i. muzeul unirii din iaşi ii. muzeul memorial al lui al. i. cuza de la ruginoasa ( iaşi )
DESCRIPTION
PE URMELE LUI AL. I. CUZA. I. Muzeul Unirii din Iaşi II. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa ( Iaşi ) III. Statuia lui Al. I. C u za din Piaţa Unirii ( Iaşi ) IV. Conacul Rosetti – Solescu din Soleşti ( Vaslui ) V. Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
I. Muzeul Unirii din IaşiII. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa ( Iaşi )
III. Statuia lui Al. I. Cuza din Piaţa Unirii ( Iaşi )IV. Conacul Rosetti – Solescu din Soleşti ( Vaslui )
V. Casa memorială Al. I. Cuza din GalaţiVI. Statuia lui Al. I. Cuza de pe Dealul Mitropoliei din
Bucureşti
PE URMELE LUI AL. I. CUZA
I. Muzeul Unirii din Iaşi Muzeul Unirii din Iaşi, situat pe strada
Alexandru Lăpuşneanu, nr. 14, îşi are sediul într-o clădire declarată monument
istoric printr-un decret regal din 1919. Clădirea a fost înalţată la începutul
secolului al XIX-lea. Muzeul Unirii a fost subiectul unui amplu proces de restaurare. În primă instanţă, a
fost restaurată reşedinşa boerească, aparţinând familiei Palade, după care a
trecut în proprietatea domnitorului Cuza, care a locuit acolo între anii 1859 si
1862.
Patrimoniul clădirii cuprinde piese şi documente originale, care au
aparţinut domnitorului Cuza şi familiei sale.
În anii 1917-1918, în timpul primului Război Mondial, în această clădire şi-a avut reşedinţa regele Ferdinand. Intre
1938 şi cel de-al doilea Război Mondial, clădirea, cunoscută sub
numele Palatul Cuza - Vodă, a găzduit Muzeul de Istorie si Artă.
Muzeul Unirii din Iaşi şi-a redeschis circuitului turistic naţional, pe 24
ianuarie 2008, după ce s-a lucrat la restaurare mai bine de 10 ani.
II. Muzeul Memorial al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa – Iaşi
Ruginoasa este o localitate din judeţul Iaşi, aflată la 60 km vest de municipiul Iaşi, între oraşele Târgu Frumos şi Paşcani şi are o origine veche, dinainte de anul
1600.
La Ruginoasa se găseşte Palatul domnesc al lui Al. I.
Cuza. construit în anul 1811. Iniţial a aparţinut
familiei Sturdza iar astăzi este muzeu.
Palatul Domnesc de la Ruginoasa – Carte poştală
Palatul Domnesc de la Ruginoasa – Carte poştală
In aprilie 1857 palatul, abandonat şi ameninţat de ruină , precum şi moşia Ruginoasei cu 8000 ha, a fost ipotecate la Banca Naţională a Moldovei, pentru suma de 60 000 de galbeni.
Ratele nu au putut fi achitate la timp astfel că proprietatea a fost scoasă la licitaţie şi cumpărată, în anul 1862, de către Al. I.
Cuza, domnitorul Principatelor Unite.
Distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, palatul şi-a recăpătat strălucirea arhitecturală şi farmecul specific după
anul 1978, când a fost restaurat. In anul 1978, aici s-a deschis muzeul memorial “Al. I. Cuza. Tematica sa cuprinde doua mari
circuite expozitionale.
La parter este amenajată o parte documentară care redă momente din viaţa si activitatea domnitorului Al. I. Cuza., iar în
sălile de la etaj se reconstituie biblioteca, cabinetul de lucru, sufrageria, salonul mare, micul salon al Elenei Cuza, camera
copiilor, camera prietenilor etc
Dormitorul lui Al. I. Cuza
Biroul lui Al. I. Cuza – se mai păstrează câteva piese de mobilier din lemn de stejar pe care
Elena Cuza le+a comandat unei celebre firme pariziene
Dormitorul Elenei Cuza
Biserica Domnească
de la Ruginoasa
In spatele palatului, într-un loc mai retras,
vistiernicul Sandu Sturdza, a zidit la 1811 biserica ce
servea de capelă a curţii.
In pronaos, pe partea dreaptă, se află cripta familiei
Sturdza.
Pe clopotul mare, ce a servit biserica din 1817 şi care astăzi este piesă de muzeu, se află o inscripţie ce arată date despre ctitorii
şi anul ridicării bisericii.
Deasupra criptei familiei Sturdza se găseşte,
astăzi, o raclă din lemn în care sunt osemintele
celor doi copii pe care Al. I. Cuza i-a avut cu Maria
Obrenovici: Dimitrie (care s-a sinucis chiar la Ruginoasa) şi Alexandru
(mort in Spania, în timpul călătoriei de nuntă).
Biserica Domnească de la Ruginoasa
Biserica Domnească de la Ruginoasa
Biserica Domnească de la Ruginoasa
Al. I. Cuza şi Doamna Elena – pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa
Parcul de la Ruginoasa
Potrivit cu moda apuseană, familia Sturdza a adus la
Ruginoasa un grădinar neamţ
care s-a ocupat de amenajarea unui
frumos parc cu alei largi cu vegetaţie
exotică.
Al. I. Cuza a murit în Germania. Ultima sa dorinţă a fost acea de a fi înmormântat la Ruginoasa. Trupul
neînsufleţit al domnului a fost adus şi înmormantat la Ruginoasa, lângă biserică. In 1907 cu ocazia ultimei
sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată în
biserică.
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, Ruginoasa se afla chiar pe linia frontului. Pentru a evita o
distrugere a mormântului lui Cuza, osemintele sale au fost duse la Curtea de Arges. După război, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav
avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.
Mormântul familiei Cuza
III. Statuia lui Al. I. Cuza din
Piaţa Unirii din Iaşi Grupul statuar din bronz este
situat in Piaţa Unirii ( piaţa centrală a Iaşilor ) pe locul
unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca
numele colonelului Cuza să fie câştigător în alegeri, unanim, şi la Iaşi şi la
Bucureşti.
Este prima statuie ridicată prin subscripţie naţională, în
urma apelurilor lui Nicolae Iorga.
Statuia lui Cuza,de 3, 5 m inălţime este aşezată pe un soclu şi un
piedestal de piatră albă de granit de Italia, ce au împreună
6,5 m.
Pe soclu şi pe piedestal există un grup statuar format din 4 statui
în mărime naturală, reprezentând pe cei 4 sfetnici
ai lui Cuza-Voda care au contribuit la înfăptuirea Unirii celor două Principate: Mihail
Kogălniceanu, General Ioan Em, Florescu, Costache Negri şi
Nicolae Creţulescu.
Statuile de la baza soclului
Statuia a fost realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli care executase înainte şi Bustul regelui Carol I de la Castelul
Pelişor. Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai 1912 în prezenţa regelui Carol I, a principilor Ferdinand şi
Carol.
În ziua dezvelirii statuii au participat o mulţime de locuitori, mulţi în costume naţionale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri şi covoare populare, s-au ţinut discursuri înflăcărate
de către mai mulţi istorici ai neamului românesc ca A. D. Xenopol şi Nicolae Iorga.
Statuia a fost consolidată în perioada 2006-2007 în cadrul reconstrucţiei întregului spaţiu al Pieţii Unirii.
Serbările inaugurării statuii
Ilustrată de epocă
La serbările de inaugurare a statuii au existat şi aspecte mai comice. Astfel, nu a lipsit mult ca punctul culminant al serbărilor, dezvelirea
monumentului, să fie ratat, din cauza că pânza de pe el cădea de
la sine, luând asistenţa prin surprindere. Solemnitatea a fost salvată însă de spontaneitatea
regelui Carol I: observând la timp defecţiunea, suveranul s-a
descoperit rapid şi a ordonat gărzii să dea onorul, ca şi cum
gestul său ar fi fost pregatit tocmai pentru acel moment.
IV. Conacul Rosetti-Solescu ( sat Soleşti, com. Solescu )
Conacul Rosetti-Solescu este construit în secolul al XIX-lea de familia Rosetti, descendentă din marea
familie boierească Ruset (Roset), de obârşie domnească, ramura Solescu.
Această familie a dat Moldovei oameni de seamă în viaţa politică şi culturală a ţării. Cea mai
importantă personalitate rămâne Doamna Elena Cuza.
Casa Rosetti-Solescu este o clădire ridicată în anul 1827 şi îmbină elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor
vremuri.
Soleştii a fost locul cel mai îndrăgit de doamna Elena Cuza care şi-a
petrecut aici copilăria. În 1909, rămăşiţele ei au fost aduse la
Soleşti.
După naţionalizarea din anul 1949, conacul a fost transformat în şcoală
( până în 1977 ). În urma cutremurului din 4 martie 1977 conacul a fost transferat pentru
renovare Muzeului Judeţean Vaslui.
Astăzi, conacul se află într-o stare avansată de degradare.
Conacul Rosetti-Solescu
Alăturat incintei conacului se situează biserica de curte
"Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a Ecaterinei Rosetti.
In curtea bisericii se găsesc mormintele de importanţă istorică, în primul rând al
Doamnei Elena Cuza (17 iunie 1825 - 2 aprilie 1909) şi al
mamei sale Ecaterina Rosetti (1800 - 1869).
Biserica de curte "Adormirea Maicii Domnului",
V. Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi
Municipiul Galaţi ocupă un loc important în biografia lui Alexandru Ioan Cuza, având în vedere faptul că aici a studiat până în anul 1831, iar în patrimoniul cultural gălăţean se află clădirea în care acesta locuit, în perioada 1844-1859, când a
deţinut funcţiile de preşedinte al Judecătoriei şi de pârcălab al judeţului Covurlui.
În mai 1865, Alexandru Ioan Cuza vine pentru ultima dată la Galaţi, la înmormântarea mamei sale, Sultana Cuza, înhumată în
curtea bisericii Vovidenia.
Din declaraţia lui M. Kogălniceanu, aflăm că domnitorul Cuza intenţiona să facă o „nouă capitală între Galaţi şi Brăila, la gura Siretului, de amândouă părţile“, idee susţinută şi de Costache
Negruzzi, în 1861: „O unire adevărată şi nefăţarnică va fi numai atunci când vom avea Galaţii de capitala ţării“.
Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza e construită pe locul fostei case a pârcălabului de Galaţi , de Alexandru Ioan
Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Muzeul a fost deschis la 24 ianuarie 1939.
Primele trei săli de la parter prezintă specificul saloanelor mondene gălăţene, cu mobilier din cele mai
reprezentative stiluri ale epocii (exemplu: biblioteca dăruită de Carol I lui Mihail Kogălniceanu). Exponatele
sălii de la etaj sunt relevante pentru activitatea şi personalitatea Domnitorului Cuza, a familiei sale şi a colaboratorilor (piese de artă decorativă, veşminte şi
accesorii etc).
Casa memorială Al. I. Cuza din Galaţi
Tot în Galaţi, în anul 1959, pe soclul monumentului Unirii, realizat de către
sculptorul italian Rafaello Romanelli, este
aşezat bustul Domnitorului Alexandru
Ioan Cuza, unde, în fiecare an, la data de 24
ianuarie, au loc manifestări culturale şi
religioase.
Statuia lui Al. I. Cuza din Galaţi
Detaliu din Monumentul Unirii din Galaţi
Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei este o colină din Bucureşti, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe
harta capitalei Românei, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române şi reşedinţa Patriarhului.
O serie de evenimente din istoria Românei sunt strâns legate de acest loc deoarece până în anul
1997, în Palatul Camerei Deputaţilor din complexul Patriarhiei - astăzi Palatul Patriarhiei, a fost sediul
Camerei Deputaţilor, respectiv sediul Adunării Deputaţilor. Tot aici, în clădirea în care se întrunea Divanul Domnesc, Alexandru Ioan Cuza a fost ales
domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.
VI.Statuia lui Al. I. Cuza de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti
Dealul Mitropoliei - de la stânga la dreapta Palatul Camerei Deputaţilor, Biserica Patriarhiei, Palatul Patriarhiei (în plan îndepărtat în spatele
bisericii)
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza, a fost dezvelită în data de 20 martie 2004. Statuia,
inaugurată la 184 de ani de la naşterea domnitorului român,
a fost sculptată de Paul Vasilescu. Aici este locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României.
Oficialităţile române au privit amplasarea statuii în
Bucureşti ca pe o reparare morală şi istorică, întrucât capitala României nu avea
nicio statuie a primului domnitor al României
moderne. aici fiind locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României.