxt presupunc anahz,a $iintcn(ioneazd sa-l ajute pc cititor sa-l in{eleaga.

Problema nretodologicd a interpletirii const6 irrorganizarea acesteia din umtd intr-un rnod aclecvattextului 5i auditoriului.

Aceastd cxigenla se poate satisface in dii-erite modur-i.Pentru a face inteligibila scrierea pentru cititorul cle aziinterpretul trebuic inainte de toate sd expund conlinuftrl.caractcristicilc formale, modr"rl de a povesti gi argumenta piintcnlia textului. Totugi, pcntru cd cititoml contemporan nu maidispune dc unelc inlbnlalii pe care primul cititor le avea ladispozilie (de cx. sitr"ralia sociald ctc.), interpretul trebuic Ai sifumizeze datele cele mai sigure despre text, darnemaicunoscute azi. Cantitatea dc aceste infbrmatiisuplirnentare dcpinde de cultura de carc dispune cititorul cdmiai sc adreseazd intcrprehrl. Pentru cI cste vorba de evcnimcntc ;ifapte ale trecufului. a povesti este o formd interprctatir iradecvatd.

Interprctarca imbraliqcazi atAt cxegc-za coltinuA ;irezumativS a hrturor ci4ilor Biblici cdt gi a fragmcntelor 5itermcnilor individuali gi constd in - ilustrarca principalclorcxpresii tcologicc ale trecr"rfului dincolo de expuncrceproblcrnclor inercntc texnrlui i r .

Formelc de coordonare a rezultatc-lor analizci slexpuncrii interpret[rii unui tcxt sunt foaile multe gi etcrogenc:

fir6omentaritr vcrset ctl versct5rs,. sitltezc dc teoiogic biblica,

rnonografic lti in1ifica. introduccre la intclcgcrca tcxtrtlui (de ex

oentru pfL'c i t l rc l t 'xcgct icA a orrr i l ie i) ''

lutct'prctrtre-a scricrilor biblicc i;i proputre toflrqi sii faci

inteleasa oarncnilor dc az1 Biblia ca 5i cuvAntul lui Dumnezert.

de aceca, irr alarA de interpretarea cu caracter tcorctic bazatd pc

analizatcxtului va tretrui sI parcurgd 9i altc cai.

2. Actualizarea textelor

Stucliul Sfintei Scriptr"rri se incheie numai cdnd duce la

e infelcgerc cxistentiali a Scripturii, adicb atunci cdnd Scripfura

a devenit .,cuvAntul lui Dtttttnezcu" 9i ,' izvor dc via{a

spinruald"5re. Atunci textul nu mai e citit cu distantarea proprie

lectuiii istoricc, ci in sensul unui text ,'acttlal" care-l

interpcleazir pc cititoml dc azi intrucdt ii oferi orientdri,

invdlaturi gi stirnulcnte pentru tirnpul nostru 9i-1 ajuta la

interprctarca proprici vieti 9i la rezolvarea problemelor puse de

timpul nostru. in lumina tt-xtului intcrprctLrl trcbuic sd sc intrcbc

,,1. Cc cstc ct in raporl cu textelc ai 2. Ce ar putca fi el in rapo(, . , i l r l

cu c le - -

O lecftrrd acttralizenti cautd in textr,rl biblic o orienttrre

pentlu interpre tale 9r stitliLllente pentrtl rcirlizatea

propriei vie{i. Cartea biblici, ce-;i are originea in

treclil. este intrebati c1e Lrn cititor care e inpttlsionat de

intreblrile timpului nostrtl, care cautd in Biblie un

rispuns la probletnele vitale gi o invdt.ltur6 pentrLl a

actiona.

528 G. Lohl ink, Konunentar t t ls Grtt t tmg, in Bibleb l5 (1974), pag' 7-16;

L. Panicr, La t'orttmentaire. etponsiort.ligtratit'a et selectitttt .semitique,itt

SemBibl I lef l i i ( 1983), pag. 13-47 . W. Schenk, I las ist eit t

Komnrctttctr" in BZ21( 1980), pag. l-20.52e

Concrlitrl Vaticln ll, Dei l/erbtrm 2 I :EV I /90'1tt"

L-, Jrrt 7g."' Schlingina nn, l\'le t h o tl e n d c r I n te ryt re I a t i o n, pag. 9"' Fohrer, E.regese de.s ,4lten Testantents, pag" 149-l-5 I

).46 ) t -

lll

Actualizarca poate avea loc in nrultc felun. in omilii. ininvatdmdnt, in lccfura personal5. Excgcza gtiintifica in schirrrb.nu rcflectcazd asupra semnificatiei unui text pentru timpulnostru, ,,prin pnncipirle salc mctodologicc prezintd tcxlclcinainte de toate intr-un mod distanfat dc prezcnt qi pAnd acuntn-a conside rat ca pe o sarcind a sa, a efectua sau ce-l pu{tn apregiti pasul urmdtor, noua actualizare a textelor""'. Unciastfbl dc renun{dri de faptjir i se contrapune tcndinta rdspdnclirade a citi un text biblic gi a-l aplica la via!6 ,,in mod spontan".renunlAnd la instrumentarul con-rplex al exegezei ytiingitice'rrAzi, in special in exegeza pastoralS, se simte nevoia dc aactualiza Scriptura: numai cAnd va fi depigitn fiactura intrcapropierea acadcmicb fatd de Scripturd gi problemele coticlianc.adicd intrc studiul rece gi lupta zilnicd pentru existentd, atuncise va putea spunc ci studiul Scripturii igi va fi atins scopul5ia.

Proputeri de lecfirrd'. Subsidiile pentru o lecturapastorald a Bibliei. in af,rrd de faptLrl cd fiunizeazirindicatiile introductive necesare, prezinld, qi o reflexieaprofundatd asupra referirilor din text pentru virrtrlPentnr legitura intre exegezd gi cAgtigul existential, ase vedea U. Vanni, E.sege.si e athulizza:ione ollo lrttt'della .,Dei Verbum", in l'atit'ano IL Bilancto cprospattie venti antri cinrltte onni dopo (1962-l9ti7t.pag. 308-323; Incontro con la Bibbio. Leggera

5rr Barth-Schramn.r, Se/Dsterfahrung ntit der Bibet, pag.9, nota 8. Deasernenea, Lttz, Mt 19: ..Pentnr diferite rnotive interpretarclistorico-criticd, dupS pirerea nrea, a dezvoltat intr-un mod nesatisficittoral doilea aspect al dublei sale sarcini (se in{elege adicb aceea de a-l facccongtient pe cititor de propria preintelegere gi de aJ inr'6{a cdte cerltdespre sine insugi")t" Oticl-rtn r,rnii scriitori oferd indicalii niai rnrlt sau nrai pufin rasplinditedespre sernnificatia unui text pentru viath, de ex. J. Kremer, /ll,'O.;terevangelien Geschichtcn unr Gesc'hichte, Sttrttgart r 198 I . lr.l .La:arus.i t t ^ ^"' Cfr. Krerner, Die Bihel, I-ettura popolttre; Lettura e interpretaziotlr

clella pttrola di Dio, pag. 241-373.5r ' l Wink, Bibelarbeir, pag.21s; cfr. cu privire Ia aceasta )rBartlr-Schrarnrtr, SeIbst/'ahrung ni| der Bihel, pag. | 4-18.

l) t€gutL' uttrtr lr t iure, prin gnla l tr i G. leVinr, Rouat I 9 7 u t

' t .

Totugi, pcntnr crcytiuii cale rccultosc Biblia ca gi

cuvAntul lui Dunrnczcu nollrati\ '. cstc indispcnsabil si continuc

cercctarca qtiintrlrca pentru a ajunge la ,,traducerca" afinnaliiior

de crcdinti gi la apelLrl pe carc-l conlin in linrbajul yi in lumca

categonalI a zilclor noastrc)jb.

u X'Iodele de lecturi Si de intelegere pentru o lecturd

flctualizantd a ScriPturii

Daci tcxtul biblic trebuic sd dcvini orientativ

existcnlial gi operativ pentru zilcle noastre. ltu c suficientd

cunoa$tcrea scrieni biblicc, trcbuic luat in considerare 9i omr,rl

modem, adicd luatd in considerare qi situalia sa

hermencttticSsrT.

Textrrl poatc alr.rta la iuterpretarea qi la triirea rrorr

situa{ii a h-urii actr-rale dacd in procesul cle intelegere se

insereazd noi le experien{e ale lunti i . socictat i i gi

Riscrici i . Acestc experiente suttt atcstate de qt i intele

naturale, in ui ira de psi l iologie gi sociologie.

53s Barth-Sclrramni, Selbstatfahntn,q tnil der tiibel: W. Wink.

Bihelutt.tlagtrrrg trl.s lrtloitkti,'tt L'1,,'r' Ji.' Grttt:ctt ltistori-sc'h-kri/i.tcht't'

MethotlelJrban'fB 622, Stuttgarl 1976; ld., Ribelut bcir. in noile textc clc'

metodologie l-nza aclualimre i aplicale este tratati in capitole cu titlu

difbri t : Froher, Ercgese dcs ,4lten Te.\ lontants, pag. 156-l7l; Berger,

E-rcge.se dcs|t-t ' t ran' l-csturtt t 'nl ,s, pag 212-268. Slrecker-Schnelle,

Ein/ i ihnrtrg, pag. I 22- l5 1. In shul iul cu caractcr pastoral cste vorba de Ltu

mornent de importanti deosebita 9i in rtlantralele de metodologie se

gZsesc lurplc lctlexri tlespre specifictri tttrei urstlel de lize.

"u C'fr. .r . , l rr ivi le la aceirsta Strecker-Schnelle, Enfi ihmng, pag. 123 9iI 50 .ttt

H.G. (iadamer, ll problenn dellu t'ost:ienza sttn'ictt, Napoli 1969, pag.

82.

24lJ - 2,+9 -

Irllii

Dc aceea pentru inlclegerca ScriptLrrii cstc cscn{iala 11.,str-Lrcturi dialogicd"5lE. Tcxtul qi cxcgetul clevin interlocr-rtori.degi dc un tip cu toful particular, intrucdt trcbLrie salr,'gardatdprioritatca autoritativa a Scripturii53e. intr-adevdr acest clialosare loc dupi reguli binc precise: textul vrea sa fie lLrat in scri,,iintrucdt are de comunicat un mcsaj. E,ste un text al trecutului,dar se adrcscazl prezenflrlui. Orice actualizarc se bazcazt'i pcacest principiu gi incepe deci, ascultAnd texftrl pentnr 1-lsurprinde prin carte gi in carlc in dcfinitivul .,cuvant al luiDunmezeu" care-{i atinge propna viata. Dupa doctrinainspiralici, intcleasi corect, in ultirnd analiz6, Dumnezeu insu;i,prin scrierc, se adrescazd cititorului pentru a-i transntitcCuvintul s[u. Deci, ,,CuvAntul lui Dumnezeu" in sens deplin nrre numai scricrea in sinc, ci mesajul lui Dun'nczeu carc prin lcrtcontinud pi azi sd ne interpeleze5a0.

Modelele de lecturd actualizante pc care lc propLrncntsunt rczultaful unei munci practice 5i pastoralc cu Biblia, dar qirodul verificdrii henneneuticc5ar. in esenld, in accste modclcachralizarea estc in{cleasd ca o amplificarca tcxtului: cititorul iqil[rgegte in{elcgerca inibogSlind-o cu noi elemcntc. Dcciactualizarea consti in a citi textul biblic intr-un context nou.care ar putea fi dat gi de sitr"ratii pe care cartea nu le cnuogtcit.nici nu putea sd le cunoasci la vremea cand a fost scrisir.Detaliile unor astf'el de ,,amplificiri" pot varia.

A fine cont de o traditie ecleziali vie

Primul tip de amplificarc c caracteristic peutrrlinfelegerea Scripturii din partea catolicilor gi a orlodocgilor, clar

srs Coreth, Gnnclfragen tler llermenettik. pag. l0 i s.1 16s.tio Cfi-. observatiile critice ale h.ri Berger, Ercgese cles Nettt'n l(\tunt()ttt.\,pag. 243 9 i 25 l .t" 'Kremer, Die Bibel,pag. 36s5ar Pentru hern.reneuticf, cJi. r-nai ales H. G. Gaclarner, Veritit e ntL't()(l().Milano i983. Id., I l problenru tlella co.scienza st('t ' i t 'o, Betti, 7i 't, i ' i 'rge n eru l c tle l l' i n t e rpretaz i on e ; C oreth, G rt r n dJiage tt dc t' I { e rn e n eu t i k.

estc valabili, ,;i pcntm lcctrtra practica din nltrltc comurlitati

evanghchcc '-.

Pcnlnr o lectur.l carblicrl ir Scripturii trcbtric ltrat in

considcrarc cotttcxtul cclczial biblic 5i cxtrabiblic.

Textele biblice strnt inserate itltr-r-tn proces de Lecenzte

gi transtrtitere eclazial.

Cor-rstitulia despre revclafc Dci L'erbunr a Conciliului

Vatican II' la nr. 12, rczutnd o astf-el de conct-Irtic in accqti

termcni: ,,Trebuind sii fic cititi 9i intcrprctati cu ajutorul

Spiritului StAnt prin intcrrncdiul cdruia a lbst scnsi Scriptura'

pentru a in{clcgc cu exactitate scnsul tcxtclor sacrc, trebuie sd

ie aiba mare griiir la conlinutul 9i la r'rnitatca intrcgii Scnptr-rri,

sd se tina cont dc traditia vic a iutrcgii Biserici 9i de analogia

crcrCin{ci". Un astfel de rnodcl ,,normativ" de lccturd intr-un

context rnai arnplu corespuudc nodelului uuci hcmcneutici

care ia in considcrarc cfecfttl tcxtului, clr-tpi carc ultmai tradilia

poate permitc inlclcgcrca5l:. inainte de toate cstc itr linic cu

traditia biscriccasca care nc prczinti Biblia ca 5i '-cuvintul lui

Dnmnczeu" cittc sc poatc citi qi in{clcge corcct numai iu lunina

Spiritului Sthnt.in particular accasta inscamnd c6:- fiecarc fi'agnrcnt trebuie citit in contcxfttl illtregii

ScnptLrri;- textclc sc citesc in lunlina altor afinna{ii de crcdinli 9i

a trarlitici vii a intrcgii Biscrici (aqa zisa analogic a credinlei), ;iin acest procedeu niafttrrisinlc dc credintd, scricrilc liturgice 9ideciziilc eclezialc sunt gi pttncte dc rcferiri{a pcntru proprla

expcncnfl de lccturi gi pentru cxegeza gtiintifrci.- textelc sc citcsc itt contextul oficiultri liturgic;- tcxtclc se citesc linind cottt de istoria 5i cxpericnla de

via{d a r-rnui individ, a unei comunitali, a Bisericii, ca Pi in

lumina cf'ectclor produsc.

tot Kr.,r"r.r, Die Bibet,pag.51.

'or Cu privire la aceasta ch'. Berger, E'reEc.re dcs Ncuen Tc'tlontenls

f ( n

Teologii nedievali au rezuntat cxpericnta lor bazata Dcidcea unui impitrit scns al Scripturii, intr-un vr-rs latin:

Litcra gesta docet, qLrid credas allegoria,nroralis quid agas. cltLo tendas, anagogia.Litera (sensul literal) irl'ath faptele,,,alegoria" ceea ce trebuie si crezi,sensul moral ceea ce trebr"rie sd crezr,.,anagogia" (in[lfarea) scopul spre care

t in leSl i .

$i acest proccdcu este o amplificare, intrucdt o scriercbiblica este plasatA intr-un context multiplu: credinta, viata.experienla concretd gi speranla5a*. Chiar daci pnn chil ibugerii lelor unii exponenli ai acestui tip de interpretare au discreditat-o.in cL'i mai buni reprezentan{i ai sii metoda atingc oextraordinard profunzime, foarte departe dc oricc ar1ificiu.

,,Inipdh'ita interprctarc dezvoltd rnai dcgrabd contexftrl revclatival Scripfurii in toate posibilele arnbiente de cxpcncnti qi dc

' . - . . 5 4 iv l a t a

- .

A fine cont de efectele produse

inrudite cu amplificarea inlclegerii ca4ii caracteristicatradiliei ecleziale cste cea care se bazeazd pe efcctele produscde text5a6.

,.lstoria interpretdrii gi a efectelor produse arninte;tebogatia sensului potential asorns in textelc biblicc.

5aa Manualul clasic despre irnpitritul sens este De Lubac, fsegcrlnrcrlievale. I quattro sen.si clella scritturu. O expunere siuteticd desprcin-rpatritrrl sens se gasegte in Stuhluracher, Vom L/ersteficrr, pag. E3s.sf, i ^" S l r r l t l r r r rehcr . I ' om Vcr .s tc le r r . p rg .83 .ttt' Despre istoria efbctelor produse: H.Th. Wrege, lf irkungsgeschicht,'de"s Evuttgel i l rms, Gott ingen 1981, rnai ales pag. 1l-31 (aspecte

firndanrentale); Berger, Lxegese des Neuen Testameilts, $$ 3-5-37.

., \nri l te$te cir texlelc bibl ice nLr ar-r o setnni l lcatre f ixa.

conclusivi i , ct ascttnci o pl inatate cle polenfial"- - ' .

Tcrtclc biblice au fbst reccptate itl fbafl,-- ttrLtlte fclttri:

nu nuntai prin nenumdratc intcrprctari scrisc, uc gdndim la

comentarii ctc., dar qi printr-o cornplcx[ istorie dc ac{iuni 9isufenntc inclusc in Bisericd:+s. Istoria Biscricii a fost definita 9iistoria fcir-rlui in carc Biserica a tratat cuviintul lui Dumnezeu'tae.

Considcrdnd efbctelc produse sc dcscopere iu unclc textc capdtd

pe ncagtcptate vitalitatc qi cxercit[ o inflttenli eficace. Sfintii

sunt in pnmul rAnd un comcntariu viu al Evan-gheliei. Petrtru

cititonrl contcuporatt atcnlia la cottseciutclc derivatc din

,,lechrrile istorice" ale Bibliei pot ajuta Ia amplificarea

cunoa;itcrii seurnificafici tcxtului. Accastd considera{ie pcntru

interpretare ;;i pentm cf'ectcle produsc ,,stlnt un ajutor la

introcluccrca textelor biblice in ziua de azi". Expcricnlclc traite

de crcgtini in altc situalii in baza tcxtului sullt o inrpofiantd

coreclie pcntru lcctura zilclor noastrct'u.

A {inc cottt de experienta cititorului

llspeclele etn<ttit'<:. Metoda dc studiu a Biblici propusl

de Waltcr Wink vrca si-l ajutc pc cititor s[ sc apropic de tcxtclc

biblicc sub protil subiectiv-euio{ional. Acest tip dc actualizarcpunc accenfirl pe problcmele subicctivc alc cititorilor. Wink

expune unele consideratii despre lim itele metodei

istorico-critice-'5r addttgAnd o pcroralie in favoarea metodelorpsihologicc in studiul Biblici. Petltru tzul textelor, Irai ales in

murlca de grr,4r. aldturi dc disculia dcspre cafiea biblica, Wink

t t 'Lr r t . ,1 f ,pag.81. Ef-ectu l exerc i ta tder l lc 10,17-3 I asr ' rpra l t r iFranciscde Assisi este descris cle Eggcr, Nach/olge, pag. 237-284; despreinflrrenla lextelor biblice asupra h-ri Francisc de Assisi vezi Egger, Fronzvon .,,1.r'.il.il. Dtt.s Evenceliunt als ,4llerntrllye, lnnsbrLtck '1981.

"* Cfi. Lur, Nlt pag.)s-sz; tvrede ,l l ' irhtngsgcsthithte'oo

Eb.lrng. A-lr.'/r.'rig.',r.'/l it'hte ttls ,4ttslegrng tler hl. Scln i/i-

"u Luz, :1/1, pag. 32."' N,l l i alcs in cafiea sa Biht:luttslegutrg uls Interakfiort.

) q ) - 2 5 3 -

propune anlplificarea qi unele cxcrcitii practicc. Ca princrpiusubsidiar practic cl intoduce o scric de intrcblri cll carcparticipantii pot capbta infomratii.

In cursul irrtdlnirii sc analizcazd problernclc textLrlliprin metoda istorico-criticd. Wink atribuie acceagi- imporlarrtascrierii pc care o atribuie crtitorului ca subiect. In afara clcaccasta fumizcazd indicatii desprc modul in care inlc-lcgcdistanta textrrlui gi rnodul de a-l insugi. Principiul constihrtiyeste cd ,,din punct de vedere personal. ceva existi numai cind cunit cu o emo1ie"55l.

Un dialog are loc numai atunci cdnd cei doiinterlocutori au congtiin{a ;i se simt ca atare: metoda propusirde Wink. care conferl un rclief imporlant auto-experientci inlectur[, poate ajuta la depSgirea ,,insuficientei co_ngtienfei qiexperienlci in ce privegte partca noastri din dialog""'.

intrebdrile ptse cle orn textttltti biblic. Acest al cloilcamodcl al actualizSrii reflcctat schematizat in fig. 29 se sprilinipc modelul studiului biblic elaborat de Carlos Mestcrsjsl. Scpleaci de la convingcrea cd omul contcmporan cautd uurispuns intreblrilor. Ca gi cregtin el se adrcscaza. intrc altclc. 5iSfintci Scripturi.

in ciuda simplitlti i salc, rlodelul lasd sI transparl cuclaritatc pe ce conceplic hermcneuticd se bazcazi: actualiz.arcirtextelor trece prin arnplilicarca orizontului gi prcsupunccongtientizarca propriei situa{ii, dincolo de (straneita-striinltatca..) caracterul strdin al scrierii. Scliema graficirilustreazd procesul inlelegcrii ca amplificare a orizontului:oamcnii care se mi;cd itr interiorul ccrcului vielii lor trcbuic sainfilnte problernele vietii. Astfel de intrcbari sunt de tip

"' Parrl Maclean cital de \Ntnk, Bibelcu.beit,pag.g5.i5r Dr.rpi Barth-schranrm, Sclbsterfohnutg tttit tler Bibel, pag. 7zl eLrreferile la expunerea argurnentului lui Wink.55a Moclelul e extras cli i C.Mesters.lttt 'ontri bif i l ici. Assisi 1974. caictulnr . l , pag. 30.

1 4,,1

iI

I

1

iptelcclLral. cutotiv gi practic. 0 printd prcsupuncre pcntru ca

Biblia sa poatir firrniza indicatii de caracter eristential $roperativ cstc c,ongtieutizarcl proprici conditri c1c viatd pi apropriei situatii"'. O astfcl de congtientizarc inscamnir pentruexegct a lua act ltu r.tuurai dc propriul punct dc vedere teologicgi confesional'ttt '. dar q;i de problemclc lumii coutclllporalrr-astl'cl incdt sa surprindi aspcctele mai importante ale unuianumit scctor. Evidcnt cxistd pericolul ca excgetul ,,sf, poatd

con$tientiza problclnclc lumii contenrporanc numai intr-unmod indirect gi nu liri o simplificarc carc sd lc sub{iezeesen(a"; cu toatc zrccstcir excgetul trebuie sa impiiueasci unprirn pas intr-un proccs in sine intcrdisiplinar, interogAndtextele. pornind dc la problcmaticilc actualc, fhrl violcntlasupra textclor557.

Pentm a rezolva anumitc probleme. crt-'gtinii cer ajutor.intre altclc Bibliei punandu-i intrcblrilc lor. Evidcnt Scripturaestc un iutcrlocutor de un tip special, intrucdt ,,cste in mdsurisb furnizeze infbmialii nurnai intr-un rnod linritat""t. De acecaintrcblrile puse Bibliei ttr sc pot formula intr-un mod prearestrAns pi in af-arl dc erccasta trcbuic sI fic adccvate"'. Biblianu are func{ia dc a rezolva, in cheie filndanrcntalistd, oriccproblcnrd ci firniizcazl un tablou dc referin{a. Cititorul puncintrcbdrile sale lcxtului gi obscrva dacd acesta estc in mdsurdsd-i riispr.urdi. Datd fiinc1 distanla tcmporall gi cultural5 inh-ctextul biblic gi problemele dc azi, trebuie inaintc cle toatc sI secaute o pcrspcctivd carc sd-i pen-niti o confi'untare scrioasiintre afirmatiile biblicc ;;i intreblrile actuaie5('0. incepc astfcl

"' Di,r prrnct cle vedere metociologic in Mesters se tille cont intrucdt dincdnd in cdnd se povesle$te un caz concret carc atrirge aten{il ,lstrpre

Problemelor actuale.'1|tut Teslotnent.s,

l7 qi ,14.(lli. ii ceea ce s-a

556 ---' L ceca ce sr,rbhnrazi mui irles Foluer, Ilrt'gc.sc i/c.r

Pag. l5 l i s y i 166.- ' '

O.t l Steck, l l 'c ' l r nnl Lintuclt , StLrf lgart, 1978. pag.ttt

Fohr.,, [regr'se des Alren |-estantent.s, pa-e. 158.spus pr iv i to r l i r c i t i t in c lp . I .t"

Fuhr"r. 6.i.,gc,..' ,lt': .4ltt:tt Testuntt'ttts, pag. 160s.'uu

Cfr ' . O.t i .Steck, l , fel t tmtl L,ntwt, l t , pag. t7s.

) i i

un dialog intrc cititor gi text. Mctoda rdspundc cxigcn[ci unLrrinstrument pentru a interoga nu numai textul, ci gi subtcctrrlinlelegerii56r .

b. Cum se efectueazd o actualizare

Actualizarea textelor e subicctivd intrucdt cititorul csteexpres implicat in procesul inlelegerii.

O rnetodl de actualizare cu referire atat la textul bibliccAt qi la situalia conternporand tace posibila intalnircaintre textr-rl biblic gi experienfa cititorului (intLccunoagterea textului biblic bazatd pe o exegczdcorectA gi cunoaqterea reflectati de situatia gi decondifiile de via{d ale ornului conterr-rporan)

Propunem acum unele rnetode adecvatc modelelor dctext qi de lecturi propuse . Dificultatea une i acfualizririgtiinlifice constd in fapful cd acest tip de intervcn{ie intrh incategoria aga numitelor forme de lecturd creative. A actuafizanu inseamnl a scoate un conlinut din textul biblic ci a rcaliza oirrtAlnirc intre Biblic gi cititorul de az,i.. Actualizarea nu poatcavea loc intr-un mod ,,sdlbatic" ca qi cAnd orice aplicarc ar 1lconformd scrierii, dar c adevirat gi cd o intdlnire rodnica.descopedrea de noi realiti l i gi rcugita actualizdrii nu se potprograma. In orice caz sc poate predispune contextul propiccunei intdlniri rodnice.. In afard de aceasta orice aclLralizarctrebuie sd fie insotitd de intrebarca criticd in ce mdsurir noilccunogtin{e sunt pe acccagi linie cu afirmaliile Scripturii.

O viziune de ansamblu: textele biblice siproblemele actuale

Un prim pas in actualizarc a$a cum a fost dcscrisd nrrisus ar putea li unn5toml: unui text biblic carr- infiunt5 anurlitt--problen,e i se al5turd o serie de afirmalii cu privire la lumca

'o' Barth-schranin-r, Se/b.sfithrung ntir der Bibel, paq. 48

actuala. Sc trccc apoi la aprofundarca coltlinutului unor astl-elje problenratici pcntru a cvita ca sd rdtnAnd la un nivcl

negtiinfilrc. in tintp cc tcxtul bitrlic c tratat cu ulctoclc

gtiinfificc. Evidcnt, adescit desprc pr-oblcrlrele dc actualitatc sc

poatc vorbi doar scneric. Ideal ar fi trn dialog interdisciplinar.Pcntru a nc liniita la unelc cxemple dc accst 1ip dc

intervcnlie iunintim: actuaiizind istona patintii ar trcbui si

reflectf,tn asupra suf'crintclor omltlui in gcncral; problema

,,Legea gi Evanghclia" ar trcbui sd ne detcnlrinc s6 luilm in

considerare tcma libcrtbtii. autoritatii 5i obligatiile in socictatea

modemd. Amirttim in alLrrir de aceasta, tot cu titlu de exemplu,

unelc problerre care apar din lectura Epistolei cdtre Filipeni:

considerAnd epistola o scrierc in care Paul impdrtdge;tc cu

comunitatca crpcricnla unei patimi pt--rsoualc ;;i a lui Cristos,

dincoio dc seultificatia pc carc cl a descoperit-o in inchisoare,

temcle care cxprim6 iritrcbdrile zilelor noastrc ar putea fi:

semnificalia victii, -elasul -pcrsecutatilor, formc de comuuicare

confbme cu Evanghelia"''.

Confruntarea intre text gi efectele sale

in uncle pcrsonaje impoflartte cste cvidcnt cd Biblia afost pentru cle un stimulcnt pcntru a-i face sd aclionezc. E

sullcicnt sd prir,im viata gi faptcle (sau scrierilc) acestorpersoanc pcntru a descoperi ttoi semnilicatii ascutrsc aletexhrlui:

- ce cuvintc ale Scripturii att scrvit ca stimulent pentruviaqa ;i f-aptele persoanei consideratc',)

- clun au fost intelcse anutnitc cuvinte alc Biblici 9i ceefecl au cauzal'l

tu' E-{g.r, Gal a t t'rb r i ef, Ph i l i ppe rbr i ef P l t i le monbr iei, pag. 47-5 I

1 < 1

Ciutarea sensului impatr i t

in acceptia modemaflimizeaza un modeldc lecturdactualizdri cLl caracter gtiintific.

considerarea impdtritului 5gxqcare include multc faze ale r-rnci

Fazele sunt urmltoarcle :a) LuAnd in considcrare sensul literal (litera). texful

estc citit ca o scriere a trecutului. o astf-el de lectura constitui;o presupunere de neinlocuit de odce ultcrior sludiu alScripturii. Apropierea gtiintifica fata de rexte se serucgtc clcmetode sincronice gi diacronice.

b) Perspectiva credintei (aga trebuic tradusd exprcsia.,alegoria", atAt de echivocd) incearci sd plaseze c'enimcnhrlsau cuvdntul in contextul intregii Scripturi, a crcdrn{ei (ca 5raqa numita analogia.lidei) li a victii lrturgice a Bisericii (finca prin aceasta si sc doreascd sd se surprindd intr-un singurfragment toate aceste dimensiuni). o astfel de analizr, circs-ar putea defini aniplificarc ,,teologicb" gi ,.cristologicl'. atextului, constituic obiectul sftrdiului efecturui gi mai prccis insensul intcrpretdrii gi al dogmelor, in afard de consccintele insens strict. In vcrsiunca crcatinr a impdtritului sens cstcdetenninant ca al doilea punct sd ' ' aibd imediat o aDlicarcmorald (cum ar pr-rtea fi pentru orice alt text, chiar din fabulcetc.) ci sd se gdseascd lectura cristologicd. Aceastd lecfurd, carcgdsegtc in scriere o mirfur-ic desprc .,Cristos gi trupul siLr..,pregdtcgte la rdndul ei pagii urmdtori.

c) invatafura pentru viali (^rens tts moralis) nu scdcduce'umai din pr4ile parenetice ale Scripturir; gi multc altcfragmente alc Bibliei pot ajuta la interpretarea gi rcalizarcaproprici vieli. Textul dcvinc aproape o oglindd in care omul scpoate vcdea pc sine insugr. Aici sc veriflcd confruntarea dinlr'ccafte qi omul cle azi.

d) In scns oricntativ (anugogio) cititorul clescopcr.urndicalii dcsprc scopul ulti 'r al rstonei ;i al proprici iictiTextr,rl biblic cste interogat dcspre scmnilicalia .sa gi nlriprecis, in orizontul actLralei problematici a sensului ' ictii 5i .rv i i to ru lu i .

Actual izarea pe baza motlc lelor structural iste

Unclc modclc strucfuraliste sinrple se pot aplica lErIprea rrarc dil-rcultatc. C'u titlu dc exemplu plczentdm aplicarcamodeltrlui .,actionari lor" unci povcstiri cie rni racoL-inr.

Metode psihologice de actualizare

instrsirau emolionalti tt terhtlui. Mctocla de studiubiblic propLrsd dc Waltcr Wink propLurc in prirna fazi indicatiipentru o apropicre crnotionali f-ati de tcxtc.

Pentru a favoriza in{elcgcrea din parlca cititorului,,trebuic sd sc asculte inscrind in rolul carc lc rcvinc, pe cAtposibil, toatc asociatiilc, gdndurilc, sentimentcle 5i intrebdrilccare apar la intilnirca cu ul1 tcxt ca exprcsie a unei dcveniri

.1

tut Din W. t.gger, Du.s Prt>lrttnt ./a.srr. Eirr Arbeil.yhc.li :rrm l.rrkasevcrn-

geliunt, Klostener-rburg 1976, pag. 3-5.

Indical i i opcral ive. ln acest context sr.rnt ntentionale unndtoarelepersoane:

Pentru a indit i i lLral iza ce i inl tmc se intampla intrc persoaneleprezentate in istorie. ne putcni scrvi de trrnri t t tarca schcmi:

donatorul da l r r l pt:rsoana gratulata

ce l cure v in in l yu t t r r cl-rut i tol tr l i tdversanrl

irr care punct al schernei se pot insera persoanelemen{ionate in text' l

Dcscricrea rlportului leciploc dintre persoanele trecntului.In ce pozitie a schernei se gisegte actualul orn / cregtin

(sau): unde poti / I 'rei / trebr-rrc si te inserezi pe tine insLrti 'JVo l i r a r c r t r l cge r i i .

t ( ( )

eficace gi nu nuurai, gi nu numai cclc istorico-criticc, mai nruirpoatc chiar acestea nu trebuie sd se plasczc la inceput, pcntrtr aevita s5 lc puna la tlcere pc celelaltc"56r.

Metoda, cum s-a ntai spus, opcrr--az6 prin intrebiri.. irrlsaza a trci momcnte, Wink aduni intrebirile in trci grupe'"':

a) intrebdri care deschis accesul la specificul textulLridupd mctoda istorico-cnticd, cum sunt: ce anurne i screprogeaza lui Isus? De cc nu se acccpta ca Isus sa aiba legitrrricu pScitoqii?

In aceasti fazi tcxfirlui i sc recunoa$te rolul carc-ircvine. Metoda istorico-criticd ,,ii confcrl textului dreptul clc afi diferit fatd de cel pe carc l-am dori noi, qi chiar, dacd cncccsar, il provoaca"5oo. Confnrntarca iusi nu trebuie si scintdrnple pc baza relaqiei celui care coordoneaz5 grupul, ciprintr-o serie de intrebari pregdtite de coordonator (;;i pretindc,deci, o bund prcgatire).

b) intrebare pentru amplificare: cinc e thnscul,p[catosul, noi?

Aga numita arnplificare incearcl ,,implicarea noastra irristoric"567. textul tr-ebuie sd apard intr-un mod cdt rnai riuposibil gi datele de fapte istorice gi litcrare sunt intdlnin carccvitd sI se sfirgcascd in speculafii complicate56*. Apoi trcbuicindividualizatd rezonanfa textului hr subiectul carc citcglc.intrebarile pcntru acest pas sunt, de ex. in Mc 2,1-12: .,Carcdintre noi estc paralil icul?"

jt 'e, itt A fc 2,1 3- 1 7: ,,Cine cstc

fariseul gi cine este pdcitosul dintre noi2r's7tr

56r Barlh-Schran'nt, Selbs(ahnmg ntit cler Bibel,,pag. 75.s65 Wink, Bibelauslegtn?g, pag. 43-47: intrebdrile sunt formulate infunctie de A4c 2,13-17 .tut' Wink, Bibelau.slegur?g, pag 39. Cu privire la aceersta Wintri scdeosebeqte de dil-eritele incerciri de a acttraliza textele biblice pomind dcla sernnificalia textului original intrucit irjuti textul sd apard in toetliurportanta sa.'6r Wink, Bihelarbeit, pag.40.'0" Wink, Bibelarbeit, pag.43ion wink, Bibelarbeit, pag. 44"" Wir*, Bibelarheit, pag. 112.

c) Indicalii lc pcntru un exerci{iu, de exernplu. a scric un

dialog intrc subiect gi t'ariseu. Prin aceste exercitii praclicc, dc

exemplu, acompaniament muzical. ntigcdri ritmicc, desen,podclare, dialogr:ri scrise 5i schimbul dc expericntc in grupurigrici, textul lasi o urml profundd asupra cititorului.

Pentnt a da un exemplu practic, dcspre felul in care s-ar

putca dcs{iqura una din acestc intalniri / .,confruntdri", in cazul

pericopci din Mt 7,1-5 sau Lc 6,37s.41s57r, inaiute de a citi

pericopa ar putea fi invitali participanlii sI scric numelc unui

,duqmart" (o persoand pe carc o urigtc, ueacceptata sau care-i

provoacd revoltd) indic[ in linii mari tot ceea cc nu se suportd

de acea persoand. Dupd ce a fost pus5 deoparlc lista sc trcce la

lectura textului biblic. La sfArqit sr-rnt invitali parlicipanlii si

reflecteze asupra a ceea cc au scris gi cdt estc valabil pentru ei

inqiqi.

Interpretarea unui text hazatd pe psihologia infinitului.Aplicarea principiilor psihologici infinitului, mai alcs dupdteoria ahetipului a lui C.G. Jung, a adus o a;a numitdinterpctare a textelor bazatA pe psihologia infinitului"': in

aceasti pcrspcctivd scricrile biblicc sunt consideratc hl rolul lor

de forte care ajuti in proccsul de tnaturizarc psihica, curn pot fiviselc qi povcqtile. Astfcl Biblia devine o oglinda in carc suntsurprinsc etapclc matunzlrii ulnalte. ,,Metclda pennitcidentificarca cu diferite persoane qi f'apte dintr-un text 9isurprinderca in cl a aspcctelor psihice personale, acceptate saurefilz:rtc. in imaginalie,- utt cuvdnt biblic este transpus intr-oafirmatic a propriul eu"'"-'. O astfel de metodi care scrvegtc la

tt ' Wiuk, Bibelarbeit, pag.43.

ttt E. Dr.*,tnann, Tiefbnps.tchologie untl Exegese, Olten i984; M.

Kassel, Bihli.sc'he Lirbilder, Ti<:fenlts),r'lrclogische Auslegung rtoth C.G.Jang, Miinchen 1982.ttt

M. Kassel, BiblischenUrbilder-Begegtrng mit vergc.e'\enenMenst:hlrcitsetfohnngen in tler Bibel. in .,Bibel und Kirche" 38 (1983),

Pag. I 05- I I 2, rnai ales pag. I I 0.

- 2 6 0 -

dezvoltarea pcrsoanei uliliz.eazh anumitc rcguli spccillccfrrTextul biblic desfh;oara firl indoialS rolul de a scn i cititoruluica oglindir pentru sine insugi5" totuEi o aplicarc exclusivir nunei astfel de mctode nu rbspunde specificitatii BibliciInteresul metodei istorico-cnticc pentru faptele intArnplatc alcgat direct cu specificul mesajului crcgtin iar a face abstracticde acest aspect ar fi periculos5Tn. Ridicarea de la istonc laesential5TT poate fi util ca procedeu terapeutic. Dar pentm cafolosirca textelor biblicc sI fie pcrtinent5, amplificarea trcbuicsi fie precedat[ de individualizarea referirilor cristologicc atextclor (de ex. in istoria copil6rici).

Agadar nu trebuic refuzatl contributia interprctariitextelor biblice dupd psihologia infinitului, care atrage atentiaasupra unel componente importante a in{elegeni omului, adjcirpe relcvanta sentimentclor^ De fapt studiul Bibliei ru sc poatcface fird accastd contributie. Unele metode de actLralizare. cal-cse pot aplica chiar gi fbclind abstraclie de teoria arhetipurilor dcex., cea a liberei asocieri, a asocierii dirijate, a amplificdrii. aidentificdrii spontane gi dirijate, sunt tratate in introducerile lastudiul pastoral al Bibliei578.

ttt Cfi. canonul normativ (sinteiic) in Drewernrann, Tiefenpsl'cholo.,qic.pag. 376-383.'ttt Cfr. sen.strl rnorolis, dupd sensr-rl impatrit.ttu Cfi. J. H. Scluodel, Rentl,thc)logisienutg cler Bibel'? Bemerktrngetr :ueiner Situalionsattol.yse Eusen Drev,et'monns, in HerderKotl 39 (19ii5).pag.275-279.ttt D."wema nn, Tie/'enpsycl'toktgie, pag. 381.57s Cfr. cr"r privire la aceasta ntanualele de rneloclologie biblica pastomlir.A.S.Paninolle (prin gnla \ri), .4scolto dello parolo e preghiero, lo,,lectio divina", Citta del vaticano 1987. C. M. lr,, lartini, La let't io di, irtrt.tr{e<lita:kne tenuta ul clero tli L'enezia il 2 dit'enitre 1982, in Id., [.rrpopolo, une terru, uno c'hie.tu. Bologna 1983, pag. 399-423.ltl., Pregut't'la Bibhia. Medrtatie la tinerii din Padova tinutii la 4 septer.nbrie 1985. inId., Pe'r-trnq sontitd tl i l topokt, Bologna 1986: W. Egger, Alla sctrt, l,tdcllo Pcn'olo di Dio, Lcttera Ttu.rtonile ai.feclcli er srr.r.slc*t.r per la leiltu,tpcrsonole e c'otnunitcu'itt clellu Socra St:rilnrru (prctgruntma tlella f)iott'tidi Bol:ano Brcs,sanonc pet' gli antti 1987-1989, Bolzano 1987.

Reguli pentru o lecturi spirirui a Scripturii:lectio divina

in multe subsidii pentru lecur Bibliei qi pcntru

intAlnirile biblicc sc furnizeazl gi iticlLirr pentru o lecturl

spiritltala a Bibliei. De obicci este r:a de o sintezd a

nurneroasclor pllncte de plecare a l:-.ciplilor cxegetice

tradi{ionale gi noi. Prin,. lectura spirituailu se intelegc, cum

se consider5 de multc ori, nutnai un procr^lr.l onentat doar spre

edificare, ci o lecturd in interiorul Biserl chreia ii este datapromisiunea Spiritului Sf6nt (1ir 16.13).

Sfinta Scripturi in liturghie

in uzr-rl liturgic, pencopele sun :tsate in contextulaltor textc biblice gi lihrrgice, ca gi in ccl,r',hrl celebrdrii qi acomunitdlii celebrantc. Sub profit hentten:::, textul este asttblinterpretat gi actualizat. ,,Este prezent (C'n,,)in cuvAntul sdtt,deoarece este cl ccl care vorbcAtc afunc l"nd in Bisericd seciteqte S fAnta Scripturd"5Te.

tle ,sacrosanhtn c'oncilitxn, 1'. EVll9, LJ.;rt e sen .,:lla Scrilhra nellecelebra:ioni l i turgiche, in Conc. I I (1975), 2; Lt: 'bia nella l inrgia;Atti della XV settin.rana di studio dell'Associaziorr;:rrf-essori di liturgia,Genova 1987; R. Cavedor, De Zan - L. Mcrnar-r. Saldarini, Del/eScritltrre alla liturpia in Isruele e nella chiesa. Rorir 186.

- 2 6 2 - -263 -