i. rezumat - madrold.madr.ro/pages/imbunatatiri_funciare/capacitate-de-plata-ouai.pdf · calcul al...

Capacitatea de plata a costurilor cu irigatiile de catre OUAI - Raport Final -

Fidman Merk at, Martie 2010 1

I. Rezumat

Eforturile financiare pe care le presupun irigatiile au triat fermierii care isi permit sa irige, chiar si in ultimii 3 ani cand subventiile pentru irigatii au crescut foarte mult in comparatie cu perioada anterioara, de la 135 lei /ha sau 112 lei/1000m3, in 2006 la 852 lei/ha, respectiv 442 lei/1000 m3, in 2009. Acest proces de triere se reflecta in suprafata irigata: din 2004, indiferent de crestera sprijinului financiar pentru irigatii, suprafata irigata nu trece de 300.000 ha; iar dupa renuntarea la subventii, acest proces de triere va continua. In evaluarea capacitatii de plata a costurilor total al irigatiilor, prima intrebarea la care trebuie sa se raspunda este: „La ce nivel se afla costul irigatiilor ?”. Daca se ia in calcul cresterea semnificativa a subventiilor acordate in ultimii trei ani, aceasta indica si o necesitate de acoperire a unor servicii ale caror preturi au crescut pe masura. Calculul realizat arata faptul ca in 2009, costurile totale cu irigatiile de la sursa sistemului la planta au fost de 359,67 mil lei din care 27% reprezinta costurile ANIF, 55% sunt cele ale OUAI si 18% costurile directe ale fermierului. Daca se raporteaza costurile totale la suprafata de 293.000 ha si un volum de 565.000.000 m3, rezulta un raport de 1231 lei/ha, respectiv 639 lei/1000m3. Fara a intra in calcule sofisticate, pentru cereale si in mod particular, pentru paioase aceste costuri suportate de fermier sunt prohibitive; nu se vor iriga. Insa este acesta costul real al irigatiilor? Un binecunoscut principiu in orice sector economic, dar mai ales recunoscut in cel agricol este cresterea imediata a preturilor la bunurile/serviciile subventionate. Orice fermier cunoaste aceasta regula, ce se aplica si in sectorul irigatiilor, fara indoiala. Pentru ca plateste Statul, nici fermierul nu acorda atentie preturilor, insa odata cu renuntarea la subventii, o buna parte a preturilor practicate vor suferi scaderi si costurile cu irigatiile, de asemenea. Desi consultantul este constient asupra principiului „scaderea subventiei inseamna scaderea costurilor”, in studiul prezent s-a realizat evaluarea capacitatii de plata la nivelul preturilor din 2009. La intrebarea cu privire la categoria de costuri ce detine ponderea cea mai ridicata in procesul irigatiilor, cei mai multi fermieri raspund ca peste 70% este energia. Insa cifrele pe 2009 infirma aceasta observatie, nu aceasta este realitatea. Energia a reprezentat la nivelul integrat al sistemelor (ANIF +OUAI) 43,2%, iar in costurile OUAI numai 20,4%, unde ponderea cea mai semnificativa o detin costurile de I+R: 23%(!). Aceste nivele ridicate ale costurilor cu irigatiile la nivel national sunt influentate de acordarea subventiilor si un balast consistent a fost adus de catre OUAI-urile ce nu au irigat deloc sau foarte putin, dar au accesat subventii importante pentru lucrari de I+R. Repunerea in functiune a unor SPP-uri unde planeaza indoiala ca vor iriga vreodata, dispune de un alt capitol de subventii, numite „Anexa 2” care urca costul total al exploatarii irigatiilor la nivel national, insa fara efecte pozitive. Fermierii ce utilizeaza irigatiile cunosc beneficiile pe care le aduce fiecare cultura, insa atat timp cat irigatiile erau subventionate in proportie de 73% pana la aspersor, nu a existat un interes in irigarea numai a culturilor cu spor de productie mai ridicat la apa. Totusi, fermierii si-au creat o structura a culturilor, astfel incat costul irigatiilor la cereale sa fie acoperit de loturi semincere, plante tehnice, lucerna, orez sau legume. Acest culturi profitabile la irigatii au reprezentat 47% din structura culturilor la irigatii in 2009. Principala cultura irigata a fost porumbul (27%) unde beneficiile sunt limitate si apar, in general, numai la productii de peste 9 tone /ha; diferenta de 26% din suprafata irigata, in 2009, este acoperita de paioase. Evaluarea capacitatii de plata a OUAI-urilor s-a realizat prin analiza datelor colectate din teren pe un esantion de 50 de OUAI-uri ce detin o pondere de 54% din volumul pompat de OUAI-uri in 2009, respectiv 53% din suprafata irigata. Au fost intervievati reprezentantii acestor OUAI-uri si in medie cate



5 fermieri din fiecare OUAI; suprafetele detinute de fermierii intervievati reprezinta 58,5% din suprafata OUAI-urilor selectate. Analiza capacitatii de plata a OUAI-urilor este structurata pe anumiti parametrii, ale caror valori indica potentialul de a continua irigatiile fara subventii: profitul agricol al utilizatorilor (calculat pe baza structurii culturilor), costul energiei, consumul de energie, tariful ANIF, subventia acordata in 2009, marimea fermelor utilizatoare de apa, viabilitatea tehnico-economica a sistemului, starea infrastructurii de irigatii, implementarea de solutii la prevenirea impactului renuntarii la subventii si factorul emotional. Fiecare dintre OUAI-urile din studiu a fost analizata prin prisma acestor parametrii. Subventiile ce au fost puse in balanta au fost cele acordate fiecarui OUAI in parte (date furnizate de MADR) si nu s-a facut raportarea costurilor la subventia medie la nivel national. Rezultatul evaluarii indica faptul ca in 2010, din cele 293 de OUAI –uri care au irigat in 2009, un numar de 129 OUAI-uri vor continua irigatiile, 114 necesita implementarea de solutii de contracarare a sistarii subventiilor, iar 50 vor renunta foarte probabil la irigatii. Suprafata irigata in 2010 va scadea in scenariul foarte pesimist la circa 114.000 ha (40% din 2009), iar in cel foarte optimist la aproximativ 254.000 ha (87% din 2009). Volumul de apa, insa, va inregistra o depreciere mai mare, 174.078 mii mc (31% din 2009) in scenariul foarte pesimist, respectiv 298.307 mii mc (53% din 2009) in scenariul foarte optimist. O analiza de senzitivitate asupra acestor indicatori realizata prin considerarea degradarii anumitor parametrii, arata o scadere a suprafetei irigate in scenariul foarte pesimist pana la 103.000 ha, iar in cel foarte optimist pana la 221.000 ha. Aceste rezultate ale analizei de senzitivitate indica faptul ca acele OUAI care continua sigur si cele care continua dar necesita solutii au o senzitivitate relativ redusa, respectiv sunt stabile si pot face fata diferitelor schimbari ale mediului macroeconomic si de afaceri. Capacitatea de plata insa va fi influentata major de factorul psihologic. Cea mai mare parte dintre fermierii nu cunosc exact ce se plateste prin OUAI-uri, si care va fi tariful ce se va percepe in 2010. Printre reprezentantii OUAI-urilor, consultantul neintalnind un reprezentant al OUAI care sa arate un calcul al noului tarif. In schimb, fermierii sunt „alarmati” cu tarife de 800 - 1000 de lei /1000m3, in timp ce ANIF a anuntat deja tarife de livrare in aceste zone „alarmate” de 100-150 lei/1000m3. Fara a intra in explicatii ale calculelor – bineinteles ca se pot da – o astfel de diferenta sfideaza anumite limite. In perioada existentei subventiilor, organizatiile au agreat un procedeu la calcularea tarifului de livrare al ANIF, care prezinta erori, respectiv calcularea randamentului la statiile de pompare si nu masurarea acestuia. In situatia anularii acestor subventii incep sa apara divergentele intre ANIF si organizatii asupra valorii randamentului de pompare. Acest conflict poate fi atenuat prin crearea de federatii la nivel de sistem hidrotehnic, dar, pe termen mediu si lung problema se rezolva prin achizitionarea unui echipament de masurare periodica a randamentului real (ηp) al tuturor statiilor de pompare ce functioneaza in intregul sistem (SPA, SRP, SPP, RDN etc) sau utilizarea costurilor efective. Nu putini au fost fermierii care au declarat ca ei vor continua irigatiile, dar „ceilalti” probabil vor renunta si astfel ei nu pot acoperi singuri costurile irigatiilor, in final renuntand. Din aceste tip de declaratii se simte lipsa unui liant intre fermieri, care ar fi trebuit sa fie reprezentantii OUAI-urilor. Acestia insa, inca mai spera sa „se faca ceva anul asta” si sa nu se renunte la subventionarea irigatilor. 75% din acesti reprezentanti inca mai spera la o masura „salvatoare”. Identificarea de solutii proprii pentru reducerea costurilor sau modalitati de acoperire ale acestora nu sunt o practica larg raspandita in randul celor care administreaza irigatiile; nu au existat nici stimulente spre astfel de practici.



Studiile de caz realizate au completat seria de solutii reale ce pot fi implementate pentru contracararea efectelor sistarii subventiilor, printre care amintim: (a) constituirea federatiilor, (b) utilizarea irigatiilor pe timp de noapte, (c) investitii in automatizarea infrastructurii, (d) implicarea primariilor in sustinerea activitatii organizatiilor cu multi utilizatori, (e) aplicarea unui set de masuri agro-tehnice, (f) aplicarea metodei costurilor efective pentru tariful de livrare ANIF. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ar trebui sa previna un impact nejustificat asupra irigatiilor, care sa diminueze semnificativ suprafata irigata datorita efectelor factorului emotional, intrucat din punct de vedere tehnic si financiar, cea mai mare parte a fermelor isi pot permite sa irige si fara subventii (aproximativ 200.000 ha). Masura ce poate fi luata este de lansare a unei campanii de informare a fermierilor inaintea sezonului de irigatii cu privire la costurile reale ale irigatiilor, dar si de a da un impuls organizarii irigatiilor. Campania poate fi completata cu vizite de lucru in randul organizatiilor ce au implementat deja solutii sau in state din Uniunea Europeana. Centralizarea criteriilor de clasificare a conturat un portret actual al organizatiilor de irigatii bazat pe urmatoarele caracteristici predominante:

Dezvoltarea si mentinerea unei capacitati ridicate de plata in sistemele unde predomina fermele comerciale de dimensiuni mari (peste 100 ha) nu se datoreaza numai orientarii spre profit a acestor utilizatori, ci si datorita sablonului pentru care au fost proiectate sa functioneze aceste sisteme de irigatii: sa deserveasca ferme mari. In schimb, impasul in care se regasesc sistemele unde predomina fermele mici are drept cauza majora, nerespectariea acestei conditii; fermele mici nu functioneaza pe calapodul proiectat al sistemelor de irigatii, nu au urmat calea „naturala”. In conditiile mentalitatii individualiste ce predomina in societatea agricola romaneasca de 20 de ani si care se va prelungi poate inca cu atat, orice interventie de ordin institutional are nevoie de o buna strategie pentru dezvoltarea colaborarii intre fermieri, altfel, orice alta masura nu va face decat sa prelungeasca agonia functionarii irigatiilor pe aceste sisteme cu ferme mici, ce nu au cum sa functioneze in sistemele de irigatii proiectate inainte de 1990. Aceasta trebuie sa fie o axioma cu care sa se lucreze in continuare.

Comerciale (utilizatorii sunt ferme comerciale)

61%

Cu un numar restrans de utilizatori ( < 2 / 500ha)

44%

Active (au irigat in 2008 si 2009)

55%

Infiintate pe sisteme viabile si marginal viabile 62% Un singur punct de livrare 56% Doar o treime functioneaza eficient economic Teritoriul este redus, sub 2.200 ha 62% Continua sigur irigatiile dupa sistarea subventiilor 44% Aplica o norma de irigare de sub 1.800 m3/ha

52%



II. Introducere Incepand cu anul 2010, Guvernul Romaniei nu mai sprijina fermierii prin subventii considerate ajutoare de Stat. Printre aceste ajutoare se gasesc si subventiile acordate sectorului de irigatii. Documentul ce contribuie la implementarea unei astfel de decizii este Directiva Cadru a Apei 2000 / 60 a Comisiei Europene, unde la articolul 9 se face referire la recuperarea costurilor apei de la cel care o foloseste. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin Unitatea de Management a Proiectului „Reabilitarea si Reforma Sectorului de Irigatii” a lansat un studiu pentru a evalua impactul pe care sistarea subventionarii irigatiilor il poate avea asupra Organizatiilor de Utilizatori ai Apei pentru Irigatii, precum si asupra fermierilor ce iriga prin aceste organizatii. Studiul este desfasurat de o echipa de consultanti cu experienta in domeniul irigatiilor si agriculturii, in cadrul companiei Fidman Merk at s.r.l. Obiectivele studiului sunt:

a. Identificarea si clasificarea OUAI si a utilizatorilor de irigatii in cadrul sistemelor irigabile in prezent / de interes public.

b. Evaluarea capacitatii OUAI si a utilizatorilor de a plati costurile totale ale irigatiilor.

c. Evaluarea oportunitatii unei campanii de informare in randul fermierilor in scenariul sistarii subventiilor de irigatii si stabilirea cadrului de derulare a unei astfel de campanii.

Pentru a atinge aceste obiective, contributia principala este reprezentata de o cercetare desfasurata de consultant in randul OUAI-urilor, ce consta intr-un studiu de teren pe un esantion de 50 de OUAI-uri si trei studii de caz ce vor fi utilizate pentru a fi date exemplu celorlalti fermieri in ajustarea activitatii pe scenariul renuntarii la subventionarea irigatiilor.

Structura studiului va fi dezvoltata pe stalpii de sustinere ai oricarei alte afaceri, intrucat irigatiile trebuie percepute ca o afacere: Clienti / beneficiari, Costuri, Venituri (tarife, subventii), Cerere / Oferta; iar, in plus, va include efectele dupa anularea subventiilor si Solutii pentru a contracara declinul dramatic al irigarii culturilor agricole.



III. Capacitatea de plata

„Nu fermierii au fost cei subventionati pana in 2009 la irigatii, ci ANIF si Electrica” Fermier, judetul Ialomita

III.1. Premise

Evaluarea capacitatii de plata a OUAI-urilor, respectiv a fermierilor de pe terenurile irigate, are drept scop final sa estimeze – in scenariul renuntarii la subventii – organizatiile ce vor continua irigarea culturilor fara probleme, pe cele care au nevoie de aplicarea anumitor solutii pentru a merge mai departe si pe cele pentru care irigatiile se termina odata cu renuntarea la acordarea de subventii.

Analiza se bazeaza pe evaluarea economico-financiara a situatiei din cadrul organizatiilor, insa are si o componenta sociologica / emotionala ce isi are propria contributie la schitarea cadrului desfasurarii irigatiilor in anul 2010, intrucat alaturi de capacitatea de plata trebuie sa existe si dorinta de a plati.

Sursele de date ale analizei sunt MADR-DIF, UMP-RRSI si ANIF, insa pentru completarea acestora, consultantul a desfasurat un studiu de teren in randul reprezentantilor OUAI-urilor si fermierilor; opiniile acestora citate pe parcursul raportului, precum si datele la nivel de OUAI si ferma au drept sursa aceasta cercetare de teren. Problematica temei costurilor irigatiilor este completata printr-o sinteza asupra rapoartelor majore ce au fost elaborate in ultima decada, inclusa in Anexa 1.

Analiza economico-financiara porneste prin parcursul etapelor urmatoare:

1. Identificarea structurii planului de cultura de pe suprafata OUAI-urilor, respectiv a fermierilor ce iriga.

2. Completarea bugetului pentru fiecare cultura amintita de fermieri in planul de cultura; Acest buget al culturii se realizeaza atat printr-o medie rezultata din discutiile in profunzime cu anumiti fermieri, insa va fi dublata si verificata de bugete realizate cu specialisti in agricultura, practicieni. In aceasta etapa se identifica profitul pe fiecare cultura, cu costul irigatiilor subventionat inclus;

3. Calculul subventiei acordate la nivel de sistem, respectiv OUAI. Pe baza datelor furnizate de MADR se calculeaza subventia pe irigatii la nivel de sistem in 2009. Ulterior, se obtine subventia medie pe ha la nivelul fiecarei OUAI.

4. Calculul profitului pe fiecare ferma, respectiv OUAI (la nivelul anului 2009) din studiu pe baza datelor obtinute la etapele 1) si 2); in varianta in care s-au acordat subventii; Deducerea subventiei din profitul fiecarei ferme / OUAI valorilor calculate la etapa 3);

5. Identificarea coeficientilor altor parametrii ce completeaza analiza:consumul de energie, pretul energiei, tariful de livare al ANIF, structura utilizatorilor, dorinta de plata, incadrarea in gradul de viabilitate tehnico-economica a sistemelor.

Capacitatea de plata a fermierilor si implicit a OUAI-urilor se analizeaza in contextul anului 2009, pe baza structurii culturilor, cheltuielilor si veniturilor fermierilor realizate in 2009. Obiectivul studiului nu este sa stabileasca norme si reguli de irigare sau un plan optim de cultura in scenariul renuntarii la subventiile pentru irigatii. Factorii principali ce influenteaza capacitatea de plata a fermierilor: conditiile climatice, preturile la produse, preturile la input-uri, planurile de cultura, pot fi considerate reprezentative; ramane ca studii ulterioare sa detalieze rezultatele obtinute pentru urmatorii ani sau sa ajusteze rezultatele obtinute in functie de variatia factorilor amintiti



III. 2. Subventiile pentru sectorul irigatiilor

Pentru a evalua capacitatea de plata a fermierilor in scenariul renuntarii la acordarea subventiilor pentru irigatii, trebuie sa cunoastem, mai intai, la ce se renunta. Ce subventii s-au acordat in 2009 si care a fost valoarea lor. Subventiile acordate sectorului de irigatii in 2009 au vizat acoperirea unor categorii de costuri, prezentate in tabelul 1, mai jos. Tabel 1 – Subventiile pentru irigatii in 2009

Nr. Cost Descriere % acoperit de

subventie

Furnizor Valoare subventie

(mii lei) 1. Tarif Anual Intretinerea si Reparatiile

infrastructurii principale 80 ANIF 15.347

2. Tarif Livrare Apa furnizata pana la punctul de livrare

90 ANIF 69.892

3. Energie electrica

Consumata la punctul de livrare (SPP-uri, proprietatea OUAI)

100 Companii distributie energie

52.160

4. Intretinere si Reparatii

In amenajarea interioara proprietate OUAI

100 Companii servicii

58.912

5. Paza Paza infrastructurii tertiare / pe teritoriul OUAI

100 OUAI 12.577

6. Investitii Anexa 2

Investitii in infrastructura OUAI la preluare in proprietate prin protocol

100 Companii servicii

40.026

TOTAL 248.914Sursa: MADR

Costurile 1, 2, si 3 se acopera in limita unui plafon de 700 lei /ha contractat de membrii OUAI cu ANIF si pentru care OUAI a platit contributia proprie (20%) la Tariful Anual si 10% din Tariful de livrare. Fundamentul legal este legea 138/2004. Costurile 4 si 5 se acopera in limita unei sume de 171 lei/ha contractat de OUAI cu ANIF. Fundamentul legal este legea 125/2006. Despre anularea subventiilor s-a tot discutat de la aparitia Legii 138 / 2004 a imbunatatirilor funciare, insa nu au existat semnale clare ca se intentioneaza sigur sa se adopte aceasta masura sau cand se va intampla. Majoritatea fermierilor declara ca nu se asteptau pentru 2010 la acest pas si ca nu au fost informati la timp, pentru a putea sa-si ajusteze planurile de cultura in conformitate cu renuntarea la subventii. Mai mult, se considera ca, in randul fermierilor, au fost transmise o serie de mesaje destul de promitatoare in vederea continuarii subventionarii. Astfel, desi initial Legea 138 / 2004 a contribuit la reducerea subventiilor acordate pana in 2006, (vezi graficul 1, mai jos), si fermierii se incadrasera pe un anumit plan de cheltuieli, nu s-a continuat cu reducerea treptata a subventiilor, ci s-a decis in 2007, majorarea plafonului de la 400 lei/ha la 700 lei/ha pentru subventiile acordate prin Legea

Intrebari: Pentru ce se acorda subventii la irigatii? Care este valoarea subventiilor la irigatii?



138/2004 si in plus acordarea de subventii pentru cheltuielilor de I+R si paza, la nivel de OUAI. Aceasta decizie nu a facut decat sa sporeasca in 2010, socul psihologic al suportarii sistarii subventiilor. Un fermier din judetul Ialomita1 a amintit o alta masura derutanta. In toamna 2009 s-a schimbat grila de punctare la Masura 121 –FEADR, prin acordarea a 35 de puncte pentru „proiectele din sectorul vegetal care au investitii in sisteme de irigatii”. In conditiile concurentei ridicate pe aceasta masura, obtinerea acestor puncte a fost esentiala in obtinerea finantarii. Insa, aceasta decizie l-a determinat sa inteleaga ca este o masura de incurajare a irigatiilor si ca se va continua subventionarea. Pana la aparitia comunicatelor ANIF trimise catre OUAI-uri in toamna 2009, cu privire la incheierea contractului pentru 2010, o buna parte a fermierilor sperau sa nu se treaca efectiv la anularea subventiilor.

41,9% dintre fermieri si 75% din reprezentantii OUAI, inca mai spera2. De cealalta parte, cei care sunt convinsi ca se va renunta de anul acesta la subventii sunt 34,7% in randul fermierilor si doar 7.5% in randul reprezentantilor OUAI3. Se poate remarca o diferenta notabila intre cele doua categorii de subiecti, fermierii fiind mai convinsi ca se va renunta sigur la subventii din 2010. Trebuie subliniat faptul ca toti cei intervievati sunt la curent cu anuntul destul de oficial al Ministerului Agriculturii privind renuntarea la acest tip de subventii, insa tot se mai spera la un fel de interventie si momentan, asa cum arata rezultatele, o buna parte nu sunt inca destul de convinsi ca acest anunt va fi intr-adevar pus in aplicare din acest an. Este discutabil, insa, daca nu cumva o pregatire mai detaliata si planificata nu ar fi cauzat scaderi mai mari in suprafata irigata, intrucat asa cum vor releva datele cercetarii, fermierii, dar si destui reprezentanti ai OUAI-urilor au o opinie vaga asupra sumei subventionate si cu atat mai putin a sumelor ce vor trebui platite odata ce nu se mai acorda subventii; majoritatea inclina sa creada ca sumele subventionate sunt imense, declarandu-se speriati asupra renuntarii la subventionarea irigatiilor. Necesitatea unei campanii de informare in randul fermierilor ar fi oportuna prin prezentarea costurilor si solutiilor de reducere a acestora. Pentru rezultatele studiului este foarte important sa se cunoasca la ce valoare a subventiilor ne raportam. In 2009 s-au acordat subventii in valoare de 248,9 mil lei. Raportat la suprafata irigata la prima udare, reprezinta 852 lei/ha, iar la volumul aplicat este o subventie de 442 lei/1000m3. Daca se iau in considerare numai subventiile acordate la energie, tarif de livrare si tarif anual, atunci rezulta o subventie de 470 lei/ha si 244 lei /1000 m3. Ne raportam la prima valoare sau la cea de a doua ? Sunt si costuri ce ar fi putut sa nu fie subventionate? Cat de necesare sunt toate aceste subventii in vederea desfasurarii irigatiilor ? Bineinteles conteaza partea de care te afli. Cei ce beneficiaza de aceste subventii pot spune ca in totalitate, indiferent ca ei sunt beneficiarii directi (OUAI-uri/fermieri) sau colaterali (care presteaza serviciile subventionate). Dar, daca esti fermier pe un teren neirigat si concurezi cu aceleasi produse pe aceeasi piata ca un fermier de pe terenurile irigate si subventionate? Dar daca esti contribuabil? La o analiza sumara se poate constata ca in anii anteriori s-a irigat, insa cu subventii mult mai mici acordate la nivel de ha irigat udarea 1 sau raportat la 1000 m3 pompata. Astfel , daca imediat dupa intrarea in vigoare a legii 138/2004 se raporteaza subventia acordata la udarea 1 si la volumul aplicat se observa ca in 2005 si 2006 s-a putut iriga pe bani mult mai putini. In 2006, indicatorul subventia / ud1 a fost de 135 lei, iar indicatorul subventia/1000m3 a fost de 112 lei; In 2009, aceeasi indicatori

1 Fermier in OUAI Scanteia. 2 La nivelul lunii Ianuarie 2010, cand au fost colectate datele din teren. 3 Diferenta au raspuns “Nu stiu” (20,2% fermieri si 14,5% reprezentanti OUAI) sau nu au raspuns deloc la aceasta intrebare (3,2% - fermieri si 2,5% reprezentanti OUAI).



ating valori de 852 lei/ha, respectiv 442 lei/1000 m3. O crestere de aproape 430% la subventia/ ud 1 si 190% pe 1000m3. Diferenta nu poate fi sustinuta de nici un argument referitor la cresterea preturilor la energie, la alte servicii sau inflatie. Subventia pe ha a crescut mult mai rapid decat cea pe volum. Explicatia nu consta in cresterea numarului de udari aplicate pe unitatea de suprafata, ci in anumite obiceiuri de a contracta o suprafata mai mare in vederea obtinerii de subventii suplimentare. Graficul nr. 1 – Subventiile acordate la irigatii; Indicatorii: subventia/ud 1 si subventia/1000m3

Sursa date: MADR - DIF

Este evident din aceasta diferenta ca asa cum au crescut costurile de exploatare prin acordarea de subventii, tot asa exista loc pentru ajustari in jos ale costurilor de exploatare, ulterior renuntarii la subventii; sistemele de irigatii pot fi exploatate si cu sume mai reduse. Intre timp au intervenit si investitiile in reabilitarea sistemelor prin UMP –RRSI, iar multe costuri au fost deja ajustate sau vor fi in urmatorii doi ani. Opinia unor fermieri cu vasta experienta merita sa fie amintita in ce priveste acordarea subventiilor la irigatii si nu numai, insa cea de mai jos cu deosebire:

Pornind de la aceasta declaratie sunt doua concluzii de punctat, avand in vedere ca declaratia nu este singulara si cele remarcate de acest fermier sunt binecunoscute tutoror celor ce lucreaza in sectorul agricol. (a) Subventiile din agricultura au determinat intotdeauna cresterea preturilor la input-urile subventionate sau scaderea preturilor la produsele agricole ce erau „sustinute” prin subventii. In privinta subventiilor pentru input-urile agricole, acordarea lor a avut drept efect cresterea preturilor la respectivele input-uri cu aproximativ valoarea subventiei (sunt binecunoscute cresterile de preturi la ingrasaminte, utilaje agricole). Atunci cand subventiile au fost acordate pe produse agricole contractate, efectul a fost reducerea pretului la produsele agricole cu valoarea subventiei.

„Subventiile nu au fost acordate niciodata pentru fermieri, ci pentru cei ce ne-au furnizat input-urile subventionate. Subventiile la I+R au fost pentru cei ce presteaza aceste servicii. Eu as fi vrut, de exemplu, sa investesc banii de la I+R in reabilitarea statiilor si a retelei tertiare, dar nu s-a putut.” (fermier, OUAI Aliseo, jud. Ialomita).

Subventiile la irigatii

0100200300400500600700800900

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

ani

Lei Sub/ha

Sub/1000m3



De amintit in sustinerea acestei afirmatii alte declaratii ale fermierilor. Un caz semnalat este tot in Ialomita, unde pentru Tariful Anual pe 2010, ANIF stabilise un pret de 25 lei/ha contractat inainte de a se cunoaste sigur faptul ca vor fi anulate subventiile, pentru ca ulterior anuntului, Tariful Anual sa fie de 6 lei/ha contractat. La completarea acestor exemple se adauga cele din zona Tecuciului, recunoscut bazin legumicol: „Procesatorii ne-au redus pretul la legumele contractate exact cu subventia acordata de Stat si am primit banii de la ei la pretul pietei minus subventia. Insa subventia nu am primit-o pana acum si se pare ca nu o vom mai primi vreodata pentru ca am fost anuntati ca s-a terminat plafonul. Noi am vandut la un pret scazut cu subventia, iar procesatorii au castigat, de fapt4.” Sunt motive si argumente sa se inteleaga ca subventiile au ajuns, de fapt, la furnizorii de input-uri agricole si la procesatorii de produse agricole. Subventia acordata in prezent pe hectarul cultivat pare sa fie o solutie la aceste anomalii ale subventiilor. Scad costurile la produsele / serviciile subventionate atunci cand dispare subventia? Experienta ultimilor ani a demonstrat ca fara nici o exceptie, DA, preturile au scazut. Deci, se ridica intrebarea, capacitatea de plata a fermierilor/ OUAI-urilor pentru acoperirea costurilor la irigatii se raporteaza la ce valoare a subventiilor? Cea actuala, ce este fara indoiala peste costurile reale sau la preturile ajustate ce isi vor face simtita prezenta dupa disparitia subventiilor? Studiul analizeaza ambele variante.

(b) Efectul subventiilor la I+R. Revenind la declaratia fermierului de mai sus, un al doilea aspect mentionat de dansul trebuie analizat. Ce se intampla cu banii de I+R, acordati dupa 2007? Acest mod de subventionare a mai avut o istorie pana in 2004 si a inregistrat multe sincope. Suprafete fara nici un viitor la irigatii au fost finantate cu sume fabuloase, insa nu au irigat niciodata sau foarte putin. Au fost alimentate fie vise faraonice, fie proiecte ce la o simpla analiza s-ar fi dovedit ca nu au nici un viitor. Exemple generale ar fi AUAI-urile din judetele Mehedinti si Constanta; un exemplu specific este AUAI Spantov (jud. Calarasi) unde s-au investit la nivelul anului 2000 in jur de 17 miliarde lei vechi numai in reteaua electrica si alte zeci de miliarde in SPP-uri, insa fermierii nu aveau echipamente de udare. Pentru aproximativ 7 ani nu s-a irigat in respectiva asociatie. PRRSI a lansat un program de reabilitare a sistemelor de irigatii in valoare de aproximativ 70 milioane euro pe 6 ani. Subventiile la I+R si Investitii Anexa 2 in perioada 2007 – 2009 au fost de 48,209 milioane euro5. In timp ce fondurile alocate prin PRRSI urmeaza anumite conditii de viabilitate a sistemelor (inaltimea de pompare sub 70m), fondurile alocate prin I+R si Investitii Anexa 26 nu au astfel de criterii.

4 Ion Rusu, OUAI Tecuci, fermier cu 200 ha de legume. 5 Au fost actualizate la cursurile medii ale euro aferent fiecarui an pentru sumele totale acordate la I+R si Investitii Anexa 2. 6 Investitii Anexa 2 reprezinta subventiile alocate prin Legea 125 / 2007 destinate punerii in functiune de catre ANIF a SPP-urilor unde se infiinteaza OUAI-uri noi.;



IIII.3. Tarife servicii irigatii

Utilizatorii platesc serviciile de irigatii catre Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii, ce se constituie in intermediari intre fermieri si furnizorul de apa, ANIF. In ultimii ani s-au conturat doua metode principale prin care fermierii platesc apa catre OUAI:

(a) Axat pe Cotizatie. Este intalnit, in general, in OUAI-urile unde predomina fermele mari. Platile se fac pentru achitarea:

Unei cotizatii semnificative pe ha contractat cu ANIF (intre 50 – 100 lei

/ha). Aici sunt incluse costurile pentru distribuita apei de la punctul de livrare la nivelul fermei, precum si celelalte costuri de functionare ale OUAI;

Valorii tarifului de livrare stabilit de ANIF in proportie de 10%, restul fiind subventionat;

Valorii tarifului anual catre ANIF, in proportie de 20%, restul fiind subventionat.

In general, administratiile OUAI ce au optat pentru aplicarea acestei tarifari au facut-o datorita faptului ca este destul de greu sa se masoare volumul pompat in conditiile in care exista diverse echipamente de udare la nivelul fermelor, fiind dificil si costisitor sa se contorizeze fiecare utilizator al OUAI; daca se plateste numai 10% din tariful pe volumul aplicat aproximativ se evita disputele intre utilizatori in cel priveste pe cel care a consumat mai multa apa.

(b) Axat pe Tariful Intern de Livrare. Este intalnit, in general, in OUAI-urile unde fermierii mai mici7 au pondere semnificativa. Platile se fac pentru achitarea:

Tarifului intern de livrare, calculat de OUAI, unde sunt incluse toate

costurile: contributia de 10% la TL ANIF, contributia de 20% la TA ANIF, costul apei de la punctul de livare la nivelul fermei, celelalte costuri de functionare ale OUAI;

Cotizatiei de membru ce este stabilita in jurul a 5-15 lei/ha. Completeaza acoperirea costurilor de la tariful de livrare. Confera platitorului calitatea de membru pentru a beneficia de tariful subventionat. Este aplicat pentru a respecta prevederile legale, insa se plateste numai de catre membrii care iriga; de obicei, cu cateva zile inainte de a incepe sezonul de irigatii.

Aceste tarife prin care fermierul plateste serviciile prestate de OUAI acopera costurile furnizorului principal de apa (ANIF) si costurile OUAI. O parte din ele sunt subventionate asa cum am amintit. Insa

7 Consultantul a considerat o ferma mica fiind de sub 10 ha. In studiu, reprezentanti OUAI au fost rugati sa clasifice utilizatori in ferme peste 10 ha si sub 10 ha.

Intrebari: Care sunt tarifele pe care trebuie sa le plateasca utilizatorii? Care sunt costurile fermierilor cu irigatiile? Cat reprezinta subventiile din costul total al irigatiilor? Cat costa irigatiile?



la aceste costuri pentru aplicarea apei, fermierul mai are si alte costuri, proprii, cum sunt: forta de munca pentru operarea echipamentelor de udare si amortizarea acestor echipamente. In figura 1 sunt prezentate costurile platite de fermier pentru a iriga8 in anul 2009. Pentru categoriile de costuri (2) si (3) din figura 1 s-a aplicat media costurilor inregistrate la OUAI-urile din esantionul cercetat de consultant9. Figura 1 – Structura generala si ponderea costurilor la irigatii -2009

Sursa: MADR-DIF, Consultant

Dimensiunea subventiilor in total costuri, la nivelul anului 2009, se transpune in urmatoarele rapoarte:

8 Nu include fondurile acordate de PRRSI pentru investitii 9 Vezi Anexa 2 – pentru modul de calcul

1. Costuri directe ANIF: - Livrare apa; - I+R la reteaua principala

si secundara;

2. Costuri directe OUAI: - En la punct livrare; - Salarii; - I+R; - Administrative; - Paza;

3. Costuri directe Fermier: - Forta de munca operare echipamente udare; - Amortizare echipamente udare;

+ +

Valoare la 2009 (mil lei): 96,84

Pondere in total costuri 26,9 %

Total Costuri Irigatii in 2009: 359,67 mil lei





Subventii totale / Costuri Totale Irigatii = 69 % Subventii totale / Costuri pana la fermier = 84 % Cost total irigatii / ha irigat= 1231 lei Cost total irigatii / 1000 m3 = 639 lei Subventia / Suprafata ud.1 = 852 lei/ha Subventia la 1000m3 = 442 lei Subventia (TA, TL, En) / Suprafata ud.1 = 470 lei/ha Subventia (TA, TL, En) / Volum = 244 lei/ 1000m3 Norma bruta de irigare = 1.926 m3/ha



III.4. Studiul de teren. Metodologia

Prima etapa din analiza economico-financiara presupune – asa cum a fost descrisa in sectiunea II. Premise – identificarea structurii planului de cultura la nivelul OUAI-urilor. Pentru aceste date nu exista o sursa de informatii primara de incredere. Capacitatea de plata este supusa insa si unei analize sociologice, emotionale in randul fermierilor, intrucat depinde si de dorinta lor de a plati. Ce motive are fermierul ca sa plateasca costurile totale sau ce il determina sa nu plateasca sunt intrebari ce necesita raspunsuri pentru a completa evaluarea capacitatii de plata. Pentru satisfacerea acestor nevoi de informatii si date s-a lansat o cercetare de teren in randul reprezentantilor OUAI (director sau presedinte) si fermierilor ce iriga prin aceste organizatii. Obiectivele Studiul de teren reprezinta principalul mijloc de cercetare in evaluarea capacitatii de plata. Consultantul si-a propus ca prin rezultatele obtinute din acest studiu, sa poata sa:

a) Identifice dimensiunea fermelor ce utilizeaza irigatiile; b) Contureze contributia fermierilor in costul total al irigatiilor; c) Identifice problemele cu care se confrunta OUAI-urile si fermierii; d) Contureze structura culturilor la nivel de OUAI; e) Evalueze opinia respondentilor cu privire la posibilitatea renuntarii la subventii in 2010; f) Evalueze opinia emotionala a respondentilor cu privire la cererea de apa dupa renuntarea

la irigatii; g) Identifice solutii ale fermierilor pentru a acoperi costurile ce erau suportate din subventii; h) Afle canalele de comunicare pe care fermierii la utilizeaza mai des in vederea obtinerii de

informatii cu privire la masurile Guvernului in agricultura;

Perioada colectarii datelor Perioada in care s-au colectat datele si informatiile este 7 Ianuarie 2010 – 5 Februarie 2010, cu o pauza de o saptamana 18 – 25 Ianuarie 2010, datorita vremii nefavorabile. In perioada 27 Decembrie – 30 Decembrie 2009 a avut loc testarea metodologiei si a instrumentelor de lucru (chestionarele). Desfasurarea Studiul este unul de tip cantitativ ce se bazeaza pe obtinerea de raspunsuri la intrebarile dintr-un chestionar standardizat ce este aplicat „face-to-face” respondentului. Populatia vizata este data de reprezentantii OUAI-urilor si de fermierii ce sunt utilizatori de irigatii in cadrul acestor organizatii. Reprezentantii OUAI-urilor ce raspund la chestionar sunt directorii sau presedintii, insotiti de contabili in cazurile in care nu cunosc datele financiare. Chestionarele aplicate difera intre cele doua categorii de respondenti: reprezentant OUAI si fermier. Consultantul a obtinut de la MADR-DIF si UMP RRSI contactele reprezentantilor OUAI-urilor, iar respondentii din esantion au fost mai intai abordati telefonic, fiindu-le solicitata o intalnire la sediul organizatiei sau la cel al respondentului. Operatorul de interviu se deplaseaza la locul reprezentantului OUAI si completeaza chestionarul; in finalul discutiei ii

Intrebari: Cum s-au colectat datele si informatiile directe?



solicita reprezentantului contactele celor mai importanti 10 fermieri din cadrul organizatiei din punct de vedere al volumelor de apa aplicate. Al doilea pas este contactarea a cinci dintre fermierii desemnati de reprezentantul OUAI si stabilirea unei intalniri cu acestia pentru completarea chestionarului destinat fermierilor. La colectarea datelor au participat 5 operatori de interviu, din care doi au fost experti cheie. Consultantul a pus un accent deosebit pe selectarea persoanelor ce au intervievat subiectii. Toti cei cinci operatorii de interviu au pregatire superioara economica si agricola. Esantionul La nivel national10 sunt 422 OUAI-uri, cu un teritoriu pe o suprafata neta de 1.034.162 ha, insa unele sunt active si iriga in fiecare an, altele s-au infiintat, insa nu au irigat niciodata sau au renuntat pe parcurs din diverse motive: organizatorice, tehnice sau financiare. Din totalul numarului de organizatii, 129, adica 31% nu au irigat deloc in 2009. Suprafata neta totala a acestor OUAI-uri inactive este de 242,194 ha, adica, 23% din totalul suprafetei detinute de OUAI-uri. In esantionul cercetarii au fost selectate 50 de OUAI-uri pe urmatoarele criterii:

volumul de apa in 2008 si 2009; respectarea ponderii judetelor in suprafetelor irigate la prima udare in 2008 si 2009; mentinerea ponderii judetelor in total volum aplicat in 2008 si 2009;

La nivel national, situatia irigatiilor pe judete (cumulat pe 2008 si 2009), la nivelul volumului aplicat si al suprafetei irigate, este prezentata in tabelul 2. Tabel 2, Situatia volumelor aplicate si suprafetelor irigate pe judete, cumulat 2008 si 2009 (Sursa: ANIF)

10 in Ianuarie 2010;

Judet Volum (1000m3) %

Brăila 419.465 44,7% Ialomiţa 184.655 19,7% Galaţi 88.901 9,5% Dolj 85.078 9,1% Călăraşi 62.886 6,7% Tulcea 26.489 2,8% Teleorman 20.401 2,2% Constanţa 12.730 1,4% Olt 12.438 1,3% Giurgiu 5.779 0,6% Vaslui 5.229 0,6% Vrancea 5.216 0,6% Arad 4.510 0,5% Iaşi 2.484 0,3% Buzău 1.747 0,2% Bacău 1.366 0,1% Covasna 697 0,1% Botoşani 6 0,0% TOTAL 940.075

Judet Sprf (ha) %

Brăila 198.843 42,4% Galaţi 68.967 14,7% Ialomiţa 44.048 9,4% Dolj 37.026 7,9% Călăraşi 36.056 7,7% Tulcea 21.624 4,5% Teleorman 14.975 3,2% Olt 14.105 3,0% Constanţa 8.867 1,9% Vaslui 6.606 1,4% Arad 5.813 1,2% Vrancea 3.540 0,8% Iaşi 2.851 0,6% Giurgiu 2.605 0,6% Buzău 2.570 0,5% Covasna 1.296 0,3% Bacău 930 0,2% Botoşani 57 0,0% Total 470.778



Din clasificarea primelor 50 de OUAI-uri pe criteriul volumului cumulat aplicat in 2008 si 2009 a rezultat faptul ca judetele Braila si Ialomita detin o pondere mai mare decat per total. De aceea s-a procedat la retragerea unor OUAI-uri din aceste judete din esantionul primelor 50, astfel incat sa se respecte reprezentarea pe judet la nivelul tuturor OUAI-urilor pe cele trei criterii si s-a ajuns la esantionul listat in Anexa 3 si a caror pondere din punct de vedere al volumelor si suprafetelor prima udare (2008 si 2009) este cea din tabelul 3. Tabel 3 – Ponderea judetelor in esantion Incercarea de a mentine ponderile la ambii indicatorii este mai dificil de obtinut pentru judetele ce iriga cel mai mult: Braila, Ialomita si Dolj unde se regasesc si OUAI-uri cu utilizatori cultivatori de orez ce practica un volum ridicat de apa pe unitatea de suprafata. Reprezentativitatea esantionului este data, in primul rand, de ponderea celor doi indicatori (ud 1 si volum) a esantionului in total populatie statistica urmarita. Astfel, esantionul prezinta 54% din totalul volumului pompat in 2008 si 2009, respectiv 53% din totalul suprafetei irigata la prima udare in aceeasi perioada. Fermierii ce iriga in cadrul OUAI-urilor din esantion reprezinta la randul lor un esantion, selectat pe baza aceluiasi criteriu, anume volum si suprafata semnificativa in cadrul OUAI-ului din care face parte. Exploatatiile fermierilor din esantion reprezinta 58,5% din suprafata OUAI-urilor din esantion. Instrumentele de colectare a datelor Colectarea datelor s-a realizat prin doua tipuri de chestionar, unul aplicat reprezentantilor OUAI (presedinte / director), iar celalalt aplicat fermierilor din cadrul OUAI-urilor unde s-au intervievat reprezentantii. La fiecare OUAI s-a incercat sa se discute cu cel putin 5 fermieri, cei mai importanti din punct de vedere al suprafetei irigate si volumului aplicat. Chestionarele contin intrebari referitoare la activitatea si rezultatele economice, dar si intrebari de opinie cu privire la reducerea si utilizarea subventiilor pentru irigatii. S-a intentionat sa nu fie un chestionar lung si sa urmareasca sa se obtina raspunsuri utile pentru obiectivele cercetarii; de asemenea, s-a urmarit sa se evite incarcarea consultantilor cu o multitudine de date ce ar putea sa nu serveasca obiectivele sau sa se ajunga la obtinerea de raspunsuri neadecvate datorita numarului ridicat de intrebari. Datele economico-financiare solicitate au fost fie obtinute direct in timpul interviului, fie pentru intrebarea 4 din chestionarul adresat reprezentantilor OUAI s-a optat si pentru transmiterea ulterioara prin fax sau email, explicandu-se rezultatele ce se doresc a fi obtinute.

Judet S1 08+09 (%) Vol. 08+09 (%)

Absolut Esantion Absolut Esantion Brăila 42,4 50,9 44,7 36,3 Ialomiţa 9,4 9,4 19,7 27 Dolj 7,9 10,1 9,1 14,3 Galaţi 14,7 15,7 9,5 10,5 Călăraşi 7,7 6,3 6,7 7,2 Tulcea 4,6 4,3 2,8 2,7 Teleorman 3,2 4,2 2,2 1,4 Olt 3,0 2,3 1,3 0,6



Completarea unui chestionar a durat, de obicei, intre 15-30 minute, dar au existat cazuri (nu putine) in care interviul s-a transformat in discutie de 1-2 ore, datorita disponibilitatii spre discutii nu tocmai centrate pe chestionar din partea respondentului. Modelul celor doua tipuri de chestionare este prezentat in Anexa 4. Observatii la colectarea datelor Discutiile dintre consultanti si fermieri pe durata colectarii datelor au reprezentat si o „surpriza” placuta pentru fermieri, chiar daca subiectul renuntarii la subventii nu este pe placul acestora; insa a aratat fermierilor ca ministerului ii pasa si cauta soutii: „Sunt surpins ca ministerul chiar se intereseaza de asa ceva. Cred ca nu a mai discutat cu noi cineva in luarea unei astfel de decizii de la primii ani de dupa Revolutie.”11. Exista organizatii, chiar din cele ce iriga foarte mult, ce au avut sub 5 utilizatori in 2009, chiar doar unul singur. In aceste cazuri, este evident, ca nu s-a putut aplica regula stabilita initial, aceea de a intervieva 5 utilizatori pe fiecare organizatie. Initial s-a estimat ca timpul acordat completarii chestionarele pentru o organizatie (reprezentant + fermieri) sa nu dureze mai mult de jumatate de zi. Majoritatea OUAI-urilor, insa, peste 95%, au utilizatori fermieri importanti, nefiind gasiti la domiciliu sau la sediul fermei, ci dispersati intr-un spatiu destul de larg in jurul localitatii unde este localizata OUAI. Astfel, s-a impus regula completarii interviurilor la mai multe organizatii in acelasi timp. Efectul a fost depasirea timpului acordat desfasurarii interviurilor fata de ce fusese prevazut. Subiectul fiind unul „cald” pentru respondenti, si faptul ca cineva angajat de Ministerul Agriculturii vine sa le ceara opinia cu privire la impactul renuntarii la subventii, s-a concretizat in depasirea timpului alocat pentru un interviu, fiind dese interviurile ce au durat in jurul la doua ore. Datele financiare ale OUAI solicitate in chestionarul pentru reprezentantii acestora nu au fost intotdeauna disponibile in timpul desfasurarii interviului, astfel ca dupa ce li s-a explicat respondentilor ce rezultate se asteapta din acest punct de vedere (intrebarea 4), datele au fost transmise prin fax, email sau o noua vizita a operatorilor la sediul organizatiei. Dificultati in colectarea datelor Pe parcursul colectarii datelor, operatorii de interviu s-au confruntat cu situatii in care a fost mai dificil sa se obtina datele. Principalele obstacole sunt cele mentionate in continuare. Anterior acestei cercetari s-a desfasurat un studiu anagajat de PRRSI pentru colectarea de date pe baza unui chestionar destul de stufos, iar unele abordari in colectarea datelor in respectiva cercetare nu au fost cele mai recomandate. Starea de nervozitate a reprezentantilor OUAI si a unor fermieri din localitatea Vanatori, Galati, s-a transpus asupra operatorului de interviu. Fiind stabilita o intalnire cu doamna presedinte OUAI, ce detinea si functia de primar, operatorul s-a trezit in fata unui grup de fermieri nemultumiti, convocati de doamna primar. In final, s-a reusit depasirea momentului si completarea in bune conditii a chestionarului. Insa operatorul a fost incercat si de o anume teama reala, grupul de fermieri fiind

11 Fermier, OUAI Aliseo, Ialomita.

Foto -1, Drumul spre o discutie cu un fermier. OUAI Dunarea, jud. Galati



destul de agitat. Oamenii considera ca datele colectate in cercetarea actuala sau altele anterioare sunt interpretate „de unii care nu stiu nimic de domeniu si nu se iau decizii pe baza lor, sunt simple date statistice care pe ei nu ii ajuta cu nimic”. OUAI-urile nu folosesc un model comun de centralizare a datelor financiare. Cu toate ca in chestionar s-a incercat departajarea clara a veniturilor si cheltuielilor, datorita subventiilor apar discordante la raportari si operatorul a trebuit sa acorde atentie sporita reperului la care se refera respondentul. Contactarea reprezentantilor unor organizatii a solicitat un timp mai indelungat, intrucat nu erau date de contact disponibile sau cele existente nu mai erau valabile. Pentru a-i contacta pe acestia, membrii echipei consultantului s-au deplasat direct in localitatea unde este declarat sediul OUAI. Vremea a contribuit la ingreunarea desfasurarii studiului, membrii echipei consultantului fiind nevoiti sa se deplaseze adeseori in locatii indepartate (sedii de ferme) pentru a discuta cu respondentii in conditii de zapada deosebite.

III.5. Profilul utilizatorilor de apa

Geografic

Irigatiile mai sunt o practica in judetele Braila, Ialomita, Galati, Dolj si Calarasi ce detin 89.5% din volumul pompat si 81.8% din suprafata irigata (ud. 1) in anii 2008 si 2009; in tabelul 2 au fost prezentate aceste valori. Primele zece sisteme de irigatii unde se iriga sunt prezentate in tabelul 4. Aceste sisteme aplica 68,5 % din volum si acopera 61,7% din suprafata pe ultimii doi ani. Tabel 4, Primele 10 sisteme de irigatii pe criteriul Suprafetei irigate si volumului aplicat (cumulat 2008 si 2009)

Nr. Sistem irigatii Sprf (ha)

Nr. Sistem Irigatii Volum (1000 m3)

1 Insula Mare a Brailei 60.298 1 Calmatui - Gropeni - Chiscani 141.4842 Campia Covurlui 49.836 2 Orezaria Luciu Giurgeni 98.066

3 Terasa Brailei 39.992 3 Terasa Brailei 85.8074 Terasa Ialomita - Calmatui 36.735 4 Campia Covurlui 66.4335 Terasa Viziru 25.522 5 Terasa Ialomita - Calmatui 57.9826 Sadova Corabia 21.793 6 Insula Mare a Brailei 55.117

7 Pietroiu Stefan cel Mare 16.677 7 Terasa Viziru 44.358 8 Terasa Nicoresti Tecuci 14.505 8 Pietroiu Stefan cel Mare 36.872 9 Namoloasa - Maxineni 12.145 9 Nedeia - Macesu 31.185 10 Calmatui - Gropeni - Chiscani 11.868 10 Bistret Nedeia Jiu 24.812Sursa: MADR - DIF

Intrebari: Cine sunt fermierii care iriga?



Viabilitatea tehnico-economica a sistemelor PRRSI a contractat un studiu privind viabilitatea tehnico-economica a sistemelor de irigatii din Romania. Un consortiu condus de compania DHV B.V.12 a realizat acest raport in 2008, constituindu-se intr-o prima incercare de astfel de analiza. In studiul respectiv, sistemele de irigatii au fost clasificate in viabile, marginal viabile si neviabile. Gruparea sistemelor de irigatii in conformitatea cu aceste trei clase de viabilitate a condus la situatia urmatoare:

Viabile: in suprafata de 504.814 ha (aproximativ 17% din total), din care 245.514 ha reprezinta sisteme de irigatii gravitationale, iar 259.300 ha sunt sisteme de irigatii alimentate prin pompare.;

Marginal viabile: in suprafata de 597.203 ha (20% din total); Neviabile: in suprafata de 1.863.392 ha, 63% din total.

Pornind de la aceasta clasificare, OUAI-urile infiintate se regasesc in urmatoarea situatie, din tabelul 5:

Tabel 5 – Localizarea OUAI infiintate pe viabilitatea sistemelor de irigatii

Viabil Marginal Viabil Neviabil valoare % valoare % valoare %

OUAI - numar 125 30% 142 34% 167 40% OUAI – suprafata (ha) 261.073 25% 336.077 33% 436.988 42%

*viabilitatea sistemelor de irigatii a fost determinata de DVH B.V.. in PRRSI

** sunt OUAI-uri ce au teritoriul pe mai multe clase de viabilitate; Nota: procentele sunt raportate la OUAI-uri infiintate.

Clasificarea OUAI-urile care au utilizat irigatiile in 2008 si 2009 pe criteriul viabilitatii sistemelor de irigatii se regaseste in tabelul 6 de mai jos. Este inclusa si reprezentativitatea OUAI-urilor din esantion dupa acelasi criteriu.

Tabel 6 – Localizarea OUAI ce au irigat in 2008 si 2009 pe viabilitatea sistemelor de irigatii

Viabil Marginal Viabil Neviabil valoare % valoare % valoare %

OUAI – numar 74 25% 108 37% 118 40% OUAI – suprafata (ha) 162.019 24% 198.865 30% 308.233 46% Esantion numar 11 22% 24 49% 16 35% Esantion suprafata (ha) 55.727 19% 121.855 42% 112.242 39%

*viabilitatea sistemelor de irigatii a fost determinata de DVH B.V.. in PRRSI

** sunt OUAI-uri ce au teritoriul pe mai multe clase de viabilitate

Chiar daca se pot ridica intrebari cu privire la delimitarea sistemelor viabile versus marginal viabile, in privinta celor neviabile granita nu este asa usor de trecut spre clasa „viabil”. Irigatiile au prins radacini mai bune in sistemele neviabile, astfel ca 46% din OUAI-urile ce iriga sunt situate pe sisteme neviabile economic. Poate pentru ca de irigatii este mai mare nevoie in respectivele zone, in timp ce pentru cei din zonele joase (in general, viabile) aportul freatic este suficient. Raportarea viabilitatii sistemelor la suprafetele efectiv irigate in 2009 denota faptul ca pe sistemele viabile s-a irigat o suprafata de 57.736

12 Din consortiu a facut parte si Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a Imbunatatirilor Funciare “ISPIF”.



ha (18,9%), pe cele marginal viabile s-a irigat o suprafata de 135.400 ha (44,3%), iar pe cele neviabile o suprafata de 112.683 ha (36,8%). In privinta volumului pompat in 2009, 24.5% s-a pompat in sisteme viabile, iar 26,9% in sisteme neviabile. Diferenta, 48,5%, este atribuita sistemelor marginal viabile. In 2009, potentialul economic al sistemelor viabile si marginal viabile este folosit numai in proportie de 17,5%. 13 . In tabelul 7 mai jos este grupata suprafata irigata udarea 1, respectiv volumul aplicat in 2009 pe criteriul viabilitatii sistemelor de irigatii. Tabel 7, Suprafata irigata si volumul aplicat pe 2009, pe criteriul viabilitatii sistemelor

Sistem de irigatii Sprft ud. 1 ( ha )

% Volumul (1000 m3)

% Norma irigare (m3/ha)

Viabil 57.736 18,9 144.520 24,5 2503 Marginal Viabil 135.410 44,3 279.836 48,5 2067 Neviabil 112.683 36,8 164.304 26,9 1458

Sursa: UMP RRSI, ANIF; Nota: totalul comporta o eroare de 4,6% , sunt OUAI-uri localizate in nivele diferite de

viabilitate in acelasi sistem.

Jumatate din irigatiile aplicate sunt prezente in sistemele marginal viabile, atat din punct de vedere al volumului, cat si al suprafetei; cele viabile, insa, au cota cea mai redusa. In privinta normei de irigare, in sistemele viabile se aplica o norma de 2503 m3/ha, in cele marginal viabile de 2067m3/ha, iar in cele neviabile de 1458 m3/ha. Datorita costurilor mai reduse, fermierii din zonele viabile isi permit sa aplice o norma de irigare cu 72% mai mare decat in in sistemele neviabile si cu 21% mai mare decat in sistemele marginal viabile. Numarul de utilizatori in 2009 Un parametru important in evaluarea capacitatii de plata a OUAI-urilor este si numarul de utilizatori. Acesta nu trebuie confundat cu numarul de membrii. Un numar mic de utilizatori pe unitatea de suprafata inseamna costuri mai mici de administrare a irigatiilor in OUAI; inseamna si o mai buna eficienta in aplicarea irigatiilor. Initial, legea 138/2004 a incercat sa nu permita „preluarea” amenajarilor de irigatii inetrioare de catre fermieri mari. A existat temerea ca cei cu suprafete mici nu vor avea avea acces la irigatii si la o programare corecta a udarilor. Intre timp a avut loc o triere a utilizatorilor de apa, in sensul, ca suprafetele mari aflate in sisteme de irigatii au fost preluate in exploatare de societati agricole dezvoltate. Fermierii mici mai practica agricultura irigata, in general, doar in bazinele legumicole. Prevederea legii ce nu permite membrilor organizatiilor sa detina mai mult de 2/5 din voturi a ramas in vigoare. Acest lucru a insemnat din partea fermelor mari sa aplice diverse artificii pentru a se incadra in limitele respectivei prevederi: s-au vandut parcele catre societati cu aceeasi actionari sau catre rude. Intrebarea care se poate ridica este: ”De ce insista sa se formeze in OUAI-uri, daca ei detin toata/majoritatea suprafatei deservite de un punct de livrare?” Raspunsul: Pentru ca subventiile se acorda numai OUAI-urilor. Ramane de vazut ce se va intampla cu OUAI-urile in aceste cazuri, odata ce dispar subventiile. Este foarte probabil sa nu se desfiinteze pentru ca deja fermierii s-au obisnuit cu o astfel de organizatie, la care intre timp, au aderat in mod real si alte ferme mari, contribuind astfel la reducerea costurilor fixe.

13 S-a raportat suprafata irigata in viabil si marginal viabil , in 2009 (193.145 ha) la suprafata totala a sistemelor viabile si marginal viabile (1.102.017 ha)



In esantionul studiat numarul de membri este de 13.277 de membri insa numarul de utilizatori pe 2009 a fost de 7722. Fata de numarul de membri, utilizatorii reprezinta numai 60%. Diferenta se explica prin procedurile amintite pentru respectarea numarului de membri. Se poate afirma ca de la prima AUAI infiintata in 2000, a avut loc un proces de triere, astfel incat in momentul de fata utilizatorii OUAI, oricum, sunt in cea mai mare parte, ferme consolidate orientate spre o activitate comerciala, sustinuta, cu vechime in activitatea agricola si nu una de subzistenta, de moment si practicata cu mijloace rudimentare. Fermierii de pe suprafetele irigate sunt „crema” agriculturii din Romania. Acesti fermieri privesc agricultura ca pe o afacere. Insa o afacere de traditie si nu una de moment, de oportunitate. Informatiile de mai jos intaresc aceste afirmatii. Procesul de triere si consolidare a fermelor de pe terenurile irigate nu este unul incheiat, insa. Experienta in agricultura irigata Un cuvant important de spus in continuarea practicii irigatiilor este determinat de experienta in agricultura pe care o detin fermierii din aceste zone. Astfel, 45% activeaza in agricultura fermierii dinainte de anul 2000 si numai 10% sunt cei care au inceput activitatea agricola in ultimii 5 ani. In 2008 si 2009 nu a inceput nimeni din cei intervievati activitatea. Aceasta vechime indica faptul ca fermierii nu considera agricultura drept o activitate de conjunctura, ci una de lunga durata. Decizia eventuala de renuntare la irigatii odata cu sistarea subventiilor, este posibil sa fie luata intr-o cunostinta de cauza mai larga decat in cazul unor fermierii ce doar si-au inceput activitatea si nu au cunoscut toate rigorile desfasurarii unei astfel de activitati. Mai mult, 86.3% din fermieri au irigat incontinuu de cand s-a infiintat OUAI pe teritoriul lor, in acest fel demonstrand poate faptul ca si-au insusit valoarea irigatiilor indiferent de conditiile meteo si nu aplica irigatiile sporadic.

Vechimea medie a fermelor pe suprafetele amenajate pentru irigatii este de 12 ani. Marimea fermelor Reprezentantii OUAI au fost intrebati asupra marimii fermelor celor ce iriga in cadrul OUAI. Fermele din interiorul OUAI-ului variaza de la 0.2 ha in judetele Galati si Dolj, pana la 55.686 ha in Braila (Insula Mare a Brailei). Excluzand extremele, marimea medie a celei mai mici ferme din OUAI-uri este 49 ha, iar marimea medie a celei mai mari ferme este de 1022 ha. Ponderea in suprafata detinuta a fermelor sub 10 ha, in cadrul OUAI-urilor, este de numai 15,4%. Diferenta apartine fermelor de mai mari de 10ha. III.6. Situatia financiara in OUAI-uri Venituri, subventii si cheltuieli

Veniturile OUAI se grupeaza in doua categorii: (i) venituri proprii, formate din tariful de livrare a apei catre utilizatori, cotizatii si contributia la tariful anual si (ii) venituri din subventii, formate din subventia pentru asigurarea pazei, pentru tariful de livrare al ANIF, tariful anual al ANIF, pentru

plata energiei la nivelul punctului de livrare si pentru plata cheltuielilor de I+R.

In privinta cheltuielilor, categoriile pricipale pe care le are o OUAI sunt: (1) Salarii / Administrativ ce detin 18,6% din totalul cheltuielilor, (2) Tarif livrare ANIF co pondere de 30,4% in total cheltuieli, (3)

Intrebari: Care si cat sunt veniturile OUAI? Care este nivelul si structura costurilor?



I+R ANIF cu 7,5%, (4) Energia la punctul de livrare cu 20,42% si (5) I+R in cadrul OUAI cu o pondere de 23,06% din total cheltuieli.

Categoriile mari de venituri si cheltuieli pe care le are o organizatie, precum si veniturile sub forma de subventii sunt prezentate in Figura 2, mai jos. Cifrele prezente langa fiecare categorie reprezinta valorile inregistrate in 2009, la nivel national, exprimate in milioane lei. Figura 2, Structura veniturilor si cheltuielilor OUAI cu valori pe 2009 (mil. Lei) Penalitatile au fost estimate pe baza datelor colectate in cercetarea de teren. Astfel a rezultat ca ponderea penalitatilor din totalul facturilor la energie reprezinta 7,97%. Acest procent s-a raportat la total subventii pentru energie pe 2009 (52,16 mil. Lei). In opinia tuturor fermierilor si reprezentantilor OUAI exista parerea conform careia la nivel de organizatie, energia reprezinta costul cu ponderea cea mai mare in totalul cheltuilelilor OUAI. Realitatea insa arata ca acest cost este doar al treilea ca pondere in totalul cheltuielilor cu numai 20,42%, si de fapt, cheltuiala cea mai mare este cea cu intretinerea si reparatiile.

Tarif Intern Livrare

utilizatori

25,34 7,76

Subv. Paza 12,58

Subv I+R

98,94

Tarif Anual 3,84

I+R ANIF 19,18

Tarif Livrare ANIF 77,66

I + R 98,94

Subv. En.

52,16

Cotizatii 9,58

En. 52,16

Salarii, Admin

47,5

Subv. TA 15,34

Subv. TL (90%) 69.9

Penalitati 4,2*

Cheltuieli Venituri Subventii



Datele din figura 2 au fost sintetizate in tabelul 8, mai jos. Tabel nr. 8 – Sinteza veniturilor si cheltuielilor OUAI -2009

Nr. Categorie Valoare (mil lei)

% TS %SO

I. Venituri proprii 46,52 I.1. Tarif livrare utilizatori 33,1 I.2. Cotizatii 9,58 I.3. Contributia Tarif Anual 3,84

II. Venituri din subventii 248,92 II.1. Paza (100%) 12,58 II.2 Tarif Livrare (90%) 69,89 II.3. Tarif Anual (80%) 15,35 II.4. En (100%) 52,16 II.5. I+R (100%) 98,94

III. Cheltuieli 295,44 % % III.1. Salarii / Administrativ 47,5 16,1 18,6 III.2. Tarif Livrare ANIF 77,66 26,3 30,4 III.3 I+R ANIF 19,18 6,5 7,5 III.4. En 52,16 17,6 20,42 III.5 I+R OUAI 98,94 33,5 23,06

IV. Penalitati 4,2 Sursa: UMP RRSI, Consultant Nota: in coloana „%TS” se face raportarea la total subventii acordate; in coloana „%SO” se face

raportarea numai la subventiile operationale, fara a fi incluse cele acordate pentru repunerea in functiune a unor statii (denumite Anexa 2);

Pentru identificarea costurilor totale cu energia in exploatarea sistemului de irigatii s-au considerat datele furnizate de ANIF RA pentru sistemele din esantion, unde energia reprezinta 75% din totalul TL. Coroborand acest procent cu valorile din tabelul 8, rezulta un procent al costului cu energia la utilizarea irigatiilor de 43,2% fara a include costurile acoperite cu „Anexa 2” si 37%, daca se iau in calcul aceste costuri (Vezi tabel 9). Tabel 9, Costul total cu Energia in irigatii - 2009

Cost Suma (mil lei) %

SO % TS

Salarii 47,50 18,6 16,1TL ANIF ( fara En) 19,42 7,6 6,6Total ENERGIE * 110,41 43,2 37,4I+R ANIF 19,18 7,5 6,5I+R OUAI 58,91 23,1 19,9TOTAL 1 255,41 Investitii Anexa 2 40,03 15,7 13,5TOTAL 2 295,44

Sursa: UMP RRSI, Consultant Nota: in coloana „%TS” se face raportarea la total subventii acordate; in coloana „%SO” se face raportarea numai la subventiile operationale, fara a fi incluse cele acordate pentru repunerea in functiune a unor statii (denumite Anexa 2); *Total Energie rezulta din tabelul 8 = (0,75*III.2.+ III..4)

La nivelul esantionului reprezentat de cele mai performante 50 de OUAI-uri, situatia ponderii cheltuielilor sufera o schimbare majora in structura cheltuielilor. Cota de I+R nu se mai gaseste



inaintea energiei asa cum indica datele de la nivel national, ci reprezinta numai 20,8% din totalul cheltuielilor, energia reprezentand 25,7% din total, iar ponderea cea mai ridicata o detine cheltuiala cu tariful de livrare al ANIF – 33,2%. Cheltuielile cu salariile sunt cu 6% mai scazute, iar costul cu intretinerea si reparatiile sistemului ce se afla in administrarea ANIF se gaseste aproximativ la acelasi nivel (8%). (Tabelul 10) Tabel 10, Structura cheltuielilor in cele mai performante 50 OUAI - 2009

Nr. Cheltuieli Valoare (mil lei)

% SO

III.1. Salarii / Administrativ 12,71 12,5 III.2. Tarif Livrare ANIF 33,66 33,2 III.3 I+R ANIF 8,01 7,9 III.4. En 26,04 25,7 III.5 I+R OUAI 22,33 20,8

Sursa: Consultant Nota: in coloana „%SO” se face raportarea numai la subventiile operationale, fara a fi incluse cele

acordate pentru repunerea in functiune a unor statii (denumite Anexa 2); Faptul ca la nivel national, I+R detine o cota mult mai ridicata decat cea din OUAI-urile performante se traduce prin reducerea costurilor fixe (I+R) - ca pondere - odata ce se aplica irigatii si cresterea costurilor cu Energia si Tariful de livrare al ANIF. De altfel si alocarea subventiilor variaza semnificativ la nivel national. Asa cum am prezentat anterior, media nationala este 852 lei/ha irigat udarea 1, respectiv 442 lei/ 1000m3. Sau excluzand subventiile pentru I+R, paza si Investitii Anexa 2, atunci media la nivel national este 470 lei/ha, respectiv 244 lei/1000m3. In anexa 6 a raportului sunt prezentate toate OUAI-urile ce au obtinut subventii in 2009, precum si sumele pe fiecare tip de subventie si pe OUAI. Nici una dintre primele 50 de OUAI-uri ca nivel de performanta nu se regaseste in primele 100 de OUAI-uri ce au primit subventii, atunci cand se raporteaza subventia/1000m3 aplicat. Raportarea consumului de subventii la viabilitatea sistemelor de irigatii indica o concentrare a subventiilor in randul sistemelor neviabile, unde s-au dus in 2009, 47% din totalul subventiilor, in sistemele marginal viabile 33% din subventii, iar in cele viabile 20% din subventii (Vezi tabel 11). Raportul subventie totala primita la 1000m3 indica o medie la nivel national de 368 lei / 1000 m3 pentru sistemele viabile, 306 lei pentru sistemele marginal viabile si 737 lei pentru sistemele neviabile. Este de notat eficienta sistemelor marginal viabile, ce consuma cea mai mica subventie raportata la nivel de udarea 1 si volum pompat, insa genereaza suprafata irigata cea mai mare, 44% din total (vezi tabel 7). Sistemele viabile reprezinta o doza destul de mare de ineficienta, faptul ca au consumat la nivel de suprafata udarea 1, aproximativ aceeasi subventie ca si cele neviabile, spune destul de mult despre starea in care se afla acestea si despre faptul ca aceste sisteme nu sunt utilizate la potentialul de care dispun. Neutilizare ce se poate datora tocmai conditiilor favorabile pedo-climatice pe care sunt amplasate. Tabel 11 – Repartitia subventiilor totale pe viabilitatea sistemelor - 2009

Criteriu sistem Total subventii

(%)

Subventia /suprafata ud.1 (lei/ha)

Subventia / volum aplicat (lei/1000m3)

Viabil 20 921 368 Marginal viabil 33 632 306 Neviabil 47 1.075 737

Sursa: UMP –RRSI; calcul: Consultant; Nota: totalul comporta o eroare de 4,6% intrucat sunt OUAI-uri localizate in nivele diferite de viabilitate in cadrul aceluiasi sistem



Considerarea numai a subventiilor acordate pe baza legii 138/2004, mentine sistemele neviabile in topul consumatoarelor de subventii cu 47%, cele marginal viabile cu 36% si cele viabile cu 17%. In privinta eficientei acestor subventii, la suprafata irigata se mentin sistemele marginal viabile cu 387 lei/ha ud.1, iar raportat la volumul aplicat sunt sistemele viabile cu 170 lei/1000m3. (vezi tabel 12) Tabel 12 – Repartitia subventiilor alocate pe legea 138/2004 (TA, TL, En) pe viabilitatea sistemelor - 2009


(%)



Viabil 17 425 170 Marginal viabil 36 387 187 Neviabil 47 595 408

Sursa: UMP –RRSI; calcul: Consultant; Nota: totalul comporta o eroare de 4,6% intrucat sunt OUAI-uri localizate in nivele diferite de viabilitate in cadrul aceluiasi sistem Repartizarea subventiilor acordate pe baza Legii 125/2007 in functie de gradul de viabilitate a sistemelor mentine locul sistemelor neviabile cu un consum de 47% din totalul subventiilor, si pastreaza gradul de eficeinta al sistemelor marginal viabile prin faptul ca raportat la suprafata irigata si volumul pompat sunt cele mai eficiente. (vezi Tabel 13). Tabel 13 – Repartitia subventiilor pe legea 125/2006 (I+R, Paza, Investitii Anexa 2) pe viabilitatea sistemelor - 2009


(%)



Viabil 25 496 198 Marginal viabil 29 245 119 Neviabil 47 481 330

Sursa: UMP –RRSI; calcul: Consultant; Nota: totalul comporta o eroare de 4,6% , sunt OUAI-uri localizate diferit in sistem

Din datele tabelelor de mai sus, reiese faptul ca sistemele marginal viabile sunt cele mai performante din punct de vedere al irigatiilor, dar si cele care au utilizat subventiile cel mai eficient. Acest fapt se datoreza volumului si suprafetei mari pe care o iriga ce determina o scadere a costurilor fixe. Se ridica intrebarea de ce nu sunt la fel de performante OUAI-urile aflate pe sisteme viabile. Raspunsul sta si in conjunctura locala: nu s-au dezvoltat ferme in respectivele regiuni. Sistemele viabile, de fapt, nu functioneaza; numai 11% din suprafata acestora s-a irigat in 2009. Va fi relevant pentru analiza subventiilor cat vor iriga in 2010 cei care au utilizat cele mai multe subventii in 2009, adica sistemele neviabile. Restantele la plata ale utilizatorilor catre OUAI se situau in Ianuarie 2010 la un nivel de 10,72% din contributiile totale, fie ca sunt sub forma de cotizatii sau tarif de livrare. III.7. Probleme cu care s-au confruntat OUAI-urile si fermierii in 2009

Problemele principale cu care s-au confruntat fermierii in activitatea agricola din 2009 au fost prezentate prin raspunsul la o intrebare deschisa, orientata nu pe problemele la irigatii, ci per ansamblul activitatii. Astfel,

Intrebari: Ce probleme au avut fermierii in 2009?



preturile mici la produsele agricole, fenomenele meteo ce au afectat productia, dar si starea infrastructurii de irigatii au reprezentat probleme majore cu care s-au confruntat fermierii in 2009 (v. Tabel 14). Tabel 14, Problemele fermierilor in campania agricola 2008-2009

Nr. Problema Agricola Frecventa % 1 Preturile mici la produse 50 22% 2 Seceta, grindina 44 19% 3 Tehnice infrastructura irigatii 31 14% 4 Lipsa desfacerii 26 11% 5 Intarzierea subventiilor agricole 22 10% 6 Pretul mare la inputuri 22 10% 7 Productii mici 9 4% 8 Lipsa echipamente udare 7 3% 9 Creditul scump 4 2%

10 Depozitarea 4 2% 11 Forta de munca - nespecializata si scumpa 4 2% 12 Calitatea input-urilor agricole 2 1% 13 Piata neagra 2 1% 14 Furturile de apa 1 0%

Sursa: Consultant; Nota: raspunsul a fost multiplu. Numarul de raspunsuri nu coincide cu numarul de chestionare.

In functie de marimea fermei importanta acestor probleme difera, asa cum este prezentata in situatiile din Anexa 7 - Problemele fermierilor pe categorii de ferme. Reprezentantii OUAI-urilor au raspuns la o intrebare deschisa cu privire la problemele principale intampinate in 2009, remarcand drept probleme majore intarzierea acordarii subventiilor, starea infrastructurii de irigatii si penalitatile de intarziere la plata aplicate de furnizorul de energie si ANIF; aceste trei probleme au o frecventa de 88% in raspunsuri (V. Tabel nr 15).

Tabel 15, Problemele principale in OUAI-uri in 2009

1 Intarzierea subventiilor 42%2 Tehnice. Infrastructura irigatii 28%3 Penalitati Energie, ANIF 18%4 Costurile de exploatare 8%5 Membrii 3%6 Proprietatea retelei subterane 1%

Sursa: Consultant

III.8. Structura culturilor pe terenurile irigate

Graul de consum detine o pondere semnificativa in fermele unde se iriga (32,4%), insa se iriga numai 46% din aceasta suprafata cultivata cu grau. Cultura cea mai irigata de pe terenurile cu potential irigabil este porumbul cu 27% din suprafata totala irigata in 2009; din porumbul cultivat pe

terenurile cu potential irigabil in 2009, 81% a fost irigat. Culturi cu pondere semnificativa in totalul suprafetei irigate in 2009 mai sunt floarea soarelui si rapita.

Intrebari: Care este structura culturilor irigate?



Trebuie remarcata ponderea culturilor semincere, ce detin 11% din totalul suprafetei irigate; aceste culturi aduc, practic, profitul cel mai important la fermierii care le cultiva; de asemenea, aceste culturi au desfacerea, in general, asigurata, fiind direct comandate de catre firmele de profil. Orezul, detine, o pondere mica in suprafata irigata (4%), insa volumele sunt foarte importante; in 2009, orezariile ce functioneaza in cadrul a 7 OUAI-uri14 din Braila, Ialomita, Dolj si Teleorman au irigat 31,4% din totalul volumului. Legumele necesita volume importante, dar nu se cultiva pe suprafete semnificative, astfel aportul lor la suprafata irigata este de numai 3%. Soia a detinut suprafete semnificative pana in 2007, cand se cultivau suprafete largi, insa odata ce a fost interzisa cultivarea soiei GMO, suprafetele s-au redus, astfel ca in 2009, numai 2% din suprafata irigata este cultivata cu soia (v. Tabel 16). In anexa 5, sunt prezentate mai multe detalii privind structura culturilor.

Tabel 16 – Structura culturilor la fermierii terenuri irigate (esantion)

Cultura Suprafata totala (%)

Suprafata irigata in total irigat

(%)

Ponderea irigat in total cultura

(%) Grau consum 32,4% 26% 46% Porumb consum 19,0% 27% 81% Floarea Soarelui 14,3% 15% 58% Rapita 12,8% 11% 48% Alte cereale 8,0% 1% 7% Culturi semincere 6,4% 11% 93% Orez 2,3% 4% 100% Soia 2,3% 2% 57% Legume Fructe 1,5% 3% 98% Lucerna /furaje 0,6% 1% 45% Mustar 0,3% 0% 38%

Sursa: Consultant

In cadrul studiului de teren, consultantul a incercat si realizarea unui plan de cultura la nivel de OUAI, insa putini au fost reprezentantii OUAI ce cunoasteau cu aproximatie culturile existente pe teritoriul OUAI sau pe care dintre acestea s-au aplicat irigatii; o astfel de structura, bazata pe informatiile de la OUAI ar fi necesitat ajustari. De aceea, datele primite de la fermieri direct cu privire la structura culturilor sunt mai sigure in ce priveste acuratetea, fermierii cunoscand foarte bine ce culturi au avut si pe care le-au irigat. III.9. Bugetele culturilor

Odata cu renuntarea la subventii se impune in randul fermierilor o atentie sporita atunci cand decid sa irige anumite culturi. Consultantul impreuna cu fermierii, a realizat bugetele pentru culturile de pe terenurile irigate, fiind considerate costurile medii pentru

lucrarile mecanice, manuale si pentru input-uri. Calculele arata ca fara subventia totala acordata in

14 OUAI Giurgeni Tufesti Stancuta, OUAI Giurgeni Vladeni, OUAI Orezul Gighera, OUAI Giurgeni Nord, OUAI Risi Voinesti, OUAI Risi Cotu Lung, OUAI Orizicola Vanatori.

Intrebari: Ce rezultat financiar aduc culturile irigate?



2009, cerealele inclusiv porumbul nu inregistreaza profit la nivelurile de productii medii intalnite la fermieri. Floarea soarelui inregistreaza un profit minim. Culturile unde se marcheaza profituri sunt loturile semincere, legumele, soia, orezul si rapita asa cum sunt prezentate in tabelul 17; detalii asupra fiecarei culturii sunt incluse in Anexa 9. Pentru uniformitatea rezultatelor au fost considerate costurile pentru lucrari mecanice in varianta in care utilajele sunt inchiriate. Costurile la irigatii includ: (i) cotizatia de membru - 33 lei /ha media la nivel national, (ii) contributia la tariful anual - 13 lei/ha media la nivel national, (iii) forta de munca – 100 lei/ha/1000m3, (iv) amortizarea echipamentelor de udare – 27 lei/ha, (v) contributia la tariful de livrare 59 lei/ha/1000m3. A fost inclusa arenda in functie de specificul fiecarei culturi; in bazinele legumicole, arenda este 500 lei /ha, iar in zonele de cultura mare, media arendei a fost considerata 280 lei/ha. Chiar daca nu toti fermierii incheie asigurari agricole, a fost inclusa in functie de fiecare cultura o cota de asigurare. Cheltuielile administrative si indirecte au fost inserate cu o cota de 10% din restul cheltuielilor. Productia si pretul luate in calcul au fost cele medii obtinute de la fermierii. La veniturile fermierilor a fost adaugata si subventia acordata la ha prin APIA (488 lei /ha in 2009). Unde costurile cu tarifele de livrare la o anumita OUAI, erau depasite de medie, s-a folosit tariful respectiv. Tabel 17 – Profitabilitatea si raspunsul la subventii a principalelor culturi in irigat -2009

Nr. Cultura Norma irigare

(m3)

Productie (t/ha)

Pret (lei/t)

Profit (lei /ha)

Rezultat fara subventia

irigatii* (lei/ha) 1. Grau consum 1.000 5 400 216 - 226 2. Porumb consum 2.000 7 370 319 -565 3. Floarea soarelui 1.000 2,5 750 466 24 4. Rapita 1.000 3 850 1.346 904 5. Grau semincer 1.000 4 900 809 367 6. Porumb

semincer 2.000 3,5 2.500 5.563 4.679

7. Orez 12.000 5,5 1.500 2.845 1884 8. Soia 2.000 4 1.000 2.120 1.236 9. Rosii 3.000 40 400 5.966 4.640 10. Lucerna 2.000 7 3.000 16.757 15.873 Sursa: Consultant; * Nota: A fost utilizata subventia medie la 1000 m3, inregistrata in 2009 (442 lei/1000m3);

In varianta in care s-ar fi acordat numai subventiile prin Legea 138/2004, rezultatele pe culturi ar aduce in sfera profitului sigur irigarea florii soarelui si graului semincer, insa graul pentru consum si porumbul raman in continuare in sfera pierderilor. Desigur, ca obtinerea unor productii mai ridicate decat cele considerate, preturi mai bune, sau reducerea costurilor la irigatii poate insemna profit la cultura porumbului, insa pentru grau, sansele sunt mai reduse (vezi tabel 18).



Tabel 18 – Raspunsul profitului pe culturi la subventii L. 138/2004

Nr. Cultura Rezultat fara subventii (TA, TL, En) – lei/ha

1. Grau consum - 28 2. Porumb consum -169 3. Floarea soarelui 222 4. Rapita 1.102 5. Grau semincer 565 6. Porumb semincer 5.075 7. Orez 1.884 8. Soia 1.632 9. Rosii 5.234 10. Lucerna 16.269

Sursa: Consultant; Nota: A fost dedusa subventia medie la 1000m3, acordata prin L138/2004 (244 lei /1000m3)

Situatia rezultatului financiar pe culturile din tabelele 17 si 18 poate sa indice un grad ridicat de profitabilitate al fermierilor, paioasele fiind cele care trag totusi, in jos, profiturile fermierilor de pe suprafetele irigate. Se fac necesare unele precizari; lucerna este de departe cea mai profitabila cultura la irigat, insa piata ei este restransa si multi dintre cei care au nevoie de ea (fermele zootehnice) isi cultiva propriile suprafete. Loturile semincere reprezinta o alta optiune foarte profitabila, insa pentru a nu fi sortita esecului, este necesar un contract bun cu companiile producatoare de seminte; de asemenea, o buna cunoastere a tehnologiei. Orezul, evident, numai in amenajarile speciale, in apropierea surselor de apa, pentru a avea un consum mic de energie, optiune dublata de cunoasterea pietei si asigurarea desfacerii. Legumele nu se cultiva pe suprafete mari in Romania, iar pentru a le cultiva este necesara experienta si cunoasterea tehnologiei. In realitate, asa cum o dovedesc si datele din tabelul 16, fermierii opteaza pentru a iriga porumbul, graul, floarea soarelui si rapita. In cazul celor mai multi fermieri, culturile profitabile la irigat sunt pentru completarea structurii culturilor. La unele castiga, la altele pierd. Conditiile meteo reprezinta un alt factor ce ajusteaza in jos profiturile fermierilor, fata de situatia prezentata, iar in 2009 mult suprafete au fost afectate de grindina, producand pagube totale fermierilor. De asemenea, intrucat, trebuie sa urmeze masurile de rotatie a culturilor, fermierii nu-si pot intocmi planul de cultura dupa cele mai profitabile dintre ele, asumandu-si de la inceputul campaniei agricole ca profitul generat de unele culturi sa acopere pierderile celorlalte. III.10. Evaluarea capacitatii de plata

Evaluarea capacitatii de plata a OUAI-urilor si fermierilor se realizeaza pe baza analizei unei serii de parametrii ce indica gradul in care costul total al irigatiilor poate fi suportat de catre fermieri. Desigur, ca toti acesti parametrii sunt plasati in jurul rezultatului financiar si in general sunt de ordin tehnico-economic; insa plata costurilor cu irigatiile depinde

si de o latura psihologica ce influenteaza decizia fermierului de a utiliza irigatiile fara subventii; printre acesti factori se regasesc cei prezentati in continare.

Fermierul considera ca i se face o nedreptate si in pofida faptului ca poate acoperi financiar costurile, decide sa renunte.

Fermierul nu este informat asupra costurilor, iar rezultatele studiului de teren a indicat

acest fapt: dezinteresul in privinta cunoasterii nivelului costurilor sau in reducerea

Intrebari: Cine sunt cei care vor continua irigatiile? Ce suprafata va ramane la irigat?



acestora. Dar, pe de alta parte, isi imagineaza ca sunt „costuri uriase, pe care ei nu le pot acoperi singuri.”

Sectorul irigatiilor a fost foarte subventionat in ultimii ani, iar cei putini care beneficiaza

de irigatii, in jur de 3% din total suprafata arabila a Romaniei nu au fost stimulati sa organizeze irigatiile prin solutii si mijloace proprii, ci numai prin ajutor de la Stat. A fost creata o mentalitate de „intretinut”, ce odata lasat din brate nu stie sa mearga.

Alaturi de parametrii tehnico-economici si cei psihologici, la decizia de continuare a irigatiilor mai contribuie si alti factori conjuncturali ce au fost constatati, insa cuantificarea lor nu se poate transpune in valori sau coefiecinti de evaluare.

Irigatiile la nivel de OUAI duc lipsa de un management real. Cu fonduri nelimitate oricine poate sa conduca orice activitate. Managementul OUAI este performant in obtinerea de subventii, unde are si rezultate considerabile. In lipsa acestor fonduri, in general, managementul OUAI nu cunoaste solutii, insa ce este mai important: nici nu vrea sa gaseasca solutii. Putini au fost cei care au raspuns ca urmeaza sa aplice anumite masuri. Insa 75% dintre reprezentantii OUAI spera ca „Statul va face ceva anul asta, nu se poate sa renunte la subventii”, ceea ce indica gradul de dependenta de managementul Ministerului Agriculturii. Provenienta directorilor OUAI din randul ANIF, unde sunt obisnuiti sa aibe la dispozitie fonduri nu sa le obtina contribuie la acest gen de mentalitate.

Exista un conflict mocnit intre reprezentantii OUAI si ANIF cu privire la costurile

tarifare si anumite practici. Reprezentanti ai OUAI au declarat ca ANIF are tarifele foarte ridicate si ca se contracteaza lucrari de reparatii si intretinere, insa acestea nu se fac, dar ei sunt indemnati sa semneze procesele de receptie. In ce priveste ultimul fapt semnalat, este foarte probabil sa existe o doza de adevar, intrucat consultantul a intalnit aceste declaratii si in anii anteriori in diferite sisteme. Acest conflict nu permite o colaborare reala, ca intre un furnizor si client. Aceasta relatie este, de fapt, una intre un monopol si monopson, rar intalnita in mediul economic, adica exista un singur furnizor si un singur cumparator al serviciului respectiv. Acest tip de situatie trebuie sa se desfasoare numai pe baza de colaborare, daca intr-adevar ambele parti sunt interesate de activitatea pe care o desfasoara. Odata cu sistarea subventiilor, semnaturile in alb pe provesele de receptie a lucrarilor vor disparea, intrucat nu mai plateste Statul, ci fermierii si se va acorda atentia cuvenita.

Fara calcule clare dezbatute cu fermierii, directorii OUAI ii „alarmeaza” pe acestia

cu tarife de 800-100 lei/1000m3, daca nu se mai acorda subventii. Aceste anunturi se fac in timp ce ANIF a publicat tarife de livrare de 110-140 lei/1000m3 in aceste OUAI-uri. Mai mult, prin aceste anunturi, de fapt, directorii OUAI ii determina pe fermieri sa nu mai irige in loc sa procedeze la mobilizarea lor.

Cu toate ca reprezentantii OUAI acuza tarifele mari practicate de ANIF, este

inexplicabil cum tarifele OUAI ajung de 6, 7 ori mai mari decat cele ale ANIF. Neimplicarea utilizatorilor in conducerea si monitorizarea activitatii OUAI. A fost

surprinzator pentru consultant sa constate chiar in randul fermierilor cu exploatatii dezvoltate, faptul ca nu se cunoaste costul apei si cum se desfasoara activitatea in cadrul OUAI. Este posibil sa fie o reactie datorita faptului ca in fruntea organizatiilor se



regasesc in functia de presedinte alti fermieri importanti pe care ceilalti utilizatori nu vor sa-i deranjeze cu indiscretii in calculele OUAI si prefera o relatie de buna vecinatate, in acest schimb. Pe de alta parte, costurile nesemnificative de pana in 2009 pe care le plateau fermierii, nici nu reprezentau un motiv sa mearga si sa ceara socoteala OUAI. Este necesara practicarea unui grad de transparenta largit in managementul OUAI, astfel incat sa nu se astepte sa intrebe ceilalti utilizatori ce se intampla, ci sa vina in intampinarea acestor nevoi si sa afiseze modul de calcul, sau sa invite la dezbateri pe ceilalti fermieri.

Directorii OUAI indeplinesc, in general, doar un rol pe deplin tehnic. Ei sunt buni

cunoscatori ai sistemului de irigatii, de regula provenind din randurile ANIF. Insa nu indeplinesc rolul de manager: nu organizeaza si nu coordoneaza intreaga activitate; nu mobilizeaza fermierii, nu-i determina sa actioneze concentrat in aplicarea irigatiilor.

Directorului ii lipseste un grad de autonomie in actiune in cadrul OUAI. In dese

cazuri, este in stare de subordonare fata de anumiti fermieri din cadrul OUAI, fiind platit de acestia sau insasi prestanta si recunoasterea regionala a respectivului fermier nu-i permite directorului sa indeplineasca un rol dincolo de cel tehnic. Situatia in care o buna parte a fermierilor declara ca ei sunt dispusi sa continue, dar nu stiu ce vor face ceilalti din OUAI, este o rezultanta a rolului directorului, care ar fi trebuit sa convoace toti utilizatorii pana la aceasta data si sa prezinte o situatie clara.

Contractele care s-au incheiat la nivel national nu trebuie sa se constituie intr-un

indicator al continuarii irigatiilor. Acestea s-au incheiat cu speranta ca se vor mai acorda subventii.

Evaluarea parametrilor capacitatii de plata Capacitatea de plata este determinata prin analiza veniturilor obtinute pentru plata serviciului de irigatii, concomitent cu cheltuielile necesare acestui serviciu. Veniturile sunt cele provenite din activitatea agricola a fermierilor, iar cheltuielile sunt cele generate de exploatarea infrastructurii de irigatii. Pornind de la acest principiu al analizei, au fost definiti si cuantificati parametrii ale caror valori plaseaza OUAI-urile in trei categorii stabilite de consultant in functie de continuarea irigatiilor dupa sistarea subventiilor: (a) organizatii care continua sigur irigatiile, (b) organizatii care necesita implementare de masuri si (c) cele unde este foarte probabil ca fara subventii sa se renunte la irigatii. Parametrii analizei sunt: profitul agricol, costul mediu al energiei, consumul mediu al energiei, tariful de livrare al ANIF pentru 2010, subventiile acordate in 2009, dorinta de plata, structura utilizatorilor, solutii identificate, starea infrastructurii si viabilitatea sistemului de irigatii. Pentru intreaga serie de parametrii au fost stabiliti coeficienti de punctaj in functie de valoarea atinsa in fiecare OUAI. Centralizarea punctajelor a determinat clasificarea OUAI-urilor dupa criteriul continuarii irigatiilor. Profitul agricol Profitul agricol inregistrat la nivel de OUAI de catre fermele utilizatoare de irigatii a fost analizat pe baza structurii de cultura din fiecare OUAI, utilizandu-se rezultatele financiare ale culturilor conform celor prezentate in Anexa 9 „Bugetul culturilor”. Subventiile la irigatii s-au ajustat in functie de fiecare OUAI, conform datelor de la UMP RRSI, dar si tarifele platite de fermieri daca acestea au depasit dublul mediei la nivel national. Structura culturilor indica faptul ca exista OUAI-uri unde predomina anumite culturi ce vor asigura capacitata de plata a costurilor totale de irigatii si vor continua cu siguranta irigatiile. Acestea sunt OUAI-urile unde:



a) Culturile semincere detin o pondere ce aduce profituri semnificative si permit si irigarea altor

culturi cu profituri mai mici sau chiar uneori in pierdere, dar necesare in respectarea masurilor agrotehnice. Aceste OUAI-uri sunt concentrate in judetul Braila ( amenajarile Terasa Braila, Terasa Viziru) dar si in Ialomita (OUAI Aliseo, OUAI Scanteia, OUAI Movila);

b) Legumele asigura profiturile din activitatea agricola. Este cazul OUAI Tecuci, Dabuleni, Calarasi, Isiflor, Movila, Vanatori;

c) Furajele sunt cultivate pe suprafete largi, irigatiile fiind aplicate pentru sustinerea activitatii unei ferme zootehnice importante. Este cazul OUAI Cudalbi Plot 50 (Galati), unde se cultiva 938 ha lucerna, Onest 1 Faurei (Braila), Agrodunarea T.S. (Braila), Valcelele (Calarasi), PuntoProd Romanu (Braila) .

d) Cerealele sunt cultivate pe suprafete foarte mari (peste 1000 ha), dar amplasarea exploatatiilor agricole pe prima terasa a sistemului le asigura costuri reduse la apa si beneficiaza si de conditii pedo-climatice favorabile determinand productii semnificative (11 tone boabe la porumb, 6 tone la grau). Este cazul OUAI Prundu Chirnogi (Calarasi) si Insula Mare a Brailei.

e) Orezul este in general singura cultura; in general, fermele unde se cultiva orez sunt administrate de investitorii italieni ce cunosc foarte bine piata acestui produs. In aceste OUAI-uri s-au facut investitii importante in infrastructura de irigatii pe propriile fonduri ale investitorilor: OUAI Gropeni-Tufesti-Stancuta, Risi Cotu Lung, Risi Voinesti – toate in judetul Braila - Giurgeni Vladeni, Giurgeni Nord –judetul Ialomita, Gighera – judetul Dolj.

f) Soia este cultivata pe suprafete largi, fiind o cultura cu un spor de productie major la irigatii. Este cazul OUAI Prundu Chirnogi (jud. Calarasi), Badalan, Grindu Prut (Galati), Movila (Ialomita), IMB, Rigasi Insuratei (Braila).

Structura culturilor a relevat faptul ca exista si OUAI-uri unde fermierii nu au adaptat un model care sa-i ajute sa suporte costurile totale ale irigatiilor, iar din punct de vedere al acestui factor, sansele sunt destul de mici ca respectivele OUAI-uri sa continue irigatiile. Este cazul OUAI BH Ianca, 22 M Dedulesti, SPP 12+13 Corbu, S.T. Mihail Kogalniceanu (toate din judetul Braila) unde predomina cerealele de consum. Structura culturilor nu poate varia de la un an la altul foarte mult, chiar daca se impun anumite masuri agrotehnice (rotatia culturilor, in primul rand) prin urmare, modul in care fermierii si-au ajustat planurile de cultura in functie de profitul obtinut la fiecare cultura reprezinta cel mai important indicator al capacitatii de plata. Costul mediu al energiei electrice reprezinta un factor important in structura costurilor la irigatii, in 2009 a reprezentat 18% la nivel national si 25% in cadrul celor mai performante 50 de OUAI-uri. Pretul la energie variaza la fiecare OUAI in parte. Cat timp acest cost a fost suportat in intregime de stat, nu a existat un interes din partea OUAI sa-l reduca. Dupa renuntarea la subventii, acestui parametru i se va acorda o atentie sporita de reprezentantii OUAI. Analiza utilizeaza preturile medii la energie utilizate de OUAI, valorile fiind preluate din rezultatele studiului de teren. Aceste costuri variaza de la 0,213 lei (fara TVA)/ kWh in OUAI Tevesil (Braila) sau 250 lei in orezarii pana la peste 0,550 lei in Terasa Nicoresti Tecuci, unde la OUAI Tecuci ajunge la o medie de 0,944 lei / Kwh. Pentru reducerea acestui cost, OUAI-urile cu preturi mari la energie trebuie sa implementeze masuri imediate. Dand la o parte extremele, media pretului la energie este de 0,335 lei /kWh (fara TVA) in randul OUAI-urilor din esantion. Sunt OUAI-uri ce au luat masuri pentru reducerea tarifelor la energie, astfel la OUAI Prundu Chirnogi se intra pe piata libera a energiei unde s-a estimat un pret mai redus cu 30% sau



contractarea cu un alt furnizor de energie, OUAI Marculesti (Calarasi) unde pretul energiei s-a estimat a fi 0,21 – 0.28 lei kWh (fara TVA). Consumul mediu de energie electrica este un parametru complementar la cel anterior. Cu cat sistemul de irigatii si agregatele de la punctele de livrare se afla intr-o stare buna de functionare, cu atat consumul de energie pe 1000m3 pompata va fi mai scazut. Valorile au fost preluate din rezultatele obtinute in studiul de teren si indica variatii de la 181 kWh / 1000m3 pompata la OUAI Prundu Chirnogi sau 225 kWh/ 1000m3 in Terasa Nicoresti Tecuci, pana la 649 kWh /1000m3 in OUAI Vanatori sau 524 kWh /1000m3 la OUAI Sendreni. In OUAI Tecuci unde sistemul a fost reabilitat, consumul de energie a scazut de la 480 kWh /1000 m3 la 234 kWh/1000m3 dupa reabilitare. Consumul mediu in OUAI-urile evaluate se situeaza la 281 kWh/1000m3. Tariful ANIF stabilit pentru 2010. In Monitorul Oficial sunt publicate tarifele pe care ANIF le va utiliza in 2010 in relatia cu OUAI-urile. Valoarea acestui parametru poate arata masura in care poate varia si tariful de livrare la OUAI. Momentan, in urma discutiilor pe teren, pentru consultant este surprinzator cum reprezentantii OUAI isi „anunta” fermierii ca vor utiliza un tarif de 800 de lei /1000m3, cand cel de la ANIF este in jur de 100 lei /1000m3. Valorile pentru acest indicator s-au obtinut de la ANIF, inregstrandu-se o variatie de la 25 lei /1000m3 in OUAI Dunarea, Badalan, Schei pana la peste 400 lei /1000m3 pentru OUAI Cudalbi, ISG Mircea Voda, Cabana. Media tarifului ANIF pentru esantion este de de 175 lei/1000 m3, din care mai mult de 1/3 au tarife de sub 100 lei/1000m3. Subventiile acordate in 2009 (lei /1000m3) reprezinta reperul utilizat in balanta pentru evaluarea capacitatii de plata a fiecarei OUAI. S-a folosit indicatorul lei/1000m3, intrucat este mai bine cuantificat decat cel pe hectar. Parametrul indica subventiile acordate prin legea 138/2004, intrucat sunt mai apropiate de nevoile reale ale OUAI-urilor: TA, TL, En. Exceptand orezariile, ce au costuri foarte reduse, respectiv subventii de sub 80 lei/1000m3, pentru restul OUAI-urile subventiile au variat de la aproximativ 170 lei /1000m3 in OUAI Motatei Gara, Movila, Unirea Traian, Dropia Insuratei pana la 700 lei la Cudalbi sau 921 lei la Cabana. Peste 27% dintre OUAI-urile din esantion au avut subventii de peste 400 lei /1000m3. Excluzand extremele, media subventiilor se situeaza la 311 lei /1000m3. Factorul Emotional (dorinta de a plati) reprezinta un parametru cu o semnificatie aparte. Chiar daca i se prezinta propria capacitate de a plati, fermierul / reprezentantul OUAI considera ca „nu este drept sa se plateasca irigatiile” sau „in zona noastra nu se face nimic fara irigatii”. Foarte putine au fost vocile ce au considerat ca este datoria lor sa plateasca costul integral al irigatiilor, fiind constienti ca au beneficiat de un avantaj competitional important fata de ceilalti fermieri din zonele neirigate. Insa, multi dintre cei care reclama nedreptatea nu cunosc, de fapt, nici ce trebuie sa plateasca, care este valoarea pe care trebuie sa o acopere singuri din 2010? Nu s-a intalnit nici un reprezentant al OUAI care sa fi calculat tariful pentru 2010. In schimb fermierii sunt „speriati” de reprezentantii OUAI-urilor cu valori de 800, 1000 lei /1000m3 fara nici o justificare. Fara o informare a fermierilor din partea MADR este foarte probabil ca multi sa nu irige in 2010, nu pentru ca nu au capacitatea de plata, ci pentru ca nu cunosc cat trebuie sa plateasca. Impactul emotional se desprinde si din modul in care au fost obtinute raspunsurile la intrebarile referitoare la continuare irigatiilor. La intrebarea daca va inceta activitatea OUAI odata cu sistarea subventiilor, OUAI-urile se clasifica in cele care:

a) sigur vor continua si nu exista deloc sanse sa se lichideze. Procentul acestora reprezinta 45% din esantion;

b) declara ca vor inceta activitatea desi, parametrii tehnico-economici arata ca acest lucru nu se poate intampla. In cazul acestora primeaza fie factorul emotional in luarea deciziilor sau



raspunsul a reprezentat o forma de a transmite mai departe un semnal ca nu se poate altfel sub principiul: „poate mai obtinem ceva, daca declaram ca ne lichidam”. Este cazul OUAI Agrodunarea T.S., Dunarea, Movila, Nicoresti, Onest 1 Faurei, SRPA 16 Oprisanesti, Scanteia, Aliseo, Grindu Prut.

c) si-au evaluat bine situatia si au descoperit ca stau destul de slab la capitolul supravietuire fara subventii: BH Ianca, ST Mihail Kogalniceanu, Sendreni, Segarcea, ISG Mircea Voda, 22 M Dedulesti.

d) opinia reprezentantilor OUAI difera major de cea a fermierilor: Aliseo, Grindu Prut, PuntoProd Romanu. In timp ce fermierii declara ca vor continua sigur irigatiile, chiar si fara subventii, directorii de OUAI declara contrariul.

e) vor sa mearga mai departe, chiar daca nu sunt prielnice conditiile tehnico-economice, este cazul OUAI Vanatori.

f) organizarea chiar reprezinta o problema ce poate influenta continuarea irigatiilor, cu toate ca din punct de vedere tehnico-economic se poate continua: OUAI Calarasi si OUAI Dabuleni.

Structura utilizatorilor in contextul actual agricol romanesc indica masura in care se pot aplica masuri organizatorice. Agricultorii cu suprafete reduse nu sunt asociati, sunt mai dificil de informat, raspund mai greu la aplicarea anumitor decizii si pot renunta mai usor la irigatii. De asemenea, au o capacitate financiara mai redusa si nici schimbarea structurii culturilor nu le este la indemana: nu au mijloacele tehnice si financiare de a incepe culturi mai profitabile, nu cunosc tehnologiile agricole respective si cel mai important, nu cunosc modalitatile de distributie a unei noi culturi. Pe fiecare OUAI a fost calculata ferma medie a utilzatorilor, iar rezultatele arata ca 26% sunt OUAI-uri cu ferma medie peste 1000 ha, 14% cu ferma medie cuprinsa intre 500 – 1000 ha, 35% cu ferma medie cuprinsa intre 100 – 500 ha, 16% cu ferma medie cuprinsa intre 10 -100 ha si 8% cu ferma medie de sub 10 ha. Adoptarea de solutii la scenariul anularii subventiilor arata modul in care fermierii si reprezentantii OUAI au prevazut acest scenariu, de care se stia ca va fi implementat la un moment dat. Cea mai mare parte, spera si asteapta inca ajutor de la Stat „ca altfel nu se pot face irigatiile”. Insa, identificarea de solutii proprii nu este o practica in acest sector, avand in vedere subventiile colosale cu care au fost obisnuiti. Au fost totusi si OUAI-uri unde s-au implementat solutii sau urmeaza sa se faca in viitorul apropiat. Solutiile adoptate sunt: reducerea costurilor cu energia, reducerea consumului de energie prin reabilitarea infrastructurii de irigatii, infiintare de federatii pentru reducerea costurilor de livrare a apei. Starea infrastructurii constituie un alt factor ce contribuie la decizia de renuntare la irigatii. Cu cat starea infrastructurii este intr-o stare mai buna, cu atat inclinatia de a renunta la irigatii este mai mica. Cuantificarea acestui parametru s-a realizat pe baza investitiilor in reabilitarea sistemului sau numai a SPP-urilor. Rezultatele indicafaptul ca 29% din OUAI-urile din esantion isi desfasoara activitatea in sisteme ce au fost reabilitate sau urmeaza sa fie in cadrul PRRSI si 15% au reabilitat agregatele de pompare. Viabilitatea sistemului completeaza evaluarea capacitatii de plata a fermelor / OUAI. Localizarea pe un sistem neviabil, care a consumat foarte multe subventii poate constitui un dezavantaj ce conteaza in decizia de a iriga in continuare, fara subventii. Amplasarea pe sisteme viabile, marginal viabile sau neviabile a fost tratata in sectiunea VII. Fiecare dintre parametrii analizati contribuie la decizia de continuare a irigatiilor fara subventii, insa in masuri diferite. In Anexele 10 si 11 este prezentat modul in care a fost cuantificat fiecare parametru si valorile obtinute de fiecare organizatie, centralizarea rezultatelor fiind prezentata in anexa 12. Pentru departajarea OUAI-urilor dupa criteriul continuarii irigatiilor s-au analizat intervalele coeficientilor



fiecarui parametru, iar ulterior a sumei valorilor acestora in functie de care s-a delimitat incadrarea intr-una din cele trei categorii: (a) continua irigatiile, (b) necesita solutii, (c) foarte probabil sa renunte. Dupa centralizarea rezultatelor a rezultat urmatoarea situatie: Suprafata irigata a celor care continua sigur irigatiile reprezinta 55% din total, ceea ce raportat la suprafata irigata in 2009, indica faptul ca minim 162.000 ha vor fi sigur irigate in 2010. Daca se scade suprafata cultivata cu paioase si rapita15, intrucat sunt culturi ce nu ar mai avea nevoie de apa, avand in vedere precipitatiile din aceasta iarna, rezulta o suprafata de minim 118.000 ha irigata in 2010. In varianta in care si OUAI-urile care necesita solutii vor fi capabile sa le implementeze, atunci suprafata irigata poate creste de la 185.000 ha (fara irigarea culturilor de paioase si rapita) pana la 254.000 ha. Chiar si in cazul in care OUAI-urile au declarat sigur ca vor continua irigatiile este posibil sa renunte sa irige anumite suprafete, indiferent de aportul de apa adus de precipitatiile din aceasta iarna. Aceasta decizie de renuntare la anumite suprafete a fost cuantificata in functie de coeficientii obtinuti de parametrii evaluarii capacitatii de plata. Rezultatele arata dupa aceasta metoda ca suprafetele va ajunge la 149.000 ha daca o sa irige numai cei care vor continua sigur, sau la 250.000 ha daca implementeaza solutii si cei care au nevoie de ele.16. In eventualitatea in care nu se iriga paioasele si rapita in acest an, atunci suprafata irigata poate scadea la 109.000 ha, daca iriga numai cele care vor continua sigur sau 182.000 ha daca se alatura si cele care necesita solutii. Centralizarea rezultatelor metodelor de estimare a suprafetei irigate releva scenariile de mai jos

Scenariu Suprafata estimata (ha)

Explicatie

Scenariul foarte pesimist 114.000 Iriga numai cele care vor continua irigatiile, insa nu paioasele si rapita;

Scenariul pesimist 156.000 Iriga cele care vor continua sigur aceeasi structura de culturi;

Scenariul optimist 184.000 Iriga cele care continua sigur irigatiile, cele care necesita solutii, dar nu paioasele si rapita;

Scenariul foarte optimist 252.000 Iriga cele care continua sigur irigatiile, cele care necesita solutii aceeasi structura de culturi;

15 Cultura de grau si de rapita au reprezentat 37% din irigat in 2009. 16 La acest procent s-a ajuns prin multiplicarea suprafetei irigate in 2009 de catre fiecare OUAI evaluata cu coeficientul obtinut la evalaurea capacitatii de plata.

Nivel de continuare a irigatiilor OUAI %

Continua irigatiile 44 Necesita solutii pentru a se adapta

la noile conditii 39

Foarte probabil va renunta la irigatii 16



III.11. Cererea de Apa pentru Irigatii Eliminarea totala a subventiilor pentru irigatii va avea impact nu numai asupra suprafetelor irigate, ci si asupra cererii (volumului) de apa pentru irigatii. Doi factori principali vor influenta volumul de apa:

reducerea suprafetei irrigate (prezentata deja in raport); modificarea volumului de apa (a normei de irigare) pe hectar in functie de structura

culturilor. Necesitatea acoperirii din surse proprii a costurilor cu livrarea apei va schimba in mod categoric intregul management al OUAI-urilor, iar irigatiile vor fi utilizate cu mai multa atentie in functie de profitabilitatea culturilor si necesitatile reale de apa ale plantei. In timpul discutiilor avute cu fermieri si reprezentantii OUAI, s-a ajuns la concluzia ca nu numai suprafata irigata se va modifica, ci si volumul de apa. Mai exact, fermierii nu vor mai folosi acelasi volum de apa (ca in 2009) la hectar pentru toate culturile. In timp ce norma de irigare va ramane probabil aceeasi pentru culturi precum orez sau culturi semincere, cererea va scade substantial pentru cerealele boabe. Unii fermieri vor renunta chiar in totalitate la irigatii pentru paioase, intrucat sporul de productie nu va permite acoperirea costurilor aferente. In urma acestor discutii cu fermierii, au fost estimate noile volume de apa aplicate pentru fiecare cultura in parte. Tabelul 19 indica structura culturilor, normele de irigare in scenariul de baza si volumul de apa pentru fiecare cultura rezultat in urma eliminarii subventiilor. Tabel 19, Volumul de apa la hectar pentru fiecare cultura Nr. Cultura Norma Irigare cu

subventii (m3/ha)

Norma irigare fara Subventii (m3/ha)

Modificare Procentuala

1 Grau 1.000 0,250 - 75% 2 Porumb 2.000 1.500 - 25% 3 Floarea Soarelui 1.000 0,250 - 75% 4 Rapita 1.000 0,250 - 75% 5 Grau semincer 1.000 1.000 0% 6 Porumb semincer 2.000 2.000 0% 7 Orez 12.000 12.000 0% 8 Soia 2.000 2.000 0% 9 Legume 3.000 2.500 - 25% 10 Lucerna 2.000 2.000 0% Sursa: Consultant

Se poate observa scaderea semnificativa a volumului pentru grau, precum si pentru rapita si floarea soarelui. Motivele sunt diferite pe cele doua cazuri. Reducerea in cazul graului se explica prin profitabilitatea redusa a acestuia. In cazul florii soarelui si rapitei motivul este dat de necesitatea redusa de apa pentru aceste culturi; rapita este prima cultura recoltata si utilizeaza foarte bine apa din sol in perioada de cultura. Dupa estimarea noilor norme de irigare pentru fiecare cultura in parte, au fost realizate calcule la nivel de OUAI din cadrul esantionului, urmand structura specifica de culturi practicata in 2009. Apoi, prin insumarea tuturor volumelor si extrapolarea lor la nivel de populatie totala de OUAI, au fost obtinute volumele totale17. Rezultatele sunt prezentate in tabelul 20.

17 Vezi detalii in Anexa 13;



Tabel 20, Volumul total de apa pentru irigatii

Scenariu Volum Apa (mii m3)

Foarte Pesimist 174.078 Pesimist 184.704 Optimist 280.968 Foarte Optimist 298.307

Sursa: Consultant

Cererea de apa va atinge in cel mai bun caz aproape 300 milioane m3. Comparativ cu anul trecut18, volumul ar scadea cu 47%. In cazul scenariului foarte pesimist, cererea ar scade la aproximativ 175.000 mii m3. Acest scenariu ia in calcul numai acele OUAI care continua sigur si se presupune ca suprafata irigata va exclude cerealele (dar nu porumbul) si rapita. In graficul 2, mai jos, este prezentata relatia dintre suprafetele irrigate si cererea de apa. Diferentele mai mari dintre suprafete si volumele de apa in cazul scenariilor pesimist si optimist se explica prin absenta la irigare a paioaselor si rapitei. Grafic 2, Suprafetele si volumele aplicate in scenariile estimate

Sursa: Consultant

Ce se va intampla cu cererea de apa dupa 2010? Cu siguranta, eliminarea totala a subventiilor va determina fermierii sa isi reconsidere intregul management al irigatiilor in 2010 si va exista un impact negativ asupra cererii de apa; piata irigatiilor va suferi un soc pe termen scurt. Insa, pe de alta parte acest an poate fi considerat unul de tranzitie, iar 2011 ar putea aduce unele modificari, altele decat cele petrecute in 2010. Se poate presupune ca fermierii vor intelege ca subventiile erau o forma de ajutor de stat interzisa de catre UE, ce nu se mai poate aplica in viitor. De asemenea, ei se vor informa mai mult asupra tarifelor ANIF. In plus, multe OUAI sunt interesate sa implementeze investitii in cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), ceea ce demonstreaza interesul lor de a iriga. In acest context, ne putem astepta la o crestere a cererii de apa incepand cu 2011, desi este dificil sa o estimam in acest moment. 18 Volumul in 2009 a fost de 563.174.000 m3

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

Foarte Pesimist Pesimist Optimist Foarte Optimist

Suprafete Irigate si Volume de Apa

Suprafata (ha)Volum (m3)



III.12. Investitii prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala Desi fermierii nu vor mai primi subventii pentru acoperirea costurilor operationale la irigatii, ei vor continua sa primeasca subventii in concordanta cu prevederile Politicii Agricole Comune. Ei vor primi doua tipuri de ajutoare:

plati directe la hectar in cadrul Fondului European de Garantare Agricola (FEGA); granturi pentru investitii in cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala

(FEADR). Orice alta forma de subventii este considerata ajutor de stat si nu se mai poate acorda. Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) - administratorul FEADR - a anuntat recent lansarea primei licitatii pentru proiecte de modernizare si retehnologizare a sistemelor de irigatii. Prima sesiune va fi deschisa intre 15 martie 2010 si 15 aprilie 2010. Depunerea de proiecte va fi posibila in cadrul Masurii 125 “Imbunatatirea si Dezvoltarea Infrastructurii Agricole si Forestiere”, unde se finanteaza trei mari tipuri de investitii:

investitii in modernizarea si retehnologizarea sistemelor de irigatii, inclusiv echipamente de irigare;

investitii in drumuri agricole; investitii in drumuri forestiere.

Alocarea financiara totala pentru aceasta masura, in perioada 2007-2013, depaseste 604 milioane euro conform Ghidului Solicitantului (vezi www.apdrp.ro), pentru prima sesiune fiind disponibila suma de 148.774.185 euro, din care 89.264.511 euro sunt a pentru primele doua tipuri de investitii. O sesiune similara este programata pentru luna octombrie a acestui an. In ceea ce priveste sectorul irigatiilor, solicitantii pentru aceste granturi pot fi OUAI sau FOUAI. Grantul va fi maximum 1 milion euro, reprezentand 100% din costurile eligibile. Cheltuielile eligibile sunt cele de investitii gen modernizarea si retehnologizarea sistemelor de irigatii si a statiilor de pompare, echipamente de masurare a volumului de apa pompat, sisteme de monitorizare etc. Taxe indirecte precum TVA nu sunt eligibile fiind suportate de beneficiari. OUAI ce vor continua sa irige se arata interesate de accesarea acestui program. Desi suma alocata pentru aceasta masura este substantiala, este de asteptat ca numai un numar redus de organizatii sa aplice in prima sesiune. Cele mai importante bariere in acest moment sunt:

• Ghidul Beneficiarului oficial a fost lansat foarte tarziu (cu numai aproximativ 1 luna inainte deschiderii oficiale a sesiunii). De aceea, OUAI nu au avut oportunitatea sa cunoasca in mod clar toate conditiile de eligibilitate.

• Ca efect a celor mentionate mai sus, solicitantii nu au avut timp suficient sa pregateasca studii

de fezabilitate sau sa stabileasca in mod clar o solutie tehnica; timpul a fost prea scurt pentru a pregati un proiect complex19.

19 FEADR imparte proiectele in 2 tipuri: proiecte de achizitii simple (acestea nu necesita studii de fezabilitate sau alte documentatiii aferente care necesita timp pentru a fi pregatite sau obtinute) si proiecte de achizitii complexe (acestea necesita studii de fezabilitate si timp mai mare de pregatire). In general, proiectele de investitii in irigatii intra in a doua categorie.



• Initial, exista o conditie care cerea aplicantului (OUAI sau FOUAI) sa detina echipamente de udat pentru cel putin 50% din suprafata irigabila. In timp ce aceste echipamente acopera in cele mai dese cazuri peste 50% din suprafata, ele apartin totusi membrilor individuali si nu organizatiei. Aceasta conditie a fost modificata pe 11 martie 2010, cu doar 4 zile inaintea lansarii oficiale a sesiunii, permitand ca respectivele echipamente sa fie in proprietatea membrilor individuali.

• Unele OUAI au un numar mare de membri. De aceea exista o diversitate larga de solutii

tehnice formulate de respectivii fermieri.

• Lipsa de lichiditati. Organizatiile nu detin resurse financiare lichide pentru a incepe in acest moment proiecte de investitii. Avand in vedere acest lucru, mebrii individuali ar trebui sa furnizeze finantare. Daca o OUAI detine un numar mare de membri, apare problema contributiei individuale a acestora, generand chiar dispute;

• Conditia platii in avans a cheltuielilor, urmand ca APDRP sa ramburseze sumele respective.

Datorita crizei cronice de lichiditati a organizatiei, acest lucru nu poate fi posibil la aceasta data. Desi, Agentia de Plati poate aloca un avans de pana la 50% din costurile eligibile, acest lucru nu este fezabil, intrucat banii sunt dati pe baza unei scrisori de garantie emisa de o institutie financiara (in special banci comerciale). Aceasta scrisoare este extrem de greu de obtinut data fiind situatia financiara precara a OUAI si lipsa de active fixe care sa poata fi constituite sub forma de garantii.

• Numar mare de proprietari pe terenurile agricole. Utilizatorii OUAI sunt in general arendasi,

insa in multe cazuri proprietate apartine unor proprietari cu loturi foarte mici, in medie de circa 2,5 ha. Programul cere ca in cazul in care investitiile se deruleaza pe terenurile agricole, sa se obtina acordul scris al tuturor proprietarilor. Acestia sunt insa de ordinul sutelor si este foarte greu intr-un timp scurt sa se obtina respectivul acord.

In ciuda acestor obstacole, se asteapta ca un numar mare de OUAI sa aplice pentru fonduri in a doua sesiune din 2010, ce va fi lansata la jumatatea lunii octombrie. Cea mai mare parte a organizatiilor s-au declarat foarte interesate in Program, in special in investitii pentru reabilitarea retelei interioarece ar conduce la reducerea cantitatii de apa pierdute.



III.13. Analiza de Senzitivitate In analiza capacitatii de plata a irigatiilor in 2010, s-a fost folosit un model cu 10 variabile care sa genereze aceste estimari (vezi anexele pentru ipotezele de lucru). Fiecarei variabile i s-a acordat un scor maxim, iar toate variabilele, agregate, genereaza un scor maxim de 10,0. Tabelul 21 indica variabilele modelului si scorul lor maxim.

Tabel 21, Variabilele modelului si scorul lor maxim Nr. Variabila Scor

Maxim 1 Profit 6,5 2 Costuri cu energia 0,3 3 Consumul de energie 0,3 4 TL ANIF 0,5 5 Subventii 0,5 6 Factorul emotional 0,4 7 Dimensiunea medie a fermei 0,2 8 Solutii mentionate de OUAI 0,3 9 Infrastructura 0,5 10 Viabilitatea sistemului 0,5 Total 10,0

Sursa: Consultant

Prin aplicarea acestor variabile la nivel de OUAI din esantion si prin extrapolare, s-au obtinut urmatoarele suprafete:

a) Scenariul foarte pesimist: 114.000 ha; b) Scenariul pesimist: 156.000 ha; c) Scenariul optimist: 184.000 ha; d) Scenariul foarte optimist: 252.000 ha.

Analiza de senzitivitate are rolul de a cuantifica impactul asupra acestor suprafete prin aplicarea de noi restrictii asupra variabilelor modelului. Trebuie mentionat ca nu s-a actionat asupra tuturor variabilelor. S-a presupus ca variabilele 6-10 nu vor suferi modificari. Deci, variabilele 1-5 au fost modificate pentru a vedea ce se intampla cu suprafetele irigate pe fiecare scenariu in parte. Impactul Variabilelor Modelului a). Profit. Aceasta variabila a fost calculata utilizand bugetele pe culturi. Pentru a aplica unele restrictii asupra profitului, s-a presupus o scadere cu 10% a pretului de vanzare a produselor agricole. Dupa cum se stie, preturile de vanzare cunosc o fluctuatie importanta de la an la an. Toti fermierii se plang de preturi mici, dar in special de fluctuatiile anuale. In timp ce in 2009 preturile obtinute in timpul interviurilor cu fermierii se aflau la un nivel rezonabil, nu este clar ce se va intampla cu nivelul lor in 2010. De aceea, o reducere cu 10% ar arata care OUAI vor continua si care vor fi suprafetele irigate. O alta modificare asupra profitului a fost introducerea costurilor reale de irigare. Acest lucru a adus bugetele pe culturi la un nivel mai mic al profitabilitatii. Ca efect al celor doua variabile (pret mai mic si costuri reale de irigare), unele culturi nu ar mai fi profitabile, iar irigarea lor ar aduce pierderi. De



exemplu, cerealele (grau, porumb, orz etc.) au un rezultat economic negativ (cu alte cuvinte, inregistreaza pierderi). Scorul mediu scade pentru toate cele trei tipuri de organizatii dupa criteriul continuarii irigatiilor asa cum au fost definite in sectiunea III.10; totusi impactul cel mai mare este asupra celor care probabil nu vor mai iriga. Trebuie notat faptul ca prima categorie de OUAI (respectiv cele care continua sigur) ramane la fel din punct de vedere al numarului. Nicio organizatie nu a trecut in grupa a doua, fapt ce indica stabilitatea lor. b). Costurile cu energia. Acest factor este relationat cu consumul de energie. Au fost luate in considerare acele organizatii care vor practica alt tip de management in lipsa subventiilor. Mai precis, ele vor fi obligate sa isi reduca costurile operationale, iar cele cu energia reprezinta o cheltuiala foarte importanta. Multe OUAI au beneficiat de modernizari ale retelei de conducte ingropate si pompelor. Altele au mentionat in timpul interviurilor ca vor lua masuri, actiuni de reducere a acestor costuri. S-a presupus astfel ca aceste organizatii vor inregistra economii de costuri la energie in viitor. Pentru acele organizatii care nu au beneficiat de modernizari sau nu au in plan actiuni necesare, s-a presupus ca energia va genera costuri la acelasi nivel ca in 2009. Este important de precizat ca acest factor va avea cel mai probabil un impact pozitiv, deoarece reducerea costurilor cu energia vor reprezenta un pilon important al noului management al irigatiilor. Impactul pozitiv este substantial pentru acele categorii de OUAI care vor continua irigatiile. Pentru organizatiile care vor continua sigur, scorul mediu se apropie de maximul posibil (care este 3,0). Pentru OUAI care probabil vor renunta, costurile cu energia ar putea creste datorita faptului ca nu au mentionat nicio masura de reducere a acestora si nici nu au beneficiat de investitii initiale. c). Consumul de energie. Este relationat cu costurile cu energia, dupa cum s-a mentionat anterior. Ipotezele aplicate sunt aceleasi ca in cazul variabilei precedente. Rezultatul asteptat este o scadere a consumului de energie pentru acele organizatii care au beneficiat inainte de investitii sau care sunt dispuse sa ia masuri. Pentru acele organizatii care nu au avut investitii sau nu au planuri de actiuni, nivelul de consum va ramane relativ la fel ca in anul 2009. Scorul mediu creste pentru OUAI care continua sigur si pentru cele care necesita solutii. Nu exista impact pentru acele organizatii care probabil vor renunta. d). Tariful de Livrare (TL) ANIF. Scenariul de baza a luat in considerare tarifele de livrare aferente anului 2010 publicate de catre ANIF in Monitorul Oficial. Aceste tarife variaza foarte mult in cadrul OUAI in functie de distantele fizice, conditiile tehnice, inaltimile de pompare etc. Intre OUAI din esantion, tariful minim este de 25,5 lei/1.000 mc in cazul OUAI Dunarea, iar maximul este de 555,6 lei/1.000 mc pentru OUAI Cabana. Media calculata in acest studiu este de 175 lei/1.000 mc. Trebuie mentionat faptul ca 20 organizatii din esantion au tarife mai mari decat aceasta medie. Discutiile in timpul vizitelor de pe teren au relevat faptul ca este posibil ca aceste tarife sa scada in viitor; in primul rand, aceste tarife ar trebui sa permita ANIF sa isi acopere costurile de productie, dar in acelasi timp ar trebui sa asigure fermierilor o anumita accesibilitate in utilizarea sistemelor de irigatii. De asemenea, aceste tarife nu sunt in intregime calculate pe baza costurilor operationale ale ANIF. In fapt, datorita unor factori tehnici, este foarte dificil sa se stabileasca in prezent un tarif bazat pe costurile reale. De aceea, este posibil ca TL sa scada in viitor. Desi este foarte dificil de estimat precis nivelul TL pentru 2011, a fost estimata o scadere uniforma a acestora cu 25%. In acest context, a fost recalculat indicele aferent. OUAI care vor continua sigur ating scorul maxim posibil, respectiv 0,5. Un impact mai puternic se remarca asupra acelor organizatii



care necesita implementarea de solutii. Cel mai mare impact se inregistreaza in randul acelora care vor renunta probabil la irigatii. Explicatia consta in faptul ca aceste organizatii au un tarif de livrare foarte ridicat, care, corelat cu alti factori, le imping sa renunte oricum la irigatii. e). Costurile cu irigatiile. In cadrul scenariului de baza, a cincea variabila a modelului a fost subventia pentru apa si energie (respectiv pentru TA, TL si En). Subventiile erau raportate la 1000 mc. Deci, acest factor era construit pentru a explica intr-o anumita masura eficienta irrigatiilor. Daca subventia per 1.000 mc era mai mica de 300 lei, atunci OUAI primea scorul maxim (0,5). Aceasta inseamna ca respectivele organizatii utilizau irigatiile in mod eficient. Ar insemna de asemenea ca aceste organizatii sunt mai putin dependente de subventii decat altele. Prin urmare, in lipsa subventiilor ele sunt ipotetic mai bine pregatite sa absoarba impactul eliminarii subventiilor. In analiza de senzitivitate, subventia a fost inlocuita cu costurile totale ale irigatiilor la 1.000 m3. Motivul acestei inlocuiri este ca nu ar mai avea sens sa folosim subventiile ca factor de influenta din moment ce ele au fost eliminate incepand cu 2010. In schimb, a fost folosita o variabila care sa reprezinte acelasi fenomen: eficienta irigatiilor. Costurile totale cu irigatiile includ:

a. Tariful Anual b. Tariful de Livrare c. Costurile cu Energia d. Alte Costuri (intretinere si reparatii, paza sistemului, costuri administrative).

Calculul costurilor reale de irigare genereaza o scadere a scorului mediu. Asa cum s-a mentionat in sectiunea introductiva, un lucru foarte interesant a fost acela ca desi, se astepta ca energia sa reprezinte costul cu ponderea cea mai mare, in realitate energia reprezinta la nivelul OUAI numai in jur de 20%, dupa costurile cu TL al ANIF si costurile de I+R ale OUAI. Atata timp cat aceste subventii erau acoperite de stat in proportie de 100% (cum s-a intamplat in perioada 2007-2009), ele nu au reprezentat o problema mare pentru OUAI. In realitate, cand s-a presupus ca nivelul lor va ramane la fel ca in 2009, iar subventiile scad la 0%, impactul lor este semnificativ. Se poate remarca faptul ca in scenariul de baza, pentru OUAI care continua sigur, scorul mediu a fost de 0,47 (aproape de nivelul maxim 0,5), iar in analiza de senzitivitate scorul scade la 0,39, ceea ce reprezinta in impact de cca. 17%. Dincolo de calculul impactului, problema I+R ramane una importanta. Ele influenteaza intr-o pondere semnificativa performanta financiara a OUAI. Rezultatele Analizei de Senzitivitate Dupa aplicarea modificarilor asupra celor cinci variabile, a fost obtinut impactul asupra suprafetelor irigate pe cele patru scenarii. Mai mult, senzitivitatea a fost aplicata pentru a observa cum se modifica repartitia OUAI pe cele trei categorii. Analiza a revelat faptul ca OUAI care continua sigur sunt afectate din punct de vedere al suprafetelor si cererii de apa, dar niciuna dintre ele nu trece in a doua categorie. De aceea, am putea spune ca aceste OUAI sunt stabile si pot face fata socului eliminarii subventiilor. In ceea ce priveste a doua categorie, respectiv cele care „necesita solutii”, numai o OUAI ar cade in categoria celor care „probabil vor renunta”. Este vorba despre SPP 12+ SPP13 Corbu, al carei scor general scade de la 6,2 in scenariul de baza la 5,7 in scenariul de senzitivitate. Suprafata irigata ar scadea deoarece cel mai puternic factor, profitabilitatea, are un impact negativ datorita restrictiilor economice impuse (scaderea pretului de vanzare cu 10% si introducerea in bugetele pe culturi a costurilor totale cu irigatiile). Totusi, chiar si in cazul scenariului foarte pesimist, suprafata irigata totala nu ar scadea sub 100.000 ha (v. Tabel 22).



Tabel 22, Suprafetele estimate in cadrul analizei de senzitivitate

Scenariu Analiza de

Senzitivitate Modificare

Procentuala Foarte pesimist 103.000 9,6% Pesimist 141.000 9,6% Optimist 161.000 12,5% Foarte optimist 221.000 12,3%

Sursa: Consultant

In cadrul scenariului foarte optimist, suprafata estimata ar fi 221.000 ha, ceea ce reprezinta 75% din suprafata irigata in 2009. Totusi, in realitate, suprafata s-ar putea plasa intre 141.000 ha (scenariul pesimist) si 161.000 ha (scenariul optimist). In final, se propune examinarea magnitudinii influentei fiecarei variabile. Graficul nr. 3, de mai jos, arata influenta negativa a profitului si costurilor cu irigatiile, precum si influenta pozitiva a energiei si tarifului ANIF. Profitul are cea mai mare influenta, respectiv -62,1%, ceea ce este normal deoarece reprezinta factorul cel mai important. Graficul nr. 3, Impactul variabilelor asupra rezultatelor Sursa: Consultant Aceasta imagine ne prezinta unele informatii relevante. Restrictiile aplicate asupra scenariului de baza au fost destul de severe. De exemplu, influenta pozitiva a TL este complet anulata de catre influenta negativa costurilor cu irigatiile. De asemenea, influenta pozitiva a celorlalte variabile este mult mai mica decat cea a profitului. Dar chiar si cu aceste restrictii, suprafata irigata totala nu a scazut sub 100.000 ha in niciun scenariu. Inseamna ca acele OUAI care continua sigur si cele care continua dar necesita solutii au o senzitivitate relativ redusa, respectiv sunt stabile si pot face fata diferitelor schimbari ale mediului macroeconomic si de afaceri. In final, analiza de senzitivitate a fost utilizata pentru a masura schimbarile asupra cererii de apa pentru irigatii. Acest indicator este strans corelat cu suprafata si au fost utilizate aceleasi norme de udare. Nu au fost identificate alte variabile care sa modifice respectiva cerere. Tabel 23. Cererea de apa estimata in cadrul analizei de senzitivitate

Scenariu Cererea de Apa

(mii m3) Foarte pesimist 157.281 Pesimist 166.944 Optimist 245.847 Foarte optimist 261.611

Sursa: Consultant

Profit

6,1% Costuri cu Energia

9,3% Consumul de Energie

9,6% TL ANIF

Costuri Totale cu Irigatiile

-62,1%

-9,6%



III.14. Evaluarea costurilor ANIF Relatiile dintre ANIF (in calitate de furnizor de apa) si OUAI (in calitate de consumator de apa) sunt reglementate prin prevederile legii nr. 138/2004 si a modificarilor aduse la aceasta prin legile nr. 233/2005, nr. 290/2006 si 167/2008. In conformitate cu prevederile art. 59 din legea nr. 138/2004 au fost intocmite „Normele metodologice privind calculul si plata tarifelor prin serviciile de imbunatatiri funciare”, aprobate prin Ordinul MAPDR nr. 1231/2005 si publicate in Monitorul Oficial nr. 70/25.01.2006. Astfel, valoarea serviciilor de irigatii prestate de catre ANIF – la nivelul unui sistem hidrotehnic (amenajare) – tuturor organizatiilor OUAI de pe suprafata acestui sistem, se exprima prin suma a doua tipuri de tarife:

• tariful anual TA (lei/ha), integreaza toate cheltuielile necesare pentru executia lucrarilor de intretinere a infrastructurii ce asigura captarea si transportul controlat al apei din sursa sistemului pana la punctele de livrare (SPP, SAM, s.a.) ale organizatiilor20 ;

• tariful de livrare al apei de irigatii TL (lei/1000 mc), cuprinde suma cheltuielilor

necesare captarii apei din sursa/priza, transportul si distributia acesteia la punctele de livrare ale organizatiilor21 ;

Suma celor doua tarife (TA + TL) acopera toate cheltuielile de transfer a apei din sursa sistemului la punctele de livrare ale organizatiilor (OUAI), situata in functie de schema hidrotehnica de aductiune si distributie a apei la diferite distante si inaltimi de pompare (terase) fata de priza acestuia. La valoarea volumului de apa ce ajunge la un anumit punct de livrare (asigurat de ANIF), se aditioneaza valoarea cheltuielilor aferente transportului apei de la acest punct de livrare la OUAI – prin reteaua amenajarii interioare (conducte ingropate, jgheaburi, canale) – pana la instalatiile de udare a culturilor agricole. Evaluarea acestor cheltuieli cade in sarcina organizatiilor (OUAI) si este reglementata in normele metodologice publicate in M.O. nr. 70/26.01.2006, anexa 6: „Valoarea serviciului de exploatare a infrastructurii din amenajarea interioara nepreluata de organizatii sau federatii, pentru livrarea apei de irigatii de la punctul de livrare pana la hidrant sau pana la alt punct din cadrul amenajarii interioare de irigatii, aflata in proprietatea sau administrarea furnizorului de apa”. In cadrul acestui obiectiv au fost efectuate investigatiile necesare determinarii structurii si valorii cheltuielilor aferente procesului ce asigura transportul apei de irigatii de la sursa/priza sistemului pana la punctele de livrare (v. Anexa 14, tabelele 1.A si 1.L), in urmatoarele conditii:

• au fost selectate 10 sisteme hidrotehnice cu un grad mai mare de acoperire cu organizatii OUAI, amplasate in urmatoarele sucursale teritoriale ANIF-RA (vezi Anexa 14):

- Dunare – Olt (2 sisteme); - Olt – Arges (1 sistem); - Ialomita – Dunare – Siret (3 sisteme); - Moldova de Sud (1 sistem); - Dobrogea (3 sisteme / UA Tulcea);

20 Vezi Anexa 14; 21 Vezi Anexa 14;



• de la fiecare sistem au fost primite datele ce au fundamentat valorile celor doua tarife (TA + TL) publicate in 2010, pentru toate punctele de livrare ale organizatiilor (OUAI) care au solicitat apa in acest an;

• transformarea valorilor componente ale tarifului de livrare (TL) din (lei/1000 mc) in (lei/ha) la

fiecare punct de livrare, prin inmultirea primelor valori (lei/1000 mc) cu valoarea raportului dintre volumul contractat (mii mc apa de irigatii) si suprafata contractata (ha).

In baza acestor transformari, au fost determinate la fiecare sistem si punct de livrare, urmatorii paramentri (prezentati in anexa 14):

- valoarea totala a cheltuielilor anului 2010 (T, lei/ha, 100 %): T = TA + TL .............. (coloana 3.1 a tabelului tip) ........................... (1) in care:

TA = TA1 + TANIF1 ........................................................................ (1.1)

TA - tariful anual publicat (col. 3); TANIF1 - valoarea din (TA) ce revine ANIF prin cheltuielile cu munca vie (CMV) si cotele specifice prevazute in tabelul 1.A (col. 4);

TA1 - valoarea din (TA) ce revine tertilor prestatori ai lucrarilor de intretinere si reparatii

TL = E + A + T ANIF2 .................................................................... (1.2)

TL - tariful de livrare publicat (col. 6) si transformat (col.6.1); E - valoarea energiei necesare pomparii apei (col. 7.1); A - valoarea apei adusa din sursa la punctul de livrare (col. 8.1); T ANIF2 - valoarea din (TL) ce revine ANIF prin (CMV)

si cotele specifice prevazute in tabelul 1.L (col. 9.1) Daca se accepta in mod conventional notarea: ANIF = TANIF1 + TANIF2 ................................................................... (1.3) atunci, cheltuiala totala (T) se poate exprima: T = ANIF + E + A + TA1 ................................................................ (2) iar cota de participare la cheltuiala totala (in % din T) prin relatia:

%1001001 =×⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +++

TT

TA

TE

TANIF A ................................................ (3)

De subliniat faptul ca – la nivel de sistem – valorile tuturor parametrilor mentionati au fost calculate ca valori medii ponderate cu suprafata contractata la fiecare punct de livrare, pentru a majora gradul de semnificatie al parametrilor.



Pe langa rezultatele obtinute la fiecare punct de livrare si sistem hidrotehnic au fost prelucrate si centralizate datele de sinteza pe cele 5 sucursale teritoriale ANIF (tabel 1.C). Analiza datelor din acest tabel permite evidentierea urmatoarelor constatari:

• suprafata medie contractata la irigatii este de 608 ha/punct de livrare (PL), ceea ce exprima un grad ridicat de utilizare al suprafetei amenajate la nivelul marimii plotului mediu (aprox. 900 ha/plot);

• cheltuiala totala de valoare medie ponderata (T = TA + TL) este de 458 lei/ha, dar cu abateri foarte mari fata de aceasta (216 lei/ha in Terasa Corabia si 1.373 lei/ha in Sud Razelm);

• structura cheltuielilor totale (T = 458 lei/ha) pentru transportul apei din sursa sistemului pana

la punctele de livrare (PL) ale OUAI, in ordinea ponderii, se prezinta astfel:

- energia de pompare (E = 343 lei/ha) .................. 75,00 % din T; - tariful anual (TA1 = 57 lei/ha) ............................... 12,35 % din T; - cota ANIF / CMV + cote (ANIF = 47 lei/ha) ......... 10,25 % din T; - apa din sursa sistemului (A = 11 lei/ha) ............. 2,40 % din T.

• norma bruta de irigare ce revine la punctul de livrare M = 1.583 mc/ha se reduce (pana ce

ajunge apa in stratul radicular al culturilor ce se iriga) la valoarea normei nete M0 ≅ 1.200 mc/ha, aceasta fiind valoarea cantitatii de apa neta si utilizata integral in generarea sporului de biomasa (productia principala si secundara). Din cercetarile efectuate in zonele irigate ale tarii, cantitatea sporului de productie creste pe masura ce creste norma neta de irigare (M0) sau numarul de udari aplicate, in functie de cultura agricola si conditiile pedoclimatice. Cu exceptia culturilor de grau si orz, majoritatea culturilor necesita norme nete de irigare (M0) mai mari de 2.000 mc/ha in anii medii (cu asigurarea de calcul = 50 %), ceea ce ar necesita ca la punctul de livrare sa se asigure o norma bruta M ≥ 2.500 mc/ha. In anii secetosi insa, norma bruta necesara M ≥ 3.000 mc/ha la asigurarea de calcul egala cu 80 % (limita ce reprezinta capacitatea maxima la care se dimensioneaza un sistem hidrotehnic de irigatii).

Este de inteles ca la cresterea normelor de irigatii si a marimii suprafetei contractate, costurile specifice (lei/ha irigat) se vor diminua iar productiile agricole vor spori. Revenind insa la structura si ponderea cheltuielilor analizate, se evidentiaza inca odata faptul ca, consumul de energie electrica (E) pentru pomparea apei in reteaua hidrotehnica de aductiune si distributie a sistemului, ramane componenta cu cel mai mare grad de restrictie in eficienta tehnico-economica a sistemelor de irigatii din Romania. Influenta maxima a consumului de energie electrica (E) este determinata de valorile simultane ale urmatorilor factori:

- marimea inaltimii de pompare a apei de la sursa pana la punctele de livrare (H); - randamentele de functionare (ηp) ale statiilor de pompare (SPA, SRP); - marimea pierderilor de apa in reteaua hidrotehnica (qk) ce determina valoarea

randamentului de transport a apei (ηt) intr-o anumita durata de functionare continua a sistemului;

- pretul apei la sursa sistemului conform normelor AN”AR”; - gradul de utilizare a suprafetei amenajate (Gs) si norma de irigare realizata (M) s.a.



In scopul de a obtine valorile parametrilor cu care au functionat o parte din sistemele de irigatii situate in partea de S - SE a Romaniei, au fost efectuate unele investigatii pentru anii 2008 si 2009. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor sunt prezentate in tabelul 1.D. Analiza si interpretarea datelor evidentiaza urmatoarele aspecte:

• cresterea suprafetei irigate (Si) a determinat ca gradul de utilizare a suprafetei amenajate sa creasca de la Gu = 13 % in 2008 la Gu = 18 % in 2009 si cresterea randamentului de transport (ηt) de la 54 % la 58 %;

• un grad de utilizare atat de redus (Gu < 20 %) arata ca au existat unele sisteme care au functionat cu pierderi economice, fara sa creeze profit din irigarea culturilor. Functionarea acestor sisteme cu Gu < 20 % ar trebui oprita, chiar daca exista unele ploturi ce apartin organizatiilor OUAI.

Randamentul de pompare Consumul de energie in cadrul statiilor de baza sau de repompare ale ANIF nu se masoara, ci se calculeaza pe baza randamentului de pompare (ηp) dupa relatia:

ηp = ( 9,81x Q x H ) / Pi

in care:

Q = debitul pompat ( m3 / s ) , H = inaltimea total de pompare (mca) , Pi = puterea instalata.

Relatia ar fi corecta in cazul in care se masora cei trei parametrii in acelasi timp ( Q, H, Pe ), in care (Pe) reprezinta puterea efectiv consumata de statie, ce trebuie s fie mai mica decat puterea instalata (Pi ). In lipsa masuratorilor celor trei parmetrii ( Q, H, Pe ), relatia practicata este afectata de erori si nu prezinta siguranta, permitand abateri mari de la valoarea reala. Asa cum s-a prezentat anterior, randamentul (ηp) fundamenteaza calculul volumelor de apa pompate, care intra in determinarea tarifului de livrare (TL) la utilizator. In cazul SPP – urilor, unde se masoara energia (E, in kWh) si volumul de apa ( V, in mii mc), rezulta consumul mediu specific de energie al statiei:

CSE [kWh/1000 m3] = E / V , [1] Daca se masoara inaltimea totala de pompare a statiei ( H ), se poate calcula randamentul mediu de functionare al statiei (ηp) :

ηp = 2,725 x H x (V / E) , [ 2] Din formulele [1] si [2] de mai sus, rezulta ca se poate calcula consumul de energie specific al unei statii si dupa formula:

CSE [kWh/1000 m3] = 2,725 x H / ηp , [3]



Conform acestei relatii, daca (ηp) are valori reduse, se inregistreaza atunci o crestere a CSE.

Din relatiile [1], [2] si [3], volumul se mai poate scrie sub forma:

V = ( E / 2,725 x H ) x ηp. [4] La un consum de energie masurata rezulta volum de apa livrat de statia de pompare:

Pentru valori mici ale (CSE) rezulta volume mari la aceeasi energie consumata; Pentru valori mari ale (CSE) rezulta volume de apa mici;

Intrucat randamenul de pompare (ηp) nu este masurat pe fiecare statie, ANIF (ca furnizor de apa al organizatiei) practica valori reduse ale randamentului (ηp) pentru statiile lor (SPA, SRP) si valori mari ale randamentului (ηp) pentru OUAI –uri, marind astfel in mod nejustificat volumele de apa vandute acestora. In ipoteza existentei subventiilor (Statul plateste), organizatiile „pot agrea” acest procedeu. In situatia anularii acestor subventii incep sa apara divergentele intre ANIF si organizatii asupra valorii randamentului de pompare. Acest conflict poate fi atenuat prin crearea de federatii la nivel de sistem hidrotehnic, dar, pe termen mediu si lung problema se rezolva prin achizitionarea unui echipament de masurare periodica a randamentului real (ηp) al tuturor statiilor de pompare ce functioneaza in intregul sistem (SPA, SRP, SPP, RDN etc). Ca solutie finala se mentioneaza instalarea mijloacelor permanente de masurare a debitelor si volumelor de apa pompata pe fiecare statie.

Foto 2 – Echipamentele de irigatii sunt pe pozitii pentru noul sezon de irigatii. OUAI Scanteia, jud. Ialomita.



IV. Studii de caz privind capacitatea de plata

„In agricultura sunt foarte multe probleme. Nivelul moralului poate avea un impact asupra oricarei initiative.” (Fermier, OUAI SRPA 15 Motopompe Gabrielscu - Terasa Viziru)

Studiile de caz prezentate in continuare, sunt realizate pentru a oferi modele de reducere a costurilor prin (i) formarea unei federatii in Terasa Viziru si (ii) reducerea consumului de energie prin reabilitare tehnica a infrastructurii in Terasa Nicoresti Tecuci. Al treilea studiu de caz prezinta impactul sistarii subventiilor in amenajarea Sadova Corabia, unde s-au realizat investitii considerabile de reabilitare a infrastructurii, insa ponderea majoritara a fermierilor cu exploatatii agricole de subzistenta si semisubzistenta coroborat cu lacune de management pot conduce la incetarea irigatiilor in zona, chiar daca din punct de vedere tehnico-economic, costurile totale de irigatii pot fi acoperite. IV.1. Terasa Viziru – Constituirea unei federatii Descriere

Sistemul de irigatii Terasa Viziru (TV) este situat in nord-estul Campiei Baraganului si se intinde pe o suprafata amenajata de 32.673 ha. Sursa de apa este Dunarea, punctul de priza fiind amplasat la km 221+650 de unde, prin intermediul statiei plutitoare de baza este prelevat un debit de 27 m3/s. Intr-un amplasament apropiat se afla si o statie de pompare fixa, dimensionata pentru un debit de 15m3/s care deserveste orezariile din lunca, avand totodata si rol de desecare. Lungimea totala a canalului de aductiune este de 23,9 km, alimentand la randul sau 10 canale de distributie principale si 7 canale de distributie secundare. Debitul canalului de aductiune este ridicat prin intermediul statiei de repompare SRPA 01 cu o putere instalata de 6,3 MW. Pe traseul canalelor de distributie au fost prevazute alte trei repompari SRPA 02 pe canalul CD5, SRPA 03 pe canalul CD8 si SRPA 04 pe canalul CD10. Viabilitatea tehnico-economica a sistemului a fost evaluata in cadrul studiului DHV ca fiind un sistem „Viabil” in stadiul de proiect - 32.673 ha22 - , iar in prezent o suprafata de 22.413 ha este „marginal viabil” si 10.260 ha, suprafata neviabila. Indicatorii activitatii de irigatii – in 2008 si 2009 - arata ca din suprafata totala a sistemului, se contracteaza in jur de 43%, si se iriga aproximativ 40%. In 2009 suprafata irigata a fost de 13.353 ha cu 10% mai mult decat in 2008, iar volumul pompat a ajuns la 23.382.000 m3, rezultand o norma de irigare de 1.751 m3/ha (vezi tabelul 24). Tabelul nr. 24 – Indicatorii de irigatii in Terasa Viziru

Indicatori irigatii 2008 2009 Suprafata contractata (ha) 13.462 14.127

Suprafata 1 ud (ha) 12.169 13.353

Volum OUAI (1000 m3) 20.977 23.382

Norma irigare (1000 m3/ha) 1.724 1.751

Sursa: ANIF

22 Suprafata neta.



Fermierii din Terasa Viziru s-au specializat in culturi ce aduc profituri consistente si raspund foarte pozitiv la irigatii, un loc aparte fiind ocupat de culturile semincere, in special porumbul. Daca la nivel national, pe suprafetele irigate, culturile semincere detin 6.4 %, in Terasa Viziru aceasta suprafata este de peste trei ori mai mare, ajungand la 22% din structura culturilor. Seria culturilor profitabile cu suprafete dedicate , mai mari decat la nivel national, sunt cele cu soia (11% vs. 2,3%) si lucerna (4% vs. 0,6%). In schimb, o cultura ce detine o suprafata mult mai redusa decat media nationala la irigatii este rapita, numai 3%, fata de 13%. Porumbul de consum se mentine la o cota aproximativ egala fata de nivelul national, la fel cum se prezinta graul si floarea soarelui. Orezul nu se cultiva in Terasa Viziru, iar legumele doar intr-o masura nesemnificativa (Vezi Tabel nr.25). Pe Terasa Viziru s-au constituit primele doua AUAI-uri din judetul Braila inca din 200023 , iar numarul24 lor a ajuns in februarie 2010 la 16, pe o suprafata de 18.920 ha25. Raportat la nivel national, suprafata irigata in Terasa Viziru reprezinta 4,6%, iar din punct de vedere al volumului pompat reprezinta 4,2%, la nivelul anului 2009. Tabel nr. 25 – Structura culturilor pe Terasa Viziru

Cultura Terasa Viziru

(%)

Nivel national irigatii

(%)

Grau consum 30 32,4

Porumb semincer 21 6

Porumb consum 17 19

Soia 11 2,3

Floarea soarelui 12 14,3

Lucerna 4 0,6

Rapita 3 12,8

Grau semincer 1 0,4

Sursa: Consultant

Subventiile pentru irigatii solicitate pentru acoperirea costurilor de catre OUAI-urile din Terasa Viziru s-au ridicat la 7.879.704 lei26 in 2009, cu o medie de 600 lei/ha irigat, respectiv 354 lei/1000 m3. In comparatie cu mediile nationale ale acestor indicatori, rezulta subventii mai reduse cu 30% fata de suprafata irigata si 20% mai reduse la volumul aplicat. Aceste rezultate reflecta nivelul costurilor de exploatare si ne indreptatesc sa credem ca sistemul Terasa Viziru este mai eficient economic decat media nationala27. Un efect pozitiv indirect al subventiilor este procurarea de echipamente moderne de irigatii si care asigura acoperirea intregii suprafete irigabile, fiind achizitionate pentru ca au „fost costurile mici la apa”. Capacitatea de plata a OUAI-urilor din Terasa Viziru este destul de ridicata, fiind foarte probabil, sistemul ce va mentine cea mai mare suprafata la irigat si dupa sistarea subventiilor. La nivelul conducerii ANIF sucursala Arges Ialomita Siret, in administrarea careia este sistemul, exista convingerea ca in Terasa Viziru se va mentine acceasi suprafata irigata ca si in 2009, de altfel, in prezent fiind contractata aceeasi suprafata. Acelasi reprezentant ANIF considera ca volumul de apa se va reduce insa, posibil pana la 60% din cel inregistrat in anul 2009. O simpla estimare pe baza

23 SRPA 16 Oprisanesti si Eldomir ; 24 Vezi Anexa 15- OUAI-urile din Terasa Viziru; 25 Reprezinta 58% din suprafata sistemului; 26 Reprezinta 3,6% din totalul subventiilor acordate pentru irigatii; 27 Vezi Anexa 16 – subventiile 2009 in Terasa Viziru;



structurii culturilor, la nivelul suprafetei cultivate de 18.902 ha coroborata cu normele de irigare utilizate in 2009 si prognozate pentru 2010, indica o scadere a volumului aplicat de numai 21%, fata de 2009, adica 18.472 mii mc (vezi Tabel nr. 26). Tabel 26 - Norme de irigare aplicate si prognozate in Terasa Viziru

Cultura Terasa Viziru Norma de irigare 2009 Norma de irigare 2010Grau consum 30 750 250

Porumb semincer 21 2.000 2.000

Porumb consum 17 1.500 1.250

Soia 11 2.000 2.000

Floarea soarelui 12 500 250

Lucerna 4 1.500 1.000

Rapita 3 500 0

Grau semincer 1 750 500

Sursa: Consultant

In esantionul studiului de teren efectuat de consultant28 pentru evaluarea capacitatii de plata a irigatiilor odata cu sistarea subventiilor, au fost incluse si 4 OUAI-uri din Terasa Viziru29. Dintre acestea, OUAI Rigasi Insuratei a fost pozitionata drept cea mai performanta organizatie daca excludem pe cele unde se cultiva, predominant, orezul. Respectiva organizatie are o structura de culturi ce-i permite trecerea cu usurinta peste sistarea subventiilor, dar si ceilalti parametrii analizati se regasesc la valorile maxime ale coeficientilor. Alte doua organizatii30 se incadreaza in categoria celor care vor continua sigur irigatiile, iar a patra, OUAI SRPA 16 Oprisanesti se regaseste in categoria acelor OUAI-uri ce necesita implementarea anumitor solutii pentru a merge mai departe fara probleme, spunandu-si cuvantul amplasarea in capatul sistemului. Asa cum vom vedea in continuare, aceste masuri au fost deja luate. Pretul mediu al energiei (fara TVA in Terasa Viziru s-a situat in jurul valorii de 0,338 lei /kWh31; iar in ce priveste consumul de energie mediu, valoare acestuia este de 285 kWh/ 1000 m3. Tarifele de livrare anuntate de ANIF pentru 2010, arata ca acestea variaza de la 86 lei /1000 m3 pentru OUAI Dropia Insuratei la 173 lei / 1000 m3 pentru OUAI Oprisanesti. Media Tarifului de livrare ANIF este de 142 lei /1000 m3, ce poate fi considerat un tarif relativ scazut. Din punct de vedere emotional, al declaratiilor cu privire la continuarea irigatiilor odata cu sistarea subventiilor, in Terasa Viziru s-au inregistrat opiniile cele mai pertinente, orientate catre identificarea de solutii si nu de asteptare a unei salvari venite de sus. Este sistemul de irigatii unde fermierii au decis ca pentru a continua irigatiile fara subventii este nevoie sa preia administrarea intregului sistem de irigatii, incepand cu priza de la sursa pana la toate repomparile sistemului, prin infiintarea unei federatii la nivel de sistem. Acesta este motivul pentru care initiativa lor a fost preluata ca 28 Vezi sectiunea III a raportului; 29 OUAI Rigasi Insuratei, OUAI SRPA 16 Oprisanesti, OUAI Statia 07, OUAI Dropia Insuratei. 30 Dropia Insuratei, Statia 07; 31 la un nivel asemanator mediei esantionului din studiul de teren: 0,335 lei.

Profilul utilizatorilor de irigatii din Terasa Viziru se poate alcatui pe baza urmatoarelor caracteristici:

Accentul sporit pe culturi semincere;

Multitudinea de ferme comerciale;

Gradul ridicat de dezvoltare a fermelor

fata de media nationala;

Caracterul intreprinzator al fermierilor;

Infrastructura de irigatii relativ

functionala.



studiu de caz pentru a fi transmis ca model de urmat pentru alte OUAI-uri. In Terasa Viziru, activitatea agricola nu se concentreaza nici in jurul unei exploatatii importante, cu sateliti in jur si nici pe fermele mici. Tipologia exploatarii terenurilor agricole este reprezentata in Terasa Viziru de multitudinea de ferme comerciale, orientate catre piata, cu o suprafata medie de 350 ha. Nu exista ferma cea mai importanta distantata de restul esalonului; vorbim despre o atomicitate ridicata a agentilor econmici. Toate fermele sunt relativ pe acelasi palier de dezvoltare si eficienta economica, insa mult superior mediei agriculturii din Romania. Acest nivel de dezvoltare se bazeaza pe practicarea unei structuri de culturi cu valoare adaugata ridicata, insa in acelasi timp, aceste culturi presupun existenta cunoasterii practicii respectivelor tehnologii agricole, mecanizare adecvata si marketing. Aceste elemente nu sunt la indemana oricarui fermier care realizeaza ca trebuie sa transpuna aceeasi structura profitabila a culturilor. De toate aceste atuuri, insa, dispun fermele din Terasa Viziru. Starea tehnica a infrastructurii

PRRSI a inclus Terasa Viziru intre sistemele unde se va reabilita aductiunea incepand de la statia de baza, canalele de aductiune, statii de repompare si o parte din canale de distributie. Tot prin intermediul proiectului s-a inceput si reabilitarea infrastructurii de irigatii la nivel de OUAI, astfel ca in Februarie 2010 era incheiata reabilitarea a 9 SPP-uri din totalul de 21 ce deservesc suprafata OUAI-urilor din TV. Pentru alte doua SPP-uri a fost demarat procesul de reabilitare, insa nu se finalizase la momentul colectarii informatiilor. Punctele de livrare reabilitate se gasesc pe teritoriul a 8 OUAI-uri din cele 16 si deservesc o suprafata neta de 9.881 ha, reprezentand 52% din suprafata teritoriului total al OUAI-urilor ce activeaza pe Terasa Viziru. Reabilitarea sistemului principal de aductiune se va desfasura in doua etape pe parcursul carora se vor moderniza: statia de baza, 4 statii de repompare si aproximativ 47 km din canalele de aductiune si distributie32. Etapa I In aceasta etapa se executa lucrari de reabilitare la statia de pompare SPA km 221 Viziru si la statia de repompare SRPA 01. Lucrarea a fost demarata in Aprilie 2009, de catre firma Argos S.A. Cernavoda urmand sa fie incheiata la finalul lunii Octombrie 2010. La SPA km 221 se va moderniza integral o unitate plutitoare constand in:

Inlocuirea pompelor AVR 905 si a electromotoarelor de 500 KW, cu 6 pompe si 6 electromotoare noi; pompele sunt in executie la Aversa Bucuresti, electromotoarele urmand a se executa la Electroputere Craiova.

Inlocuirea conductelor de refulare; Reabilitarea unitatii de repompare plutitoare prin (i) lucrari de anocare corp plutitoare, (ii)

reabilitarea instalatiilor de ridicare si tendare, (iii) reabilitarea instalatiei de autolestare; Reabilitarea instalatiilor electrice.

Dupa finalizarea lucrarilor se va asigura un debit de 16,5 m3/s.

32 In anexa 17 sunt incluse harti cu privire la reabilitarea Terasei Viziru.



La SRPA 01 lucrarile de reabilitare presupun:

Inlocuirea agregatelor nr. 3 si nr. 4 de tip DV2-110x1000 KW cu doua electropompe noi de tip IP 54;

Inlocuirea gratarelor si stavilarelor de la compartimentele nr. 3 si 4; Inlocuirea conductelor de refulare pentru cele doua agregate reabilitate cu tuburi PAFSIN DN

1400 mm - 2fire x 107 m, iar in zona bazinului de refulare cu conducte si confectii metalice – 2 fire x 45 m;

Reabilitarea instalatiilor hidromecanice si electrice aferente celor doua linii tehnologice; Reparatii la cladirea statiei.

Dupa finalizarea lucrarilor se va asigura un debit de 10,4 m3/s. Etapa II In proiectul tehnic a fost inclusa reabilitarea in totalitate a canalelor de aductiune CA Lunca, CA Terasa si a celor de distributie CD8, CD10, CD3, CD 3A, CD5, CD5A, CD5B, CD7A, CD9A si CS13 in lungime totala de 85,32 km, dar nu s-au identificat resursele financiare aferente valorii estimate a investitiei de 73,56 mil lei si s-a revenit asupra proiectului, astfel incat sa se incadreze in disponibilul de 50 mil lei. Prin urmare, in aceasta etapa se va asigura reabilitarea statiilor de repompare SRPA 02, SRPA 03, SRPA 04 si a canalelor de aductine CA Lunca, CA Terasa, precum si canalelor de distributie CD 8, CD 10 si a constructiilor hidromecanice aferente acestora. Studiul de fezabilitate realizat pentru valoarea initiala de 73,56 milioane lei arata ca prin reabilitarea propusa ar fi rezultat o reducerea a pierderilor de apa prin inflitratii de 41,3 milioane mc pe sezon si o economie de energie electrica pentru apa pompata de 4015 MWh/sezon de irigatii. La SRPA 02 reabilitarea are in vedere (i) inlocuirea a doua agregate noi si (ii) inlocuirea instalatiilor electrice, tabloului de distributie pentru comanda centralizata, instalatiei de ridicat, instalatiei de iluminat, conductei de refulare, bazinului de refulare, bazinului de aspirati, postului TRAFO, constructiei statie si constructiei cantonului. La SRPA 03 reabilitarea are in vedere (i) inlocuirea a trei agregate si (ii) modernizarea instalatiilor electrice, tablourilor de comanda, instalatiilor de ventilatie, instalatiei de iluminat, instalatiei de epuisment, instalatiei de ridicat, instalatiilor hidromecanice, conductei de aspiratie si bazinului de aspiratie, conductei de refulare si bazinului de refulare si constructiilor electromecanice. La SRPA 04 lucrarile de reabilitare vizeaza (i) inlocuirea a trei agregate, (ii) procurarea si montarea de debitmetre, (iii) modernizarea tabloului de comanda, reparatiilor la postul Trafo, instalatiei de ventilatie, instalatiei de iluminat, instalatiei de ridicat, (iv) inlocuirea conductei de refulare si repararea bazinului de refulare, gratarelor si bazinului de aspiratie, (v) repararea cladirii statiei si a cladirii cantonului. Reabilitarea retelelor de canale CA Lunca, CA Terasa, CD8 si CD10 consta in impermeabilizarea cu beton monolit turnat. Se vor efectua reparatii capitale la patru vane Avio/Avis si la cinci vane stavilar de pe traseul aferent canalelor ce se vor impermeabiliza. In opinia unor fermieri din TV, ar fi trebuit sa fie pus accentul mai intai pe reabilitarea sistemului de aductiune si distributie intrucat pierderile sunt foarte mari pe aceste sectiuni, iar tocmai datorita acestor pierderi costurile sunt ridicate ceea ce va face ca unele OUAI-uri sa irige mai putin.



Constituirea si functionarea Federatiei

Raspunsul la sistarea subventiilor este dat de fermierii si OUAI-urile din Terasa Viziru prin constituirea unei federatii pe sistem care sa preia exploatarea acestuia de la statia de baza prin canalele de aductiune si distributie, inclusiv cu cele patru repompari ale sistemului. Constituirea acestei federatii reprezinta primul pas de acest gen luat de catre fermieri la un sistem major de irigatii. In prezent mai exista trei astfel de federatii infiintate pe sistemele Stefanesti Leordeni (jud. Arges), Fantanele Sagu (jud. Arad) si Campia Covurlui (jud. Galati); aceste federatii au o suprafata neta de 17.746 ha;. In 2009, din cele trei, numai in Arges s-a irigat prin intermediul federatiei, motiv pentru care nu mai exista date raportate cu privire la suprafata irigata si volum aplicat; totusi, se poate estima ca in aceste federatii s-a irigat in 2009, o suprafata pana la 7.000 ha, adica sub 50% fata de ce se iriga in Terasa Viziru. Initierea procedurii Factorul determinant al demararii constituirii federatiei il reprezinta sistarea subventiilor pentru irigatii. Initiativa constituirii federatiei pe TV nu este noua, au mai existat incercari anterioare, insa la momentul respectiv nu toti potentialii membrii erau convinsi de oportunitatea existentei acesteia, intrucat costurile de aductiune erau suportate de bugetul statului. Lipsa de coeziune si organizare a reprezentat un alt factor la intarzierea constituirii federatiei. Se poate afirma ca la nivelul judetului Braila – de departe cel mai activ judet la irigatii – dezvoltarea acestei activitati a fost determinata si de aportul consistent al unor importanti angajati ai ANIF, ce odata plecati din aceasta institutie s-au alaturat OUAI-urilor. La motivele intarzierii se adauga si aceasta disponibilitate a fostilor reprezentanti ai ANIF, procesul constituirii fiind lasat in responsabilitatea unui ex- angajat ANIF cu influente locale. Demersurile pentru constituirea federatiei au inceput in iunie 2009 prin discutii cu fermierii asupra avantajelor si procedurilor de urmat, ce nu s-au concretizat in actiuni de constituire; odata, insa, cu anuntul sistarii subventiilor, in Octombrie 2009, ideea federatiei a inceput sa fie pusa in practica. Mobilizarea fermierilor membrii in cele 16 OUAI-uri de pe Terasa Viziru s-a facut de catre un grup condus de catre un fermier respectat in randul colegilor din zona la initiativa caruia au subscris si ceilalti. Parcurgerea procedurii de constituire si obtinerea ordinului de functionare a fost transferata de grupul de initiativa catre reprezentantul ANIF amintit anterior. Aceasta mobilizare a fermierilor a fost „incurajata” si de aportul indirect al cresterii substantiale a tarifului de livrare al ANIF33 in sistem, de la 100 lei/1000m3 in 2009 la 160 lei/1000m3 in 2010, ce i-a determinat pe fermieri sa considere ca este ceva in neregula la ANIF. De cealalta parte, ANIF a argumentat cresterea de 60% a tarifului de livrare prin calcule gresite in sezonul 2009 ce au condus la intrarea pe pierderi a ANIF in TV. De altfel, problema consumului specific al energiei la agregatele de pompare va reprezenta odata cu sistarea subventiilor un motiv serios de disputa intre OUAI-uri si ANIF, intrucat pentru determinarea acestui consum se calculeaza un randament al statiilor, pe baza unei formule ce ridica indoieli asupra rezultatelor. Observatia ce trebuie adusa in acest context este ca randamentele agregatelor de pompare se masoara si nu se calculeaza, iar astfel de masuratori nu sunt realizate. Odata ce s-a constat ca OUAI-urile viitori membrii activeaza pe minim 51% din suprafata sistemului, de departe, mobilizarea fermierilor constituie principala actiune in procesul infiintarii; iar pentru indeplinirea acesteia este nevoie de argumente solide care sa determine o reactie pozitiva. Desigur, ca initiatorul trebuie sa se pregateasca, in primul rand, cu calcule privind reducerea costurilor.

33 Tarifele de livrare ANIF in TV variaza in functie de fiecare SPP; cifrele sunt aferente OUAI Eldomir.



Conform declaratiilor initiatorilor, in favoarea mobilizarii potentialilor membrii din Terasa Viziru s-au folosit urmatoarele argumente:

Randamentele la statiile de baza sunt calculate la sub 50%, in prezent de ANIF, insa in realitatea sunt mai mari; in acest fel insa, se introduc la energie si alte costuri. Odata cu federatia va scadea tariful de livrare, estimativ cu 35-40%.

Modernizarea sistemului se va face in conditii mult mai bune, daca este administrat direct de cei interesati, fermierii;

Se pot cauta alte variante de reducere a costurilor cu energia; Administrarea sistemului se va imbunatati.

Terasa Viziru este un sistem unde se iriga semnificativ si pe timpul noptii, astfel ca in plin sezon, activitatea se desfasoara 20 ore din 24, practica ce nu este particulara unui anumit fermieri, ci este valabila in randul tuturor celor din sistem. Administrarea sistemului in aceasta perioada ridica problemele cele mai mari prin activitatea personalului ANIF de la statii ce nu este preocupat sa asigure debitele necesare fermierilor. Reclamatiile catre directorii ANIF nu au inregistrat rezultate, angajatii de la statii fiind tot acolo cu aceleasi obiceiuri – dormitul pe timpul noptii.

In perioada acordarii subventiilor, executia unor lucrari incluse in Tariful Anual care, in realitate nu au fost realizate, a reprezentat o alta problema, chiar daca fermierii sunt in Consiliul de Supraveghere al sucursalei. Conducerea OUAI-urilor semna, totusi, procesele verbale considerand ca nu au alternativa si daca nu le semneaza pot avea probleme cu apa sau pentru ca „oricum, daca nu semnam aceste procese verbale, nu se intampla nimic”. Imposibilitatea verificarii unor astfel de lucrari este un alt motiv al reactiei pasive a fermierilor; de exemplu, decolmatarea a 1000 mc la un canal de distributie sau aductiune este destul de greu de masurat. Desigur, ca subventionarea tarifului anual cu 80% a fost motivul principal pentru care nu s-a acordat atentie acestor lucrari si ca din acest punct de vedere, federatia ar fi avut un avantaj prin infiintarea cu 2-3 ani in urma. Etapele constituirii Din experienta initiatorilor federatiei din Terasa Viziru coroborat cu prevederile legale, etapele constituirii unei federatii sunt cele prezentate in continuare:

1. Formarea unui grup de initiativa din randul fermierilor recunoscuti in zona sistemului; 2. Instiintarea si eventual, solicitarea sprijinului ANIF sucursala sau unitate de administrare; 3. Campanie de convingere a potentialilor membrii din cel putin 51% din teritoriul viitoarei

federatii; 4. Obtinerea datelor privind sistemul de la ANIF, harti cu pozitionarea fiecarei OUAI. Toate

aceste documente trebuie avizate de unitatea administrativa din care face parte; 5. Intocmirea dosarului initial pentru notificarea Oficiului de Reglementare; dosarul contine:

cererea de avizare, lista OUAI-urilor si suprafata federatiei. 6. Autentificarea Actului Constitutiv si a Statutului federatiei la notariat; semnate de toti

membrii34. 7. Dechiderea contului bancar in care se vireaza aportul social; echivalentul a minim 1 euro

pentru fiecare hectar din federatie; 8. Completarea referatului tehnic de catre ANIF – Unitatea de Administrare, privind oportunitatea

avizarii infiintarii federatiei35;

34 In Anexele 27 si 28 sunt Actul Constitutiv si Statutul Federatiei Terasa Viziru;



9. Planul de situatie avizat de Unitatea de Administrare ANIF; 10. Schema hidrotehnica avizata de Unitatea de administrare ANIF; se include si dispunerea

OUAI-urilor membre in federatie; 11. Depunerea dosarului de avizare la Oficiul de Reglementare si solicitarea avizarii constituirii si

functionarii; dosarul de avizare contine: actul constitutiv, statutul, dovada varsarii aportului social si documente avizate de ANIF ( Referat tehnic, plan de situatie, schema hidrotehnica, dispunerea OUAI-urilor membre);

La momentul redactarii raportului, federatia Terasa Viziru se afla in etapa de obtinere a referatului tehnic de la ANIF. Probleme intampinate la constituire Mobilizarea membrilor. Toti potentialii membrii ai federatiei privesc increzatori la constituirea federatiei, si nu s-au depus eforturi considerabile in convingerea lor; totusi, exista un presedinte de OUAI –fermier ce manifesa o retinere, declarand ca nu i s-a prezentat calculul real al unei eventuale reduceri a costurilor, iar celelalte avantaje le considera nesemnificative. Chiar daca si-a dat acordul formal, intrucat detine o suprafata semnificativa fara de care federatia nu se poate constitui, actuala retinere poate crea probleme mai departe. Aceasta atitudine este rezultatul unor animozitati cu alti membrii din federatie mai mult sau mai putin justificate. Oricum, s-a remarcat ca acest interes comun cu federatia a unit fermierii din zona, care de altfel, se regasesc intr-o stare de competitie ridicata, iar comunicarea si cooperarea intre ei nu reprezinta o practica uzuala. Tehnic. In discutiile cu reprezentantii UA Braila Sud, consultantul a identificat o problema tehnica pe care prezumtiva federatie o poate avea in procesul de constituire: sistemul Terasa Viziru este deservit separat de o statie plutitoare in cadrul statiei de baza, dar utilizeaza o infrastructura electrica comuna cu sistemul Calmatui-Gropeni-Chiscani, situat pe malul Dunarii si unde in prezent activeaza OUAI Gropeni-Tufesti-Stancuta ce aplica cel mai mare volum de apa din tara – 14, datorita deservirii unei ferme cultivatoare de orez. In acelasi timp, o parte din canalul de aductiune CA Lunca este folosit in comun. La o analiza primara, federatia Terasa Viziru nu poate prelua administrarea intregului sistem datorita acestui obstacol de ordin tehnic. Daca in privinta infrastructurii electrice se poate separa de celalalt sistem in schimbul unor costuri ridicate, pentru utilizarea in comun a canalului de aductiune CA Lunca, solutiile tehnice nu exista. Aceasta problema tehnica este una majora, identificarea de solutii viabile fiind definitorie pentru constituirea si functionarea federatiei. Ce solutii exista pentru depasirea acestui obstacol?

a) Reprezentantii ANIF –UA Braila Sud propun constituirea federatiei incepand cu prima treapta de repompare, ce deserveste numai Terasa Viziru, iar restul infrastructurii ramane in administrarea ANIF calculand ca si pana acum energia electrica necesara pomparii apei. Reprezentantii viitoarei federatii exclud aceasta solutie; vor sa preia statia de baza, de unde se genereaza costurile cele mai mari.

b) Interesarea si mobilizarea a fermierilor din celalalt sistem pentru a lua parte la federatie; Aceasta ar fi o solutie convenabila, insa ar conduce la intarzierea formalitatilor de constituire. In acest caz, nu se mai poate aplica tariful de livrare unic pe federatie, intrucat orezaria nu are

35 Vezi Anexa 18 – Referat tehnic ANIF



repompare si are un nivel al tarifului de livrare foarte redus, in jur de 60 lei/1000m3 fata de 160 lei/1000m3, media in Terasa Viziru.

c) Solutia propusa de reprezentantii Ministerului Agriculturii este sa se semneze un protocol de functionare de catre toate partile implicate: OUAI-uri din federatia Terasa Viziru – OUAI-uri din Calmatui-Gropeni-Chiscani si ANIF prin care se stabileste modul in care se delimiteaza si se impart cheltuielile comune, energia electrica, intretinerea si exploatarea partii comune a canalului.

Este foarte probabil ca grupul de initiativa al federatiei sa opteze pentru ultima solutie propusa. Colectarea aportului social. Chiar daca mobilizarea si convingerea membrilor s-a incheiat, colectarea fondurilor necesare depunerii aportului social reprezinta prima dovada pe care o arata potentialul membru ca a inteles si este de acord cu principiile functionarii federatiei. La acest capitol au aparut primele intarzierii motivate in diverse feluri, insa este evident ca un rol a fost jucat de indoielile cu privire la oportunitate infiintari. In final, fondurile s-au colectat, fermierii din aceasta zona dispunand de mijloace financiare, insa pentru infiintarea de federatii in zone unde potentialii membrii nu au astfel de resurse, colectarea aportului social poate reprezenta un obstacol important. Costurile de exploatare O reticenta a unui membru al prezumtivei federatii, ce si-a declarat indoiala cu privire la oportunitatea federatiei, chiar daca a aderat, este cu privire la lipsa unei simularii a reducerii costurilor. Initiatorii i-au prezentat posibile variante de reducere a costurilor, dar nici un calcul concret. Nici consultantul nu a intalnit la initiatori o astfel de simulare a reducerii costurilor, insa a fost declarata ca fiind - de catre persoana desemnata pentru procesul constituirii - la nivelul a 35-40%. Ce elemente de cost se vor reduce? In special, costurile cu personalul; de fapt, toti fermierii intervievati au declarat ca datorita schemei incarcate de personal ineficient se ajunge la tarifele ridicate. Care este insa, realitatea? ANIF a transmis la cererea membrilor federatiei o structura a tarifului de livrare36 pe care il va aplica in sezonul 2010. Conform acestei structuri, 87% din costuri reprezinta energia electrica, iar costurile cu personalul ANIF din Terasa Viziru la care se adauga si cotele catre UA, sucursala si centru, reprezinta numai 7,5%, adica 12 lei /1000m3. In urma prezentarii unei astfel de situatii, chiar initiatorul federatiei a fost surprins de ponderea scazuta a cheltuielilor cu personalul ANIF si a avut indoieli cu privire la tinta de reducerea cu 30% a costurilor prin federatie; ba chiar, indoieli cu privire la oportunitatea continuarii procesului de constituire in acest caz. Personalul. In 2009, cheltuielile ANIF cu personalul aferente Terasei Viziru sunt declarate la nivelul prezentat in tabelul 27, mai jos. In corelatie cu numarul de personal din sistem (24 angajati permanent) ar rezulta un salariu mediu cu toate contributiile de 711 lei/luna; este evident ca nu poate fi practicat un astfel de salariu, nici in termeni legali, si ca aceste date nu sunt cele reale. Tabel 27 – Cheltuielile cu personalul in Terasa Viziru, 2009

36 Structura tarifului de livrare ANIF este inserata in Anexa 19;

Total Terasa Viziru Regie UA

Regie Sucursala

Lei 219.203 204.827 6.376 8.000 Sursa: ANIF UA Braila Sud



Daca se ia in calcul cota costurilor cu personalul de 7,5% din desfasuratorul tarifului de livrare 2010 (Anexa 19) si pentru 2009, rezulta cheltuieli totale de 2.922.707 lei pentru Terasa Viziru in 2009, ceea ce la un tarif mediu de livrare de 100 lei/1000m3 in 2009, rezulta aproximativ 29.000.000 m3, cu 25% mai mult decat volumul anuntat ca fiind pompat in acest sistem in 200937. Aceasta diferenta se poate explica fie printr-o cota mai mare a cheltuielilor cu personalul decat cea anuntata in structura de cost, fie prin pierderi sau prin utilizarea unui tarif mediu neponderat. Cum raspunde federatia la reducerea costurilor cu personalul? Conform declaratiilor responsbilului de constituirea federatiei, in prezent la ANIF pentru Terasa Viziru lucreaza 90 de oameni. Reprezentantii ANIF –UA Braila Sud au furnizat schema de personal asa cum este prezentata in figura 3 si conform acesteia pentru sistemul Terasa Viziru lucreaza 24 persoane permanent si 7 sezonier. De asemenea, se mai adauga cote de 30% din cheltuielile cu personalul catre conducerea ANIF (UA, sucursala, centru), cota ce se deduce din Anexa 19. Schema propusa de responsabilul constituirii federatiei este insa, mai incarcata: 25 persoane permanent si 12 sezonieri (vezi figura 4 mai jos). In reprezentarea figurilor nu sunt incuse organele superioare de conducere, ci numai partea executiva; astfel, in cazul federatiei nu sunt incluse: Adunarea reprezentantilor, comisia de cenzori si comisia de conciliere, iar in cazul Sistemului ANIF Terasa Viziru nu este inclus Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In tabelul 28, mai jos, s-au estimat costurile cu personalul in cazul schemei de personal propusa la federatie si se poate observa ca desi, numarul personalului este relativ apropiat de cel actual al ANIF, costurile cu personalul sunt mult mai mari in cadrul federatiei. Concluzia desprinsa din acest punct nu poate fi decat lipsa de consistenta a datelor de la ANIF; este evident ca salariatii sunt platiti si din alte linii bugetare. Salariile de la ANIF nu pot fi mai jos decat cele incluse in tabelul 28, si totusi, suma totala aferenta federatiei este cu 156% mai mare decat ce a declarat ANIF privind costurile lor,

37 Volumul anuntat ca fiind pompat in 2009 in Terasa Viziru a fost de 23.382.000 m3;

Regie UA, Sucursala,

Centru 30%

Inspector zona

2 persoane

Maistru

2 persoane

Electromecanic

20 persoane

Agenti hidro (sezonieri)

7 persoane

Contabil (part-time)

1

Inginer electronist

1

Maistru electromec

1

Inginer hidro

Director

1 persoana

Consiliul de Administratie

3 persoane

Electromec

15 persoane

Ag. Hidro (sezonieri)

12 persoane

Sofer

1

Echipa interventie

2 persoane

Mecanici utilaj

terasare 2

Figura 4 – Organigrama propusa la federatia TV (Sursa: responsabil constituire)

Figura 3 – Organigrama ANIF la Sistem Terasa Viziru (Sursa: UA Braila Sud – ANIF)



prezentate in tabelul 27. In anexa 20 sunt estimate cheltuielile directe cu personalul ANIF din Terasa Viziru, acestea ajungand la 779.000 lei, cu 273% mai mari decat cele declarate.

Tabel 28 – Estimarea costurilor salariale la formula de personal propusa la federatie

Pozitie Persoane Salariu brut + contributii (lei)

Total (lei)

Director 1 4.000 4.000 Ing Electronist 1 3.200 3.200 Inginer Hidro 1 3.200 3.200 Maistru electromec 1 2.500 2.500 Muncitor interventie 2 1.700 3.400 Electromecanic 15 1.700 25.500 Ag. Hidro 12 1.000 12.000 Contabil 1 600 600 Sofer 1 1.400 1.400 Total luna 35 55.800 Total an 561.600

Sursa: Consultant

Totusi, continuarea costurilor cu personalul pe aceeasi formula de la ANIF va conduce fara indoiala la discutii in cadrul federatiei, iar reducerea costurilor nu va fi cea asteptata de membrii acesteia. Cu toate ca responsabilul constituirii este constient de prezentarea reducerii de costuri catre membrii potentiali, in practica acest lucru nu s-a intamplat si aceste discutii nu au avut loc. Reticenta marcata de presedintele OUAI ce a solicitat o simulare a reducerii costurilor este justificata. Initiatorii au schitat principii de functionare, insa nu au stabilit mai clar masurile ce vor fi luate si solutii concrete de reducere a costurilor si nu au schitat un Regulament de Ordine Interioara. Se asteapta ca odata pornita activitatea federatiei sa apara si aceste masuri si solutii fiind convinsi ca „oricum este ceva putred la ANIF”. Fara o analiza mai profunda a reducerii costurilor si stabilirea unor principii de functionare institutionala bine definite s-ar putea ca rezultatele sa fie negative si sa conduca rapid la o demoralizare a membrilor. Reprezentantii federatiei au declarat ca vor prelua personalul ANIF de la statii, insa numai pe cei buni pentru ca „la privat chiar se munceste” si au avut probleme la asigurarea apei cu unii dintre actualii salariati ai ANIF de genul celor mentionat de un fermier in declaratia urmatoare: „Noaptea la SRPA 02 ramaneam la 2-3 noaptea fara apa. De ce? Pentru ca trebuiau sa mearga cu un motor continuu si cu celalalt intermitent la statia de baza. Si ei ce faceau? Noaptea trebuiau sa urmareasca presiunea, sa mearga vreo 200 de metri sa vada mira, dar lor nu le pasa. Si era greu sa iei o masura administrativa impotriva lui. Sunam la seful de sistem, dar nu se lua nici o masura.” Totusi, conform initiatorilor federatiei, daca se va prelua infrastructura in pragul campaniei, nu se va disponibiliza nici unul dintre angajatii de la statii pentru a nu crea probleme la livrarea apei. Introducerea unei scheme de personal cat mai eficienta reprezinta una dintre provocarile viitoarei federatii. Fermierii se asteapta sa nu se schimbe doar seful, ci sa apara o noua abordare in exploatarea sistemului, sustinuta de scaderea costurilor cu personalul. Totusi, daca se respecta schema de personal practicata de ANIF, dar de unde sunt eliminate costurile cu cotele alocate structurilor superioare de conducere, atunci se poate ajunge la o economie de 30% din costurile reale de personal.



Energia electrica. Fermierii din Terasa Viziru considera ca la energia electrica nu se poate negocia; au ales modul de tarifare cel mai convenabil pentru ei si din acest punct nu mai au cum sa scada acest cost. Odata ce li s –a prezentat de catre ANIF si stuctura tarifului de livrare, unde energia electrica detine o pondere de 87%, atunci opinia privind reducerea costurilor cu energia s-a intarit si mai mult: „Prin federatie nu se vor reduce costurile cu energia.” Ce nu cunosc fermierii si ce nu a fost in zona lor de interes pana la sistarea subventiilor este faptul ca energia consumata la statia de baza si la statiile de repompare se calculeaza si nu se masoara; se calculeaza pe baza unei formule de eficienta supusa discutiilor. Bineinteles ca apare intrebarea imediata: de ce nu se imparte consumul de energie (cunoscut si masurat), impreuna cu celelalte costuri de exploatare ale sistemului (salarii, administrative, reparatii etc) la volumul de apa cunoscut prin debitmetrele de la SPP. Datorita tarifelor diferentiate nu se poate utiliza acest procedeu simplu; numai prin aplicarea unui tarif de livrare comun pe sistem se poate aplica acest procedeu. Tarifele la energie prezinta multe conditionalitati in functie de orarul de consum si de puterea consumata. OUAI-urile si federatia au nevoie de un specialist in energetica –bun cunoscator al modului de tarifare – care sa le intocmeasca un regulament de consum energetic in functie de planul de exploatare si caracteristicile tehnice ale instalatiilor electrice din sistemul de irigatii. Pierderile de apa reprezinta un cost ridicat ce se transfera, de fapt, in consumul de energie si poate fi redus de federatie prin executarea lucrarilor de intretinere cu mai multa responsabilitate, existand la nivelul sistemului nemultumiri cu privire la executarea sau neexecutarea acestor lucrari ce se plateau din tariful anual. Reabilitarea de care beneficiaza Terasa Viziru contribuie la reducerea acestor pierderi, ce sunt destul de ridicate la nivelul tuturor canalelor (aductiune, distributie), astfel ca la nivelul anului 2009 s-a introdus initial un randament al canalului de aductiune de 75%, iar la finalul sezonului ANIF a iesit pe pierdere si au recalculat randamentul ajungand la 42%. Inca odata apare greseala privind randamentul infrastructurii, ce nu se masoara, ci se calculeaza. La pierderea de apa din sistemul principal se adauga pierderile din reteaua interioara a fermelor, unde se estimeaza a se situa in jur de 25%. Exista, asadar, doua valori cu care operam, momentan, in analiza costurilor pe sistemul de aductiune: valori declarate si valori reale, cu diferente semnificative intre ele. Constatam, ca in prezent, in privinta (a) costurilor de personal, valorile declarate sunt reduse (711 lei salariul mediu cu toate contributiile), dar cele reale pot ajunge cu minim 157% mai mari; (b) costul cu energia are valori declarate ridicate – reprezinta 87% din total – dar costurile reale sunt mai mici, probabil cu diferenta de la costurile de personal. Ce poate face federatia? In primul rand vor disparea cele doua perspective asupra valorilor, si va ramane numai cea reala. Acest fapt se va traduce in reducerea costurilor cu energia si cresterea celor cu personalul – in varianta in care se pastreaza organigrama din figura 4. Simularea costurilor prin federatie Reducerea costurilor de livrare a apei in sistemul Terasa Viziru prin administrarea federatiei poate ajunge la minim 20% din cele actuale ale ANIF, valorile cheltuielilor sunt prezentate in tabelul 29, in continuare. La acest procent s-a ajuns pornind de la volumul estimat a se iriga in sectiunea „1. Descriere”, adica 18.472 mii mc, de unde rezulta venituri totale de 2.955.485 lei, la un nivel al tarifului de livrare de 160 lei / 1000mc; aceasta reducere nu se obtine, insa, cu organigrama propusa de



responsabilul de constituire a federatiei, ci pe una optimizata, prezentata in anexa 20, unde de altfel, sunt justificate si celelalte valori prezentate in Tabelul 29, de mai jos. Tabel 29 – Comparatie costuri ANIF vs. Federatie (estimare)

Sursa: Consultant Reducerea costurilor poate continua peste acest procent odata cu reabilitarea statiilor de baza si repompare, cand se va reduce consumul de energie si cand vor fi eliminate din pierderi prin lucrarile de impermeabilizare a canalelor, asa cum sunt incluse in programul de reabilitarea al PRRSI. Tariful de livrare Membrii potentiali ai federatiei au ajuns la un acord de utilizare a unui tarif de livrare comun pe intreg sistemul, urmand a fi aprobat in Adunarea Reprezentantilor. Pentru acoperirea costurilor de I+R se va percepe o cotizatie pe ha fiecarui membru in federatie. Daca pentru 2010, ANIF a anuntat un tarif de livrare pentru unele OUAI-uri din TV de 160 lei/1000 mc, in urma estimarilor de reducere a cheltuielilor de livrare a apei prin federatie, se ajunge la o valoare de 127 lei/1000mc. Riscuri in functionarea federatiei Neintelegerile si lipsa de cooperare intre membrii federatiei este principala problema ce planeaza asupra activitatii viitoare. De alfel, acest fapt este general la nivelul intregului sector agricol romanesc, lipsa de cooperare, colaborare intre fermieri. Nivelul de individualism este foarte ridicat. Aceasta mentalitate poate fi schimbata foarte greu prin activitati institutionale concentrate. Totusi, OUAI-urile reprezinta probabil prima forma – intr-o stare incipienta, oricum – de colaborare reala intre fermieri, de asociere, dupa 1990. De la acest punct se poate merge mai departe prin extinderea si consolidarea acestui inceput. Pornind de la fermieri pana la reprezentantii ANIF, toti vad ca principal pericol lipsa de cooperare intre membrii federatiei:

„Federatia este un concept frumos, dar s-au despartit ei cand au fost numai doi intr-o organizatie, dar in federatie unde sunt mai multi?” (ANIF). „La federatie vor incepe probemele atunci cand vor trebui sa plateasca. E de ajuns sa nu plateasca unul, si pe urma apar neintelegerile. Au fost fermieri care nu au platit la ANIF, de ce s-ar schimba la Federatie?”(ANIF). „Federatiile nu le vad functionand, in principal, datorita neintelegerilor dintre membrii. Toti vor sa dea cat mai putini bani.” (ANIF)

Nr Item ANIF Federatie 1 Volum estimat 18.472 18.472 2 Venituri 2.955.520 2.354.500 3 Cheltuieli 2.955.520 2.354.500

a. Costuri personal 779.400 412.200 b. Cote - 30% 233.820 0 c. Apa 73.888 73.888 d. Altele 24.752 24.752 e. Energia 1.843.660 1.843.660



„La noi este goana dupa bani. Ceilalti fermieri gandesc despre ceilalti << N-o crapa ala sa-i iau pamantul?>>” (fermier). „La noi fiecare e pentru el si nici nu vrea sa se afle ce se intampla in curtea lui” (fermier). „ Ar fi trebuit sa ma anunte si pe mine ca se dau bani prin Banca Mondiala pentru reabilitare. Nu mi-a dat nici unul vreun telefon sa ma anunte si pe mine, ca suntem vecini.” (fermier)

Solutie. S-ar putea ca prezenta acestui pericol sa nu fie atat de stringenta in randul celor care si-au expimat-o. Insusi faptul ca au ajuns la nivelul la care au fost de acord sa infiinteze federatia reprezinta un pas inainte spre asociere si un indica un grad minim de incredere in ceilalti In ceea ce-i priveste pe fermieri, atitudinea fata cooperare isi are radacinile in experientele anterioare de asociere, iar in ceea ce-i priveste pe reprezentantii ANIF este posibil sa vina din dorinta de esec a federatiei, intrucat o sursa de venit dispare. Solutia pentru inlaturarea acestei probleme sta in practicarea unui proces decizional transparent prin anuntarea catre toti membrii a costurilor si actiunilor planificate.

Costurile de exploatare nu scad. Daca se mentine structura de personal propusa de catre reprezentantul pentru constituire, atunci este foarte probabil ca sa nu scada foarte mult costurile; intarzierea procesului de reabilitare poate contribui la nemultumirea membrilor cu privire la asteptata reducere a costurilor de dupa infiintare.

Solutie. Reducere organigramei propuse la un minim necesar –asa cum este prezentata in Anexa 20, urmand ca numai eventualul succes al federatiei sa determine suplimentarea activitatii, respectiv a personalului.

Intarzierea procesului de reabilitare a infrastructurii principale mentine costurile mai ridicate, iar la ideea constituirii federatiei un motiv a fost reprezentat si de speranta si promisiunile unei astfel de reabilitari. Nu se ajunge la semnarea unui protocol cu utilizatorii din sistemul Calmatui-Gropeni-Chiscani. In acest caz, viitorul federatiei poate sa aiba o intorsatura negativa si se poate solda cu renuntarea la aceasta idee.

Solutie. MADR si ANIF trebuie sa sprijine identificarea unei solutii, si sa ofere federatia Terasa Viziru drept model si pentru alte zone unde aceasta solutie poate fi implementata.

Trenarea infiintarii federatiei poate sa conduca la compromiterea ideii de constituire, ceilalti membrii pot considera ca ceva nu este in regula sau ca initiatorii si-au dat seama ca nu este o solutie viabila. Deja din iunie 2009, de cand responsabilul cu constituirea declara ca s-au demarat procedurile, a trecut aproape un an.

Solutie. Este nevoie de accelerarea procesului, ce sta in sarcina initiatorului federatiei si a responsabilului cu constituire.

Scaderea sau chiar mentinerea manierei deficitare de administrare a sistemului. Chiar daca nu se reduc prea mult costurile, fermierii spera ca prin infiintarea federatiei sa detina avantajul propriei administrari si sa evite sincopele din exploatare. Daca nu se inregistreaza optimizarea administrarii in



primul an de dupa infiintarea, va scadea nivelul increderii membrilor, materializat prin intarzieri la plata, ca un prim pas.

„Cu Federatia daca ar scadea costurilor ar fi un succes. Daca n-ar scadea costurile, dar reusim sa administram mai bine, tot e un succes. Daca nu se intampla unul din lucrurile astea doua...atunci va fi un insucces.” (fermier, membru potential)

Disfunctionalitati in anii ploiosi. Cum se suporta costurilor cand se iriga la minim? Anul 2010, poate reprezenta un an de referinta in sectorul de irigatii, cu ninsori abundente in perioada iernii ce se continua in primele luni de primavara. Rezerva de apa din sol, astfel asigurata, va permite fermierilor sa nu irige culturile de paioase si rapita, si daca vremea umeda continua, sa determine functionarea redusa a sistemului de irigatii. Plata costurilor fixe – in special cele legate de salarii – s-ar putea sa nu fie pe placul unor membrii.

Solutie. (a) Federatia trebuie sa includa un fond de rezerva in buget pentru a-si permite sa nu disponibilizeze oamenii in astfel de ani; (b) Preluarea anagajatilor federatiei in randul ferrmelor agricole membre in OUAI-uri; c) extinderea obiectului de activitate ale federatiei.

Lipsa planificarii culturilor la nivel de plot creaza probleme si intre fermele mari, existand ani in care fermierii ce impart un plot anume nu discuta si nu cad de acord asupra culturilor ce le infiinteaza, astfel incat apar situatii in care toata suprafata unui plot este semanata cu una sau doua culturi ce au nevoie de apa in acelasi timp. SPP-ul nu a fost proiectat sa asigure un asemenea volum pentru un interval dat si nu va putea face fata cererii.

Solutie. Functionarea federatiei si succesul federatiei poate constitui un prilej si o premiza a dezvoltarii cooperarii intre fermierii din zona, astfel incat sa se ajunga la acorduri cu privire la infiintarea culturilor in functie de capacitatea unei SPP ce deserveste mai multe ferme.

Reducerea lucrarilor de intretinere. Odata cu preluarea sistemului, pentru a reduce cheltuielile, poate aparea tendinta de limitare a lucrarilor de intretinere si reparatii, ceea ce chiar pe termen scurt va determina o crestere a costurilor de livrare odata cu cresterea pierderilor de apa.

Solutie. (a) Planificarea riguroasa a lucrarilor de intretinere si reparatii necesare sistemului de aductiune, insotita de bugetara acesteia. (b) Ierbicidarea canalelor de aductiune cu glifosat ca o prima masura de intretinere ce va duce atat la reducerea pierderilor, cat si la reducerea costurilor cu ierbicidarea la fermieri, intrucat semintele buruienilor de pe canale sunt aduse pe terenurile agricole prin irigatii.

Avantajele constituirii unei federatii Din prezentarea federatiei Terasa Viziru se disting urmatoarele avantaje majore aduse de infiintarea si functionarea unei astfel de forme organizatorice:

Reducerea costurilor cu un minim de 20 %; Imbunatatirea administrarii livrarii apei; Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii in conditii mai ridicate calitativ si fizic. Contribuie la cresterea cooperarii intre fermieri din teritoriul deservit; Includerea sistemului in programul de investitii finantat de Masura 125 FEADR.



In 2010, fermierii din Terasa Viziru si-au propus sa irige prin federatie, in vederea scaderii costurilor cu irigatiile. Aceasta actiune, de infiintare a federatiei, este reactia lor la sistarea subventiilor. Cele cateva luni ramase pana la declansarea sezonului de irigatii vor arata daca initiativa se va si concretiza sau conditionalitatile tehnice si individualismul fermierilor au reprezentat obstacole peste care nu s-a putut trece, deocamdata.

Nota: In elaborarea studiului de caz, echipa consultantului a colaborat cu urmatoarele persoane: Vasile Dogarescu, presedinte OUAI Eldomir, initiatorul federatiei, fermier; Dan Ionel, ex-director sucursala ANIF Arges Ialomita Siret, responsabil constituire federatie; Ionel Lepadatu, presedinte LUAIR Braila, director la mai multe OUAI-uri din TV; Radian Lipan, presedinte OUAI SRPA 15 Motopompe Gabrielescu, fermier; Stan Mitrea, presedinte OUAI SRPA 16 Oprisanesti, fermier; Mihai Curca, presedinte, OUAI Dropia Insuratei, femier; Constantin Ispas, presedinte OUAI Statia 07 Insuratei; Adrian Barzoi, director tehnic sucursala ANIF Arges Ialomita Siret; Floarea Filotte, responsabil contractare sucursala ANIF Arges Ialomita Siret; Bastulescu, Inspector sef UA Braila Sud;



IV.2. OUAI Tecuci, reducerea consumului de energie electrica Descriere

Sistemul de irigatii Terasa Nicoresti-Tecuci este situat pe prima si a doua terasa aluviala de pe partea stanga a raului Siret, in interfluviul raurilor Siret si Barlad. Suprafata totala a sistemului este de 16.596 ha, din care suprafata de 11.031 ha se gaseste pe prima terasa si partial sub nivelul acesteia. Restul suprafetei, de 5.565 ha, se gaseste pe terasa a doua. Sistemul este alimentat cu apa de statia de pompare de baza Ionasesti, amplasata la raul Siret. Aceasta pompeaza apa pentru prima terasa la o inaltime de 50 m, de unde este preluata de un canal de aductiune (CA Sud) situat pe prima terasa. De aici, apa este preluata de 13 SPP-uri. Pentru a doua terasa apa este pompata la o inaltime de 90m, de unde este preluata de CA Nord si distribuita la 5 SPP-uri.

Sistemul a fost construit initial la inceputul anilor 1970. Unele modificari de solutii au fost efectuate la mijlocul anilor 1980, care au inclus realizarea de statii de punere sub presiune electrice pe toata suprafata, in locul agregatelor de pompare termice . Multe din echipamentele electromecanice ale sistemului dateaza de la data construirii sistemului si sunt necesare inlocuiri. In februarie 2010, pe teritoriul sistemului (treapta I si II) erau infiintate 8 OUAI-uri, cu o suprafata de 16.366 ha, din care au irigat 8.637 ha si au aplicat un volum de 7.866 mii mc in 2009. OUAI Tecuci acopera un teritoriu de 4.312 ha, iar in 2009 a irigat cel mai mult in randul organizatiilor din acest sistem, adica o suprafata de 4.201 ha si s-a aplicat un volum de 3.969 mii mc. Probleme la exploatarea sistemului in 2009 Problema majora in 2009 a fost SPA Ionasesti, unde nu s-a putut asigura nivelul normal de functionare la aspiratie (nivel minim de functionare trebuia sa fie de 135 mm si s-a functionat cu nivele de 70 – 80 mm), acest lucru a determinat o functionare la randamente foarte mici, debitul pompelor scazand pana la 60 – 70 % ( debitul pompelor la nivele normale este de 1,5 mc /s iar la nivele mici scade pana la 1 mc/ s). Aceasta problema nu s-a rezolvat si va duce la cresterea consumului de energie electrica. Automatizarea exploatarii infrastructurii la OUAI Tecuci

Sistemul NT a fost selectat in cadrul PRRSI pentru a fi reabilitata partea de aductiune38, concomitent cele 7 OUAI-uri din treapta I au aplicat pentru reabilitarea infrastructurii aflata pe teritoriul lor (11 SPP-uri). In februarie 2010, lucrarile au fost incheiate pentru partea de aductiune si pentru 9 SPP-uri, aflate in teritoriul a 6 OUAI-uri, urmand ca pe parcursul lui 2010 sa se finalizeze si cele 2 SPP-uri aflate pe teritoriul ultimei OUAI. Prin lucrarile de reabilitare s-a intervenit la Statia de Baza Ionasesti la cele 4 agregate de pompare care deservesc ramura de sud39. A fost inaltata partea dintre Ionasesti si CD 3 pentru a se putea mari capacitatea canalului CA Sud, s-a reconfigurat nodul hidrotehnic CD3 care deserveste statia SPP4 a

38 Aferent primei terase 39 Prima terasa.



OUAI Nicoresti. Portiuni din canalele CA Sud, CD4 si CD5 au fost reabilitate prin reparatii peree si chituiri; de asemenea, s-a inlocuit tronsonul de jgheaburi de pe CD 5. Canalul de Aductiune Sud a fost reabilitat in functie de gravitatea defectiunilor in proportie de 30- 40 % din lungimea sa (vezi Anexa 21 – harta reabilitarii sistemului NT). Fata de alte OUAI-uri unde s-au realizat reabilitari ale infrastructurii interioare de irigatii prin sprijinul acordat de PRRSI sau prin subventiile MADR, in cadrul OUAI Tecuci s-a luat hotararea de a introduce complet automatizarea si eficientizarea consumului de energie electrica prin inlocuirea completa a instalatiei electrice vechi si trecerea pe automatizarea agregatelor, inclusiv cu posibilitatea pornirii si opririi de la distanta a agregatelor de pompare. Este posibil sa fie unica organizatie de irigatii unde s-a implementat o astfel de solutie tehnica. S-a folosit ca unitate centrala un automat programabil care controleaza si gestioneaza intreaga functionare a statiei. Pentru pornirea electromotoarelor s-au folosit softstartere, iar pentru a putea avea flexibilitate pe un electromotor s-a montat un convertizor de frecventa care regleaza turatia motorului in functie de debitul solicitat de utilizatori ( de exemplu la un motor de 160 kw cu turatia de 1500 rot/min porneste de la o putere de 800 kw si o turatie de 750 rot / min ). Pentru a evita accidentele, s-au inlocuit cablurile de aluminiu si podurile de bare din aluminiu cu unele confectionate din cupru. Schema logica a fost conceputa de reprezentantul OUAI Tecuci, iar software-ul a fost elaborat de firma care a realizat lucrarea, SC NEXTRA SRL din Miercurea Ciuc. Reprezentantii acestei firme au venit si cu ideea modulului de teletransmisie, de conceptie proprie. Pentru control si comanda s-au folosit traductoare de presiune si de nivel, relee de protectie electronice, senzori de prezenta tensiune pe fiecare faza, protectie la suprasarcina si la scurtcircuit. Automatizarea a presupus si dotarea SPP-urilor cu cate un convertizor cu turatie variabila care a dus la reducerea semnificativa a consumului energetic (in medie 15- 20 %) pe fiecare statie. Fiecare SPP este gestionata de un automat programabil care poate urmari si regla parametrii de functionare a statiilor, ceea ce a condus la scaderea aproape in totalitate a avariilor din teren, fiind eliminate socurile de presiune din retea. Toate aceste lucrari au fost dublate de un program de teletransmisie la un dispecerat a tuturor datelor de functionare a celor 5 statii ale OUAI Tecuci, fiind incluse integral in aceasta automatizare. Prin intermediul PRRSI s-au finalizat trei dintre ele in Aprilie 2009 –unde co-finantarea OUAI a fost de numai 5%, la celelalalte doua SPP-uri s-au folosit fondurile proprii ale OUAI, lucrarile fiind finalizate la inceputul anului 2010. Alaturi de avantajele deosebite obtinute prin controlul parametrilor de functionare si a reducerii consumului de energie electrica, un alt avantaj major este obtinerea unei flexibilitati foarte mari in programarea udarilor, deoarece nu mai sunt dependenti de pragurile agregatelor de pompare. Inaintea automatizarii, erau necesare calcule si programari foarte exacte in privinta numarului de aripi de udare si a aspersoarelor in lipsa flexibilitatii oferite, in prezent, de utilizarea motoarelor cu turatie variabila. Astfel, anterior lucrarilor de automatizare erau necesare un minim de 160 aspersoare sau multipli de 160 pentru a functiona, iar in prezent, se poate functiona cu oricate aspersoare in limita de minimum 50, maximum 1000 aspersoare.



Reducerea costurilor in urma automatizarii se amplifica si prin reducerea personalului cu pana la 50%, prin eliminarea posturilor de agenti hidro, o buna parte din electromecanici si o parte din personalul de birou. Aceste reduceri de personal nu au avut loc pana in prezent, intrucat anul 2009 a reprezentat un an de testare pentru automatizarea sistemului; erau reabilitate numai 3 SPP-uri, managementul OUAI preferand o atitudine prudenta, in cazul unor probleme ale automatizarii sa se poate functiona manual. In 2010, odata cu finalizarea si a celorlalte doua statii se va crea un dispecerat central si se vor disponibiliza cel putin 4 – 5 angajati intr-o prima etapa, ceea ce inseamna o reducere de 5.200-6.500 lei/ luna. In Anexa 22 sunt prezentate fotografii ale instalatiilor automatizate. Consumul de energie In studiul de fezabilitate al Halcrow 2002, in sistemul Terasa Nicoresti Tecuci, consumul de energie se situa la o valoare de 585 kWh / 1000m3 , in cazul utilizarii a 60% din sistem. OUAI Tecuci a fost inclusa in esantionul studiului de teren pe care consultantul a desfasurat-o in acest contract, iar din analiza datelor furnizate rezulta ca in 2009 a scazut consumul de energie la 1000 m3

pompati cu un procent de 27%, fata de sezonul 2008, atingandu-se un nivel de 229 kWh/1000 m3, in urma automatizarii numai a 3 dintre statii (vezi Tabel 30, mai jos). Se estimeaza ca odata cu finalizarea automatizarii si pentru celelalte 2 SPP-uri ale organizatiei, consumul sa scada sub 200 kWh/1000 m3. Fata de valoarea consumului din 2002, diferenta de consum este de 61%, scadere determinata de reabilitarea si a canalelor, ce a condus la limitarea pierderilor de apa. Tabel 30 – Consumul de energie in OUAI Tecuci

Anul Consum Energie (kWh)

Volum

(1000m3)

kWh / 1000 m3

Facturi energie

(lei)

Cost En

(lei/kWh)

2008 1.237.881 3968 312 769.000 0.62

2009 928.748 4062 229 1.043.400 1.12

Sursa: OUAI Tecuci

In contrast cu consumul redus de energie este tariful acesteia pe care l-au platit utilizatorii din sistemul NT. In 2009 acest tarif a fost foarte ridicat (1,12 lei / kWh), poate cel mai mare la nivel national, cu 300% mai mare decat media OUAI-urilor din esantionul studiului de teren, de 0, 402 lei / kWh (TVA inclus).

Costuri si tarife

In 2009, Tariful de livrare intern practicat pentru membrii utilizatori a fost in cadrul OUAI Tecuci de 170 lei / 1000 mc, fiind determinat pe baza structurii costurilor prezentate in tabelul 31 coroborata cu volumul mediu din ultimii 3 ani, 3.044.000 mc, estimat de managementul OUAI ca se va aplica in sezonul 2010.



Tabel 31 – Structura costurilor la OUAI Tecuci, 2009

Cost Surse proprii (lei)

Subventii (lei)

Total (lei)

%

1 Salarii 184.857 128.897 313.754 10% 2 TL ANIF 83.064 749.700 832.764 27% 3 TA ANIF 4.834 16.247 21.081 1% 4 Energie pompare 0 1.043.401 1.043.401 34% 5 Alte Cheltuieli de exploatare 114.374 0 114.374 4% 6 I+R OUAI 0 602.808 602.808 20% 7 Amortizare 20.280 0 20.280 1% 8 Inv PRRSI 57.500 0 57.500 2% 9 Dotari + investitii 52.141 52.141 2%

Total 517.050 2.541.053 3.058.103

Sursa: OUAI Tecuci, MADR – DIF

Nota: S-au preluat exact datele oferite de OUAI pe de o parte pentru propriile contributii si MADR-DIF pentru subventii;

dupa cum se observa subventiile pentru TA si TL nu respecta procentele, prezentand erori de sub 5%.

Salariile cuprind sumele aferente celor 17 angajati inclusiv contributiile de asigurari sociale si catre bugetul statului, precum si salariile celor 8 colaboratori (5 membri ai Consiliului de Administratie si 3 cenzori). Alte cheltuieli de exploatare cuprind: penalitatile catre furnizorul de energie, carburant, lubrifianti, materiale pentru SPP – uri care nu sunt incluse la I+R, comunicatii, utilitatile de la sediu si de la statiile de pompare, impozite, comisioane bancare, reparatii cladiri, statii pompare si sediu etc. Costurile 1) si 5) din tabelul 31 au o cota de 14% in totalul cheltuielilor, asemanatoare cu cea inregistrata la nivel national – tot 14%, conform datelor din Primul raport Interimar unde cele doua categorii de costuri au fost comasate, (vezi tabel 8). Investitii PRRSI reprezinta contributia OUAI Tecuci la lucrarile de reabilitare realizate la statiile de pompare, prin respectivul proiect (5% din valoarea lucrarilor). Cheltuielile „Dotarile si investitii” au reprezentat achizitionarea unei autoutilitare, unui grup electrogen, a unei triodine, aparate de sudura, bormasina , polizor, flex, meghometru, precum si a unui proiect pentru construirea unui nou sediu. In ce priveste costurile cu energia, chiar daca s-a redus consumul, pretul de facturare al energiei acopera aceasta reducere a consumului. Fata de nivelul national, unde energia la OUAI reprezinta 18% sau fata de cel al celor mai performante 50 de OUAI-uri, unde energia reprezinta 25% din total costuri, la OUAI Tecuci, energia reprezinta 34%. Masurile de reducere al acestui cost sunt obligatorii, dovedindu-se alegerea potrivita pe care a facut-o managementul OUAI, de concentrare a eforturilor asupra reducerii acestui consum. Pentru sezonul 2010, tariful propus adunarii generale intr-o forma deocamdata provizorie, intrucat sunt cateva cheltuieli necunoscute sau incerte ( de ex. penalitatile percepute de SC Electrica S.A., si ANIF RA), este de 650 lei / 1000 mc, comunicat de reprezentantii OUAI Tecuci, insa daca se imparte la acelasi volum mediu din 2009, tariful de livrare ajunge la 606 lei / 1000 mc; un tarif relativ ridicat, insa



acoperit de profitul pe care cei mai multi utilizatori de irigatii il obtin din culturile irigate in acest sistem. Cheltuielile bugetate sunt prezentate in tabelul 32.

Tabel 32 – Structura costurilor propusa la OUAI Tecuci in 2010

Sursa: OUAI Tecuci

Sursa: Consultant

Fata de perioada in care se acordau subventii, in noua structura a costurilor creste procentul salariilor la 18%, cresc usor ponderile costurilor cu energia si cu tariful de livrare ANIF; insa categoria de costuri cu modificarea cea mai abrupta este cea aferenta costurilor cu I+R din amenajarea interioara,, de la 20% pana la 3%. Aceasta miscare se explica prin una sau mai multe din motivatiile urmatoare:

Tarifele pentru lucrarile respective erau exagerate ca urmare a subventiilor; Lucrarile nu erau atat de necesare, insa daca erau platite de stat, erau acceptate; Pentru a scadea tariful de livrare intern, managementul OUAI decide sa nu mai efectueze

toate lucrarile necesare, ceea ce poate avea repercursiuni pe termen mediu asupra functionarii sistemului;

Reabilitarea sistemului nu mai face necesara efectuarea lucrarilor de intretinere ce erau efetuate anterioar.

Oricare ar fi explicatia renuntarii la efectuarea acestor cheltuieli de I+R se verifica concluzia enuntata de consultant in raportul precedent, conform careia preturile cresc nejustificat la serviciile / bunurile subventionate, dar si lipsa de efect a subventiilor de I+R si paza asa cum au fost introduse peste Legea 138 /2004. O comparatie (valori absolute) a structurii costurilor in OUAI Tecuci, cu subventii si fara subventii este redata in Tabelul 33, mai jos. Fata de 2009, cresc salariile cu 5%, tariful anual la ANIF cu 101% si amortizarile cu 132%. Se reduc costurile cu TL ANIF si energia ca urmare a scaderii volumului pompat cu 25%. Per total, reducerea de costuri este de 40% fata de anul cu subventii, insa trebuie luata in calcul si reducerea de 25% in volumul aplicat.

Cost Surse proprii %1 Salarii 327.927 18% 2 TL ANIF 544.876 30% 3 TA ANIF 42.369 2% 4 Energie pompare 684.900 37% 5 I+R OUAI 50.000 3% 6 Amortizare 47.015 3% 7 Penalitati ANIF 93.418 5% 8 Penalitati Electrica 40.000 2% 9 Dotari + investitii 15.000 1%

Total 1.845.505



Tabel 33 – Structura costurilor ante si post sistare subventii irigatii la OUAI Tecuci Cost 2009 2010 %

1 Salarii 313.754 327.927 5% 2 TL ANIF 832.764 544.876 -35% 3 TA ANIF 21.081 42.369 101% 4 Energie pompare 1.043.401 684.900 -34% 5 Alte Cheltuieli de

exploatare 114.374 0 -100%

6 I+R OUAI 602.808 50.000 -92% 7 Amortizare 20.280 47.015 132% 8 Inv PRRSI 57.500 0 -100% 9 Dotari + investitii 52.141 15.000 -71%

10 Penalitati Electrica 0 40.000 na 11 Penalitati ANIF 0 93.418 na

Total 3.058.103 1.845.505 -40% Sursa: OUAI Tecuci

Dimensiunea cheltuielilor ar urma sa fie ajustata in continuare, prin reducerea consumului cu energia electrica, ca rezultat al automatizarii complete determinand o reducere cu 20%; daca s-ar reusi aplicarea altor tarife la energie, astfel incat sa se ajunga la media de 0.402 lei /kWh, asa cum se intalneste la alte OUAI-uri performante, atunci costurile cu energia ar scadea cu 61%. O alta categorie de costuri ce va suferi ajustari in jos este cea a salariilor, unde conform presedintelui OUAI, odata cu automatizarea se vor face disponibilizari traduse in 6.500 lei / luna, adica o reducere cu 24% a acestor costuri. Operarea acestor reduceri de costuri va aduce tariful de livrare intern la o valoare de 580 lei/1000 m3, cu 42% mai jos decat in perioada subventii sau daca pretul energiei va fi adus la valoarea amintita de 0.402 lei/kWh, atunci reducerea de costuri se va situa la 49% si tariful de livrare la 509 lei/1000 m3. Alte solutii de reducere a costurilor Managementul OUAI a anticipat masuri de contracarare a sistarii subventiilor, cea mai importanta astfel de masura fiind investitia in automatizarea sistemului pentru reducerea consumul de energie electrica si de materiale pentru remedierea avariilor. In seria de masuri pe care si le-au propus, reprezentantii OUAI mai au in vedere:

a) Accesarea fondurilor europene, FEADR Masura 125 pentru o noua investitie:

inlocuirea actualelor pompe, depasite moral si energofage, cu pompe noi performante care la acelasi debit au nevoie de un consum energetic mult mai mic;

inlocuirea armaturilor si a nodurilor hidrotehnice pentru a elimina piederile existente in camp;

inlocuirea unor tronsoane de antena colmatate, ce provoaca o crestere a consumului de energie electrica ;

contorizarea antenelor.



b) Incercarea schimbarii sistemului de tarifare a energiei de la A33 la E1 pentru a nu mai fi dependenti de puterea instalata. S-a incercat si obtinerea statutului de „consumator eligibil” in vederea achizitonarii energiei de pe piata libera, insa nu s-a reusit, intrucat cu functionarea doar a 3-4 luni pe an, nu au identificat nici un furnizor dispus sa incheie contract de livrare numai pe o perioada asa scurta; mai mult, s-au pus conditii dure de anticipare a consumului ceea ce la numarul mare de utilizatori si dependenta de conditiile meteo exista riscul sa nu fie respectat. Tariful de energie A33 folosit de multe OUAI-uri in contractele cu furnizorii de energie prezinta o serie de restrictii dar si facilitati, cele mai importante sunt prezentate in tabelul 34: Tabelul 34 – Caracteristicile Tarifului de energie A33

Item Perioada de consum Valoare (lei)

Putere Varf 95,73420 / kW

Putere Rest 41,18660 / kW

Energie activa Varf 0,59680 / kWh

Energie activa Rest 0,21930 / kWh

Sursa: OUAI Tecuci

Prin urmare, daca nu functionezi in orele de varf si functionezi cu puteri cat mai mici este rentabil, ajungand la preturi acceptabile pe kWh. De exemplu, daca ai o putere „rest” de 100 kw si energie activa de 10.000 kWh, atunci costul este de 6.311,66 lei, adica 0,631166 lei/ kwh, iar daca ai putere rest 50 kw si energie activa rest tot 10.000 kwh, atunci costul este de 4252,33 lei adica 0,425233 lei/ kwh. Principiul de consum al energiei pe acest sistem de tarif este de a evita orele de varf si de a efectua consumul de energie electrica cu puteri cat mai mici, conditii insotite de o functionare liniara, fara sincope intre zilele de consum; daca nu se poate respecta acest principiu, atunci apar costurile mari pe kWh. Tariful E are pret fix mai mare pentru energie dar nu conteaza puterea. OUAI Tecuci nu a mai utilizat acest tarif E, urmand sa-l experimenteze in 2010 si sa-i afle limitarile. Statutul de consumator eligibil poate sa permita OUAI-urilor sa obtina energie mai ieftina, direct de pe piata liber si se evita astfel pozitia de consumator captiv, dependent de un singur furnizor. Ce presupune, insa, acest statut? Presedintele OUAI Tecuci s-a interesat asupra acestui aspect si a prezentat conditiile urmatoare:

Inexistenta datoriilor la furnizorii de energie; Prognoza consumului si asumarea acestuia, precum si a puterii folosite. Diferentele

ulterioare din consumul si puterea prognozate mai mari sau mai mici de 10 % se penalizeaza cu sume mari, ajungand sa coste mai mult decat energia la actualul furnizor, SC Electrica.

Utilizarea energiei pe tot parcursul anului. Problema tarifului ridicat in sistemul Terasa NT este data si de lipsa irigatiilor pe timp de noapte cand costul pe kWh si pe putere sunt reduse la peste 50%. Motivatia inexistentei acestei practici este explicata de presedintele OUAI Tecuci prin problemele de la SPA Ionasesti si a raului Siret, in care se devarsa fara functionarea electrocentralei din amonte un debit de siguranta de 100 mc / sec. Albia raului s-a largit si s-a adancit, iar in dreptul SPA Ionasesti nu se asigura un nivel de aspiratie pentru



functionarea agregatelor. Pana anul trecut trebuiau sa suplimenteze acest debit cu inca 100 mc/sec si se putea functiona; insa, anul trecut datorita unor viituri albia s-a adancit si cei 200 mc / sec nu mai sunt suficienti. Acum sunt necesari aproape 400 mc/ sec pentru a avea nivelul minim de aspiratie. Suplimentarea debitului in anii secetosi este foarte greu de realizat, intrucat Hidroelectrica ar pierde aceasta cantitate de apa fara sa o uzineze, lucrand in pierdere. Numai dupa construirea barajului de la Cosmesti si reconstructia SPA Ionasesti se va putea analiza posibilitatea irigatului pe timp de noapte. La aceasta restrictie tehnica se adauga si specificul legumicol preponderent al culturilor irigate in sistemul NT care necesita schimbari dese ale pozitiilor de udare ce sunt dificil de mutat pe timpul noptii. Solutia „federatie” nu este considerata viabila pentru sistemul NT, intrucat, conform declaratiilor reprezentantilor unor OUAI-uri, exista o limitare tehnica ce reprezinta principalul obstacol: SPA Ionasesti este comuna atat pentru CA Sud, cat si pentru CA Nord, insa CA Nord nu a fost reabilitat deloc si are randament foarte scazut, necesitand investitii majore. Aceasta limitare, ar putea fi depasita prin semnarea unui protocol intre utilizatorii celor doua parti ale sistemului asa cum s-a propus pentru Sistemul Terasa Viziru de catre reprezentantii MADR DIF. Perspectiva irigatiilor in 2010 Cele mai active OUAI-uri din NT, Nicoresti si Tecuci au fost incluse in esantionul studiului de teren, in primul raport al prezentului studiu. Evaluarea capacitatii de plata le situeaza in esalonul de mijloc, al OUAI-urilor unde sunt necesare implementarea de solutii pentru a putea continua irigatiile intr-un ritm rezonabil ce le permite supravietuirea. OUAI Tecuci este mai avansata din punct de vedere al acestei capacitatii, pentru amandoua insa, costul energiei reprezinta principalul parametru ce a condus la aceasta pozitionare, relativ defavorabila. Structura culturilor pentru aceste doua OUAI-uri este una ce permite o capacitate ridicata de plata, axata pe legume 37% din totalul suprafetei irigate, porumb consum 30% si porumb semincer 17%. Se remarca pozitiv, ponderea nesemnificativa a paioaselor de la irigatii in acest sistem (vezi tabel 35). Tabel 35 – Structura culturilor OUAI Tecuci, OUAI Nicoresti 2009

Sursa: Consultant

Estimarea reducerii suprafetelor la irigat dupa sistarea subventiilor poate ajunge pana la 32% din ce s-a irigat in 2009, ceea ce inseamna ca pe teritoriul sistemului NT suprafata irigata in 2010 va fi de pana la 5.800 ha, fata de 8.637 ha in 2009. Cererea de apa va scadea cu pana la 24%, pana la un nivel de aproape 6 milioane m3, fata de 7.866.000 m3 in 2009.

Cultura % Suprafata totala

% Suprafata irigata

Legume 22% 37% Porumb consum 51% 30% Porumb semincer 10% 17% F.s. semincer 11% 10% Grau consum 3% 5% F.s. 3% 2% TOTAL



In opinia presedintelui OUAI Tecuci suprafata irigata va scadea pana la 50%, la fel si volumul de apa aplicat, datorita renuntarii multor agricultori cu suprafete reduse, care „din pacate sunt majoritari”. Sistemul Terasa Nicoresti Tecuci prezinta o structura a culturilor potrivita sustinerii costurilor cu irigatiile din sistem. Se remarca prezenta infima a paioaselor in randul culturilor irigate (3%) si prezenta semnificativa a legumelor (37%) si a culturilor semincere (27%). Numai problemele de management ar putea opri organizatiile din sistem sa nu irige cel putin 68% din suprafata irigata in 2009 si sa aplice un volum de minim 76% din 2009.

Nota: In elaborarea studiului de caz, echipa consultantului a colaborat cu presedintele OUAI Tecuci, dl. Torian Ciulei



IV.3. Sadova Corabia – spectrul renuntarii la irigatii Descriere

Sistemul Sadova – Corabia se intinde pe o suprafata totala de 74.443 ha, in judetele Dolj si Olt, din care 9.537 ha in lunca indiguita a Dunarii la o cota medie de 25 m, 30.773 ha in prima terasa la o cota medie de aproximativ 95 m si 34.113 ha pe a doua terasa la o cota medie de aproximativ 115 m. Sistemul este alimentat cu apa din Dunare, prin intermediul unui canal cu priza gravitationala ce traverseaza lunca pana la o statie de pompare principala, de unde trimite apa la reteaua de canale captusite de pe prima terasa. Irigarea se face prin aspersiune, folosind o retea de statii de punere sub presiune si pompare din puturi. La nivelul sistemului, in Februarie 2010 erau infiintate 13 OUAI-uri, in judetele Dolf si Olt40, cu o suprafata de 63.684 ha, reprezentand 85,5% din suprafata sistemului. Din cele 13 OUAI-uri, 6 OUAI-uri cu o suprafata de 38.522 ha au fost incluse in proiectul de reabilitare ce a vizat partea de aductiune a sistemului, lunca indiguita a Dunarii si prima terasa, insumand o suprafata neta de 40.310 ha, iar valoarea investitiei se ridica la suma de $ 1.772.932, amenajarea interioara. Lucrarile de reabilitare PRRSI a finantat lucrarile de reabilitare a sistemului Sadova Corabia ce s-au defasurat pe doua planuri, unul ce a vizat partea de aductiune pana la SPP-uri, iar cel de al doilea plan a vizat amenajarile interioare41. Reabilitarea aductiunii a inclus urmatorele obiective de investitii: R0 - Stavilar de priza la Dunare. Acesta constructie este situata pe malul Dunarii si cuprinde trei stavile actionate electric, fiecare avand latimea de 6 m. Debitul de dimensionare la priza este de 51m3/s. Reabilitarea a constat in repararea celor 3 stavile segment actionate electric, schimbarea integrala a batardourilor amonte si aval, respectiv schimbarea si repararea sistemului de ridicare – coborare a stavilelor, partea electrica si cablurile. Doua statii de pompare PS si PN sunt alimentate din canalul de lunca C0, la capatul de sud si respectiv nord. Acestea alimenteaza canale distribuitoare din lunca in partea de vest a C0. In cadrul statiei PS s-au inlocuit 9 pompe verticale cu unele noi, dulapurile electrice, condensatorii, inclusiv partea de refulare si reabilitarea constructiei statiei de pompare. La statia PN s-a pastrat doar containerul, in rest s-au inlocuit integral agregatele: pompe, motoare, panouri electrice de comanda si control. Irigatiile in lunca se mai realizeaza, de asemenea, cu ajutorul a 131 puturi, unele luand apa din stratul freatic, altele avand un aport suplimentar din canale. O parte din aceste puturi au facut obiectul reabilitarii din amenajarea interioara, acestea fiind proprietatea OUAI. Statia de pompare principala L1. Aceasta este cea mai mare statie de pompare din sistem, cu o capacitate instalata de 43,6 m3/s folosind opt electropompe cu o inaltime de pompare de 72m. Statia are o constructie masiva din beton care ajunge la circa 18 m subteran, intr-o zona cu niveluri freatice ridicate. Reabilitarea a constat in schimbarea batardourilor, curatarea graterelor de la aspiratie,

40 Detalii in Anexa 23.; 41 In anexa 24 sunt este prezentata harta reabilitarii sistemului si poze de la diverse obiective reabilitate.



reabilitare5 a 4 din cele 8 pompe ale statiei si a podului rulant, autorizarea acesteia, schimbarea integrala a panourilor de joasa tensiune si comanda, precum si rebobinarea partiala a motoarelor de la pompe. De asemenea, toata instalatia electrica de furnizare si operare a statiei a fost inlocuita. Conducta de refulare P1 este o conducta din otel de 5,17km lungime, cu diametrul de 3,66m, care ajunge la canalul C1 de pe prima terasa. La piciorul conductei se afla un hidrofor lung de 50 m din otel. Alte patru hidrofoare sunt amplasate de-a lungul conductei. Prin reabilitare s-au realizat lucrari de decolmatare si s-au schimbat supapele de aerisere ale celor 4 hidrofoare amplasate de-a lungul conductei. De asemenea s-a reabilitat hidroforul de la baza conductei. Canalul principal C1 are o lungime de 7.1 km, captusit cu folie PVC protejata cu dale pe primii 4,7 km din lungime. Celalalt tronson, de 2,4 km nu este captusit, fiind situat intr-o zona cu niveluri freatice ridicate. Canalul alimenteaza canale distribuitoare cu un debit total de 15 m3/s si furnizeaza alti 24.5m3/s pentru a fi repompati pe a doua terasa (L2). Reabilitarea a constat in decolmatarea canalelor, betonarea portiunilor cu dale lipsa si impermeabilizarea pe o lungime de 4,1 km. Canale secundare si ramificatii ale acestora. Aceste canale au o lungime de circa 189 km, captusite cu folie PVC, protejata cu dale de beton. Reabilitarea a constat in betonarea portiunilor cu dale lipsa si impermeabilizarea canalelor. Stavilarele de la priza canalelor secundare (tip M) si cele de biefare pe canale (tip E) sunt stavile de control al debitului, actionate electric, verticale, reglabile, deversante, care controleaza debitul ce intra in canalele secundare sau care asigura nivelele pe biefuri. Toate stavilele au fost reabilitate si au fost reparate/inlocuite componentele electrice de actionare. Drumuri de acces. Pe traseul conductei principale si a canalului principal C1 a fost executat un total de 10 km de drumuri de acces, cu suprafete betonate. Pe traseul canalelor de distributie s-au format drumuri de pamant. Acesteau nu au fost prinse in programul de reabilitare. Statiile de punere sub presiune (SPP-uri). Exista un numar de 73 SPP-uri, fiecare deservind o suprafata de 530 ha, cu unele exceptii. Sunt executate bazat pe un proiect tipizat, cu pompe verticale cu cinci etaje, actionate electric. Pompele SPP preleveaza direct din canal, a carui debit este controlat de un stavilar deversor reglabil, cu caracteristici de masurare exacta a debitului (stavile Romijn). Prin proiect s-au reabilitat motoarele si pompele, s-au achizitionat instalatii de iluminat si comanda, s-au reparat gratarele si baracile pentru instalatiile electrice (usi si acoperisuri), precum si partial interventii la puturi pentru 5 OUAI-uri42. In cadrul amenajarii interioare, repararea si intretinerea infrastructurii este responsabilitatea OUAI-urilor si membrilor acestora. Reteaua subterana de conducte de presiune are o intindere de 940 km de conducte ingropate, cu diametre care variaza intre 380 mm la SPP si 125 mm la capetele antenelor. In general, ca schema a plotului, exista doua conducte principale ce transporta apa la nord si sud de SPP, care este amplasata in mijlocul unui plot. Fiecare din aceste conducte alimenteaza apoi, cite doua perechi de antene, est – vest. Pe traseul acestor antene, la intervale de 72m sunt montati hidranti. Echipamentul de irigatie in camp consta in aripi de udare, deplasate manual, lungi de 288 m compuse din tronsoane de aluminiu de 6 m imbinate cu cuplaje rapide. Aspersoarele sunt dispuse la 18 sau 24

42 Calarasi, Dabuleni, Sadova, Grojdibodu si Ianca I-Olt;



m in lungul aripii. Pluviometriile proiectate erau de 14,45 mm/h cu durata de aplicare de 3,5 ore pe solurile nisipoase si 6,5 mm/h cu durata de aplicare a udarii 10,5 ore pe cernoziomuri. Timpul de revenire era de 7 si respectiv 12 zile.

Organizatiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii Prezentarea studiului de caz pe sistemul Sadova Corabia se sprijina pe analizarea unui numar de patru OUAI-uri (Grojdibodu, Calarasi, Dabuleni si Sadova) a caror suprafata reprezinta jumatate din totalul OUAI-urilor din amenajare, insa cu o cerere de 75% din apa livrata in 2009 in acest sistem43. OUAI Grojdibodu Este una dintre organizatiile cu o activitate de irigatii constanta in ultimii ani, insa destul de restransa la nivel cantitativ, acoperind cu irigatii numai 15% din suprafata44, in 2009. Organizatia a beneficiat si de perioade mai favorabile irigatiilor, insa respectiva perioada s-a datorat unui fost lider al organizatiei, ce a preluat initiativa infiintarii si dezvoltarii organizatiei. Odata cu decesul liderului, activitatea organizatiei s-a redus simtitor. Prin PRRSI au fost modernizate 5 SPP-uri ce deservesc 2.170 ha, o investitie semnificativa, ce nu putea fi fructificata nici in perioada subventionarii irigatiilor, cu atat mai putin dupa sistarea acestora. De altfel, pentru 2010 s-au contractat 1.310 ha si un volum de apa de 2.557.000 mc3 , tinte greu de atins chiar in anii anteriori cand s-a aplicat un volum de apa de numai 345.000 mc, cu atat mai putin va fi posibil in 2010. Cu aceste volume nu este dificil de prevazut viitorul activitatii organizatiei, ce se indreapta destul de sigur spre incetarea activitatii; este imposibila si acoperirea costurilor proprii din tarifele incasate pe astfel de volume, nu mai intra in discutia platile catre ANIF. In dorinta de a obtine un tarif de livrare redus din partea ANIF-ului, managementul organizatiei angajeaza atingerea unor parametrii de udare imposibili, intr-un mod constient. Acest mod de actiune arata ca o ultima zbatere cu speranta ca se mai poate reveni la o activitate sustinuta de irigatii. Insa solutiile din acest impas nu se gasesc prin contractarea unor suprafete si volume in SPP-uri unde nu s-a mai irigat de mult timp si nici nu mai exista cerere; nu prin modul actual al desfasurarii activitatii agricole irigate pe fasii de cativa metri latime unde oamenii se incapataneaza sa nu colaboreze. Problema rezida la nivelul mentalitatilor agricultorilor si din punct de vedere institutional sunt slabe sanse sa se reuseasca restabilirea irigatiilor in aceasta organizatie; din punct de vedere tehnico—economic nu este nici una. Nerespectarea volumelor contractate va duce la schimbari ale costurilor ANIF de livrarea a apei, conform contractului multianual incheiat intre OUAI si ANIF; modul in care se va raspunde la finalul sezonului, cand ANIF va solicita acoperirea costurilor, intrucat nu s-a irigat cat s-a contractat nu este luat in calcul, momentan. Pentru 2010 reprezentantii OUAI-ului au afirmat ca sansele de a supravietui fara subventii sunt reduse, numarul membrilor care vor mai iriga urmand a se reduce semnificativ. Din acest motiv OUAI-ul, desi a semnat contractul multianual cu ANIF, preconizeaza ca vor iriga doar cu contract sezonier. S-au luat masuri de reducere a costurilor prin trimiterea personalului in somaj tehnic, iar pentru reducerea costurilor cu paza s-au demontat unele instalatii de la SPP-uri si au fost aduse la sediul OUAI, iar la statiile de pompare s-au montat sisteme antifurt. In amenajarea OUAI-ului, fermele sunt de dimensiuni mici, divizate si de subzistenta, cu un accent scazut pentru partea de comercializare a

43 Cele patru OUAI-uri au o suprafata neta de 31.510 ha, ce reprezinta 42,32% din suprafata sistemului, respectiv 49.47% din suprafata OUAI-urilor existente si cu un volum de apa consumat in 2009 de 5.922,2 mii mc3, ce reprezinta 73.46% din volumul total consumat al OUAI-urilor din sistem. 44 La nivelul anului 2009, suprafata contractata a fost de 1.510 ha, prima udare de 511 ha si volumul de apa consumat de 304 mii mc3



productiei. Structura culturilor este formata din grau, porumb, rapita, orz, lucerna, pepeni si legume. Pana in 2009, membrii irigau in special pepenii, legumele si porumbul, din 2010 avand in vedere costurile ridicate se preconizeaza ca acestia se vor orienta catre contracte sezoniere pentru irigarea doar a pepenilor si legumelor. La atmosfera pesimista din cadrul organizatiei contribuie si amplasarea organizatiei aproape de capatul sistemului, utilizatorii avand in fiecare an dispute cu cei din amonte care de multe ori nu lasa apa sa treaca, decat atunci cand au surplus. Calculul estimativ al tarifului de livrare pe care il va practica organizatia in 2010 catre utilizatorii sai atinge valori cuprinse intre 242 – 249 Lei/ 250 mc45, si au fost obtinute pornind de la volumul de apa contractat (2.557.000 mii mc) in relatia cu ANIF si de la costurile OUAI-ului pe 1.000 mc inregistrate in 2009. Este necesara mentiunea asupra cresterii tarifului de livrare al ANIF-ului daca nu se vor respecta valorile contractate, iar costurile OUAI-ului se pot reduce daca se va iriga mai mult decat la nivelul 2009 (304 mii mc). Cine va alerga dupa utilizatori sa dea banii la ANIF cand se va inregistra in mod sigur un volum de 15 % din contactat? Utilizatorii nu vor mai da bani „in plus”, iar ANIF nu le va mai da apa in anul urmator. Pentru calcularea costurilor OUAI-ului s-au eliminat cheltuielile de I+R, justificate – asa cum mentionam in primul raport – doar de acordarea subventiilor. Efectul acordarii acelor subventii a fost redus, tinzand spre zero; inutilitatea lor nu era o noutate pentru sector; a mai existat experienta anterior legii 138/2004. Valorile ridicate ale tarifelor si probabilitatea de crestere a acestora – in lipsa aplicarii volumelor contractate - justifica intentia OUAI-ului de a iriga doar cu contract sezonier. Insa nu va dura mult pana cand cei implicati in OUAI vor realiza ca in acest mod nu se acopera nici cheltuielile interne. Este evident ca extinderea suprafetei irigate ar reprezenta singura solutie de supravietuire a organizatiei, insa nu se pot acuza agricultorii de lipsa de intelegere. Problemele sunt dincolo de puterea lor de actiune: lipsa unei perspective de afaceri a agriculturii, lipsa asigurarii desfacerii, lipsa cunostintelor agrotehnice, lipsa fondurilor de incepere a procesului agricol, fragmentarea excesiva a terenurilor si nu in ultimul rand nepotrivirea unor astfel de ferme mici pe sablonul acestor sisteme de irigatii, proiectate pentru ferme mari. OUAI-ului are negociat un tarif cu furnizorul de energie electrica de tip E1, considerat de reprezentatii organizatiei ca fiind cel mai avantajos. Cu toate ca tariful este la jumatate intre orele 22:00 – 7:00, pana acum membrii nu au preferat sa irige noaptea justificandu-se prin furturile frecvente si defectiunile care nu pot fi identificate la timp si cauzeaza pierderi ridicate. Pentru a supravietui, reprezentantii OUAI-ului au solicitat potentialilor utilizatori plata cotizatiei, insa singurii care au achitat-o sunt 3 asociatii agricole, care, de alfel vor iriga cele aproximatov 300 ha, estimate pentru 2010. La nivelul OUAI-ului spiritul de comunitate nu este prezent, in continuare, chiar si dupa reabilitare, multi sateni fura apa din retea si distrug canalele si statiile. Reprezentantii OUAI-ului considera oportuna infiintare unei federatii la nivelul sistemului fiind constienti ca in acest mod se vor putea reduce semnificativ costurile de livrare a apei si de exploatare, insa este greu de crezut ca se vor rezolva problemele prin formarea unei federatii, daca la nivel de organizatie, desfasurarea activitatii nu da rezultate.

45 Vezi Anexa 25 – Baza de calcul a tarifelor 2010 in Sadova Corabia;



OUAI Dabuleni Acopera un teritoriu net de 15.155 ha deservit de 31 SPP-uri, din care s-au reabilitat prin PRRSI 14, cu o suprafata deservita de 6.189 ha. Pentru a obtine un tarif de livrare redus din partea ANIF s-a aplicat aceeasi reteta ca si la OUAI Grojdibodu, ba chiar s-a contractat mai mult decat in 2009, cand se acordau subventii46; iar experienta anilor anteriori arata ca din ce s-a contractat, s-a irigat pana la 40%. In primul sezon fara subventii acest procent va scadea, posibil sa ajunga la 30%, conform estimarilor privind capacitatea de plata. Obiceiul din anii anteriori, de contractare a parametrilor de irigare (suprafata si volum) mult peste ceea ce se realizeaza de fapt, va avea consecinte ingrijoratoare in desfasurarea activitatii viitoare a organizatiilor din SC. Situatia financiara precara in care se regaseste OUAI Dabuleni este reflectata si de rezultatele financiare pe 2009, unde cu toata suplimentarea veniturilor prin subventii s-a incheiat anul cu o pierdere de 24% din veniturile obtinute (Vezi Anexa 23). Reprezentantii OUAI-ului sunt neincrezatori in sansele de supravietuire fara acordarea de subventii. Teritoriul intins al organizatiei, divizarea terenurilor, lipsa spiritului comunitar si problemele in distributia productiei sunt factorii mentionati ca si potentiale cauze ale viitoarei lichidarii OUAI-ului. Starea de pesimism manifestata in randul managementului OUAI si transmisa si utilizatorilor are deja ca un prim efect neplata cotizatiilor de catre membrii, acestia considerand ca daca nu se mai acorda subventii, nu mai au nici un motiv sa achite cotizatiile, urmand sa solicite apa doar daca vor avea nevoie. Este evident ca in scurt timp de la inceperea activitatii problemele se vor accentua in interiorul organizatiei, va fi greu de platit salariile si plecarea angajatilor va face si mai dificila aplicarea vreunei solutii. Lucrarile de reabilitare realizate au dus la o scadere a consumurilor de energie si a cresterii randamentelor SPP-urilor, insa – citand declaratiile reprezentantilor organizatiei - nu va dura mult pana cand devastarea acestor lucrari va incepe, odata cu renuntarea la irigarea unor suprafete in zonele favorizate de aceste investitii. Culturile preponderente sunt cele de porumb consum, pepeni si grau consum, reprezentand 84.36%, insa irigatiile se aplica majoritar pepenilor (47%), porumbului (37%) si floarea soarelui (9%). (vezi Tabel 36).

Tabel 36 - Structura culturilor in OUAI Dabuleni, 2009

Sursa: Consultant

46 La nivelul anului 2009, suprafata contractata a fost de 6.908 ha, prima udare de 3.859 ha si volumul de apa consumat de 2.315,9 mii mc3. In 2010, s-au contractat 7.433 ha si un volum de apa de 9.008.5 mc.

Cultura %

Cultivat %

Irigat Pepeni 29% 47%

Porumb consum 42% 37%

Floarea soarelui 6% 9%

Soia 3% 3%

Grau consum 13% 3%

Alte legume 1% 1%

Cartofi timpurii 6% 0%



Calculul estimativ al tarifului de livrare intern indica valori cuprinse intre 222 – 354 Ron/ 250 mc 47 si au fost obtinute pornind de la volumul de apa contractat (8.914.000 mc) in relatia cu ANIF si de la costurile OUAI-ului pe 1.000 mc inregistrate in 2009. Este necesara mentiunea asupra cresterii tarifului de livrare al ANIF-ului daca nu se vor respecta valorile contractate, iar costurile OUAI-ului se pot reduce daca se va iriga mai mult decat la nivelul 2009 (2.316.000 mc). Din costuri au fost eliminate cheltuielile de I+R, ce erau subventionate in sezonul trecut . Pentru o reducere semnificativa a tarifelor, volumul de apa consumat al OUAI-ul ar trebui sa se aproprie de volumul contractat, lucru care ar duce la obtinerea unor valori de 111 – 246 lei/ mc. Pentru reducerea costurilor este necesar sa se revizuiasca modul de tarifare al energiei electrice, reducerea costurilor salariale (inclusiv paza), care la nivelul anului 2009 au reprezentat 30% din costurile OUAI-ului. O decizie in privinta tarifului la energie electrica treneaza in randul OUAI-urilor din sistem, intentia ramane momentan, numai la nivel declarativ, dorindu-se constituirea unui parteneriat intre OUAI-urile din zona in vederea achizitionarii energiei. Starea de debusolare si nepregatire la impactul sistarii subventiilor existenta in randul managementului OUAI Dabuleni, lipsa liderilor activi local, lipsa initiativei private, a spiritului comunitar, mentalitatea utilizatorilor in care primeaza principiul sustinerii de la Stat, toate acestea sunt elemente ce arunca indoieli asupra concretizarii vreunei astfel de initiative comune. Neidentificarea unor solutii imediate pentru OUAI Dabuleni, cu o situatie aparte avand in vedere teritoriul intins si numarul ridicat al utilizatorilor de dimensiuni mici, poate crea dificultati majore in timpul si la finele perioadei de irigatii din 2010. Atmosfera in randul reprezentantilor si a membrilor este una de nesiguranta, in care nu se pot gasi solutii in interior, ci se astepata ca acestea sa vina din exterior. Este subinteles, rolul important social pe care il are pentru comunitatea locala acest sistem de irigatii, iar incetarea irigatiilor poate avea un impact ce merita luat in seama, conducand la scaderea nivelului de trai si migratia locuitorilor spre alte zone. Conform declaratiilor reprezentantilor OUAI nu sunt excluse revolte locale; nu ar fi o surpriza la actualul nivel al mentalitatii sociale ca oamenii sa consimta mai repede sa participe la astfel de „revolte” cum anunta managementul OUAI (probabil este solutia cea mai buna identificata/sustinuta si de ei), decat la cooperarea in exploatarea irigatiilor si terenurilor. Propunerea privind infiintarea unei federatii la nivelul sistemului, initial a fost considerata drept o solutie buna, ulterior au aparut o serie de obiectii precum:

costurile sistemului din aductiune sunt ridicate si exista probabilitatea ca federatia sa nu le poata acoperi, pana acum ele fiind acoperite de catre stat;

sistemul a fost gandit pentru suprafete mari de terenuri comasate, acum sunt divizate;

nu exista colaborare si unitate intre reprezentantii OUAI-urilor, lucru care va crea dificultati in procesul de infiintare al federatiei;

vor aparea multe discutii in legatura cu cine va ocupa posturile din cadrul federatiei.

47 Vezi Anexa 25 – Calculul previzionat al tarifelor 2010



Prin aceste contra-argumente la infiintarea unei federatii, managementul OUAI a punctat doi factori majori ce vor conduce – foarte probabil – pana in 2011 la scaderea drastica a suprafetelor irigate in sistemul SC: organizarea irigatiilor este defectuoasa in SC nu atat datorita lipsei unui management performant, ci faptului ca acest sistem pur si simplu nu a fost proiectat pentru aceste suprafete; orice incercare de impotrivire la aceasta caracteristica tehnica, nu face decat sa prelungeasca –nu cu mult – agonia sistemului; al doilea factor aminteste de individualismul pronuntat din sectorul agricol, ca de altfel din intrega societate romaneasca in acest moment - si reprezinta o alta axioma la care orice incercare de impotrivire nu poate duce decat la un esec. OUAI Calarasi Este formata pe un teritoriu net de 8.078 ha deservita de 15 SPP-uri, din care s-au reabilitat 14 prin intermediul PRRSI48. Suprafata contractata pentru 2010 este la nivelul celei contractate in 200949, cand s-a irigat numai 30% din ce s-a semnat . Spre deosebire de celelalte organizatii, la OUAI Calarasi starea de spirit a a managementului este mai pozitiva, fiind increzatori in sansele de supravietuire fara subventii pe termen scurt, iar pe termen mediu si lung fara adoptarea unor solutii nu cred ca vor mai putea continua activitatea. Fragmentarea terenurilor si lipsa spiritului comunitar sunt si aici problemele institutionale predominante cu efecte foarte negative in exploatarea sistemului. Micul agricultor a fost obisnuit sa primeasca ajutor si nu este capabil sa identifice solutii pentru activitatea proprie, preferand ori sa renunte sau sa cultive doar pentru consumul personal. Culturile preponderente sunt cele de porumb consum, pepeni si grau consum, reprezentand 84.15% din culturile practicate pe teritoriul orgnizatiei, porumbul si pepenii acoperind ¾ din suprafata irigata (Vezi Tabel 37).

Tabel 37 - Structura culturilor in OUAI Calarasi, 2009

Cultura % Cultivat

% Irigat

Porumb consum 30% 38%

Pepeni 28% 35%

Cartofi timpurii 8% 10%

Alte legume 8% 10%

Grau consum 27% 7%

Sursa: Consultant

Calculul estimativ al tarifului de livrare intern indica valori cuprinse intre 124 – 177 Lei/ 250 mc50 si au fost obtinute pornind de la volumul de apa contractat (9.525.000 mc) in relatia cu ANIF si de la costurile OUAI-ului pe 1.000 mc inregistrate in 2009. Este necesara mentiunea asupra cresterii tarifului de livrare al ANIF-ului daca nu se vor respecta valorile contractate, iar costurile OUAI-ului se

48 SPP-uri reabilitate deservesc 6.994 ha 49 In 2009 suprafata contractata a fost de 4.800 ha, prima udare de 3.264 ha si volumul de apa consumat de 2.790 mii mc 50 Vezi Anexa 25 – Calculul previzionat al tarifelor 2010



Foto. 2 – Fiecare SPP la OUAI Calarasi are spatiul ingradit.

Foto 1, Pentru asiguraera pazei infrastructurii s-au asigurat conditii de locui la OUAI Calarasi

pot reduce, daca se va iriga mai mult decat la nivelul 2009 (2.790.000 mc). Din costuri au fost eliminate cheltuielile de I+R, ce erau subventionate in sezonul trecut . Pentru o reducere semnificativa a tarifelor, volumul de apa consumat de OUAI ar trebui sa se aproprie de volumul contractat, lucru care ar duce la obtinerea unor valori de 73 – 125 Lei/ mc. Reprezentantii OUAI-ului au negociat tariful cu furnizorul de energie electrica, alegand sistemul de tarifare D monom simplu de joasa tensiune, a carui valoare este de 0.4850 lei/kwh.

OUAI Calarasi se poate constitui intr-un model de management pentru celelalte organizatii din sistem, deosebindu-se de la tarifele de livrare interne mai scazute (vezi tabel 38) pana la modul in care administreaza si gospodaresc SPP-urile: ingradite, cu un spatiu pentru paznici unde acestia vor putea locui in permanenta pe perioada de irigatii. O alta diferenta importanta fata de ceilalti este identificarea de solutii pentru suportarea costurilor integrale de irigatii:

au stabilit modalitatea de efectuare a pazei infrastructurii din camp fara subventii;

implementarea unui sistem de motivare a utilizatorilor sa irige pe datorie. Pe baza unui

contract, utilizatorul va putea aplica 6 udari, iar in toamna cand isi va valorifica productia isi va achita datoria – OUAI-ul preconizeaza ca va putea acoperi cheltuielile pana la plata datoriilor din rezervele acumulate si din fonduri temporare de la primaria comunei; sistemul s-a dovedit viabil in 2009 cand aproximativ 700 de membri au ales aceasta varianta, existand numai 2 cazuri de neplata, dar care ulterior s-au solutionat amiabil.

Reprezentantii OUAI-ului sustin ideea infiintarii unei federatii la nivelul sistemului, considerand ca prin aceasta se vor reduce tarifele cu cel putin 35% fata de nivelul actual. Presedintele organizatiei este unul din singurii reprezentanti ai OUAI-urilor din sistem care s-a interesat de conditiile pentru infiintarea unei federatii si a demarat procedurile de infiintare a acesteia. Totodata, dansul considera ca se va continua activitatea dupa sistarea subventiilor, datorita pozitionarii avantajoase din cadrul sistemului, a masurilor pe care doreste sa le ia si a tarifelor acceptabile in comparatie cu cele ale altor OUAI-uri. Posibilitatea dezvoltarii unui grup de producatori



pe structura OUAI-ului a fost mentionata ca o solutie viabila pe viitor, daca legislatia OUAI-urilor o va permite. O problema stringenta cu care se confrunta OUAI Calarasi este considerata a fi infrastructura furnizorului de energie electrica, mai precis, situatia generatoarele de pe langa SPP-uri, care nu sunt intretinute, amenajate si supravegheate, cauzand in timpul sezonului de irigatii numeroase intreruperi si caderi de tensiune. Lipsa unei imprejmuiri a acestuia, a lipsei grilajelor de protectie, a permis patrunderea unor animale si pasari conducand la intreruperea irigatiilor pentru perioade intre 12- 48 h. Reprezentantii OUAI au sesizat furnizorul de energie si administratiile locale, insa nu s-a luat nici o masura din partea acestora. OUAI Sadova Este consitituita pe un teritoriu net de 5.045 ha deservit de 10 SPP-uri, toate reabilitate prin finantarea oferita de PRRSI. Contractul incheiat cu ANIF pentru sezonul 2010 arata aceeasi practica de contractare a unor volume si suprafete exagerate cu scopul obtinerii unui tarif de livrare al ANIF cat mai scazut. Aceste contractari se fac in detrimentul stabilitatii organizatiei si trebuie raspuns la intrebarea asupra modului in care se vor convinge utilizatorii sa plateasca diferenta de bani la finalul sezonluui. Managementul organizatiei considera ca lipsa subventiilor va avea un impact important asupra activitatii, preconizandu-se o reducere semnificativa a volumelor de apa. Fragmentarea terenurilor si lipsa unor ferme mari sunt si in opinia acestor reprezentanti factori care vor cantari decisiv in continuarea irigatiilor fara subventii. Exista insa si o speranta data de aparitia in zona a unor fermieri italieni care au achizitionat in jur de 2.000 hectare si care si-au exprimat intentia de irigare a terenurilor, insa pana in acest moment nu s-a concretizat nimic. Culturile predominante in cadrul OUAI Sadova sunt graul, porumbul, floarea-soarelului, soia, pepenii si legumele. Calculul estimativ al tarifului de livrare intern indica valori cuprinse intre 241 – 263 Lei/ 250 mc51 si au fost obtinute pornind de la volumul de apa contractat in relatia cu ANIF si de la costurile OUAI-ului pe 1.000 mc inregistrate in 2009. Si in aceasta organizatie au fost excluse din structura tarifului cheltuielile de I+R, ce erau subventionate in sezonul trecut . Pentru o reducere semnificativa a tarifelor, volumul de apa consumat de OUAI ar trebui sa se aproprie de volumul contractat, lucru care ar duce la obtinerea unor valori de 111 – 137 Lei/ mc. Irigatiile pe timpul noptii nu pot fi aplicate datorita imposibilitatii aplicarii unui control asupra furturilor de apa, iar cei care contracteaza si platesc risca sa nu primeasca volumul solicitat. Un alt contra-argument la aplicarea irigatiilor pe timpul noptii este identificarea greoaie a defectiunilor ce ar putea cauza pierderi insemnate de apa daca nu se remediaza intr-un timp scurt. Reprezentantii OUAI-ului considera ca infiintarea unei federatii la nivelul sistemului este o solutie viabila, care va putea determina reduceri ale tarifelor si o mai buna administrare si gestionare a intregului sistem. Principala problema in demararea federatiei consta in lipsa unei comunicari intre OUAI-uri si neintelegerea faptului ca federatia este in interesul tuturor. 51 Vezi Anexa 25 – Calculul previzionat al tarifelor 2010.



Procedura platii serviciilor de irigatii

Numarul mare de utilizatori ai OUAI-urilor din SC au impus aplicarea unor proceduri specifice pentru desfasurarea si controlul activitatii de irigatii. Pentru a putea iriga la tarif multianual, utilizatorul trebuie sa fie membru OUAI, statut obtinut prin achitarea cotizatiei anuale de membru. La efectuarea acestei plati, membrul primeste bonuri personalizate52 pe baza carora va putea merge la SPP si solicita apa la tarif multianual. Cand membrul doreste sa irige, trebuie sa se asigure ca SPP-ul indeplineste conditia minima de pornire (minim 6 aripi de ploaie sau minim 3.000 mc), apoi merge la statie, unde pe baza unui bon de irigatii de 250 mc sau 306 mc isi va putea instala echipamentele de udare. La finalul zilei, saptamanii sau lunii in functie de OUAI, electromecanicul de la fiecare statie intocmeste situatia pe membrii care au irigat pe baza bonurilor primite de la acestia si taie chitanta cu suma de platit. Tot la finalul fiecarei lunii se emite si factura pe fiecare SPP. Acest sistem a fost aplicat pentru a se putea controla nivelul subventiilor ce se pot obtine pe un SPP, si udarile subventionate ale fermierilor, dar va fi aplicat si in continuare cu unele modificari. Mentinerea acestei proceduri are ca scop motivarea membrilor sa isi plateasca cotizatia, doar astfel putand iriga la tarifele multianuale, altfel vor trebui sa plateasca tariful sezonier, mult mai ridicat. Un alt motiv al mentinerii acestei proceduri este nevoia de monitorizare asupra activitatii si controlul celor care iriga. O imbunatatire a acestei proceduri se intalneste la OUAI Calarasi, prin incheierea unor contracte de irigatii pe datorie intre membrii si OUAI. Contractul prevede aplicarea a 6 udari de 250 mc pe datorie, cu scandenta in luna septembrie, cand fermierul isi valorifica productia. Dupa semnarea contractului, OUAI-ul trimite un exemplar electromecanicului de la statie si ofera 6 bonuri personalizate de 250 mc fermierului. Pe baza bonurilor, acesta merge la statie si aplica udarile. Dupa terminarea celor 6 bonuri, acesta nu mai putea iriga pe datorie, ci doar prin plata imediata. Aceasta modalitatea de irigare a atras peste 700 de membrii, astfel crescand incasarile si volumul de apa utilizat. O extindere a acestui sistem si la nivelul celorlate OUAI-uri ar putea fi o solutie pentru cresterea volumului de apa. Tarifele de livrare interne in 2010

Tarifele la nivelul anului 2009 erau formate doar din costurile materiale, salariale si alte cheltuieli ale OUAI-ului, 10% din tariful de livrare si 20% din tarif anual. Restul costurilor precum energia electrica, cheltuielile cu paza, 90% din tariful de livrare si 80% din tariful anual erau subventioante de la bugetul de stat. Acest lucru a permis practicarea unor tarife reduse, dar de asemenea a determinat si o crestere a costurilor OUAI-urilor prinse in tarife. La o comparatie intre cele patru OUAI-uri a tarifelor de livrare interne minime ce se prognozeaza sa fie aplicate in 2010 apare o diferenta semnificativa intre tarifele practicate de OUAI Calarasi fata de rest. Aceasta organizatie este singura unde conducerea a implementat solutii de contracarare a efectului sistarii subventiilor si unde predomina o nota mai optimista in privinta continuarii irigatiilor in zona. Este organizatia care ofera o speranta supravietuirii sistemului (vezi Tabel 38).

52 Anexa nr. 26 – Bonuri personalizate de irigatii.



Tabel 38 – Tariful de livrare intern propus in 2010 in Sadova-Corabia

OUAI Tarif livrare intern 2010 (lei/1000m3)

Grojdibodu 968

Dabuleni 888

Calarasi 496

Sadova 964

Sursa: OUAI In sectiunile anterioare a fost amintita diferenta foarte mare intre tariful de livrare al ANIF si cel pe care il practica OUAI-urile catre utilizatori, diferenta intalnita destul de des. In Sadova Corabia este intalnita aceeasi problema. Pentru 2010, ANIF a anuntat un tarif mediu de 147 lei /1000 m3 pentru OUAI Calarasi si 286 lei/1000 m3, pentru OUAI Dabuleni. De ce creste tariful la OUAI Dabuleni de 3 ori? Este un rapuns la care managementul OUAI-ului ar trebui sa se justifice in fata membrilor. Solutii de continuare a irigatiilor in Sadova Corabia. Activitatea, procedurile interne si solutiile implementate la OUAI Calarasi aduce o gura de aer la alternativa incetarii irigatiilor in acest sistem. Altfel, nu ar fi aparut nici o solutie viabila. Presedintele OUAI este primarul localitatii, o persoana respectata in comunitate cu forta de convingere asupra concetatenilor. Este momentul in care comunitatea are nevoie de astfel de lideri, iar eventuale eforturi ale Ministerului Agriculturii trebuiesc orientate catre pregatirea primariilor sa isi asume astfel de initiative. La situatia existenta si pentru intervalul scurt in care trebuie sa se implementeze solutii (numai sezonul 2010, ulterior e prea tarziu) este singura solutie intervazuta de catre consultant: aducerea in prim plan a rolului major pentru comunitatea locala a functionarii sistemului de irigatii si transformarea organizatiei intr-una de interes pentru administratia locala, ce ar putea reprezenta singurul factor de incredere si mobilizare in conjunctura actuala. Reprezentantii OUAI-urilor sunt mai demoralizati decat membrii, ei nu au solutii in acest moment; isi spune cuvantul calificarea lor tehnica si lipsa calificarilor manageriale. Alternativa la neaplicarea acestei solutii nu este decat incetarea activitatii de irigatii din 2011; chiar si in cazul OUAI Calarasi, ce nu poate functiona singura. Ce ar trebui sa faca primariile:

sa convoace utilizatorii si sa le prezinte situatia, constrangeri, solutii; sa-i informeze asupra pericolului devastarii sistemului reabilitat si sa instituie paza obsteasca asa cum functiona cu ani in urma; participarea reprezentatilor MADR este obligatorie la intalnire;

sa sustina financiar aplicarea metodei platii pe datorie asa cum o aplica OUAI Calarasi;

sa foloseasca munca cetatenilor care primesc ajutoare sociale la imprejmuirea statiilor si la alte lucrari;

sa solicite reprezentantilor OUAI justificarea si eventual recalcularea tarifelor de livrare catre utilizatori;

sa solicite membrilor sa fie alesi reprezentanti ai primariei drept cenzori pentru verificarea activitatii organizatiei;

colectarea cotizatiilor prin primarie pentru orice proprietar de teren de pe suprafetele irigate.



sa solicite reprezentantilor OUAI transparenta catre membrii prin afisarea deciziilor, tarifelor,

problemelor la sediul primariei si in alte locuri publice din localitati. In elaborarea studiului de caz, echipa consultantului a colaborat cu urmatoarele persoane: Veta Pasculescu, director sucursala ANIF Dolj -Olt;

Doina Minuta, inginer hidro OUAI Dabuleni;

Maria Ghita, contabil OUAI Calarasi;

Vergica Sovaila, presedinte OUAI Calarasi;

Ghiorghe Marin, presedinte OUAI Sadova;

Ciprian Pasculescu, director OUAI Dabuleni;

Mihaela Niculet, reprezentant LUAIR Olt – Dolj;

Reprezentanti ANIF – Sucursala Dabuleni;

Vergica Vancea, director OUAI Calarasi;

Florica Caracuda ,director economic OUAI Grojdibodu;

Reprezentanti department tehnic si calcule tarife, sucursala ANIF Dolj-Olt



V. Solutii la sistarea subventiilor Solutiile prezentate in continuare ce se pot adopta de catre fermieri pentru contracararea efectelor determinate de sistarea subventiilor vizeaza, bineinteles, reducerea costurilor cu irigatiile. Aceste solutii nu sunt de ordin general (exemplu: comasarea culturilor, terenurilor) ce sunt arhicunoscute, insa neaplicabile in prezent in agricultura romaneasca, ci sunt solutii punctuale ce pot fi implementate in conditiile actuale de functionare a organizatiilor. Constituirea federatiilor la nivelul sistemelor de irigatii. Studiul de caz prezentat a indicat o reducere cu minim 20% a tarifului de livrare; Utilizarea irigatiilor pe timp de noapte cand costurile cu energia sunt pana la 50% mai reduse. In prezent, in zonele unde nu se practica acest mod de irigatii, se aduc drept argumente: (i) cresterea furtului de apa, (ii) mutarea greoaie a echipamentelor de udare, (iii) interventia dificila in caz de avarii la retea; toate acestea sunt probleme de ordin organizatoric a caror sustinere cade in fata reducerii costurilor cu energia de minim 50%. De obicei, acest mod de irigatii nu se intalneste in OUAI-urile cu mai multi utilizatori. Investitiile in automatizarea infrastructurii pot aduce reduceri ale costurilor de pana la 20% la energie si 24% la personal, conform studiului de caz prezentat. Continuarea investitiilor in reabilitarea infrastructurii de irigatii prin FEADR, Masura 125. Declararea OUAI-urilor drept platitori de TVA. Datorita cresterii complexitatii procedurilor financiar-contabile multe OUAI-uri nu au adoptat pana in 2010 aceasta solutie la indemana oricui; orice contra-motivatie la aplicarea acestei proceduri dupa sistarea subventiilor nu tine decat de obtuzitatea managementului respectivei organizatii. Reducerea costurilor este de 19%. Implicarea primariei in sustinerea activitatii organizatiilor cu multi utilizatori si de care depinde bunastarea comunitatii prin:

Aplicarea metodei metodei platii pe datorie asa cum o aplica OUAI Calarasi;

Folosirea cetatenilor care primesc ajutoare sociale la imprejmuirea statiilor si la alte lucrari;

Monitorizarea costurilor OUAI ;


Solicitarea - catre reprezentantii OUAI - transparentei catre membrii prin afisarea deciziilor, tarifelor, problemelor la sediul primariei si in alte locuri publice din localitati.

Implementarea unui set de masuri agro-tehnice la nivel de OUAI / ferma care sa conduca la o aplicare mai eficienta a irigatiilor :

instalarea unui pluviometru la nivel de ferma si inregistrarea precipitatiilor cazute intr-un registru al fermei;

analiza pedo-chimica a solului, pe adancimea de dezvoltare a stratului radicular al culturilor. In functie de tipul de cultura si adancimea stratului radicular pe faze de



vegetatie se va putea calcula norma de udare neta necesara in momentul aplicarii udarii.

calcularea normei nete de udare, a duratei efective de udare cat si a duratei ciclului de udare, in functie de instalatia de udare. Contractarea unui specialist in irigatii.

abonament la ANM pentru primirea buletinului Agrometeorologic. Rezultatele acestor masuri trebuie sa se materializeze in anunturi periodice facute catre utilizatori.

Aplicarea metodei costurilor efective pentru calculul tarifului de livrare al ANIF. Calculul randamentelor prezinta erori, iar masurarea poate dura sau poate crea alte erori, chiar daca vor ava un impact mai redus. Contractarea unui energetician pentru corelarea planului de exploatare cu conditiile de tarifare ale furnizorilor de energie si cu puterea agregatelor de pompare. Paza infrastructurii se poate asigura la nivel de comuna, in OUAI-urile cu multi utilizatori, pe principiile pazei comunitare, insa cu implicarea primariei.



VI. Oportunitatea unei campanii de informare VI. 1. Specificul campaniei de constientizare

Constientizarea opiniei publice asupra unui subiect sau unei probleme reprezinta procesul de influentare a atitudinilor, comportamentelor si credintelor pozitive, prin informare, in vederea realizarii unui scop sau sustinerii unei cauze de interes general, precum sanatatea publica, educatia, preocuparile legate de mediu si incluziunea sociala etc. Aceasta se afla in stransa legatura cu teoriile comunicarii in masa, schimbarii sociale a atitudinilor si marketingului social. Un rol important in aceste campanii il au ONG-urile si autoritatile publice. Constientizarea este un proces care genereaza oportunitati pentru schimbul de informatii, in vederea imbunatatirii intelegerii reciproce intre actori sociali si dezvoltarii competentelor necesare pentru a permite schimbari de atitudine si de comportament. Aceasta poate fi considerata un catalizator al schimbarii la nivelul organizatiilor, indivizilor sau comunitatilor. Pentru a fi eficient, procesul de constientizare a opiniei publice (materializat in campanie) trebuie sa raspunda nevoilor si intereselor tuturor actorilor sociali implicati. Planificarea campaniei de constientizare stimuleaza dialogul si creativitatea; nu este o reteta rigida, ci imbina optim tactici de relatii publice, advocacy, comunicare interpersonala sau programe educationale, subordonate unei strategii principale. Scopul campaniilor de constientizare este sporirea cunostintelor publicului si modificarea atitudinii acestuia fata de un anumit aspect, care, eventual sa determine o schimbare pozitiva a comportamentului. Campania de constientizare se bazeaza pe patru elemente cheie: cercetarea problemei, mobilizarea si sprijinul sustinatorilor, informarea publicului si activitatile de lobby (in cazul tarilor unde lobby-ul este o practica legala). Aceasta reprezinta una dintre cele mai eficiente si eficace mijloace de a transmite informatii despre un anumit subiect catre publicuri largi, eterogene si dispersate geografic. Deoarece scopul acestor campanii este schimbarea atitudinii sau comportamentului, informarea nu asigura si producerea efectelor. Conform „modelului celor sapte usi”, pentru a obtine schimbarea comportamentului sau atitudinilor, campaniile de constientizare trebuie sa asigure:

1) viziunea unui viitor ce rezolva insatisfactiile prezente si este in acord cu normele sociale; 2) cunostintele necesare despre problema, comunicate de voci credibile; 3) dorinta de a crea un viitor diferit si increderea ca proiectia este realizabila; 4) crearea abilitatilor si facilitarea accesului la resurse si infrastructura; 5) stimularea, prin influenta sociala, trecerii la actiune; 6) schimbarea (rezultata in urma convergentei tuturor elementelor mentionate); 7) intarirea mesajului initial dupa producerea efectelor dorite, prin comunicare permanenta pentru

reafirmarea beneficiilor si satisfactiei schimbarii comportamentului sau atitudinii (cf. http://www.media.socialchange.net.au/strategy/7_Doors_Model.html).

Campania de constientizare foloseste tehnicile campaniei de relatii publice (interviuri, lideri de imagine, materiale de informare etc.), dar un specific al acesteia este reprezentat de parteneriatele strategice cu alte organizatii non-profit sau guvernamentale. Alte tehnici si strategii folosite frecvent in acest tip de campanii sunt workshopurile, conferintele, seminariile, forumurile; programele educationale; actiunile mobilizatoare; actiunile creative pentru schimbare si folosirea noilor media. Pentru a fi asigurat succesul campaniei, aceasta trebuie sa aiba in vedere: nevoile comunitatii sau grupurilor tinta,



provocarile specifice sau alte aspecte de ordin cultural, politic, obstacole (geografice, de infrastructura), facilitatorii, accesul la resurse (ceea ce exista in comunitate si ce va trebui furnizat). Intrebarile la care trebuie sa raspunda un plan de campanie de constientizare eficient sunt: 1. Care este scopul si care sunt obiectivele campaniei? 2. Care este mesajul central al acesteia? 3. Este necesara implicarea guvernului, societatii civile sau autoritatilor locale pentru a derula campania la nivel national si local? 4. Care sunt categoriile de public-tinta vizate? 5. Cat de numeros va fi publicul expus la mesajul central al campaniei? 6. Ce strategie de comunicare este cea mai eficienta pentru ajunge la publicul tinta si pentru cresterea gradului de penetrare al mesajului si sporirea gradului de intelegere de catre public? 7. Cat de multe informatii ar trebui difuzate in sprijinul mesajului, fara a coplesi publicul? 8. Ce nivel de implicare al publicului este necesar pentru a asigura succesul? 9. Cata influenta asupra campaniei doreste (sau are nevoie) publicul-tinta in schimbul aprobarii si/sau implicarii in aceasta? 10. Ce interval de timp este necesar? 11. Cum va fi campania monitorizata si evaluata? In concluzie, campaniile de constientizare pot fi o parte a unui proiect mai amplu de difuzare a informatiilor sau de influentare a factorilor de decizie. Acestea abordeaza aspecte generale, care sunt dificil de rezolvat, cum ar fi combaterea HIV/SIDA, instaurarea pacii, respectarea drepturilor omului sau modernizarea unei tari si sunt procese de lunga durata, ce utilizeaza o varietate de tehnici pentru a transmite un mesaj. In aceste cazuri, schimbarea triunghiului „valoare-atitudine-comportament” este urmarita in mai multe domenii ale vietii. In cazul unei campanii de constientizare punctuale, cum ar fi cea referitoare la schimbarea atitudinii fermierilor fata de irigarea suprafetelor agricole, obiectivele sunt mai putin numeroase, iar tehnicile de comunicare sunt mai putin complexe. VI.2. Campanie de constientizare asupra necesitatii continuarii irigatiilor VI.2.1. Problema si scopul

Conform concluziilor Primului Raport Interimar, este necesara organizarea cat mai rapida – in luna aprilie 2010 – a unei informari a fermierilor si a reprezentantilor OUAI asupra costurilor si solutiilor concrete. „Aceasta informare ar trebui sa se faca in cadrul unor seminarii organizate pe zone, in care vor fi prezentate si studii de caz ale unor OUAI-uri ce si-au luat masuri. In lipsa unei astfel de informari, suprafata estimata de consultant va scadea considerabil” (Primul Raport Interimar, p. 33). Conform Raportului, “In scenariul foarte pesimist, in 2010 se va iriga o suprafata de 114.000 ha, iar in cel foarte optimist, 254.000 ha” (idem). Pe langa „seminarii organizate pe zone”, propunem o campanie de comunicare la nivel national, care sa atinga mai multe publicuri-tinta (nu numai pe fermieri si pe reprezentantii OUAI). Informarea generala – prin intermediul mass-media – si crearea unui curent tonic la nivelul opiniei publice vor facilita realizarea obiectivelor de comunicare cu fermierii si reprezentantii OUAI, contribuind, pana la urma, la prevenirea unui impact dramatic al renuntarii la subventii asupra sistemului de irigatii din Romania, evitandu-se astfel diminuarea suprafetei irigate. VI.2.2. Cercetarea

Obiectivele de comunicare – si pentru seminariile zonale, si pentru campania nationala – au fost deduse din problemele relevate in cele doua rapoarte interimare (februarie si martie 2010). De asemenea, am analizat chestionarele realizate si aplicate de echipa consultantului in perioada ianuarie 2010, precum si constatarile informale ale acestora in urma vizitelor pe teren, deosebit de pretioase pentru intelegerea mentalitatii si atitudinii fata de diverse probleme ale fermierilor si reprezentantilor OUAI.



In sfirsit, obiectivele de comunicare sunt corelate cu obiectivele Strategiei ANIF – in special cele referitoare la activitatea de intretinere, reparare si exploatare a amenajarilor de irigatii (cf. http://www.anif.ro/strategie/strategiascurta.htm). Rezultatele cercetarii se regasesc, sintetizate, clasificate si ierarhizate, in „Analiza situatiei”. VI.2.3. Analiza situatiei

S 1. Din punct de vedere tehnic si financiar, cea mai mare parte a fermelor isi pot permite sa irige si fara subventii (aproximativ 200.000 ha).

2. In conditiile Legii 138/2004, in sfera profitului sigur se afla majoritatea culturilor, exceptie fiind graul si porumbul consum ce raman in continuare in sfera pierderilor (vezi tabelul 18). Cultura porumbului ar putea deveni profitabila, dar in alte conditii: obtinerea unor productii mai mari decat cele considerate; existenta unor preturi mai bune; reducerea costurilor la irigatii.

3. Sistemele marginal viabile sunt cele mai performante, rezultat determinat reducerea costurilor fixe prin volumul si suprafata mare pe care o iriga.

W 1. Atat timp cat irigatul era subventionat, fermierii nu au fost interesati sa irige doar culturi cu spor de productie mai ridicat. In 2009, principala cultura irigata a fost porumbul (27%), unde beneficiile sunt limitate.

2. Se simte lipsa unui liant intre fermieri, liant care ar fi trebui sa fie reprezentantii OUAI-urilor.

3. In randurile celor care administreaza irigatiile nu exista preocupari constante pentru identificarea de solutii proprii in vederea reducerii costurilor sau de modalitati pentru acoperirea acestora.

4. In ultimii ani, cei care au beneficiat de irigatii nu au fost stimulati sa caute solutii si mijloace proprii, fara ajutor de la stat. Astfel, s-a creat o mentalitate de „intretinut”, care odata lasat din brate, nu mai stie sa mearga.

5. Desi majoritatea membrilor vor federatii, autorizarea acestora treneaza din cauza animozitatilor si orgoliilor personale.

6. Desi la nivel de sucursala ideea de federatie este bine primita, la nivel de UA exista retineri si neincredere.

7. Majoritatea membrilor OUAI nu au “cultura de holding”, dar au un simt al proprietatii de tip vechi, individualist (lucru mentionat inca din 2002 in raportul Halcrow); ei nu inteleg ca OUAI este format in beneficiul lor.

8. Se constata o lipsa de transparenta a ANIF in

modul de calcul al tarifelor si o interpretare eronata a normelor metodologice de calcul a tarifelor.

9. Membrii nu sunt informati si nu inteleg ca daca vor iriga mai mult, tariful de livrare se va reduce.



Putini sunt constienti de sporul de productie pe care l-ar putea obtine daca ar iriga, speriindu-se cand aud tarifele de 150–250 Ron/250 mc3.

10. In absenta unei comunicari eficiente, informatiile sunt inlocuite cu zvonuri. In zona Sadova–Corabia, zvonul privind acordarea rin Ministerul Mediului a unor subventii pentru acoperirea costurilor cu aductiunea, fiindca zona este supusa desertificarii, ofera o speranta OUAI-urilor ca vor putea trece peste acest an, urmand ca procedura de infiintare a federatiei sa demareze mai tarziu.

11. In unele cazuri se constata o lipsa acuta de comunicare intre reprezentantii OUAI-urilor, lucru care va crea dificultati in procesul de realizare si gestionare a federatiilor. In general, interesul pentru identificarea unor solutii de continuare a activitatii este scazut, asteptandu-se rezolvarea problemelor din exterior .

12. Fermierii considera ca prin retragerea subventiilor li se face o nedreptate; de aceea, unii vor decide sa renunte la irigatii, in pofida faptului ca ar putea acoperi costurile.

13. Printre reprezentantii OUAI-urilor se manifesta o deruta generala privind sistarea subventiilor, nivelul ridicat al tarifelor si numarul mic de membri care si-au achitat cotizatia.

O 1. Odata cu renuntarea la subventii, vor scadea o buna parte a preturilor/tarifelor practicate in sistemul de irigatii, implicit si costurile cu irigatiile.

2. Capacitatea de plata va fi influentata major de factorul emotional, dar acesta poate fi „gestionat” prin politici de comunicare/informare.

3. Calculele arata ca fara subventia totala acordata in 2009, cerealele inclusiv porumbul nu ar fi inregistrat profit la nivelurile de productii medii, iar floarea soarelui ar fi inregistrat un profit minim. Culturile care marcheaza profituri sunt loturile semincere, legumele, soia, orezul si rapita (vezi tabelul 17).

T 1. Costurile mari au determinat trierea fermierilor care isi permit sa irige (in 2004, suprafata irigata nu trecea de 300.000 ha, iar dupa renuntarea la subventii exista riscul ca acest proces sa se accentueze).

2. Din cauza efectelor factorului emotional, exista riscul unui impact nejustificat asupra atitudinii fata de irigatii, care sa duca la diminuarea semnificativa a suprafatei irigate.

4. Relatia ANIF–OUAI-uri se mentine la nivelul de conflict. Dezvoltarea OUAI-urilor a depins de implicarea reprezentantilor ANIF cu influenta locala.



4. Exista metode verificate de incurajare a membrilor OUAI sa irige. De pilda, OUAI Calarasi si-a anuntat membrii ca daca vor sa irige la un pret mai mic trebuie sa isi achite cotizatia, astfel vor iriga la tarif sezonier. De asemenea, anul trecut OUAI-ul a aplicat cu succes un sistem de irigare pe datorie (fiecare membru incheia cu OUAI-ul un contract pentru un numar de 5-6 udari, pe care urma sa le achite in septembrie-octombrie, dupa ce isi valorifica productia). Aproximativ 700 de membri au apelat la acest sistem, aparand doar 2 situatii de neachitare a datoriei, care s-au rezolvat pana la urma.

5. In viitorul apropiat este posibila infiintarea unor grupuri de producatori pe structura OUAI-ului, ceea ce ar putea fi o solutie in vederea valorificarii productiei din zona, incurajand fermierii sa irige pentru a obtine o productie mai mare, acestia stiind ca vor avea asigurata distributia si un pret acceptabil si li se va permite accesarea unor fonduri europene pentru dezvoltare (masura 142).

6. Fermierilor le pot fi acordate ajutoare pentru sistemele de irigatii prin intermediul politicii UE de dezvoltare rurala. Dar in conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, astfel de ajutoare sunt limitate la ajutoarele pentru investitii, cele pentru costurile de intretinere si exploatare fiind excluse;

7. Politica agricola ia in calcul si schimbari ale practicilor agricole si ale tipurilor de culturi;

5. Problema salariilor este motiv de disputa intre cele doua parti. Celor de la ANIF le este teama ca odata infiintata federatia, oamenii ce vor fi preluati or sa primeasca salarii la jumatate, iar cei din OUAI-uri considera ca structura personalului ANIF este stufoasa si salariile sunt destul de ridicate in raport cu activitatea prestata. 6. Si randamentul calculat pentru SPA si SRPA este motiv de disputa. ANIF foloseste randamente mici (10-30%) pentru calculul consumului specific, ceea ce determina un consum ridicat de energie. Daca pana acum conflictul era amorsat de subventii, in 2010 conflictul va creste in intensitate.

7. Lipsa unor strategii de comasare a terenurilor si de infiintare a unor grupuri de producatori ar putea determina distrugerea sistemului de irigatii. In unele zone, nici un OUAI nu are in vedere accesarea masurii 125, conditiile din ghid fiind considerate greu de respectat. Astfel, in zona Sadova–Corabia nu exista nici o initiativa majora de comasare a terenurilor si arendare, prin care s-ar putea creste volumul de apa utilizata. Fermierii vor iriga suprafete mici si vor cultiva in special pentru nevoile proprii si mai putin pentru comercializare.

Dupa cum se poate vedea din analiza tabelului SWOT, cele mai putine puncte se gasesc la cartegoria S - „puncte tari” (3), iar cele mai multe la cartegoria W - „puncte slabe” (14), adica neajunsurile care se pot trata (si) prin comunicare eficienta sunt de aproape 5 ori mai numeroase decat premisele pozitive pe care s-ar putea fundamenta strategia de comunicare. De asemenea, se poate observa ca ponderea factorului emotional apare si la O - „oportunitati” si la T - „amenintari”, ceea ce inseamna ca acest element al situatiei actuale poate fi si o oportunitate, dar si o amenintare – aici fiind decisiva maniera in care MADR va reusi sa gestioneze factorul emotional prin intermediul politicii de comunicare.



VI.2.4. Publicul tinta

Problema publicurilor-tinta trebuie abordata in mod integrat, din perspectiva tuturor actorilor sociali implicati (sau care ar trebui sa-si asume un rol) in prevenirea unui impact dramatic al renuntarii la subventii asupra sistemului de irigatii din Romania. Astfel, publicul primar se constituie din fermieri si reprezentanti ai OUAI, comunitati si autoritati locale, intrucat acestea trebuie sa cunoasca problemele - dar si oportunitatile - aduse de renuntarea la subventionarea sistemului de irigatii. Rolul lor este de a sustine initiativele prin elaborarea de propuneri de modificare sau creare a legilor, cercetari, carte alba etc. Publicul secundar este reprezentat de factorii cu putere de decizie in ceea ce priveste activitatea de intretinere, reparare si exploatare a amenajarilor de irigatii (ministri, secretari de stat, top-manageri, manageri) in MADR si ANIF. Publicul tertiar se constituie din presa nationala si locala. Aceasta trebuie sa contribuie la informarea si educarea actorilor implicati, precum si la informarea institutiilor internationale cu privire la administrarea consecintelor renuntarii la subventionarea irigatiilor din Romania. VI.2.5. Strategia de comunicare si actiune

Strategia folosita in cazul acestei campanii este implicarea partenerilor, pentru a realiza actiuni de comunicare integrate, specifice fiecarui tip de public vizat. Aceasta strategie este oportuna intrucat se bazeaza pe capitalul de imagine pozitiv, increderea, reteaua de contacte, traditia si expertiza partenerilor in lucrul cu reprezentantii publicurilor mentionate. In plus, acestia vor contribui si la sustinerea financiara a campaniei.

ANIF va fi responsabila cu realizarea actiunilor adresate presei nationale: comunicarea necesitatilor OUAI-urilor si acordarea de consultanta in vederea accesarii fondurilor europene pentru proiecte de dezvoltare rurala, a schimbarii unor practici agricole si ale unor tipuri de culturi, a conversiei unor terenuri arabile in pasuni. De asemenea, ANIF va urmari organizarea de evenimente de afaceri pentru infiintarea unor grupuri de producatori pe structura OUAI, elaborarea de articole pentru presa etc. Avandu-se in vedere avantajul sucursalelor sale teritoriale, ANIF va coordona campania.

Prin intermediul Asociatiei pentru Relatii Comunitare - ARC (www.arcromania.ro ), recunoscuta datorita retelei sale de contacte si expertizei, ANIF se va adresa sectorului non-profit si comunitatilor. Pe de-o parte, le va analiza nevoile si va contribui la schitarea unor propuneri pentru programe de dezvoltare rurala adaptate caracteristicilor locale. Pe de alta parte, ANIF va informa, prin intermediul ARC, alte ONG interesate asupra oportunitatilor oferite de programele de dezvoltare rurala, le va instrui in programe de scriere de proiecte etc.

In urma parteneriatului ANIF cu European Anti Poverty Network - EAPN (www.eapn.eu ), aceasta se va adresa autoritatilor nationale si locale prin prezentarea de studii, carte albe, cercetari, propuneri legislative, pentru sustinerea campaniei si informarea asupra situatiei comunitatilor si oportunitatilor de finantare.



VI.3. Obiectivele de comunicare operationalizate ale campaniei

Obiective de informare Obiective operationalizate

a. Membrii OUAI sa fie informati cu privire la raportul dintre suprafetele irigate, volumul de apa utilizata si tarifele de livrare a apei, precum si la sporul de productie ante-calculat pe baza acestui raport, aplicat la cifrele inaintate in fiecare caz.

Pana la 1 mai 2010, cel putin 80% dintre membrii OUAI la nivel national sa fie informati asupra raportului dintre volumul de apa utilizata si tariful de livrare a acesteia.

a) sa fie informati asupra modului de reducere a tarifelor de livrare;

b) sa fie ajutati sa calculeze sporul de productie pe care l-ar putea obtine daca ar iriga mai mult.

b. Reprezentanti ai ANIF si OUAI sa fie informati cu privire la scopul reabilitarii sistemului de irigatii (prin reabilitare nu se urmareste doar o prelungire a perioadei de exploatare a acestuia).

In 2010, peste 60% dintre OUAI-urile sa cunoasca scopurile, avantajele si oportunitatile oferite de participarea la reabilitarea sistemului de irigatii.

c. OUAI sa fie informate onest, corect si la timp in legatura cu posibilitatea obtinerii de subventii.

Pana la 1 mai 2010, toate OUAI-urile sa cunoasca sansele reale de subventionare a diferitelor lucrari legate de sistemul de irigatii.

d. OUAI sa fie informate mai metodic (sistematic) cu privire la politica UE de dezvoltare rurala

In 2010, 50% dintre OUAI-uri sa fie informate ca:

a) ajutoarele UE pentru dezvoltarea rurala sunt limitate la ajutoarele pentru investitii;

b) politica agricola a UE ia in calcul si schimbari ale practicilor agricole sau ale tipurilor de culturi;

c) politica agricola a UE sprijina si masuri de agromediu, cum ar fi conversia terenului arabil in pasune;

d) Comisia UE recomanda optiuni de politica agrara prin care se contureaza cai noi de adaptare la lipsa de apa.

e. Crearea unui climat de comunicare si cooperare intre reprezentantii OUAI-urilor, in vederea facilitarii procesului de realizare si gestionare a federatiilor.

In 2010, la 50% dintre OUAI

a) sa creasca interesul pentru identificarea unor solutii de continuare a activitatii;

b) sa fie depasita atitudinea pasiva (a se astepta rezolvarea problemelor din exterior, i.e. “de sus”).

f. Informarea autoritatilor cu privire la evolutia situatiei (sistarea subventiilor si consecintele acesteia asupra irigarii culturilor agricole).

Pana la 1 mai 2010, 50% dintre factorii de decizie din administratiile publice locale, de la nivelul sucursalelor teritoriale si al unitatilor de administrare sa cunoasca etapele procesului, precum si factorii de risc (eventualele consecinte negative).



g. Informarea presei cu privire la sistarea subventiilor si la consecintele acesteia asupra irigarii culturilor agricole.

In 2010, 60% din presa nationala (domeniul social-economic) 80% din presa locala (din cele 12 sucursale teritoriale ale ANIF) sa fie informata periodic cu privire la etapele procesului, precum si la factorii de risc.

Obiective atitudinale Obiective operationalizate

a. Fermierii sa devina interesati sa irige culturi cu spor de productie mai ridicat.

Pana la 1 mai 2010, cel putin 80% dintre membrii OUAI la nivel national sa nu mai vada in cultura porumbului cultura care merita cel mai mult irigata (beneficiile sunt limitate).

b. Cei care administreaza irigatiile sa caute solutii proprii in vederea reducerii costurilor si modalitatile concrete pentru acoperirea acestora.

Pana la 1 mai 2010, 80% dintre factorii de administrare a irigatiilor sa inceapa sa caute solutii proprii in vederea reducerii costurilor si modalitati pentru acoperirea lor.

c. Beneficiarii irigatiilor sa caute solutii si mijloace proprii, fara ajutor de la stat (depasirea mentalitatii de „intretinut”).

In 2010, 80% dintre benefciarii irigatiilor sa inceapa sa caute solutii proprii, fara ajutor de la stat.

d. Formarea la majoritatea membrilor OUAI a “culturii de holding”: depasirea orgoliilor personale, a neincrederii si a animozitatilor dintre membrii OUAI care au franat pana acum formarea federatiilor.

In 2010, 80% dintre membrii OUAI sa devina cooperanti: a) sa depaseasca simtul de proprietate de tip vechi,

individualist; b) sa inteleaga de ce OUAI sunt formate in beneficiul lor.

e. Fermierii sa inteleaga ca prin retragerea subventiilor nu li se face o nedreptate.

Pana la 1 mai 2010, 50% dintre fermieri sa inteleaga ca: a) statul nu le ia ceva care este „al lor”, el retrage doar un

ajutor conjunctural, care nu poate fi permanent; b) abia acum se intra in normalitate.

Obiective comportamentale Obiective operationalizate

a. Reprezentantii OUAI sa devina un liant intre fermieri.

In 2010, 80% dintre reprezentantii OUAI sa devina „placi turnante” in comunicarea si cooperarea dintre fermieri.

b. In relatia lor cu surcusalele teritoriale si cu unitatile de administrare, reprezentantii ANIF

In 2010 sa nu se mai inregistreze niciun accident de comunicare intre ANIF si teritoriu: a) sa nu mai existe nicio intarziere in transmiterea informatiilor necesare OUAI si fermierilor;



sa aiba o comunicare mai eficienta (mai transparenta, mai competenta, mai prompta).

b) reprezentantii ANIF sa contribuie la generalizarea experientei pozitive a unor OUAI-uri; c) reprezentantii ANIF sa participe la infiintarea unor grupuri de producatori pe structura OUAI-urilor.

c. Cresterea numarului de culturi irigate noi.

Cresterea cu 30% a numarului de noi culturi irigate, pe parcursul anului 2010.

d. Cresterea numarului de initiative locale, de solutii proprii.

In 2010, 70% dintre OUAI-uri sa aiba cel putin o solutie proprie.

e. Cresterea expunerii mediatice a initiativelor locale.

Cresterea cu 30% a expunerii mediatice in presa centrala si cu 50% in presa locala a acestor solutii, in 2010.

Obiective de productie PR Obiective operationalizate

a. Crearea si distribuirea catre publicurile-tinta a unor funde bleu, imprimate cu sloganul campaniei.

Aprilie 2010: Teasing – crearea si distribuirea a 5.000 de funde bleu catre angajatii de la diverse niveluri ale sistemului, ONG-uri, functionari publici, institutii de presa, la nivel national si local, pentru a atrage atentia asupra problemei.

b. Crearea unei insigne virtuale cu sloganul campaniei, pentru noile media.

Crearea unei insigne virtuale pentru a fi adoptate de utilizatorii de Internet: bloggeri, useri activi pe retelele de socializare pana la sfarsitul anului 2010.

c. Crearea unui site web special.

Crearea unui site web care sa atinga 1.000 de utilizatori unici pe luna, pana in ultima luna a anului 2010.

d. Organizarea unui eveniment de lansare a campaniei.

Lansarea campaniei – organizarea eveniment de atragere a atentiei mass-media, concomitent in cele 12 sucursale, in luna aprilie 2010.

e. Crearea si distribuirea de kituri de PR.

Crearea si distribuirea a 10.000 de kituri de PR (brosuri, materiale explicative) in Bucuresti si in tara, realizate de tipografia contactata in cursul lunii martie 2010.

f. Organizarea de evenimente in sucursalele din tara.

Organizarea in decursul anului a 12 evenimente de o zi si a Galei de premiere a fermierilor si OUAI-urilor, cu ocazia Zilei Recoltei.

g. Organizarea de sesiuni de seminarii si consultanta.

Organizarea in decursul anului 2010 a 4 sesiuni de seminarii si consultanta pentru OUAI si ONG-urile interesate.

h. Crearea de centre de informare. Crearea unui centru de informare in fiecare sucursala (12



centre), continand materialele mai sus mentionate, acces la internet, precum si o persoana dedicata.

i. Organizarea unei caravane pentru presa.

Organizarea unei caravane – 6 excursii pentru presa in zonele selectate de ANIF (sucursale), pe parcursul anului 2010.

Sloganul

Apa trece, roadele raman! Axa campaniei

Concepte-cheie Concepte derivate

Dezvoltare agricolă durabilă (sustenabilă) Responsabilitate; Gândire pe termen lung; Efecte durabile.

Parteneriat (ANIF-teritoriu) Expertiză; Cooperare; Încredere.

Reputaţie (ANIF) Competenţă; Transparenţă; Credibilitate.

Mesajele campaniei destinate diferitelor publicuri Public primar:

1. Imbunatatirilor funciare in general, irigatiilor in special trebuie sa li se acorde prioritate in practica agricola si in programele dedicate dezvoltarii comunitatilor rurale; facand parte din „infrastructura critica” a acestor comunitati, ele stau la baza practicilor responsabile, cu efecte pe termen lung.

2. Implicarea in programele de irigatii conduce la imbunatatirea imaginii publice si reputatiei institutiilor publice, la pozitionarea lor drept institutii responsabile, care contribuie la dezvoltarea societatii in ansamblul ei.

3. Sprijinirea programelor de irigatii de catre autoritatile locale are efecte pozitive asupra credibilitatii lor si, implicit, duce la castigarea buna-vointei cetatenilor fata de reprezentantii acestora (a „capitalului de simpatie”).

Publicul secundar:

1. OUAI-urile, ONG-urile si autoritatile locale reprezinta parteneri-cheie pentru succesul programelor de irigatii, intrucat au expertiza in domeniu si proximitate fata de beneficiari.

2. Nu doar Statul este responsabil si capabil sa rezolve problema irigatiilor, ci si firmele private sau ONG-urile specializate, care pot asigura finantare si sprijin in resurse umane (voluntari).



Presa nationala si locala:

1. Programele de irigatii sunt bazate pe practici de afaceri responsabile, nu sunt exclusiv practici birocratice (obligatii institutionale si/sau conjuncturale), ci au efecte masurabile si pe termen lung in comunitatile rurale.

2. Re-setarea agriculturii si re-startarea civilizatiei rurale sunt parghii esentiale de modernizare a societatii romanesti in ansamblu - calea pe care Romania se poate sincroniza cu „noua societate” in curs de aparitie, pe care ea poate intra in noua lume in curs de globalizare.

In Anexa 30 sunt incluse Planul de relatii publice pe obiective operationalizate, graficul Gantt al activitatilor de promovare si bugetul campaniei. In anexa 31 este prezentat un model de poitica de comunicare pentru ANIF.

VII. Clasificarea OUAI Criteriile de clasificare a celor 422 de OUAI-uri alcatuiesc o imagine de ansamblu a caracteristicilor acestora si se pot constitui intr-un mijloc de sprijin a deciziilor ce se vor lua de catre formatorii de politici asupra functionarii sectorului irigatiilor. Reflectarea imaginii de ansamblu s-a realizat pe transpunerea fiecarei OUAI intr-unul din criteriile identificate ca fiind definitorii in acest proces de clasificare: (a) tipologia fermelor utilizatoare de apa, (b) nivelul activitatii, (c) viabilitatea sistemelor de irigatii, (c) complexitatea infrastructurii de irigatii, (d) costurile necesare expoatarii, (e) suprafata, (f) capacitatea de plata, (g) norma de irigare. VII.1. Criteriile de clasificare a. Tipologia economica a fermelor

Pe parcursul PRRSI a aparut ideea clasificarii OUAI-urilor intre cele comerciale si cele clasice, intelegandu-se ca in randul celor comerciale sunt cele cu un numar redus de utilizatori cu exploatatii agricole mari si care functioneaza pe baza comerciale; iar in randul celor clasice sunt OUAI-urile cu multi utilizatori cu exploatatii reduse ce sunt orientati mai mult catre autoconsum. Insa ce inseamna suprafete reduse si ce inseamna suprafete mari? Sau, de ce sa fie considerat comerciala o ferma de 200 ha cereale in timp ce una de 5 ha de legume, care obtine mai mult profit sa nu fie considerata comerciala? Pornind, totusi de la aceasta prim criteriu de clasificare s-au adus imbunatatiri ale criteriului astfe incat clasificarea din acest punct de vedere al OUAI-urilor sa fie sub criterii cat mai obiective. Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2012 clasifica exploataţiile agricole din punct de vedere economic dupa valoarea UDE (Unitate de Dezvoltare Economica)53 pe care o inregistreaza fermele. Exploataţiile de subzistenţă acoperă ating intre 0 – 2 UDE, la nivel national reprezentand 45% din SAU. Ceea de a doua categorie, a fermelor de semi-subzistenta, este incadrata in ingetrvalul 2-8 UDE, cele medii intre 8-16 UDE, iar cele comerciale sunt cele ce depasesc nivelul de 16 UDE. 53 Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică este de 1.200 euro.



Pornind de la aceste criterii se pot clasifica si OUAI-urile, insa folosind o valoarea medie a UDE pe OUAI, obtinuta prin cunoasterea cu o cat mai mare acuratete a structurilor culturilor la nivel de OUAI, cat si numarul de utilizatori. Acest criteriu nu se poate aplica decat la OUAI-urile din esantionul studiului de teren efectuat de consultant; pentru celelalte OUAI-uri aceste date nu sunt cunoscute la un nivel cu o acuratete mai ridicata. In cadrul esantionului OUAI-urile se clasifica dupa acest prim criteriu conform datelor din tabelul 39:

Tabel 39 , Clasificarea OUAI-urilor dupa tipologia economica a utilizatorilor (esantion)

Criteriu % numar 1. Comerciala (>16 UDE) 39 2. Medie (8-16] UDE 22 3. Semi-subzistenta (2-8] UDE 17 4. Subzistenta <2 UDE 22 TOTAL (nr) 50

Sursa: Consultant

Faptul ca OUAI-urile comerciale sunt predominante este un punct pozitiv in contextul sistarii subventiilor, la care daca se mai adauga cele medii, situatia devine majoritara, insa si cele de semi-subzistenta si subzistenta detin o pondere semnificativa (aprox 40%), acestea fiind primele candidate la renuntarea la irigatii odata cu sistarea subventiilor. b. Numarul de utilizatori

In conditiile sociale marcate de un individualism pronuntat ce predomina mediul economic romanesc de dupa 1990, numarul de utilizatorii dintr-o OUAI poate face diferenta intre continuarea irigatiilor si renuntarea la ele; cu cat numarul de utilizatori este mai mic cu atat sansele de continuare a irigatiilor in respectiva organizatie se maresc. A se remarca folosirea termenului de „utillizator” fata de „membru”. Cei ce trebuie umariti in datele statistice nu sunt membrii, ci utilizatorii; in foarte multe cazuri acesti membrii sunt formali, ei nu iriga. Au fost inclusi pentru a se respecta anumite prevederi la infiintarea organizatiilor. De exemplu in OUAI Valcele din jud. Calarasi, ce apare in evidentele MADR cu 1546 de membri, exista numai 7 utilizatori de apa; la OUAI Eldomir din cateva sute de membrii, exista un singur utilizator si exemplele pot continua cu cele pe care consultantul le-a identificat cu prilejul studiului de teren, insa la nivel tuturor OUAI-urilor situatia nu este cunoscuta si nu se centralizeaza astfel de date. Din acest punct de vedere, organizatiile se pot clasifica in „mono-utilizator” cand se afla un singur utilizator, „restranse”, cand exista un grup de utilizatori restrans <= 2 utilizatori / 500 ha teritoriu, „multi-utilizator” cand numarul de utilizatori este > 2 utilizatori / 500 ha. Pe baza datelor cunoscute pentru fiecare organizatie, clasificarea dupa acest criteriu este cea prezentanta in tabelul 40. Tabel 40, Clasificarea OUAI-urilor dupa numarul de utilizatorii

Criteriu % numar % suprafata Mono-utilizator 21 18 Restransa 44 46 Multi-utilizator 28 29 N.A. 6 7 TOTAL (nr /ha) 422 1.034.162 Sursa: Consultant



Rezultatele indica OUAI-urile predominante atat ca numar, cat si ca suprafata sunt cele „restranse”, unde utilizatorii sunt mai putini de 2 la unitatea de 500 ha din teritoriul organizatiei. c. Activitate Subventiile au incurajat infiintarea unor organizatii de irigatii, unde cei care urmau sa le administreze au constat ca nu este asa de simplu. Pentru clasificarea lor drept „active” s-a considerat ca au irigat in fiecare din ultimele doua sezoane sau daca s-au infiintat ulterior sezonului 2008, au irigat in 2009; cele „semi-active” sunt cele care s-au infiintat inainte de sezonul din 2008, insa nu au irigat decat intr-un singur an din ultimii doi. Cele „non-active” sunt cele care nu au irigat deloc in ultimele doua sezoane, chiar daca printre ele se gasesc si OUAI-uri ce au irigat anterior acestei limite, insa aceasta situatie este un indiciu destul de plauzibil al incetarii irigatiilor. Situatia se prezinta in tabelul 41, mai jos. Tabel 41 , Clasificarea OUAI-urilor dupa activitate

Criteriu % numar % suprafata Active (au irigat in 2008 si 2009) 55 62 Semi-active (nu au irigat decat intr-unul din anii 2008 si 2009)

14 12

Non-active ( nu au irigat deloc in 2008 si 2009) 31 26 N.A. 0 0 TOTAL (nr /ha) 422 1.034.162

Sursa: Consultant

OUAI-urile active sunt majoritaer, insa in ceea ce priveste numarul se afla la limita cu cele semiactive sau non-active. In schimb, in [rivinta suprafetei, organziatiile active detin o suprafata net majoritara (62%) in comparatie cu celelalte doua categorii. Din cele semi-active o buna parte vor renunta la irigatii odata cu sistarea subventiilor, iar cele non-active destul de sigur nu vor mai continua. d. Viabilitatea sistemelor din care fac parte Criteriul viabilitatii sistemelor de irigatii din care fac parte urmeaza clasificarea realizata de studiul DHV in cadrul PRRSI. Dupa aplicare acestui criteriu, OUAI-urile se clasifica conform datelor prezentate in Tabelul 42. Tabel 42 , Clasificarea OUAI-urilor dupa viabilitatea sistemelor de irigatii

Criteriu % numar* % suprafata Viabile 29 25 Marginal Viabile 33 33 Non Viabile 38 42 N.A. 0 0 TOTAL (nr /ha) xxx 1.034.162

Sursa: Consultant

*sunt OUAI-uri incadrate in doua zone de viabilitate, astfel incat totalul lor nu mai este 422 pentru acest indicator.

Infiintarea organziatiilor in sisteme neviabile este preponderenta, iar in privinta suprafetei se apropie de paritate; aceasta situatie va avea un efect negativ asupra cuantumului suprafetei ce va fi mentinuta sub irigatii, insa este contrabalansata de eficacitatea sistemelor marginal viabile asa cum am prezentat in sectiunea III.6.



e. Complexitatea infrastructurii de irigatii Complexitatea infrastructurii pe care o administreaza organizatiile de irigatii solicita un management mai performant cu cat numarul punctelor de livrare este mai mare. Din acest punct de vedere, OUAI-urile din Romania se clasifica asa cum este prezentat in tabelul 43, mai jos. Tabel nr. 43 , Clasificarea OUAI-urilor dupa numarul de puncte de livrare

Criteriu % numar % suprafata Mono-punct (1 punct de livrare) 56 27 Mediu punct (2-3 puncte de livrare) 29 30 Multi-punct (>3 puncte de livrare) 16 43 TOTAL 422 1.034.162

Sursa: Consultant

OUAI-urile infiintate in jurul unui singur punct de livrare sunt majoritare (56%), insa suprafata detinuta de acestea este la mai putin de o treime din totalul OUAI-urilor. f. Costurile necesare exploatarii

Consumul de subventii acordate indica o parte a costurilor necesare exploatarii irigatiilor, iar de aici se poate identifica eficienta economica a respectivei organizatii. Subventiile acordate la 1000 m3 pompata au fost in medie, in 2009, de 442 lei/1000 m3. Cele ce depasesc cu mai mult de 10% aceasta valoare sunt considerate a fi costisitoare, cele ce au cheltuit subventii cu mai putin de 10% din aceasta valoare sunt considerate eficiente economic, iar cele care se incadreaza in intervalul + / - 10% din valoarea medie sunt considerate a fi moderat costisitoare. Pe acest criteriu, OUAI-urilor se clasifica conform datelor din tabelul 44, mai jos. Tabel 44, Clasificarea OUAI-urilor dupa costurile acoperite de subventii

Criteriu % numar % suprafata Foarte costisitoare 52 51 Moderat costisitoare 9 10 Eficiente economic 22 25 N.A. 17 14 TOTAL 422 1.034.162

Sursa: Consultant

Organizatiile costisitoare sunt cele care predomina atat la numar (52%), cat si la suprafata (51%). Cele care se situeaza ma jos cu 10% fata de media nationala a subventiilor consumate la 1000 m3 pompata este de numai un sfert, iar cele moderat costisitoare se situeaza la aproximativ 10%. g. Marimea teritoriului

Media suprafetei teritoriului OUAI-urilor este de 2451 ha. Pornind de la aceasta valoare, OUAI-urile se pot clasifica in „Mari”, cand teritoriul este mai mare de 10% fata de respectiva valoare, „medii” – cand suprafata se afla in intervalul +/- 10% fata de valoarea medie, si „mici” cand suprafata este trece de nivelul -10% fata de valoarea medie. Din punct de vedere al acestui criteriu, OUAI-urile se clasifica conform datelor din tabelul 45, mai jos.



Tabel 45 , Clasificarea OUAI-urilor dupa marimea teritoriului

Criteriu % numar % suprafata Mari, S > 10% fata de medie 26 62 Medie, S = [ -10, +10] % fata de medie 10 10 Mici, s < 10% fata de medie 64 28 TOTAL 422 1.034.162

Sursa: Consultant

Numeric, OUAI-urile cu teritorii mici predomina (64%), isna din punct de vedere al suprafetei ponderea lor este de numai 28%. h. Capacitatea de plata Capacitatea de plata a a costurilor totale cu irigatiile de catre OUAI-uri dupa sistarea subventiilor reprezinta unul din obiectivele principale ale prezentului studiu, iar in urma analizei parametrilor asa cum au fost prezentati in sectiunea III.10. OUAI-urile au fost clasificate in trei categorii: cele care „continua irigatiile”, cele care „necesita solutii pentru a se adapta la noile conditii” si a treia categorie este cea a organizatiilor unde este „foarte probabil sa se renunte la irigatii”. Analiza a fost structurata pe patru scenarii si aplicata numai la OUAI-urile din esantionul studiului de teren; situatia rezultata ete prezentata in tabelul 46, mai jos Tabel 46, Clasificarea OUAI-urilor capacitatea de plata (esantion)

Criteriu % numar % suprafata* Continua irigatiile 44 Necesita solutii 39 Foarte probabil renunta 16 TOTAL (nr /ha) 114.000

Sursa: Consultant

* suprafata este aferenta scenariului foarte pessimist.

i. Norma de irigare Culturile cu spor semnificativ la aplicarea irigatiilor consuma mai multa apa, ceea ce determina un nivel mai ridicat al cererii. Cu cat volumul de apa este mai ridicat pe unitatea de suprafata, cu atat mai greu se poate renunta la irigatii si sunt mai dependenti de utilizarea apei. Norma de irigare medie la nivel national in 2009 a fost de 1.927 m3. Pornind de la aceasta valoare, OUAI-urile se pot claifica in „ consumatoare de volum mare” daca depasesc cu 10% valoarea medie, „consumatoare de volum mediu” daca norma de irigare utilizata este cuprinsa in intervalul [- 10, + 10] % fata de valoare medie, si „consumatoare de volum scazut”, daca norma de irigare este < 10 % fata de valoarea medie. In tabelul 47, sunt clasificate OUAI-urile dupa acest criteriu Tabel 47 , Clasificarea OUAI-urilor dupa norma de irigare

Criteriu % numar % suprafata Consumatoare de volum ridicat 10 10 Consumatoare de volum mediu 7 7 Consumatoare de volum scazut 52 60 N.A. 31 23 TOTAL 422 1.034.162

Sursa: Consultant



Clasificarea dupa acest criteriu arata ca in general OUAI-urile care iriga aplica o norma sub media nationala in proportie de 52%. Explicatia acestei abateri sta in orezarii, care iriga aproape o treime din volumul national, afectand norma medie de irigare. VII.2. Portret OUAI in 2009 Centralizarea rezultatelor criteriilor de clasificare contureaza un portret actual al organizatiilor de irigatii bazat pe urmatoarele caracteristici predominante:

Comerciale (61%);

Cu un numar restrans de utilizatori (44%);

Active - Au irigat in 2008 si 2009 (55%);

Infiintate pe sisteme viabile si marginal viabile (62%);

Infrastructura interna in jurul unui singur punct de livrare (56%);

Doar o treime functioneaza eficient economic;

Teritoriul este redus, sub 2.200 ha (62%);

Continua sigur irigatiile dupa sistarea subventiilor (44%);

Aplica o norma de irigare de sub 1800 m3 / ha (52%);



VIII. Sumar Constatari

1. Anuntul MADR privind renuntarea la subventionarea irigatiilor este cunoscut de catre toti fermierii si reprezentantii OUAI, insa de subventii, insa 41,9% dintre fermieri si 75% din reprezentantii OUAI, inca mai spera la un fel de interventie si momentan, asa cum arata rezultatele, o buna parte nu sunt inca destul de convinsi ca acest anunt va fi intr-adevar pus in aplicare din acest an. Nici o parte a politicienilor nu este pe deplin convinsa ca nu se mai poate reveni la aceste subventii, totusi raspunsul UE cu privire la acest ajutor de stat este categoric: nu se mai poate acorda54.

2. Costurile irigatiilor au crescut influentate de acordarea subventiilor respectand cutuma specifica in sectorul agricol: „Se acorda subventii pentru anumite input-uri agricole, cresc imediat preturile respective.”. In 2006 s-a putut iriga 135 lei/ha sau112 lei / 1000 m3. In 2009, aceeasi indicatori ating valori de 852 lei/ha, respectiv 442 lei/1000 m3. Este evident ca acordarea subventilor a sustinut cresterea costurilor de exploatare. Nu trebuiesc incercate justificari, o astfel de crestere este evident ca nu are nici un fundament economic in conditiile macroeconomice date. Intr-o masura asemanatoare costurile vor fi ajustate in jos de catre cei care intr-adevar vor sa irige.

3. In 2009, pe sistemele viabile s-a irigat o suprafata de 57.736 ha reprezentand 18,9% din total suprafata irigata si 11,4% din suprafata totala a sistemelor viabile. Jumatate din irigatiile aplicate sunt prezente in sistemele marginal viabile, atat din punct de vedere al volumului, cat si al suprafetei. Normei de irigare, in sistemele viabile este de 2503 m3/ha, in cele marginal viabile de 2067 m3/ha, iar in cele neviabile de 1458 m3/ha. Datorita costurilor mai reduse, fermierii din zonele viabile isi permit sa aplice o norma de irigare cu 72% mai mare decat in in sistemele neviabile si cu 21% mai mare decat in sistemele marginal viabile.

4. Evolutia OUAI-urilor se afla intr-o etapa semnificativa de transformare. Se poate afirma ca de la prima AUAI infiintata in 2000, a avut loc un proces continuu de consolidare, astfel incat in momentul de fata utilizatorii OUAI, oricum, sunt in cea mai mare parte, ferme orientate spre o activitate comerciala, sustinuta, cu vechime in activitatea agricola si nu una de subzistenta, de moment si practicata cu mijloace rudimentare. Fermierii de pe suprafetele irigate sunt „crema” agriculturii din Romania. Acesti fermieri privesc agricultura ca pe o afacere. Insa o afacere de traditie si nu una de moment, de oportunitate. Procesul de triere a OUAI-urilor nu este unul incheiat, insa; sistarea subventiilor reprezinta ultima etapa din acest proces. Ulterior, in sector vor ramane numai cei care si-au consolidat pozitia si au reusit ca in perioda acordarii subventiilor sa imbunatateasca managementul irigatiilor si infrastructura aferenta.

5. La nivel national, principalele cheltuielile in cadrul OUAI au urmatoarele ponderi: tariful de livrare al ANIF – 30,4%, I+R - 23,06%, urmate de cele pentru acoperirea Energiei cu 20,42%. (nu au fost incluse cheltuielile pentru repunerea in functiune a SPPurilor prin subventii Anexa 2). In cadrul celor mai performante 50 de OUAI-uri, cheltuielile de I+R detin 20,8 %, energia 25,7%, iar tariful ANIF – 33,2%. Aceasta schimbare in structura costurilor se explica prin inactivitatea ce predomina la nivel national, care insa incaseaza subventii. Nici una dintre

54 Vezi Anexa 29, Raspunsul UE la interpelarea Dacianei Sarbu.



primele 50 de OUAI-uri ca nivel de performanta nu se regaseste in primele 100 de OUAI-uri ce au primit subventii, atunci cand se aplica raportul subventie/1000 m3 aplicat.

6. Raportarea consumului de subventii la viabilitatea sistemelor de irigatii indica o concentrare a subventiilor in randul sistemelor neviabile, unde s-au dus in 2009, 47% din totalul subventiilor, in sistemele marginal viabile 33% din subventii, iar in cele viabile 20% din subventii. Sistemele viabile reprezinta o doza destul de mare de ineficienta, faptul ca au consumat la nivel de suprafata udarea 1, aproximativ aceeasi subventie ca si cele neviabile, spune destul de mult despre starea in care se afla acestea si despre faptul ca aceste sisteme nu sunt utilizate la potentialul de care dispun. Neutilizare ce se poate datora tocmai conditiilor favorabile pedo-climatice pe care sunt amplasate.

7. Sistemele marginal viabile sunt cele mai eficiente tehnico-economic prin prisma faptului ca au consumul de subventii cel mai redus raportat la suprafata irigata si volumul aplicat. Consumul de subventii redus indica in exploatarea sistemelor costuri reduse si management mai performant.

8. Cultura cea mai irigata de pe terenurile cu potential irigabil este porumbul cu 27% din suprafata totala irigata in 2009, urmat indeaproape de grau cu 26%. Plantele tehnice detin 28%, orezul 4%, legumele 3%; culturilor semincere detin 11% din totalul suprafetei irigate. Acestea din urma aduc profituri considerabile fermierilor care le cultiva. Ponderea semnificativa a cerealelor ce nu aduc profituri consistete in suprafetele iriagte sunt determinate atat de necesitatea aplicarii masurilor agrotehnice de catre fermieri, insa fara reducerea costurilor la irigatii, cultivarea acestora in cadrul celor mai multe ferme va suferi reduceri majore.

9. Paioasele si porumbul sunt culturi ce au adus pierderi la nivel national, daca se raporteaza la

subventiile obtinute la irigatii. Suprafata irigata cu aceste culturi reprezinta 53%. Floarea soarelui aduce un profit la limita, ponderea in suprafata irigata reprezentand 15%. Au existat, totusi, ferme unde irigarea acestor culturi a rezultat in ontinerea de profit.

10. Reactii la anuntul renuntarii la subventii. Fermierii si repezentanti OUAI se pot imparti in doua

categorii in functie de reactia la anuntul sistarii subventiilor pentru irigatii. Evident, ca nici un fermier nu este multumit ca din 2010 trebuie sa-si ajusteze planurile de investitii, sa reduca profitul (daca exista). Insa exista o categorie, minoritara, ce este constienta de faptul ca au beneficiat de un avanataj major fata de ceilalti fermieri din Romania. Acestia au prevazut momentul, au luat masuri sau urmeaza sa le ia in acest an pentru a putea contracara reducerea de profit. Cea de a doua categorie, considera aceasta masura drept o mare nedreptate, declarand la unison „fara irigatii, nu se face agricultura in zona noastra.” Insa, solutiile nu considera ca trebuie sa le gaseasca singuri, ci trebuie sa vina in continuare de la guvern. In anexa 8 sunt prezentate comentarii ale fermierilor si reprezentantilor OUAI cu privire la temele asupra carora au fost chestionati.

11. Costurile OUAI. In momentul de fata, majoritatea fermierilor isi inchipuie tarife foarte ridicate

sau sunt alarmati chiar de catre reprezentantii OUAI ca vor plati foarte mult. S-au intalnit astfel de anunturi la nivelul a 800-1000 lei/1000 m3 in OUAI-uri, unde ANIF a publicat tarife de livrare pentru 2010 de 100-140 de lei. O astfel de diferenta intre tariful ANIF si cel practicat de



OUAI in mod sigur nu are nici o justificare, oriunde ar fi respectiva OUAI. Este evidenta lipsa de o anumita masura. De altfel, si din calcul costurilor irigatiilor prezentat in Figura 1, reiese costul majoritar 55% creat de OUAI. Ponderea costurilor de I+R, ridica alte semne de intrebare, care vor fi ajustate in jos de sistarea subventiilor.

12. O buna parte a fermierilor declara ca ei ar continua irigatiile, dar din cauza ca „ceilalti” vor

renunta nici ei nu vor mai iriga. Din astfel de afirmatii, se simte lipsa unui liant intre utilizatori care ar fi trebuit sa fie reprezentantii OUAI cu rol de mobilizare al fermierilor si sa identifice solutii. Majoritatea acestora se ocupa insa de alarmarea utilizatorilor prin prezentarea unei situatii dezastruoase. Este o atitudine ce denota lipsa de management competent a respectivelor organizatii.

13. OUAI-urile care vor continua irigatiile sigur in 2010 reprezinta 44% din totalul celor care au

irigat in 2009, adica 129. Cele care necesita solutii pentru a continua reprezinta 39% , adica 114. Un numar de 50 de OUAI-uri este foarte probabil sa renunte la irigatii.

14. In scenariul foarte pesimist, in 2010, se va iriga o suprafata de 114.000 ha, iar in cel foarte

optimist 254.000 ha. Cererea de apa va scadea cu 47% in scenariul foarte optimist pana la aproape 300 milioane m3. In cazul scenariului foarte pesimist, cererea ar scade la aproximativ 175.000 mii m3.

15. Rezultatele analizei de senzititvitate ce a luat in calcul degradarea a cinci variabile ce

influenteaza capacitatea de plata, a indicat ca suprafata irigata totala nu a scazut sub 100.000 ha in niciun scenariu, ceea ce inseamna ca acele OUAI care continua sigur si cele care continua dar necesita solutii au o senzitivitate relativ redusa, respectiv sunt stabile si pot face fata diferitelor schimbari ale mediului macroeconomic si de afaceri.

16. Energia reprezinta 75% din costurile pe care le are ANIF cu pomparea apei, insa acest

procent poate fi mai redus in realitatea datorita utilizarii unei formule de calcul a randamentului tatiilor de pompare cu anumite vicii de interpretare; randamentul statiilor nu ar trebui calculat, ci masurat. Asupra acestui aspect nu s-au interesat pana in 2009 utilizatorii, insa din 2010 devine subiect de dezbateri si negociere intre ANIF si OUAI.

IX. Recomandari Consultantul a identificat in teren o perceptiei pozitiva pe care a avut-o colectarea datelor pentru cercetarea de teren, in randul fermierilor si reprezentantilor OUAI. Nu se asteptau ca ministerul sa-i intrebe asupra acestei situatii. Pe acest fond este necesara organizarea cat mai rapida – in luna Aprilie 2010 a unei informari a fermierilor - in primul rand – si a reprezentantilor OUAI asupra costurilor si solutiilor concrete. Aceasta informare ar trebui sa se faca in cadrul unor seminarii organizate pe zone, in care vor fi prezentate si studii de caz ale unor OUAI-uri ce si-au luat masuri. In lipsa unei astfel de informarii suprafata estimata de consultant poate scadea considerabil. Perceptia multor reprezentanti de OUAI-uri si fermieri este ca in UE se subventioneaza masiv apa, insa Romania este defavorizata in aceasta relatie datorita unei bune negocieri a guvernantilor. Se propune o vizita de lucru a fermierilor si reprezentantilor OUAI intr-unul din statele vechi ale UE (Franta, Italia, Spania, Grecia) si intr-unul din statele recent aderate (Ungaria, Slovacia) pentru a



identifica costurile, veniturile si pretul apei, dar si solutii mai eficiente de irigare. Sezonul 2010 este cel mai indicat pentru o astfel de vizita. Se propune organizarea unei vizite a mai multor fermieri si reprezentanti OUAI la organizatiile care au imlementat unele masuri de contracararea a efectelor sistarii subventiilor: organizatiile din Terasa Viziru si altele. Masura 125 a FEADR este privita cu multa speranta de catre OUAI-uri, insa exista anumite constrangeri. Identificarea de solutii pentru depasirea acestor constrangeri, precum si a procedurilor necesare depunerii cererilor de finantare prin aceasta masura, ar trebui sa fie tema unor instruiri organizate pentru reprezentantii OUAI pentru accesarea fondurilor prin Masura 125. X. Concluzii la studiile de caz X.1. Federatia Terasa Viziru Terasa Viziru este intre cele mai performante sisteme de irigatii din Romania din punct de vedere al viabilitatii tehnico-economice. OUAI-urile prezinta o capacitate de plata insemnata, poate cea mai ridicata la nivel national, in special datorita unui plan de culturi cu valori adaugate ridicate. Profilul utilizatorilor de irigatii dinTerasa Viziru se poate alcatui pe baza urmatoarelor caracteristici: (i) Accentul sporit pe culturi semincere, (ii) Multitudinea de ferme comerciale, (iii) Gradul ridicat de dezvoltare a fermelor fata de media nationala, (iv) Caracterul intreprinzator al fermierilor, (v) Infrastructura de irigatii relativ reabilitata. Factorii determinanti ai demararii procedurii de infiintare a federatiei au fost:

Sistarea subventiilor; Disponibilitatea unor ex-angajati ai ANIF; Recunoasterea locala si increderea acordata initiatorului de catre majoritatea

potentialilor membrii; Cresterea tarifului de livrare al ANIF de la 100 lei / 1000 mc in 2009 la 160 lei in 2010,

chiar daca datorita unor motive justificate. Odata cu infiintarea federatiei, obligativitatea raportarilor de suprafete si volume aplicate va disparea, iar MADR nu mai poate ajusta imbunatatirea acestor parametrii. Este exemplul federatiei Topoloveni – Leordeni, din judetul Arges, unde s-a irigat pentru prima data prin intermedil federatiei. Mobilizarea si convingerea potentialilor membrii reprezinta activitatea cea mai importanta in procesul de constituire a federatiei. S-a remarcat ca acest interes comun cu federatia a unit fermierii din zona, care de altfel, se regasesc intr-o stare de competitie ridicata, iar comunicarea si cooperarea intre ei nu reprezinta o practica uzuala. Federatia poate fi considerata o etapa incipienta a unui proces de asociere real intre fermieri, cum de altfel OUAI-urile prin rezultatele institutionale prezente se pot constitui in platforme de pregatire a unor asociatii reale agricole in Romania, de altfel, inexistente dupa 1990. La momentul redactarii, constituirea federatiei se afla in etapa de obtinere a referatului tehnic de la ANIF, insa de aici a aparut primul obstacol major: sistemul TV foloseste in comun o parte (chiar daca redusa) din canalul de aductiune si infrastructura electrica de la statia de baza, cu sistemul Calmatui-



Gropeni-Chiscani. Au fost identificate trei solutii de a trece peste acest impas (prezentate in raport) insa cea mai convenabila celor implicati este cea propusa de reprezentantii Ministerului Agriculturii – Departamentul de Imbunatatiri Funciare, prin semnarea unui protocol de catre reprezentantii celor doua sisteme prin care isi stabilesc modul de plata a cheltuielilor comune. Chiar daca au constientizat importanta unei analize a costurilor in vederea mobilizarii potentialilor membrii, initiatorii nu au pregatit o astfel de simulare a reducerii costurilor. Au estimat, insa, reduceri ale tarifului de livrare cu 35-40%. Consultantul a efectuat o astfel de simulare a reducerii de costuri si a rezultat un procent minim de reducere a costurilor prin federatie de 20% Initiatorii federatiei au schitat principii de functionare, insa nu au stabilit mai clar masurile ce vor fi luate si solutii concrete de reducere a costurilor. Se asteapta ca odata pornita activitatea federatiei sa apara si aceste masuri si solutii fiind convinsi ca „oricum este ceva putred la ANIF”. Fara o analiza mai profunda a reducerii costurilor si stabilirea unor principii de functionare institutionala bine definite s-ar putea ca rezultatele sa fie negative si sa conduca rapid la o demoralizare a membrilor. Introducerea unei scheme de personal cat mai eficienta reprezinta una dintre provocarile viitoarei federaii. Fermierii se asteapta sa nu se schimbe doar seful, ci sa apara o noua abordare in exploatarea sistemului, sustinuta de scaderea costurilor cu personalul. Organigrama propusa de reprezentantul federatiei este incarcata. Tarifele la energie prezinta multe conditionalitati in functie orarul de consum si de puterea consumata. OUAI-urile si federatia au nevoie de un specialist in energetica –bun cunoscator al modului de tarifare – care sa le intocmeasca un regulament de consum energetic in functie de planul de exploatare si caracteristicile tehnice ale instalatiilor electrice din sistemul de irigatii. Riscurile ce planeaza asupra bunei functionari a federatiei sunt, in ordinea impactului si probabilitatii incidentei:

Neintelegerile si lipsa de cooperare intre membrii federatiei; Trenarea infiintarii federatiei; Reducerea lucrarilor de intretinere; Nu se ajunge la semnarea unui protocol cu utilizatorii din sistemul Calmatui-Gropeni-Chiscani; Sa nu scada costurile de exploatare dupa infiintare; Scaderea sau chiar mentinerea manierei deficitare de administrare a sistemului; Intarzierea procesului de reabilitare a sistemului principal; Disfunctionalitatile din anii ploiosi; Lipsa planificarii culturilor la nivel de plot;

X.2. OUAI Tecuci, reducerea consumului de energie OUAI Tecuci are avantajul unui consum redus de energie 229 kWh / 1.000 m3, cu tendinta de a scadea sub 200 odata cu finalizarea completa a automatizarii exploatarii la toate cele 5 SPP-uri. Insa, pretul pe care il plateste pentru energie o situeaza la polul opus 1,12 lei / kWh in sezonul 2009. S-au depus eforturi de scadere a tarifului la energie de catre managementul OUAI, insa fara succces momentan. Totusi, o prima solutie de scadere imediata a tarifului, cu 19%, este declararea drept platitor de TVA a OUAI. O astfel de masura necesita o reorganizare a operatiunilor financiar –contabile, insa efectul este foarte avantajos.



Avantajele automatizarii infrastructurii de irigatii, identificate prin prisma experientei OUAI Tecuci:

Controlul si gestiunea functionarii statiei; Reducerea consumului de energie cu un procent de 15-20%; Scaderea aproape in totalitate a avariilor din teren, fiind eliminate socurile de presiune din

retea; Program de teletransmisie la un dispecerat a tuturor datelor de functionare a statiilor; Flexibilitate foarte mare in programarea udarilor, deoarece nu mai sunt dependenti de

pragurile agregatelor de pompare. Reducerea costurilor cu personalul pana la 24%;

In bugetul intocmit pentru 2010 ca baza pentru calculul tarifului de livrare intern, nu se mai regasesc cheltuielile de I+R decat in procent de 3%, fata de 22% cand erau subventionate. Aceasta scadere abrupta isi poate avea explicatia intr-unul din urmatoarele motive (i) tarifele pentru lucrarile respective erau exagerate ca urmare a subventiilor; (ii) lucrarile nu erau atat de necesare, insa daca erau platite de stat, erau realizate; (iii) Pentru a scadea tariful de livrare intern, managementul OUAI decide sa nu mai efectueze toate lucrarile necesare, ceea ce poate avea repercursiuni pe termen mediu asupra functionarii sistemului si (iv) reabilitarea sistemului nu mai face necesara efectuarea lucrarilor anterioare. Costurile de exploatare la OUAI Tecuci scad cu 40% in sezonul 2010 fata de perioada cand se acordau subventii, este drept, in acelasi timp cu reducerea volumului aplicat ce se estimeaza sa scada cu 25%. Solutia „federatie” se considera a nu putea fi implementata in sistem datorita unor conditionalitati tehnice determinate de SPA Ionasesti, insa acest obstacol poate fi depasit prin semnarea unui protocol intre utilizatorii celor doua parti ale sistemului asa cum s-a propus pentru Sistemul Terasa Viziru de catre reprezentantii MADR DIF. Chiar si cu rezolvarea acestei probleme, va fi destul de dificila implementarea unei astfel de solutii, in primul rand din punct de vedere institutional. Interesele fermierilor din zona sunt destul de dispersate, conducerile OUAI-urilor din sistem au fost „decapitate” , prin plecari sau reducerea implicarii ale unor oameni cu initiativa, iar cei actuali, sunt din valul doi de conducatorii cu putine calificari in a se transforma in initiatori a unei federatii sau chiar in lideri ai unei bune organizatii. Sunt sanse, ca in pofida unor actiuni cum este cea de automatizare la OUAI Tecuci, activitatea OUAI-urilor din sistem sa fie pusa in umbra de lipsa unui management competent. X.3. Organizarea in sistemul Sadova Corabia Includerea sistemului Sadova Corabia in programul de reabilitare al PRRSI s-a realizat pe baze socio-economice ce au indicat existenta unui sistem cu un potential de dezvoltare si sustenabilitate economica ridicata, in special datorita structurii de culturii axate pe legume si pepeni. Disfunctionalitatile prezente indica faptul ca acest factor economic nu a fost indeajuns. A lipsit si lipseste buna organizare a exploatatiilor agricole de mici dimensiuni, operarea sistemului de irigatii in conditii reale de asociere si cooperare intre micile ferme. OUAI nu a ajuns la nivelul de consolidare astfel incat sa reprezinte un factor de coeziune intre fermieri, si este perceputa, in randul multor membrii, ca un furnizor de servicii si nicidecum ca o asociatie; in plus. managementul OUAI nu a detinut experienta si cunostintele necesare administrarii unei astfel de organizatii bazate pe principii de asociere. De altfel, acest aspect al lipsei cooperarii fermierilor nu este o particularitate a zonei sistemului Sadova Corabia. In toata agricultura romaneasca lipseste momentan, acest element, insa



in Sadova Corabia devine vizibil, in prezent, prin situatia in care se regaseste sistemul de irigatii unde s-au investit sume considerabile, dar a ramas insuficienta capacitatea institutionala. A lipsit responsabilizarea fermierului si constientizarea lui ca acest sistem ii apartine si nu este al Statului, iar buna functionare si organizare a irigatiilor nu depinde decat de fermier. Fermierilor li s-a oferit un sistem nou pe rationamente decise in studii de fezabilitate, insa ei nu au fost intrebati: „Il vreti? Dar daca il vreti, sunteti dispusi sa platiti?”. Aceasta intrebare nu se pune doar in Romania, ci si in alte tari unde primeaza, uneori, alti factori (politici,sociali) fata de cel economic. Astfel de exemple, pot veni si din state foarte dezvoltate55, insa diferenta in Romania, este ca aceasta problema apare chiar in timpul reabilitarii. Starea generala de spirit in randul reprezentantilor organizatiilor este una profund pesimista, in care nu se intrevad sperante de continuare a irigatiilor in 2010, chiar daca formal s-au incheiat contractele cu ANIF. In aceasta atmosfera negativa, face nota discordanta managementul OUAI Calarasi care considera ca exista sanse sa continue si au implementat si unele solutii de contrabalansare a sistarii subventiilor. Fermele din sistemul Sadova Corabia sunt de mici dimensiuni si este evident ca extinderea suprafetei irigate ar reprezenta singura solutie de supravietuire a organizatiei, insa nu se pot acuza agricultorii de lipsa de intelegere. Problemele sunt dincolo de puterea lor de actiune: lipsa unei perspective de afaceri a agriculturii, lipsa asigurarii desfacerii, lipsa cunostintelor agrotehnice, lipsa fondurilor de incepere a procesului agricol, fragmentarea excesiva a terenurilor si nu in ultimul rand nepotrivirea unor astfel de ferme mici pe sablonul acestor sisteme de irigatii, proiectate pentru ferme mari. Starea de pesimism manifestata in randul managementului OUAI Dabuleni si transmisa si utilizatorilor are deja ca un prim efect neplata cotizatiilor de catre membrii, acestia considerand ca daca nu se mai acorda subventii, nu mai au nici un motiv sa achite cotizatiile, urmand sa solicite apa doar daca vor avea nevoie. Este evident ca nu va dura mult pana cand primii angajati ai OUAI vor pleca, descurajati de neplata salariilor. Starea de debusolare si nepregatire la impactul sistarii subventiilor existenta in randul managementului OUAI Dabuleni, lipsa liderilor activi locali, a initiativei private, lipsa spiritului comunitar, mentalitatea utilizatorilor in care primeaza principiul sustinerii de la Stat, toate acestea sunt elemente ce arunca indoieli asupra concretizarii vreunei actiuni comune, precum o federatie de sistem. Rolul important social pe care il are pentru comunitatea locala acest sistem de irigatii ar provoca prin incetarea irigatiilor, un impact ce merita luat in seama, conducand la scaderea nivelului de trai si migratia locuitorilor spre alte zone. Conform declaratiilor reprezentantilor OUAI nu sunt excluse revolte locale; nu ar fi o surpriza la actualul nivel al mentalitatii sociale ca oamenii sa consimta mai repede sa participe la astfel de „revolte”, cum anunta managementul OUAI (probabil este solutia cea mai buna identificata/sustinuta si de ei), decat la cooperarea in exploatarea irigatiilor si terenurilor. Lucrarile de reabilitare realizate au dus la o scadere a consumurilor de energie si a cresterii randamentelor SPP-urilor, insa – citand declaratiile reprezentantilor organizatiei - nu va dura mult pana cand devastarea acestor lucrari va incepe, odata cu renuntarea la irigarea unor suprafete in zonele favorizate de aceste investitii.

55 Vezi soarta irigatiilor in vestul SUA in cartea “Cadillac Desert”, Marc Reisner, 1993



Reabilitarea sistemului. Efectele reabilitarii s-au facut simtite doar la nivelul SPP-urilor, unde consumul de energie s-a redus cu 20% - 30%, iar prin realizarea contorizarilor a crescut controlul asupra consumurilor de apa si energie, au mentionat reprezentantii OUAI-urilor. Pe de alta parte, la nivelul sistemului reabilitarea nu a determinat economii semnificative de energie, deoarece s-au pastrat aceleasi motoare, ele fiind doar reparate, consumul de energie al acestora ramanand acelasi. Atat reprezentantii ANIF, cat si cei ai OUAI-urilor au mentionat ca reabilitarea aductiunii nu s-a realizat plecand de la nevoile OUAI-urilor. Sistemul Sadova-Corabia s-a proiectat pentru suprafete mari de terenuri irigabile, in prezent terenurile sunt fragmentate, iar gradul de irigare redus. Fara o strategie de comasare a terenurilor si de aplicare a irigatiilor pe suprafete mari, costurile actuale ale sistemului nu vor putea fi acoperite de catre utilizatori, chiar si in situatia in care se va infiinta federatia ce va prelua sistemul de la ANIF. Tarifele de livrare ale ANIF-ului sunt calculate pentru sezonul 2010 in functie de suprafetele si volumele contractate, care cu siguranta nu vor putea fi atinse, la finele sezonului de irigatii. La intomirea balantei apei livrate, sumele rezultate vor trebui sa fie acoperite de catre OUAI-uri, lucru nu usor de realizat. Acest moment va fi unul delicat in activitatea din sistem. O solutie imediata ar trebui sa fie informarea OUAI-urilor si a membrilor acestora asupra consecintelor acestei practici si identificare unor moduri reale de reducere a costurilor. Este curios cum ANIF a permis contractarea unor asemenea volume irealizabile si cand se acordau subventii, cu atat mai putin in noua situatie. Probabil, indemnati de conducerea centrala. Solutii de continuare a irigatiilor in Sadova Corabia. Activitatea, procedurile interne si solutiile implementate la OUAI Calarasi aduce o gura de aer la alternativa incetarii irigatiilor in acest sistem. Altfel, nu ar fi aparut nici o solutie viabila. Presedintele OUAI este primarul localitatii, o persoana respectata in comunitate cu forta de convingere asupra concetatenilor. Este momentul in care comunitatea are nevoie de astfel de lideri, iar eventuale eforturi ale Ministerului Agriculturii trebuiesc orientate catre pregatirea primariilor sa isi asume astfel de initiative. La situatia existenta si pentru intervalul scurt in care trebuie sa se implementeze solutii (numai sezonul 2010, ulterior e prea tarziu) este singura solutie intervazuta de catre consultant: aducerea in prim plan a rolului major pentru comunitatea locala a functionarii sistemului de irigatii si transformarea organizatiei intr-una de interes pentru administratia locala, ce ar putea reprezenta singurul factor de incredere si mobilizare in conjunctura actuala. Reprezentantii OUAI-urilor sunt mai demoralizati decat membrii, ei nu au solutii in acest moment; isi spune cuvantul calificarea lor tehnica si lipsa calificarilor manageriale. Alternativa la neaplicarea acestei solutii nu este decat incetarea activitatii de irigatii din 2011; chiar si in cazul OUAI Calarasi, ce nu poate functiona singura. Ce ar trebui sa faca primariile:

sa convoace utilizatorii si sa le prezinte situatia, constrangeri, solutii; sa-i informeze asupra pericolului devastarii sistemului reabilitat si sa instituie paza obsteasca asa cum functiona cu ani in urma; participarea reprezentatilor MADR obligatorie la intalnire;

sa sustina financiar aplicarea metodei platii pe datorie asa cum o aplica OUAI Calarasi;

sa foloseasca munca cetatenilor care primesc ajutoare sociale la imprejmuirea statiilor si la alte lucrari;

sa solicite reprezentantilor OUAI justificarea si eventual recalcularea tarifelor de livrare catre utilizatori;



sa solicite membrilor sa fie alesi reprezentanti ai primariei drept cenzori pentru verificarea activitatii organizatiei;


sa solicite reprezentantilor OUAI transparenta catre membrii prin afisarea deciziilor, tarifelor, problemelor la sediul primariei si in alte locuri publice din localitati.

XI. Concluzii generale Organizatiile si federatiile pot deveni o platforma de continuare a reformei sectorului agricol romanesc prin oportunitatea pe care o reprezinta aceste organizatii in vederea structurarii unui proces real de colaborare intre fermieri. Prin functionarea de aproape 10 ani se pot constitui intr-o prima etapa a unui proces de introducere si consolidare a colaborarii intre fermieri. Perimarea ideii de asociere si cooperare nu se datoreaza numai perioadei comuniste, ci intr-o mai mare masura celei post 1990, cand asocierea si cooperarea au insemnat de fapt, imbogatirea unor lideri de astfel de „asociatii” in dauna celorlalti membrii si prin intermediul factorilor de productie ce apartineau tuturor membrilor „asociatiilor”. Aceste experiente negative au contribuit considerabil la absenta acestei metode in desfasurarea activitatii agricole in Romania. Termenii de „asociere” si „cooperare” poate ar trebui inlocuiti cu termenul „colaborare”. Extinderea activitatilor pe care le pot desfasura organizatiile si federatiile de irigatii ar conduce la consolidarea organizatiilor prin preluarea achizitiei de input-uri pentru toti membrii si mai ales prin asigurarea unei desfaceri comune a produselor. Daca aceasta solutie este pusa in practica de catre Ministerul Agriculturii, atunci exista si un „dar”: trebuie evitata concentrarea puterii si trebuie pastrat statutul de non-profit, ce vor afecta imediat astfel colaborari de catre actualele metehne prin care „cineva: din conducerea organizatiei se gandeste la metode de a-i pacali pe ceilalti. Pe de alta parte trebuiesc identificate si stimulente pentru a-i obisnui pe fermieri cu ideea, asa cum au fost subventiile pentru organizatiile de irigatii. Oportunitate exista: grupurile de producatori. Dezvoltarea si mentinerea unei capacitati ridicate de plata in sistemele unde predomina fermele comerciale de dimensiuni mari (peste 100 ha) nu se datoreaza numai orientarii spre profit a acestor utilizatori, ci si datorita sablonului pentru care au fost proiectate sa functioneze aceste sisteme de irigatii: sa deserveasca ferme mari. In schimb, impasul in care se regasesc sistemele unde predomina fermele mici are drept cauza majora, nerespectariea acestei conditii; fermele mici nu functioneaza pe calapodul proiectat al sistemelor de irigatii, nu au urmat calea „naturala”. In conditiile mentalitatii individualiste ce predomina in societatea agricola romaneasca de 20 de ani si care se va prelungi poate inca cu atat, orice interventie de ordin institutional are nevoie de o buna strategie pentru dezvoltarea colaborarii intre fermieri, altfel, orice alta masura nu va face decat sa prelungeasca agonia functionarii irigatiilor pe aceste sisteme cu ferme mici, ce nu au cum sa functioneze in sistemele de irigatii proiectate inainte de 1990. Aceasta trebuie sa fie o axioma cu care sa se lucreze in continuare.

Este nevoie de ajustarea cadrului legislativ privind infiintarea federatiilor: chiar in doua din studiile de caz prezentate apar probleme la infiintare tocmai datorita unor conditii tehnice, iar suma de 1 euro /ha pentru constituirea aportului social reprezinta o alta constrangere ce ar trebui remediata pentru a permite optarea simplificata a organizatiilor de irigatii la aceasta solutie.

i. rezumat - madrold.madr.ro/pages/imbunatatiri_funciare/capacitate-de-plata-ouai.pdf · calcul al...

Documents