I I I V I f > l L 4ßZ

ŞT. D I M I T R E S C Ü : ŢĂRANI .

An XLII, Nr. 33. -5 August 1926. Eel 5.

Hexametru nopţii Noapte» mă 'inprcjinue grav... Târziul, pustiul, tăcere*...

...Tremură două lumini par'că acolo departe, Singur cu inima mea trec pe cărările moarte.

Tremură două lumini, oare, acolo departe? Câinii se-aud undeva. Colcae ura într'înşiî.

Tremură două lumini , poate, acolo departe. O, de-aş-piitea să-1 ajung. Cine e oare pe-acolo ? Focuri nomade ce ard cu vreascuri cu glume şi cântec? Hau primitor unde-un pat aşteaptă cu perina albă ? O, de-aş putea să-1 ajung. Paşii pe strade să-mi sune, Globuri electrice 'n şir, să văd, e locvente şi juste. Calm legănând pe asfalt albastrele firelor umbre. Aş rătăci fericit pe uliţi cu porţi zăvorite Numai să ştiu că 'mprejur visuri se torc prin iatacuri.

Noaptea mă »mprejtnue grav... Târziul, pustiul, tăcerea... .„Poate mi-e drumul greşit. Unde e nordul şi sudul? ...Tremură două lumini, oare, acolo departe? Ca o busolă mă ndrept fără ştire prin beznă.

Cum dintre trestii, nufărul scântee, Vărsând zăpezi pe negre he leş tee Şi'n cupa-i ce se leagănă a l ene Potir de frumuseţi marmoreene, Ascunde-un vis pe veci neîmplinit,

Tot astfel tu, din umbră te desfaci O! chip slăvit de nimfe şi d e vraci, Inscninându-mi gândul meu fugar, Cu scânteeri de aştrii c e dispar, Şi lcgănându-ţi visu 'n infinit!

Adesea, printr'a cerului palori, Cat umbra ta, ce lunecă sub nori; Sfiosul ram, pe-a lacului oglindă, îmi pare-un braţ ce vrea să mă cuprindă, Iar trestii îmi şoptesc cuvântul drag!

O! sfântă mamă. cer pe veci ascuns, In care vijel ia vieţei n'a pătruns Cu negurile triste şi pustii ; D e când te-aştept la pieptul meu să vii! D e când te-aştept, visând mereu în prag!

D e voi /cădea cu fruntea la pământ, Stejar, bătut de brumă şi de vânt, De-o i adormi ş i neguri le reci, Vor năbuşi o inimă pe veci, De-asupră-mi, visul va fi cunună !

Putea-vor vânturi să răstoarne stânci! Să năvălească mările adânci. Alunecând, şuvoaie pe podmol, De-apururi n'ar putea din lutufl gol Să'ini smulgă chipu'ţi prins în flori de

E U G E N I U SPEHANŢIA

M M E I

Sibiu

[ lună!

ART. ENĂŞESCU

UNIVERSUL LITERAR

UN LAPSUS DE OPTICA Scara ' se pogoară calm polcii IM L cdc-

c u r i l e p ă t a t e d in .etâcclul . lu i F r e i n -leth, o m de ţ ifre în administi iaj .hinca f inanc ia ră a unu i t â r g u ş o r pus t iu , înă-niolit i n a p u s u r i l e î n g â n d u r a t e a l e Nor­mand ia i .

Op t imis t de l i ran t , îşi a l ă t u r a s e su­f letului p e n t r u dun ieea rea nop ţ i lo r a l b e ki cane .se a n g a j a în ch i l i oa r a de din dosul a d m i n i s t r a ţ i e i , p e Léonce, no­tarul t â r g u ş o r u h i i . p e r v e n s fă ră r iva l , ca r e nu-1 d i spensă d e v a r i a t e şi mu l t i p l e in t e rogă r i , l ips i te de vre-o î n s e m n ă t a t e pen t ru a m â n d o i , dna- cu o a l a r m a n t ă nu­anţă, de i n t e r e s fa rda t , cu p r i w r e la toa te b a n a l i t ă ţ i l e se rv ic iu lu i , la d i f i cu l tă ţ i l e ins ta lă r i i , la gu g uni anii Ie şefului , Iu con­du i t a femeii aces tu ia .

Ajuns , con t ro lo ru l îi remise. . . înves t i ­t u r a ou iot accesor i i i de l ă m u r i r i şi .scru­pu le . A u r m a t apoi , ca d ive r t i smen t la mizan t rop i a ca r e îl copleş ise , vizi ta b rus ­că a d-nei R o n a u l d c a r e v e n e a să-i p r e ­dea invei i la r iu l gospodăr ie i b i rou lu i , o b ­s e r v â n d în indii tori rea ce-şi luase , o vm-l idă cm o ţi une de un r o m a n t i s m suav." li d e p u s e u n s n o p , d e c h e i şi se r e t r a s e lă­sând p e n t r u obid i tu l <!<• F r e m l e t h o nu­a n ţ ă de f l a t a re o a r e c u m a . .orgol iului '

t , c s lu jbaş , .pentru m a r e a c ins te de a-l fi cunoscut n e î n t â r z i a t .

L W p e n t r u D u m n e z e u , aci e un supl i ­ciu în ton tă r egu la , s t r igă ţ a n ţ o ş Léonce la unu din mese ! Lu unul , aşi p r o p u n e p e n t r u mâiiine o b ă t a i e de po t â rn i ch i !

— Oh, a b c a dacă po t să a d u c a r m a Ia umăr , şi apo i d r a g ă doamne , nu ş t iu cu ce a r p u t e a con t r ibu i la î n m u l ţ i r e a sen-zaţ i i in i lor mele , o v â n ă t o a r e p rob l ema­tică ?

— F ă r ă îndoia lă , t r e b u e să fie desi­gur , o a l t ă v â n ă t o a r e c a r e n u face obiec­tul vre-unei . . . p r o b l e m e şi c a r e totuşi ump le c a r n e t u l d- talc de victime.. . fără a r i p i J Aşi p u n e r ă m ă ş a g , c ă op tzec i pen ­tru v â n a t u l p e c a r e cei re în torş i f ă r ă suc­ces, îl p l ă t e sc des tu l de e x o r b i t a n t la o-raş , p e n t r u a se făli apo i . cu i s b â n d a fo­cur i lo r ce au t r a s în... gol ; c u a l t e cu­vinte a le rg i d u p ă p o t â r n i c h e l e ado lescen­ţei !

— Tot a t â t de pu ţ in mă t en t ează şi vâ­n a t u l ace la !

— Atunc i nu- ţ i mai r ă m â n e decât. . . sc r ip te le ?

— Da , ma i toa tă sea ra scriu, complec tă F r e m l e t h n e î n ţ e l e g â n d a luz ia no t a ru lu i .

— Scr isor i de a m o r . de s igur ; în or ice caz un m a n u a l a s u p r a dub le i comptab i -iităji c r e d că nu , i n s inua Léonce .

— Nici u n a nici, a l ta , — ceva mai pu ţ in şi m u l t m a i bana l : fac v e r s u r i !

— Eşt i amoreza t , ţ i pă c u o n e s ă b u i t ă .satisfacţie noSarul ; da r , d r a g u l meu , s c h i m b â n d m u z a în e ro ină , o poţ i c u c e r i şi f ă ră s'o a m ă g e ş t i cu r i m e goale ; ha ch iar p o a t e că faci şi p e d e s c u r a j a t u l cu ele ? Află însă că. în m i n t e a ce lo r ma i mironos i ţe , n u t r ă e ş t e a l t ă p r e o c u p a r e decât ideea de a s u b j u g a fă ră b i l e t e du lc i ; a t â t n u m a i că d in aceas t ă s u v e r a n i t a t e p e r v e r s ă , îşi fu rn izează înş i - le u n soi de g a r a n ţ i e a v a n i t ă ţ e i lor b o l n a v e , în lă tu ­rând cu p r e f ăcă to r i e o r i ce p r o p u n e r e , a-p a r e n t indec'Mită, s p r e a se lăsa în urmă cucer i tă p â n ă Ia s a c r a m e n t a l a dovadă a j u r ă m â n t u l u i şi p r i n cave a s i g u r ă a m a n ­tu lu i o p a s i u n e , m e p e r i t o a r e " ! Ţ in t a c una şi a c e i a ş i , p r o c e d e u l v a r i a z ă însă . laş şi meschin .

— D a r a ţ i p leca t delà o v â n ă t o a r e de po tâ rn ich i ?

— Tocmai , p e n t r u ca sa nn mai p r i ­veşti în cazul „ n o s t r u " ces i iunea une i

p r o b l e m e , cum p r ivea i în bă t a i a po t â rn i -chklor. îţi d a u un sfat : fe reş te- tc d e a fi s t ângac i cu femeia ; іиипаі ea a r e „ d r e p ­tu l ' ' a s u p r a aces tu i defect î n t r ' u n începu t a m o r o s . Dacă îi iei î na in t e , o mâhneş t i , d e o a r e c e nu- i laşi p r i l e ju l să-şi m a n e ­v reze per f id ia a t â t de nece sa r ă sp re a te răs t i !мш în s p e r a n ţ e l e .ce ţi-ai f ă u r i t ; con­t r a r iu i t e înfă ţ i şez i disgrafios. Află însă că. g rozav se a p r i n d când laş i n e t e n n i n a ­tu o p r i m ă d e c l a i a ţ i u n e , în ca r e cau tă cu o av id i t a t e felină, să î n t r e v a d ă o in-t e n ţ l u u c a m o r o a s ă .

— IJar p r e a b ine îmi pot face s lujba şi l ipsit de astfel de succese şi a l c ă r o r rost , nu-1 văd deloc îu p r e o c u p ă r i l e i n t ime a l e d-nei Ronauld . .Şi apoi . l imba ju l ce-mi ţi­neţ i îl socotesc mai d e g r a b ă accesibi l t e m p e r a m e n t u l u i ce ave ţ i , cum şi felului de viaţă ce sunte ţ i ţ i n u ţ i . s ă che l tu i ţ i aci, î n t ă r i cu m â n d r i e F r e m l e t h .

SA RM ANUL K L O P Ş T O C K

— Nu a i obse rva t n imic la p r e d a r e a clicilor ? Fi i pe pace , Ia u r m a u r m e l o r nu oşti cel d in tâ i , şi oseb i t de as ta . a r fi o g u g u m ă n i c să invoci respec tu l i e r a rh i e i , sau m ă c a r s en t imen tu l c a v a l e r i s m u l u i de coleg !

— î n d e m n u l nu c l ips i t de in te res , da r nu aţ i l ă m u r i t c a r e v ' a r fi p rof i tu l în i-poteza . când t end in ţa la c a r e mă ademe­ni ţ i s 'ar împl in i — cel p u ţ i n m o r a l ?

— Ba nu zău, nu ai găisiit n i m e r i t p r i l e ­j u l p r e d ă r e i t a ine lo r încue to r i lo r ? In o r i ce caz. a i pu tea să te foloseşti d e e o n u ipa.niu ei, în du ineca rea v e r s u r i l o r cu c a r e îţi subs t i tu i v â n ă t o a r e a şi a m a r u l ; e s e n t i m e n t a l ă şi c red c ă a r fi u n m i n u n a t sch imb de v e r s u r i în caden ţa c ă r o r a a i p u t e a lăsa să s e s t r e c o a r e ceva d i n do­goarea arş i ţe i p r i m ă v e r i l o r ce î n u m e r i ! Afa ră de asta . a l u n e e u ş u l s p r e anima ei, nu cred c ă s 'ar p r e z i n t ă to t sub fo rma d ras t i că a unei... p r o b l e m e d e v â n ă t o a r e , ca în cazul .potârnichi lor de a d i n e a u r i ! D u r a t a reuş i t e i , a r v a r i a după. . . p ic ioa­re l e ve r su r i l o r !

— Nu v'aşi p u t e a fi decâ t recunoscă­tor, r ipos tă Frem' le th cu un a e r de gravi ­t a t e comică, dacă a ş i avea conv inge rea că, ob iec tu l a d e m e n i r i l o r dvs. a r fi, fie să m ă a f i rme în î nda to r i r i l e s lu jbe i mele , fie să-mi p r o c u r e c o m p a n i a a g r e a b i l ă a une i c r e a t u r i as t fe l descr i să ; în a m â n ­

două cazur i l e , <nu aşi î n t â r z i a să d e s ă v â r ­şesc p r ecep t e l e dvs . a x â n d în p lus şi mă­gu l i r ea d e a vedea p r e o c u p â n d u - v ă p â n ă î n t r ' a t â t a . r e s e m n a r e a mea in aceas tă Vuină. D a r af la ţ i că detes t a m o r u l soldă­ţesc, p r e f e r ind să m e r g p r e c a u t pe pote­ca c e îmi deschideţ i , în cazul c â n d aş i a v e a şansă să a d u n n u m a i f ructe le inge-iiio/.ităţei r e f l ex iuu l lo r dvs. şi cu a ju to ru l c ă r o r a să po t î n c u n u n a temj ie ra inentu l r o m a n t i c «I d-nei Ronau ld . D a r . d a c ă p r e -iegi r i le dvs. n u au alt obiec t decâ t numai rostul unei eonversa ţ iu i i i b a n a l e , a tunci a ţ i a v u t d e u r m ă r i t i spi ta unei înce rcă r i de « mă demasca în cu r t ea ce e v e n t u a l m'aşi decide să fac d-nei Ronau ld !

* F ren i l e th r ă m a s s ingur , se p r ăbuş i pe

canapea , reeaipi tulându-şi s e n / a ţ i u n i l c . G lasu l l impede, al d -ne i Ronau ld îl cople­şea ca o to ropea lă len tă , bo lnăv ic ioasă ; îşi amin t i apo i . cu o duioş ie nioleişit<wm\ p r e t e x t u l cu ca re î nce rca se să-i jus t i f ice p r e d a r e a chei lor , a t u n c i c â n d l a f e r eas t r a lui. t â rz iu , noap tea , ma i e r a încă lumină , -— p r e d a r e c a r e , a p a r e n t a r fi a v u t ca l e g ă t u r ă f i rească divjerse l ă m u r i r i ine­r e n t e (Serviciului c a r e începea d e a doua zi. şi cu ca re . îu fond, d-na Ronau ld în­cerca să î n l ă tu r e b ă n u i a l a . Totuşi, în m i n t e a Ini s e a c c e n t u a p u t e r n i c ' însuşi p r e t e x t u l şi ca re nu p u t e a fi a l tu l decâ t t en ta t iva u n u i începu t amoros , c â n d din-tr 'o .inultime d e s lu j i to r i s 'ar fi găsi t li­nul Ia î n d e m â n ă , p r i n c a r e să se „ope re ­z e " p r e d a r e a che i lor .

D a r la spa t e l e l u i F remle t l i dol ior î t de f r ă m â n t ă r i l e îndoel i i . ţ î şn i Madola ine .

— Aţi a scu l t a t în sa lă , d o a m n ă s t r igă F r e m l e t h m u ş c a t d e ş e a r p e !

D a r p e n t r u d o a m n a Ronau ld aces t naiv p ro tes t nu e r a decâ t o a l a rmare , c a r e îi da de gol. î n fă ţ i ş âudu- l ca p e o j u c ă r i e a nerozie i ei, de a face d in v isă tor i i r e ­bel i , j e r t f e p e a l t a r u l perf idie i !

— Fi i p e pace , r e l u ă b r u s c Made le ine , a m t r ecu t în b i rou sp re a vedea dadă... d e b u t a n t u l e la postul său. N o t a r u l mi-a spus că eş t i la pos tu l a i u r ă r i l o r , deoa re ­ce o c l ipă ma i d e v r e m e p lecase d e aci ; în u r m ă . socoftndu-ină c a m u z a r d a t ă în ce rce t ă r i l e m e l e a m l u p t a t d in r ă s p u t e r i să-1 fac să c r e a d ă că a c e s t sp iona j era lipsit de o r i ce i n t e r e s şi am a l e r g a t să te văd cum visezi !

Şi con t i nu înd a p r o a p e sufocându-se : — In sch imbul a c e s t u i i n t e r e s ce-ţi

port , n 'ai să ocoleşt i a m ă r t u r i s i că a i fost p r e v e n i t în con t ră -mi . Léonce e u n ipocri t . Ha ide , la c â r c i u m a u n d e iei m a s a sun t şi a l te c a l e n d a r e c a r e nu se obosesc a clevet i p e socotea la m e a ! J u r ă - m i c ă cel p u ţ i n nu- i ascul ţ i , d a c ă n u t e s imţi în s t a r e să-i de jug i în bâ r f e l i l e lor, f ă ră să a i însă a e r u l că mi-a i lua a p ă r a r e a !

— Jur , i zbucn i F r e m l e t h acoper indu- i p a l m e l e cu s ă r u t ă r i .

— Ah, d a r ţi le î m p r u m u t a s e m p e n t r u c i m e n t a r e a dovezi i , ş t r e n g a r u l e . ţ i pă Ma­d e l e i n e c u o s p a i m ă s i m u l a t ă ! Ar fi de do r i t să-ţi indic) u n d e t r e b u e să înce teze e-l a n u l d- ta le şi c a r e n u es te a l tu l deci t lo­cul de u n d e t r e b u e să a p a r ă u m b r a şe­fului d- ta le şi a s u v e r a n u l u i m e u .

— D a r ce găsi ţ i dc înf iera t î n t r ' u n bie t să ru t , c a r e n u a a v u t al t ros t decât ace la de a î m p r u m u t a a m p l o a r e a solem­n i tă ţ i i j u r ă m â n t u l u i ce mi-a ţ i impus — îngă imă F r e m l e t h .

D a r Made l e ine nu-1 auzea . Se r ă s f a ţ ă însă-şi , f ă r ă a da cea ma i mică a t e n ţ i u n e mi loge l i lo r lui .

Apoi apucându-1 de m â i n i şi t â rându-1 sp re d o r m e z ă :

— Ha idem şezi, u i t e colea... să-ţ i aud dor in ţa !

UNIVERSUL LITERAR

D. G I U A Ţ A : P E MALURILE DUNĂRII

— Aceiaş i na ivă şi c ins t i tă î n t o v ă r ă ş i e , d in cele cp de a t â t e a or i mi-a i î ngădu i t !

— Ooo !... S tăm b ine , nici că m ă a ş ­t ep tam, ţ ipă Made le ine ; 99 la su t ă şansă p e z iua de azi , de a nu te servi , diu m o m e n t oc-mi recunoscuş i îngjădiuinţia ; do da ta a s t a fii gene ros ; a s t ă seairă, n u !

— „,Ba da, ba da, •— i sbucn i F r e m l e t h cu f renez ie !— d e ce n u şi a s t ă - s e a r ă ? suavă M a d y ? acolo în t o v ă r ă ş i a m i r e s ­mei d ç calomfir , c â n d şi c â n d discret; a-iezniui tă d e a r g i n t u l s t rop i t d e l una c a r e n e u r m ă r e ş t e cu p r iv i r i l e u imi t e a l e cio­b a n u l u i e i ; aicolo M a d y a do ra t ă , u n d e (bătăile in imei se iau la î n t r e c e r e c u scli­p i r i l e s te le lor ; acolo . în r e s e m n a r e a n a ­tú ré i , u n d e găsim s e m ă n a t e p r i n i e r b u r i , toa tă podoaba ei m ă r e a ţ ă şi î n g h i r l a n ­de le că re ia te înve ţ i i u , tu şi nuiniai tu, acolo unde.. .

— Ah, i a r p red ic i ! Bine, bine.. . fie aş;< c u m zici, ha ide . dar.. . n u m a i a s t ă s e a r ă , n u ! Ştii p r e a b ine , d r a g u l meu , che l tue -l i le e x o r b i t a n t e ne -au sil i t să n e ducem ca l aba l âcu l î n t r ' o a l t ă v ă g ă u n ă . R a l p h e p leacă a/stă s ea r ă să a r v u n e a s c ă o a l tă locu in ţă ! Ha ide , c u r a i ! F i i c u m i n t e şi ce re -mi a s t ă s e a r ă m a i pu ţ in , p e n t r u c a în t r ' o a l t a , să a i d r e p t u l la ma i m u l t !

Şi d-na Ronau ld se p r e l i n s e uşor . cu ges tu r i de e fuz iune duioasă , dini b r a ţ e l e f r â n t e de d u r e r e a l e lui F r e m l e t h , în v r e m e ce, o u ş o a r ă r ez i s t en ţ ă făcu să t r e m u r e f e reas t r a , d u p ă c a r e se ivi b r u s c ch ipu l hidos al v a g a b o n d u l u i M a d a r d p r i ­vind zăna t ec î n cup r in su l odăi i , f ă r ă a d i s t inge m o m â i a lu i F r e m l e t h ; apo i să­r ind se n ă p u s t i s p r e b i rou , fo r ţ ându- i cu­tiile» ceea c e t r ez i p e F r e m l e t h d in to­ropea l a r eve r i e i .

— A h ! Nic i o vorbă , s c u m p e domn, mă d a u p ă g u b a ş şi a t â t a tot, şopt i r ăguş i i ho ţu l cu un dege t p e b u z e l e î n ă m o l i t e î n s tuful j u m u l i t a l mus t ă ţ i l o r ! O zi a n o s t ă p e n t r u b i e tu l m e u p â n t e c h ă m e ­sit de f l ămânzen ie , a n o s t ă şi seacă ca şi i ron ia , ca şi ş a n s a d - ta ie !

F r e m l e t h con t i nuă să p r i vea scă pe cer­şetor , b u i m ă c i t !

D a r e l mormăia.-— F l ă m â n z e n i a a d u c e p e l a p s p r e s tau­

le, b a de ce le ma i m u l t e o r i s p r e să­laşe le o a m e n i l o r ! C e r ş i t u l a a j u n s o o-

c a r ă ! O c o n c u r e n ţ ă înd răc i t ă , pe viul D u m n e z e u ! P â n ă şi az i când socoteam că zor i le a v e a u să-mi a n u n ţ e o zi b u n ă . nu a fost d e c â t o a m ă g i r e !

— D a r c u m ţi-ai aleşi tocmai s ea r a a s t a ? — Hei ! r ăcn i M a d a r d cu însuf le ţ i re , p la­

nul e r a făcut d in v r e m e . Nu d e pu ţ i nu daţi, t e - a m văzut î m p ă r t ă ş i n d sp l endoa rea a m u r g u l u i , cu amoruil şi cu.. D-na Ro­nau ld , femeea v e n e r a t u l u i „nos t ru" con­t r o l o r .Dar uite,,; vezi. draci i să m ă ia, az i mi-au m e r s toa te a n a p o d a şi pace ! Ah cu ce foc se mai î nghesu iau unul î n t r ' a l -tu l , D o a m n e , m a i să te dogorească , nu a l t c e v a ! Tot un domn, aşa ca d-ta. dar... deoseb i r ea m a r e a fost că nu e ra i d- ta ; a l t fe l ce r o s t m a i a v e a m eu aci? Asta ani văzu t -o ceva m a i t â r z iu şi... neghiobie , l ' am lua t d r ep t d- ta! I a t ă şi gugusciuei i mei , m ă g u d u r a i eu ; deci p r e o c u p a r e a e ra d in cele mai g ingaşe ca să-ţ i mai fi dat r ăgaz să t e gândeş t i la comoara s t a tu lu i ! In or ice caz», nu te-ai fi putui ; l ipsi cu u u a ca două, de del ic i i le aces te i nopţ i încân-t ă toa re , tocmai a ş a de g r a b ă încât , să nu a m e u v r e m e să... ope rez .

—• L a u r m a u rme lo r , s cumpe domn, t ră­d a r e a e p e n t r u amândo i , obse rvă fleg­mat ic c e r ş e t o r u l .

— Ai fi p u t u t însă p r e a b ine să te în­şeli tot a t â t de a m a r şi în p r iv in ţ a acelei t o v a r ă ş e , senmind-o? a d a u g ă F r e m l e t h a ş t e p t â n d cu l ăcomie v r e - u n gest de în­doia lă d in p a r t e a vaga lxmdu lu i .

— O h , nu scumpul m e u domn, ferească D-zeu. ob iec tă M a d a r d cu o ce r t i t ud ine dezgus t ă toa re , d a r cu u n ae r d e profun­d ă de samăg i r e , c a r e m ă r e a d u r e r e a lui F r e m l e t h , împ ie t r i t ou a r m a în m â n ă ! D e l à p r i m a a r u n c ă t u r ă de ochi, — ochi de c l ep toman f l ămând—i-am cunoscut în­d a t ă t r e m u r u l uşor a l buc le lo r t ă i a t e scur t , şi f u lge r a r ea ve r ige lo r d e aur , în urecl i i le- i a p r i n s e de j u r ă m i n t e l e o m u l u i c a r e o înso ţea ! T o a t ă negh iob ia m e a e că n ' a m l u a t s e a m ă în d e a p r o a p e acelu i D o m n ! Altfel a ş i fi a v u t m a r e b u c u r i e de a t e fi scut i t de aceas tă v iz i tă nefo­los i toare .

— Eşi, u r l ă î n d u r e r a t F r e m l e t h , agi­t â n d nesăbu i t u n r evo lve r smuls îu p r i ­p ă d in t e a n c u r i l e d e p e b i rou şi c a r e îl s t â n j e n e a grozav .

— D a r u n d e d r a c u mă t r imi ţ i ? Nu a m b ă g a t în g u r a a s t a pus t ie , d e e r i , D-zeu le . fii b ine l ăuda t , — se t â n g u i v a g a b o n d u l î nă l ţ î ndu - se ului t .

— Pleacă , fugi, p ie i , r ă c n i F r e m l e t h cu p a l m e l e la ochi, s căpând î n p ă l ă r i a i n o p o r t u n u l u i i n f o r m a t o r câ t eva p a r a l e .

Şi M a d a r d văzând p o m a n a în z d r e n ţ e -le-i p u t u r o a s e , se î n d r e p t ă s p r e fe reas t ră , adânc indu - se în n o a p t e a b r o n z a t ă d e vă ­pa i a lune i .

F r e m l e t h f r â n g â n d u - s e pe scândur i , sbieira sufocându-ş i d i s p e r a r e a în susp ine convuls ive .

— D o r cu o condi ţ ie , r ân j i d in senin M a d a r d r e î n t o r s : e o bucă ţ i că şi j u m ă t a t e Made le ine as ta ,,a n o a s t r ă " zău aşa ! Păzeş te - le . l uând din v r e m e m ă s u r i ! Nu eşt i n u m a i d-ta. pe legea m e a ! F ă r ă d-ta şi tot m a i r ă m â n e ca' să zic, t r e i : legi t i ­mul , comisu l casei d e e d i t u r ă şi d. Léonce, no t a ru l , s fâ rş i v a g a b o n d u l ros togol indu-se în noap te .

D a r F r e m l e t h nu-1 a u z i a c o n t i n u â n d să a i u r e z e de p e pode le l e i>c ca r e r ă m ă ­se se p r ăbuş i t .

î n t r ' u n t â r z iu p u t u t să s u s p i n e : „Ani fost f ă r ă să ş t iu i n s t r u m e n t u l unul

„capr ic iu , în ca r e a v e a m sa înfăţiişoz r i ­z i k ó i u l p â n ă l a p a r o x i s m ! Cu ce a m pă­c ă t u i t în p o r n i r e a mea n e b u n ă ? Şi apoi „ceea ce a fost i e r t a t a l tu ia , l a mine s'a „ înfă ţ i şa t ca imposibi l . Ah, sce le ra tu l de , .Léonce, ca re îmi ţ inea a t â t e a pred ic i de „ iub i re , v â r â n d u - m ă cu sila în m r e j e l e „curse i în t inse de a m â n d o i !

Şi î n b ă r b ă t â n d u - s e : Des igur , s t r a t e g e m a a a v u t de scop a

se găsi în negh iob ia mea , p a r a v a n u l le­g a t u r i l o r lor m â r ş a v e !

„Apoi de l i ran t , conso l idându-sc : ,Л ramdafiruil îmb iba t de m i r e a s m a a-

. do rmi toa re , p i e rde din fa rmecul isteţ iniei pe ta l e lo r când , p r e a mul t a d e m e n i ţ i de noble ţea lin, î i i r ' im e l a n de g a l a n t e r i e n e s ă b u i t a l a tă d e tovarăşa ca re n e înso­ţeş te , îi ce rce tăm mlădi ţa cea ma i frage du, p e n t r u a-1 s m u l g e ! Acolo s tau pi t i te ţcpcle cavi 11 sus ţ in gingăşia şi ca r i o p u n ijezistenţa iiiiiiicindii-se avântuIL Totuş i mocei i ta f loare va r ă m â n e ca o cinică şi ne în ţ e l easa i ronie , s t igmatu l scnzua l i t ă -lei in m a t e r i e de d ragos te , sp r e s lăbiciu­nea t u t u r o r na iv i lo r de t e apa mea i a r ne t r ebn ica tovarăşe va sta nec l in t i t ă la postul ci d e perf idie , u r m ă r i n d p â n ă la starşiit p r ă b u ş i r e a vic t imei" .

ч D a r Ra lph Ronauld , îi c u r m ă b r u s c in­d i g n a r e a , s t r â n g â n d u - i m â n a f renet ic , p r eocupa t , a p r o a p e d i s t r a t :

- - Cl ie l tuel i le , che l tue l i l e e n o r m e d r a ­gul meu, m a u decava t nu a l t c e v a ! i>t

cum însă, a m î n e m e r i t un fcuib! D a r a p r o p o nen i şa ru l e , şt i i că eş t i i n supor t a ­bil cu a t i t u d i n e a d-taile. Bine , d a r spe r că nu eşt i h o t ă r â t să te imbeci l izezi în vă­găuna as t a? Oseb i t de asta , nevas t ă -mea , ini se va i tă că o s u g r u m ă u r â t u l şi d r e p t să-ţi spun, face m e r e u a luz ie la impol i ­teţe le d- tale . luc ru la ca re mă asoc iez şi e u : D a r p e n t r u D-zeu, cel p u ţ i n să nu vii sa o cunoşt i , m ă c a r ? Ha ide , es te încă m o m e n t u l să m ă descurc i de d a n d a n a u a a s t a !

Apoi e x t r e m de a f e r a t ! ^ — l a t ă a s t ă s e a r ă p r â n z i m cu toţ i i ; cam

d e r a n j a t d a r n e vei e r t a . D a r ştii , fără c e r e m o n i e ; a l t fe l a r f i să nu mă pot p r e ­n u m ă r a p r i n t r e in t imi i d - ta le ; n e - a m în­ţeles . T r e i m e să te ves tesc însă , sp r e a te p u n e oa recum, Ia a d ă p o s t u l v r e u n e i ne ­p l ăce r i ce ţ i -ar p u t e a c r e a e v e n t u a l ce r ­cu l nos t ru . Oh' ce rcu l nos t ru , c a r e a l t u l în p r ă p a s t i a a s t a ? N o t a r u l c a r e c r a p ă şi el de u r â t ca şi noi , şi comisul voia jor cu c a r e iei masa . Made l e ine va fi î n c â n t a t ă ; îi p l a c g rozav v isă tor i i pa l i z i !

— Poate. . . şt iu eu... în or ice caz, v 'aşi

fiMVËRSVL LITERAR ft

D A I M O N I O N VIII. NESCIO QUID

II . V. S te in î n a sa i s tor ie a estet icei a-r a t ă cu o b o g a t ă d o c u m e n t a r e e m a n c i p a ­rea c r e s c â n d ă — î n veacu l a l op t sp reze ­celea — a c r i t ice i a r t i s t i c e de sub t ra ­ţ iona l i smul n a i v a l m a r i l o r clasici 1. C r i ­tica c las ic i smulu i f rancez a n g a j a t ă d in r ă s p u t e r i în l u p t a l u m i n a i î m p o t r i v a în ­tune r i cu lu i şi în a c e e a ş m ă s u r ă o b s e d a t ă de idea lu l c l a r i t ă ţ i i şi a l precásiuni i , se complăcea î n t r ' u n s u p e r i o r d i sp re ţ teo­ret ic f a ţ ă d e t oa t ă a c e a t u l b u r e d r o j d i e suf le tească n u m i t ă imbo ldu r i , emot iv i t a ­te, ins t inct . C h i a r şi în c u n o a ş t e r e a sen-s i t ivă filozofia t i m p u l u i î nce rca ou tot-di iuidinsul să n u vadă a l t decâ t u n g r ad infer ior şi cao t ic a l „gând i re i " . Clasic i i c r e d e a u c ă a r t a îşi d o b â n d e ş t e p r e ţ u l p r i n ace leaş i însuş i r i de luc idă in t e l ec tu ­a l i t a t e p r i n ca r e şi-1 câş t igă c u g e t a r e a deopi ldă . S'a b ă n u i t în a c e a s t ă r ă t ă c i r e teore t ică o in f luen ţă a c a r t e z i a n i s m u l u i a s u p r a c r i t i ce i a r t i s t i ce şi l i t e r a r e . T r e ­b u e să s p u n e m , ou o a p ă s a r e deoseb i t ă p e f iecare cuvân t , că ro lu l î n r â u r i r i l o r de obiceiu se exagesreză î n toa te ce r ce t ă r i l e c e s e fac, şi a c e a s t a d in p r i c i n a m e t o d e ­lor de inves t iga ţ i e p r e a „cauza l i s t e " ş i p rea „gene t i ce" d c p â n ă a c u m . E a d e v ă ­rat , c r i t ica c las ică a a c c e p t a t ş i c r i te r i i ş: t e rmino log ie ca r t ez i ană , d a r ne î n t r e ­băm : oa r e a s e m ă n a r e a în d i s c u ţ i e nu e mai m u l t d e stil d e c â t de d i r e c t ă in­f luenţă ? A s e m ă n ă r i l e d i n t r e gând i r ea , a r t a , c r i t i ca a r t e i , — în c a d r u l a c e l u i a ş stil de via ţă , n u şt im să l e a t r i b u i m u n o r î n r â u r i r i t r e c u t e de l à u n a la a l t a sau ma i c u r â n d u n o r i den t i ce p o r n i r i inconş­t i en te c a r i l e s t r ă b a t e p e toa t e deopo t r i ­vă. Si e n e a p ă r a t o î n t r e b a r e ce a r mé­rita să fie deebă tu tă , d a c ă î n r â u r i i e , ce le ev iden t e a r m a i avea loc în cazu l c ă n ' a r exis ta i d e n t i t a t e a de s t r u c t u r ă ş i de di­namică c u l t u r a l ă a epocei . Fi lozofia st i­listică de a z i c u p e r s p e c t i v e l e ei , ab ia a-t 'nse d e câ ţ iva ochi , n e î n g ă d u i e să ve­dem m u l t e l u c r u r i m a i a l t f e l d e c â t le-au p u t u i vedea îna in taş i i , şi de a s t ă d a t ă II . V. Stein* D a r r e v e n i n d la subiect , ce rce ­tă toru l , , despre c a r e vorb im, îşi p o a t e cu t o a t ă d r e p t a t e a n u m i a sa c o n s t a t a r e a împle t i t ă cu t o a t e de ta l i i l e i s tor ice cu pu t in ţă , c ă în veacu l a l XVIII- lea in t e ­resul e s te t i c a t r e c u t de là „ u n i t a t e ' ' la „îuidtiţplicitate" şi că o d a t ă cu e m a n c i p a ­rea de sub t c las ic ism se l ă m u r e ş t e con­ştiinţa insuf ic ienţe i d e t e r m i n ă r i l o r înce r ­cate p â n ă a t u n c i a s u p r a a r t e i . To t ma i mult în cr i t ica a r t e i e l e m e n t u l i m p o n d e ­rabil şi p i to resc , i n tu i ţ i a şi emot iv i t a t ea , dincolo de p r e c i s i u n e a şi c l a r i t a t e a _ n o -ţ ională, î ş i a c c e n t u i a z ă re l ieful şi se

ruga să vă t i cnească p e t r e c e r e a , dacă vre-o î n t â m p l a r e m ' a r p u t e a împedeca! . . .

— î n t â m p l a r e ? Mironos i tu le , nu- ţ i m a i dau r ă g a z î n t â m p l ă r i l e şi f emei le ! Ha i ­de, Made l e ine ins i s tă şi c r e d c ă n u a r fi carvsleresc d in p a r t e - ţ i !

•

Ins i s t en ţa M a d e l e n e i ! u r l ă F r e m l e t h după p l e c a r e a m o r o c ă n o a s ă a con t ro lo ru ­l u i

Apoi r e cu l e s cu o î m b ă r b ă t a r e falsă, silită :

— Hotărât, m 'aş i fi sas t is i t c u r â n d cu risipa atâtor graţii, dacă n u le-ar fi tem­perat din când In când ş i notarul!

SĂRMANUL KLOPŞTOCK

vorbeş t e cu tot m a i a p r i g ă ins i s t en ţă des­p r e ші „nu ş t iu ce ' ' c a r e a r face f a rme­cul a r t e i , d e s p r e u n „nesc io q u i d 4 p r i n c a r e a r t a s p r e deoseb i re de c u g e t a r e îşi cuce re ş t e a d e v ă r a t a va loa re . Aces t e l e ­ment i m p o n d e r a b i l a l a r t e i dev ine u n du­blu nescio qu id p r i n aceea că d e o p a r t e nu poa t e fi d e t e r m i n a t , d e a l t ă p a r t e şi p r i n aceea că geneza sa din gen iu l a r t i s t ic e to t a t â t de ne în ţ e l easă . Acest „nescio q u i d " i n t r ă fă ră de a fi n u m i t şi î n ceea­ce K a n t a def ini t ca „idei es te t ice" . Şi a-ce laş „nu ş t iu ce ' ' a l a r t e i d e v i n e pen­t ru b ă t r â n u l Goe the u n ce „demonic" . Ы spune lu i E c k e r m a n n : „In poez ie e s t e î u a d e v ă r ceva demon ic şi î n d e o s e b i în cea inconş t i en tă ca r e î n t r e c e a t â t in te ­lec tu l c â t şi r a ţ i u n e a , şi c a r e d in p r i c ina aceas t a mişcă a ş a de mul t . Ceva a s e m ă ­n ă t o r se găseş te în g r a d u l cel mai maire şi în muzică . Ea p lu t e ş t e aşa de sus că nici o m i n t e n u o poa te c u p r i n d e şi se d e s p r i n d e din ea un efect c a r e s t ă p â n e ş ­t e to tu l şi d e c a r e n i m e n e a nu e în s t a r e să-ş i d e a seama . D e a c e e a cu l tu l rel igios nici n u se p o a t e lipsi de ea ' ' (Gesp räche mi t Goe the , E c k e r m a n n , III, 207 Reci . Tot G o e t h e a spus că o poez ie f rumoasă se face aşa c u m o m a m ă face u n copil f rums . Adică — nu s e şt ie cum. Inconş­t i en tu l a j u c a t u n rol r e m a r c a b i l în es­tet ica lui Goe the . El a t r i b u i e o c rea ţ i e

inconş t i en tă ca o b â r ş i e şi indef in ibi lă p r i n no ţ iun i ca s t r u c t u r ă — în î n t r e g i m e s a u cel p u ţ i n î n p a r t e demon icu lu i . Vra ­j a poez ie i şi a a r t e i e de o r ig ină demo-n ' că . G o e t h e se s a lvează cel p u ţ i n c u u n mit acolo u n d e con t i inporan i j s ă i d e toa te v â r s t e l e n u vedeau, decât u n „ n u şt iu ce".

In c i t a tu l de m a i î n a i n t e se v o r b e ş t e ca şi c â n d demon icu l s ' a r man i f e s t a în a r t ă d i rec t şi аш p r i n mi j loc i rea c r e a t l a r e a a r t i s t u lu i . Or i aces t mod d e a v o r b i e un s imp lu m o d d e a vorb i . I n r e a l i t a t e p>>ezia r e f l ec tează démonáéul man i f e s t a t i u c rea to r . Poez ia ia dec i p a r t e la aces t demon ic , ca u m b r e l e d in p e ş t e r a lui P l a to la e x i s t e n ţ a şi f i in ţa idei ­l o r ce t r ec p e Ia g u r a peş te r i i . Avem şi aici d e a face ou un fel de „metexis '" , d e „ p a r t i c i p a r e " a luc ru lu i , a r e z u l t a t u ­lui , a fap te i l a ca l i tă ţ i le s u p e r i o a r e a l e i svoruhi i . C i t ind cu a t e n ţ i e (şi m a i a l e s cu g r i j a de a i n t e g r a g â n d u r i inf ini tes i ­male) tot ce a sipus G o e t h e d e s p r e poez ie —- te convingi fură g r e u t a t e că p e n t r u el poezia, deş i mu se r e d u c e în î n t r e g i m e la e l e m e n t u l demonic , e totuşi poez ie i m p o n d e r a b i l ă în p r i m u l r â n d î n v i r t u t e a «oe.ştui^ e l emen t . El a r e şi a ic i m e r i t u l de a fi găsi t o e x p r e s i e mi t ică p e n t r u u n l u c r a în p r a g u l c ă n i i a a l ţ i i s 'au op r i t cu o nedumeri i re d e c o n c e r t a n t ă . Ne m i r ă n u m a i că î ndeobş t e în l u c r ă r i l e ce şi-au luat sarcina, să ana l i zeze idei le es te t ice a l e lui G o e t h e ,se t r ece a ş a d e uşor pes te mi tu l demonicu lu i .

L U C I A N BLAGA

N. N. T0NÏT2A i ѴЕСШ1СА

ê UNtVËttSÛL LltËËAR

F l o a r e a l u i S â n z î e n de R A D U GYR şi N. MILCU

— A c t u l I. — T a r a G â z e l o r . ŢÂNŢARUL M Ă R Ă C I N E

Oh, meştere Răgace ! Am fost bătut de grindeni Şi ud, izbit de moarte, a m leşinat pe-un spic. Şi totuşi. pornii iarăşi pământul să-1 despic !... Mă ospătai cu ziuă, cu soare, cu polen, Cu sctea'u gât gonita-am spre Floarea lui Sânzien ! In darii „mătasa broaştei 1' părea că mă îndreaptă, încremenea, mirată, chiar lintiţa 'nţeleaptă! Şi nici bănuţii galbeni din balta amurgită Nu cunoşteau cărarea spre floarea îndrăgită! ...Şi după timp de trudă, amăgitor şi şters, Aduc zădărnicia spre care-atât am mers!...

STR A JFR-R A G A C E Dar floarea minunată trăeşte... este totuşi — Cu mult mai depărtată ca florile de lotuşi! Se zice c ă i minune...

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E (neîncrezător) D e unde ştii Mi'mparte !

S T R A J E R - R A G A C E Oe nu ar fi minune n'ar Ii aşa departe 1...

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E De, poate c a i dreptate !

STR A J ER-R A C A C E Sărmanul nostim Domn !

Nimic nu-i mai prieşte... Nici cel mai dulce somn Pe cea rcai albă floare... nici sucu'jmiiezmat. . . Posac, îşi ţine rupul pe-o aripă răzmat. ...In dorn i sc aduse cea mai frumoasă gâză,— Nici n'a vroit s'o vază, nemai putând să râză..

( a r ă t â n d munca : ) Belşulgul a fost darnic... Va fi un an din plin,— Dur pentru „et" tot darul, e-o frunză de pelin!...

TANTAR UL MAR AC INE Si dacă tc'nirc bi bine : „de ce ?" — Pentru un vis ! O floare 'nchisă vecinie de-un drum pe veci închis... Un dor!... Şi ce e dorul? — O rană-a scurtei vieţU

STRĂJER RAG ACE (zâmbind) Zii, - - tot poet ?

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E Dar cel mai hazliu dintre poeţi !

(Pauză) ...De-aşi fi ştiut, atuncea când m'a trimis Sânzien, Sn cat în lume îloarea cunmirăzmat polen, — Că am să ţin pe drumuri zadarnicul de mână, Nu inai porneam... v

(Trântorul sforăe la umbra) fo t doarme ?—

STRĂJER R A G A C E Mereu... De-o săptămân.ă...

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E Zău ! I-aşi fi fost mai bine acestuia tovarăş. Si-acuni, te las, străjere !

(Trece i n scenă . Răgace r ă m â n e d e straja) SRAMOŞUL G R E I E R I L O R (caro de là ridiicarea cor t i ­

nei , s t ă lungi t la u m b r a une i p ă p ă d i i , ţ â r â i n d d m d ib lă si c u o ploscă a l ă t u r e a , î l z ă r e ş t e :)

— Hei, te-ai întors ?.... Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E

DaJ iarăş 1 STRĂMOŞUL GREIERILOR (cu chef)

Cu bine si noroace ! Te fă, cumetre încoace La umbra păpădiei, La jurul л esel ic i ! Priveşte ce mai ploscă şi c e argint de strună !

( Ţ â n ţ a r u l s e aşează) Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE

Tot nu te Iaşi de chefuri ? STRĂMOŞUL GREIERILOR

Ei bravo, asla-i bună (Cu a l t ton)

Ei ?... (îl î n t r e a b ă dim ochi) Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E (grav)

In zadar !

STRĂMOŞUL C R E I E R I L O R Nici vorbă !... Păi uite-aicea creieri !

Când spune-o ţorhul i ţă strămoşul ăstor greieri, înseamnă că e vorbă!. . . N u î luerat d e ş e r t ! ...Chţar ieri — da ieri — pornisem spre voevod să-1 cerf, şi m'a oprit lăcusta... Cum, el care-i cu cap, Să creadă'n basme de-astea ce'n mintea mea nu'ncap... l-a căşunat pe-o floare şi vrea, morţiş, s'o aibe ! . _ Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE Hei, rănile iubirii !...

S'J 'RA M OSUL C, li E 1ER ILOR Ce răni ? Acestea-s zgaibe !

Ce floare ? Ce. iubire ? Ce rană, ce dureri ? Nu ore co s'aleagă de-i arde de muieri ?

Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE Iubita însă-i una !... Ţi-o spun şi eu măi taică !

STRĂMOŞUL GREIERILOR ( i n d i g n a t : Cum, nu cumva şi ăsta iubeşte-o ţânţăroiacă ?...

(Amurgeş t e . Sună t ă l ăng i de i sp răv i tu l munc i i . Veceir-niază . Alb ine le , muş te l e , gâzele , se r id ică de là r ă z b o a e şi fusuri, p l ecând în pâlcuri. T r e c g r e i e r i i cu furci p e li­nieri , t r ec furnicile, a l b i n e l e se î n d r e a p t ă s p r e s tupu r i . T r â n t o r u l d o a r m e îna in te . Treptait, s vanul se p ie rde . T r e c p â l c u r i î n t â rz i a t e i .

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E Te uită, păpădia cum prinde seara 'n crăngi ! . . Ei, nu-L' frumos cumnate ?

STR A M OSUL G REIERILOR Şi-acum se aud tălăngi..

Ţ \ N I ARUL MĂRĂCINE Războaele tăcură din cântecul mătasei, In pâlcuri Muncitorii se duc spre prispa casei...

(Veoemiiiază un clopot) Lui B O N D A R (din scc.iui I. a l tu ia , cu care. e Ui b ra ţ :)

Ce zici ? intrăm o clipă în han, la gândăcel ? Are-un rachiu năstruşnic de suc de inuşâţel !

I l - lea B O N D A R Eu drept să-ţi spun, am milă de bietul voevod ! Iubirea lui e mare !...

STRĂMOŞUL GREIERILOR (ca re l'a auzi t ) Un lujer fără rod !...

Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE (câtitii) Lemn de soc ce se 'nmlădie Driifţoslcu-i o păpădie ! Cum o sufli, shoară >n vânt, Floare neagră de pământ!. . .

(Lăcusta r e in t r ă însoţită 1 d o B ă r g ă u n e l e sfetnic) BAIU.AUNELE S F E T N I C

De nu mă nşel ncesta-i ţânţarul ! '{ ANŢARUL MĂRĂCINE

Bărgăunul ! Salut !... A, şi lăcusta !....

BARGAUNELE SFETNIC ( că t ând în în tune r i c ) Aîlat-aţi ?

i AN I ARUL MĂRĂCINE Nu... Nici unul !

L Ă C U S T A Ei, uite şi ţânturul ! In braţe să te s t r â n g ! Ce-i nou

T A N T A R U L M ARACINE Nimic.. .

L Ă C U S T A T i i i ! Drace! . . .

Ţ Â N Ţ A R U L M \RA< INE D e unde vii

LĂCUSTA D i n crâng...

M'am plictisit de greer. El crede că'n iubire E numai cântec glumă, o boabă de mâhnire... Lăcustele ca mine vor altceva : vor aur De grâne coapte, — atuncea bărbatu-i un t e z a u r ! Sau, vrem mătasea coaptă a holdelor de grâu Să ne'nvelini cu dânss , — şi s'o mâncăm !..

B A R G A U N E L E S F E T N I C Desfrâu !

grăeştil aci surată cu mintea ta îngustă... Vrei să cunoşti iubirea ?...

STRĂMOŞUL GREIERILOR Lăcusta tot lăcustă !!

UNIVERSUL UTERAR 7

BA HC. ÄHNELE SFETNIC De vrei să ştii ce poate iubirea, ia aminte ! Priveşte colo crinul... In albele-i vestminte La umbră, doarme prinţul gradinei Sânzien... Pe-o pernă de petale umplute cu poieni Prin vis, strângând sărmanul la pieptu-i o stamină, Ii picură pe aripi mărgele de lumină...

ŢÂNŢARUL MĂRĂCINE (inspirat) E mişcător voivodul ! (eu alt ton :)

Aşi vrea să scriu ceva... (Scriind);

„Iubirea inea 'nşelata pentru-o femee ca... LĂCUSTA (glumind)

Să nu fie ca mine... (incert :) Sau poate-i un pretext

Ca să devin geloasă ? ŢÂNŢARUL MĂRĂCINE (scriind)

Adăogăm în text ?... (deolaimlă :)

Iubita mea coniţă Cu toţi sântem la fel.1

Mata eşti o lăcustă Iar eu. un ainofel ! Dacă te prind în baltă Te-oi scoate fără lustru ' Şi ai sä tremuri toată C'aşa sunt eu : palustm t Cu fiinţa-mi ţâţâindă, Ţ-ţ... de te-am iubit, Să-ţi... ţ-ţ-aduci aminte De scun.pu-mi ţâţâit !...

BARG A UNELE SI ETNIC Lăsaţi cochetăria sau ştergeţî-o de-aici ! Hei. gâze-albine muşte,' lăcuste şi furnici, Se inserează... Craiul din floare doarme dus ! Când s'o trezi surate, ce-o să avem de spus ? De floarea lui cea dragă, aflat-aţi ? Călător Nici un bondar nu dete de Iloarea-Ilorilor ?..

ALTUL Eu, uu !—

ALTUL Nici eu !

ALTUL Degeaba o căutăm, să ştiţi-.

(O dâră de lumină se strecoară prin iairbă) BARGAUNELE SFETNIC

Ei ce-aţi rămas cu toţii aşa înmărmuriţi ? CORUL GÂZELOR (die afară)

Gâzelor, să tacă orice svon Sfânta rugă 'ncepe pe amvon ! Fluturi de cristal şi de polen, faceţi rugă pentru Sânzien... în genunchi plecafi-vă albine, Rănile din piept să i s'aline ! Roagă-te fierbinte mică gâză, piară piânsu-i, ca din nou să râză ! Gâzelor, să tacă orice svon Sfânta rugă 'ncepe pe amvon !...

O ALBINA (cătând departe :) Priviţi, priviţi surate : potop de raze mici Prin tuie se agaţă ! Ce-o fi ?..

RAGACE-STRAjER (vestind) Un licurici !

(Licuriciul-Crainic, năvăleşte în scena, in penumbră, e singura lumină. Alţii l icurici mic i s e aprind prin tufe)

LICURICIUL Călare pe o rază de-argint călit în luna, Sânt cea dintâi făclie in seara asta... Eu Mă »nchiu la toţi şi toatej curteni, cu voe-bună. Viu de departe... Drumul, nemăsurat de greu, I/am străbătut ca gândul — şi totuşi' mergi din zori ! Cutreerai atâtea adânci păduri de flori... Trecui un Hr de apă ce coase iarba în vale. Am lunecat de-a, dura, pe-o râpă de petale, Zburai pe şes, pe dealuri, prini zarea împânzită Şi-am stat să dau, în luncă; luceferii prin sită ! Aşa că'n faţrt voastră, sosesc întârziat. Sunt crainic Libelulei 1

TOŢI (uimiţi) Soseşte la palat ?

SÂNZIEN (trezindu-se) Vreau floarea... Unde-i floarea ? Tu cupă de polen...

— BARGAUNUL SFETNIC (gâzelor) Tăcere :

SÂNZIEN Spune : nnde e Iloarea lui Sânzien ?!...

BARGAUNELE SFETNIC Cum ? geme'n vise prinful, — sau s'a trezit în cupă ?...

SÂNZIEN Tu, crin, potiru-ţi strânge şi'n t ine mă surupă ! Să nu mai simt lumina nic i gândul meu pe drum... Ci'ntr'un potir de floare, îngroapă-mă de-acurn !

B A R G A U N SFETNIC: O !... Sânzien, voivoade cu aripe de; smalţ, Te-ai deşteptat din vise ?

SÂNZIEN Aş vrea să mă înnalţ

Cu soarele de-odată — dar cad şi gem, şi plâng ! BARG AU NUL S F E T N I C

Ce vrere ai, voivoade ? ' SÂNZIEN

O ! Sfetnice, mă frâng ! ...Trimesu-ţi-ai bondarii, ş i-albinele, ostaşii ? Să a î ie ţara î loa ie i ?... Nu i-aţi trimes ? (cu u r ă :)

Vrăşmaşii ! B A R G A U N U L S F E T N I C

Ba da, mărite, flutur. în fiecare zi Se duc spre miază-noapte, spre apus,' spre miază-zi, in zări de-argint, spre soare alţi l icurici, alţi fluturi...

SÂNZIEN (cu desnăclejde) Şi iro găsesc ?

B A R G A U N U L S F E T N I C Nădejdea, — Mărite, — să nu-ţi scuturi ! ( D â r e d e l u m i n ă fu lgeră în i a rbă ) L I C U R I C I U L (să l tând in i a r b ă .•)

Alaiul Libelulei !... B A R G A U N U L S F E T N I C

En bă nu fii m că vine... Hei, — de-ar voi voivodul s'asculte şi de mine !...

(Pauză . In t r ' u in ca r de stele, t r a s cu pangl ic i de m ă t a s e de o a r m a t ă î n t r e a g ă d e l icurici , i n t r ă Libe lu la . E înmii tă , sub ţ i r e , t oa i ă î m b r ă c a t ă în a l b a s t r u - v e r z u i . In p loa ia d e lumini , e s i ngu ra u m b r ă . A r e a r ip i mar i s t r ăvez i i . punc ta re m a u r , în t inse deallungiil t r upu lu i ) .

C O R U L Bine-ai venit la noi In ţara'n cart-a lbine Ţes miere la răsboi, Unde pândesc bondari D in umbră, mierea'n faguri Şi-un fluture 'ntr'o floare Visând alte meleaguri; Tânjeşte 'nti-o corolă lnh"aripatu-i dor Spre ţara visuri lor Şi-n flonrei — florilor !

(lot n o r o d u l î n c o n j o a r ă c r i n u l în ca r e e Sânzien. Libelula se a p r o p i e şi s p u n e :

LIBELULA Floare albări floare, c r i n / Am plecat din zori; şi v in Până'n seară, v in la tine Flutur alb, şi n'ai să ştii Că în astă seară-aci..

BARGAUNUL S F E T N I C (în ş o a p t ă gâzelor) Cele de un neam cu dânsa, nu trăesc decât o zi !...

T O A T E GÂZELE Aaa !..

LIBELULA Scoală, scoală Sânzien, Ştergeţi ochii de polen... Am să mor aci d e dor...

SÂNZIEN (ridicândiu-se pe un braţ) Unde-i Hoarea-îlorilor?

(7ărînd prin umbră, umbra Libelulei) Cum? Aţi aflat-o? Oare să-mi f ie-aevea visul?

CORUL O punte de petale acoperi abisul Ce despărţea un flutur de floarea lui...

SÂNZIEN (cu bucurie) Şi-acum

V'aji strâns iscoada în pâlcuri d e pe drum? D e tv tăceţi? Sau poate mi-aţi rupt-o din răzor? Visam s a j i i n g eu singur la îloaren-florilor!...

(Va urma)

R o s a c h i a r o şi — Nuvelă în care

Doi copii . U n u l Rosach ia ro , ce lă la l t Gr ig iope r l a . N u m e c a r e sun t colori , d a r cure de fapt c r e ş p u n d cu copi lă r ia , cu a c e a cop i lă r ie p e oare-o d u c e m cu noi i n t r J u n a şi p e c a r e n ' o p u t e m u i t a n ic i oda tă .

T r ă i a u î n ch ip firesc, acolo unde - i p u s e s e des t inu l .

Rosach ia ro î n palaitul cel m a r e , n u m a i fe res t re şi ba l coane , Gr ig iope r l a în că­s u ţ a puiibărită la p ic ioa re l e nesfârş i te i c lăd i r i .

Şi se c u n o ş t e a u de d e p a r t e . D e l à un ba lcon de m a r m o r ă la a l p a t r u l e a e t a j , la un p r a g de că rămiz i roase , c a r e dădea ni s t r adă .

D a r îşi s c h i m b a u j u c ă r i i l e de oarece , la şap te ani , n u cunoş t i deoseb i r i l e d e casiă , şi n ' a i idee de r a n g u l social. Ro-saeiuairo lăsa jos în s t r a d ă j u c ă r i i p ic­t a t e , p a i a ţ e de stofă, soldaţ i de p l u m b , u r ş i umfla ţ i cu culţi şi car i , cobo rând , se l e g ă n a u ţ inu ţ i de-o s foa ră lungă , co lo ra tă . !

Gr ig iope r l a îi i r imi t ea î n sch imb pa­ia ţ e c a r agh ioase . á i a t e d in h â r t i e g roasă . roşie,_ verde , por toca l i e , s au g r e e i i , că­răbuşi, şi şi p a r l e s u r p r i n s e p e c â n d se lă fă iau la soa re , l â n g ă c r ă p ă t u r i l e a scun ­z i şur i lo r lor.

Ce l boga t e r a g r ă s u l i a şi î m b r ă c a t b i ­ne, cel s ă r a c e r a s lab .şi p u r t a ha i ­n e p r e f ă c u t e d in a l t e le m a i m a r i , roase .

P r i e t e n i a l o r {unu t re i and. P e u r m ă că­su ţ a a fost d ă r â m a t ă i a r pes t e t emel ia ei t r ecu s t r a d a , c u d o u ă sini luc ioase de t r a m v a i şi o g loa tă de p ie ton i c a r i t r e ­ceau pe acolo din zori pa.uâ'n noap te .

R ă m a s e in suf le te le copi i lor o amin ­t i re , [ iosacninro, c re scând , p ă s t r a în m i n t e v iz iunea micu lu i s ău t o v a r ă ş , um p o r t r e t nos ta lg ic de copi l p ă t i m i t c a r e a v e a o !aţă de sufe r in ţă , l u m i n a t ă uneor i de -o n ă p ă d i r e de voioşie şi de b u n ă t a t e . Gr ig iope r l a p ă s t r a i coana p r i e t e n u l u i ca pe -o c a d r a de vis, ca p e f igura u n u i a ma i fer ic i t decâ t e l , c a r e se a p r o p i a s e de dân ­su l , f ă r ă să-l facă v r e -oda t ă să s imtă d e o s e b i r e a de n ive l d i n t r e e t a j u l a l p a ­t ru lea ol u n u i p a l a t b u r g h e z şi t inda u-п=я case de nevo iaş i .

Despă r ţ i ţ i c u t r e c e r e a an i lo r , d u s e fie­c a r e o v i a ţ ă a p a r t e , c a r e e r a opusu l co­p i l ă r i e i lor l ips i tă de g â n d u r i .

U n u l a deven i t c in ic d in nenoroc i r i p a ­sionale , а a l e r g a t ca un cal de r a s ă pista j o c u r i l o r de noroc , a des f r ână r i i şi a pe­t r ece r i l o r risipitoare, i s p r ă v i n d p r i n a-şi înch ipu i l u m e a ca o g l u m ă r id icolă a e-t e rn i t ă ţ i i . I

Ce lă l a l t a j u n s e la ce l e m a i îna l t e t r e p ­te a l e a m ă r ă c i u n i i şi a l e n e p ă s ă r i i p r i n d u r e r i sociale , p r i n contac te inu t i le , p r i n e x p e r i e n ţ e c rude . D e v e n i r ă a m â n d o i u-moirişti şi l u c r a r ă cu fantezia lor ca să diifonueze c o n t u r u l rea l i t ă ţ i i , c r e ind co­micul în or ice .

Rosach ia ro făcu ce le m a i n e î n d u r a t e c a r i c a t u r i a le med iu lu i său. D o a m n e l e b j g a i e d i n comi te te le d e b ine face re se p r e f ă c u r ă în b u r d u f e umfla te , z u g r ă v i t e în ce le mai, i su r î ză toa re culor i , şi c a r e vo­ind să se d e a p e d e - a ' n t r e g u l sărăc ie i , is­p r ă v e s c p r i n a d ă r u i mize r i e i d o a r v â n ­tu l de c a r e e r a u p l ine .

f e m e i l e fa ta le , c e l e ce s t a u m e r e u p e co l ţu l uniui d i v a n cu u n loc l i be r a l ă t u r i , a d ă s t â n d v ic t ima ca r e va trebui să se aşeze şi să m o a r ă de iubire, că p ă t a r ă în­făţişarea (Unor (stâlpi de telegraf scoflii din U Î , cu firele tăiate, dar având dea*

Grigioperla Luciano Folgore

se caută umbre —

s u p r a o p lacă , cu l i t e re de-o şch ioapă : „Per ico l de m o a r t e " .

Cei l ipsi ţ i de in imă, carc -ş i che l tucsc a-verea ca să sch imbe delà o zi Ja a l ta ter ­m o m e t r u l in imei gi se i rosesc î n t r ' o su tă de cucer i r i , fură înfăţ işaţ i ca n i ş te o rh i p i t i c i de cincizeci d e an i , duş i de m â n ă de-o p ă p u ş ă f rumoasă î m b r ă c a t ă î n ser­v i toa re .

IJancheri i car i negus to resc cu l u m e a şi mi roase a zgârcen ie , se p r e f ă c u r ă în u-riaşi s p â n z u r a ţ i d e - a s u p r a unei fântâni , sco ţând a fa ră cu m a r e caznă saci de a u r , în t imp ce la p ic ioa re le lor se îmbulzesc pl ic t is i ţ i nepoţ i i p igmei , cu ceasul în m â ­nă , s c r u t â n d p e c a d r a n o ra mor ţ i i şi gră­b i n d cu dor in ţa ocolul m i n u t a r u l u i .

Adolescenţ i c a r i a ş t e a p t ă o privighe­t o a r e şi i sp răvesc p r i n a se î n s u r a cu o bufni ţă , o a m e n i ca re 'şi c u r ă ţ ă bas tonu l şi se m u r d ă r e s c pe mâin i , mora l i ş t i ce d a u fuga în c ă m a ş ă l a . c o m i s a r ca să p r o ­tes teze în p o t r i v a cân tecu lu i obscen al u-nui be ţ iv , îşi a v u r ă poza şi sa t i r a cuve­ni ta .

l l o sach i a ro n u c r u ţ ă p e n imen i . Nu c r u ţ ă nici ch i a r p r o p r i a - i famil ie , c a r e e r a la ace la ş .nivel cu o m e n i r e a încon­j u r ă t o a r e . A fost u râ t . 11 inv i t au pes te tot locul de frica hazu lu i său ucigător , ia r o a m e n i i în faţa lui se s i leau să nu p a r ă decât p u ţ i n de tot r idicoli . F e m e i l e nu-1 i u b e a u d e o a r e c e ba t jocora n ' a r e t r e ­ce re în faţa in imelor femeeşt i , î nc l ina t e de când l u m e a spre t r a g e d i e şi s e n t i m e n ­tal ism, sp re d r a m e l e în ca r e găsesc pro­tagonis tu l cu fa ţa în mâ in i şi cu salcia p l â n g ă t o a r e în p r e a j m ă .

Nepăsă to r i i îl r e spec tau ş i ! î n c o n j u r a u c â n d î l v e d e a u t r ecând , căc i Rosach ia ro , p e l â n g ă p a v ă z a lor, avea şi d a r u l de-a m â n u i şi s p a d a şi cunoş tea lov i tu r i l e as­cunse , c a r e ţ in tesc d e - a d r e p t u l l a închee-tu r i l e descoper i t e .

C in icu l se desfăta muşcând , p r e f ă c â n d v ia ţa , d i secând soc ie ta tea ca p e u n mal ­d ă r de c a d a v r e u m b l ă t o a r e , ca să refacă indiviz i i d u p ă felul său de a vedea , cu t r u p u l a s i m e t r i c c o r e s p u n z ă t o r a n o m a ­li i lor m o r a l e .

Nu e r a d iavolu l , nici d isc ipolul d iavo­lu lu i , da r d i n o ree ru l său ieşea p a n o r a ­m a g ro tescă a rea l i t ă ţ i i , n u aşa cum se vcd.; c u ochii dei 'ectuoşi a i obice iu lu i , ci aşa cum s 'ar vedea dacă pup i l e l e a r fi p ă t r u n z ă t o r c o r e c t a t e de d o r i n ţ a u n e i m a i m a r i p ă t r u n d e r i .

Gr ig iope r l a e r a m a i î n d u r ă t o r . S imţea o nes fâ r ş i t ă mi lă p e n t r u a p r o a p e l e ca re - i făcuse r ă u înşe lându- l şi r e a d u c e a lu­m e a l a n i ş te şchiopi c a r i voiau să a l e rge p â n ă ce le ieşea suf le tu l ; la n i ş t e c iungi car i voiau să s t r â n g ă 'n b r a ţ e copaci i daţ i cu s ă p u n d in ţ a r a lui „ P a r ă mălă ia ţă ' ' , ca s ă , a j u n g ă în vârf; la niş te orb i c a r i isco­d e a u ecl ipsa soa re lu i ; la niş te ch io r i ca r i voiau să fulgere ou p r i v i r e a duşmani i .

Pe copi le le care-1 t r ă d a s e r ă le desc r ia ca pe niş te gâ ş t e cu pl iscul t ă i a t t r e i s fe r tur i . P e p r i e t e n i i care-1 p ă r ă s i s e r ă îi z u g r ă v e a ca pe niş te p r i e t e n i lega ţ i la ochi c a r e se î n v â r t e s c în j u r u l u n u i s tog de pa i e f ă r ă să bage bo tu l î n el. R u d e l e ca r e nu-1 r ecunoş teau , de o a r e c e se îmbo­gă ţ i se ră , le înfă ţ işa ca p e niş te f ăp tu r i n u m a i b u r t ă , c a r e l u n e c a u pe-o coas t ă ou p a t i n e de a u r şi se d u c e a u să 'şi r u p ă gâ­tul de-o p i a t r ă k i l ome t r i că , f ă r ă eă-ei dea мата.

Aţa dar, făpturi care făceau milă, ou»e

tlNlPËRSUt LlTÈÈAR

de n a s de u n des t in m a i t a r e ca e le , chi­nu i t e de nenorocu l c a r e le a d ă s t a la r ă s ­p â n t i e ca să le î nha ţ e .

In Gr ig iope r l a e r a o mi lă umor i s t i c ă ee-1 î nă l ţ a la g r a d u l de j u d e c ă t o r vese l fără voia lui, g l u m e ţ cu toa te că s i m ţ e a d r a m a şi josnic i i le m o r a l e î m p r e j u r u l şi în l ă u n t r u l o r i că r e i f iguri a vieţ i i .

Aceşti doi s u v e r a n i a i sa t i re i , d â n d o-col lumii cu gându l de-a su rpa p iedes ta ­lele şi de-a sch imba locul şi a t i t ud inea s t a t u e l o r r id ica te de gus tu l şi d e a d m i ­raţ ia med ioc ră a mul ţ imi lor , n u t r ă i a u doar din scept ic ismul lor.

L r a o a m i n t i r e în fundu l suf le tu lu i lor . O sub l imă poésie ca re se salva, o copi lă­r ie ce r ă m â n e a acolo în u n g h e r u l ei a u ­rit, cu color i le de od in ioa ră şi cu suggcs-tia luc ru r i lo r c u r a t e pe ca re n i m e n i nu le poate- d i forma.

Gr ig iope r l a e r a duioşia cop i l ă rească a lui Rosach ia ro , p o r t r e t u l une i p r i e t en i i a l ba s t r e ca re i-ur fi a d u s a t â t a m â n g â -e re . da c'a r fi regăs i t -o . Rosach ia ro e r a ipentru Gr ig iope r l a p u n c t u l -extrem î n ca re poţ i da în s e a m a d e s t i n u l u i a m ă ­răc iun i le şi ur i le , p e n t r u a te împăca , p r i n mi j loc i rea unu i o m . cu n a t u r a , ca să uiţi o clipă că p ă m â n t u l e un ospiciu de prefăcuţ i şi d e nenoroci ţ i .

Să c ă u t a u poate , de oa r ece v ine tot­deauna un ceas în ex i s t en ţ a noas t ră , în c a r e a v e m nevoie să a b d i c ă m d e la mas ­ca orgol iu lu i , p e n t r u a a p r o p i a faţa goa­lă şi su fe r indă de ceva bun , s implu şi p i e r d u t .

i ) a r nu se găseau . F i e c a r e îşi a v e a orb i ­ta p r o p r i e , iar e l ipse le nu se î n t â l n i s e r ă încă, sp re a se r ecunoaş te .

C u toa te aces tea a d u c e r e a a m i n t e îi m â n g â i a pu ţ in , îi făcea să t r ă i a scă şi se duceau astfel să ba t jocorească socie ta tea în n u m e l e mie i cop i lă r i i şi a l une i nev i ­novăţ i i a u r i t e , pe c a r e - a r fi voit s'o va­dă în toţi oameni i , ca să-i î n d u r e mai uşor isau ta să-i p o a t ă iubi ma i mul t .

D a r oo^ieni i cu care -a vem de-a face e r a u aspr i , ava r i , înc rus ta ţ i în ipocr iz ie , c r is ta l iza ţ i de egoism şi nu le p u t e a u da nimic din p r i m ă v a r a dor i tă . O f e r e a u d o a r fondur i obscure , l in i i usca te , color i opace , s e n t i m e n t e p la te , d in ca re nu pu­teau a l că tu i decâ t un pe isag iu l ipsit de noimă, însufleţ i t de f iguri l emnoase , de p a i a ţ e r idicole şi de d ia logur i mecan ice .

. T i m p de mul ţ i a n i v ia ţa celor doi umo­rişti а fost o f r ă m â n t a r e zi lnică, p l ină de ciudă şi de duşmăn ie , r e a l i z a t ă în lu­m e a a m a r ă a c a r i c a t u r e i .

Rosach ia ro îşi s ch imbă în fă ţ i şa rea . Slă­bi, îşi neg l i j a e l egan ţ a - i p r o p r i e deşi se î m b r ă c a tot în negru , ou niş te h a i n e ca de c o m e m o r ă r i oficiale; ceeace e r a u n fel de p a r o d i e e x t e r i o a r ă , căci as t fe l î m b r ă ­cat, Rosach ia ro se ducea p e l a s e r b ă r i l e şi p r i m i r i l e la c a r e se a d u n ă m u l ţ i m e a c o r p u r i l o r vi i c a r e d u c n i ş te suf le te m o a r t e .

Gr ig iope r l a în sch imb se î n g r a ş ă şi se îmbrăca în h a i n e decen te , cu c a r e inspec­ta c inematogra fe l e în ca re lumea ' ş i i ro­seşte v ia ţa c a să i n t e r p r e t e z e în semi­î n t u n e r i c inscr ip ţ i i d e ş a r t e şi mimice ne -r o a d e , se a p r o p i e de t romba gramofoa-ne lo r ca să p r i n d ă b a n a l i t a t e a concen­t r a t ă a unu i disc de cauc iuc şi s'a lua t d u p ă î n m o r m â n t ă r i ca s ă s u r p r i n d ă p e faţa az i s t en ţ e i p l ic t i sea la unoir î n d a t o r i r i c o n v e n ţ i o n a l e şi nes imţ i t e .

î n t r ' o sea ră , d in î n t â m p l a r e , ce i doi d e p ă r t a ţ i p r i e t en i se î n t â l n i r ă f a ţ ă ' n faţă şi se ghic i ră .

— R o s a c h i a r o ! — G r i g i o p e r l a ! b r a u în p r a g u l une i g r ă d i n i pub l i ce .

Soare le , d u c â n d u - s e să s e Culce dincolo d e munţ i , lăsa obişnui ta - i b i n e c u v â n t a r e copacilor p r i m ă T ă r a t i c i cari se luminau de-j fericire violetă. Pe alei lumea d№

VhïVÈESVL LlTÈRÂtt 9

VASILE P O P E S C U : STUDIU DIN MAN GALIA,

fiece sea ră , n e s i m ţ i t o a r e la d e s c r e ş t e r e a lumini i şi la duioşi i le c r epuscu le lo r c a r e îmb ină l u c r u r i l e î n t r e e le , con t inua să-şi r ep rez in te micile-i comedi i d e iub i re , de p r i e t en i e şi n e p ă s a r e .

— T u ? C â t te-a s c h i m b a t ! — - T u ? C i n e - a r c r ede ! Se p r i v e a u l u n g fără să-şi vorbească .

Se s t r ă d u i m să găsească în ch ipu r i l e Ъ г n e a ş t e p t a t e i coana î n d e p ă r t a t e i copi lăr i i . Dar ocini n u e r a u de a j u n s i a r fantez ia se s imţea n e î n s t a r e şi r ăc i t ă .

O och i r e la c a r t e a a d u c e r i l o r a m i n t e şi a l t a la r ea l i t a t ea p r e z e n t ă , d a r nu iz­butea să-şi dea s e a m a cum de sch imbase t impul p â n ă ' n t r a t â t ob iec tu l v i su r i lo r lor.

Se g â n d e a u : — E r a c a m gras şi b ine î m b r ă c a t , d a r

senin . - - E r a s l ă b u ţ în să răc ia lui , d a r vesel . Şi a c u m se v e d e a u o a m e n i os teni ţ i , îm­

b ă t r â n i ţ i de m â n i e , zbâ rc i ţ i l a fa ţă d e zâmbetu l sa rcas t i c caire le î n c r e ţ e a o b r a zuli de m u l ţ i a n i . Ar fi voi t s ă se r e g ă s e a ­scă lucioşi c a ogl inda , ca s ă se r e v a d ă î n icoana r ă s f r â n t ă de cop i lă r i a lor şi c â n d colo, ia tă- i , u n u l în fata ce lu i la l t , opaci , fără „dincolo", c e r t i t ud in i s u r d e şi л 8 т е -oaie iu dosul c ă r o r a prof i lu l u n e i v â r s t e s imple şi d e p ă r t a t e se ş te r sese p e n t r u to tdeauna .

Umblată, Împreuna un ceas. Yorbvr& de

vî-iţa lor i nd i f e r en t ă şi cinică. V ă z u r ă că e r a u de .acord a s u p r a nevoii de-a nwn 1 -ci l umea .

Se s imţ i r ă uneor i r iva l i în m e s e r i a de umor i ş t i , da r z a d a r n i c a d ă s t a r ă de là to ­vărăş ia lor p u ţ i n ă m â n g â i e r e .

C â n d se î n t u n e c a s e b ine , s e o p r i r ă î n mi j locu l u n e i s t r ăz i l a rg i .

Iu c l ipa a c e e a n u t r e c e a n imen i . Scoa­se r ă p ă l ă r i a unu l la a l tu l , de p a r c ă s 'ar fi c u n o s c u t de-o zi. Rosach i a ro s e î n d r e p ­t ă sp re o ca fenea cu v i t r i n e l e d i n t r ' u n s ingur g e a m e n o r m şi ou l a m p a e lec t r ică cu a r c vol ta io c a r e sfâr ia în fa ţa uşi i .

C r i g i o p e r l a se î n d r e p t ă s p r e c â r c i u m a de -a l ă tu r i , şi ea l u m i n a t ă de-o l a m p ă cu a r c volat ic , c a r e s fâr ia ca ş i s o r a ei d in faţă.

Eli s tan ţa d i n t r e cei doi oameni c a r i se c u n o s e u r ă od in ioa ră , iub i ţ i şi cău ta ţ i , se măr i a , d a r l u m i n a sp re ca re se î n d r e p ­tau , le p r e l u n g e a u m b r a p e s t e m ă s u r ă .

Ce le două u m b r e se a t i n s e r ă şi se con­top i ră ca vâr fu l unu i unghiu , a le c ă r u i l a t u r i se d e p ă r t a u to t m a i mu l t .

C.>pii)ăiriile l o r devejnite f a n t a s m e se î m b r ă ţ i ş a u î n p u l b e r e a .drfumului, mau î n a i n t e de-a se despă r ţ i , ma i î n a i n t e de-a se topi î n e t e rn i t a t e , , ma i î n a i n t e de-a lăsa ca cei doi mor ţ i să se d u c ă s p r e de s t i nu l l o r d e o a m e n i d i n c a r e poes ia dispăruse.

(Trad. din ital. de) Alexandro Marc«

P r i b e g i — Din „Trepte Rupte" —

Odată, după umblet de ceasuri uitate P e veştede câmpuri, ce nu mai văzusem, Tot mai departe mergând ne pierdusem: Ţi-aduci tu aminte? pust iu! pe 'noptate!...

Eram. scoborâsem o repede vale, Goliţi de simţire, streini de natură,— Aproape de-o boltă posacă, obscură, Departe cu trestia'i, harpă de jale.

Acolo făcusem popas osteniră. Privirea ta mândră măreţ apunea Pe ape le negre, şi seara venia . D in sufletu-ţi parcă! prin noaptea privirii!

O l inişte tristă şi sfântă purta Cuprinsul acela în lumea visării; — O stea licări în oceanele zării. Gonind încetarea din inima ta.

Pe umăru'mi fruntea plecat-ai duios. Bogată de-o lume de pace, de v ise; Tot cerul de zodii eterne se scrise: Şi sufletul nostru zâmbi luminos!

Avurăm atunci amândoi s imţimântul Că inima firii cu-a noastră se 'mbină; Că sântem noi înşine veşnici , — lumină Ce'mbracă'n coloare şi'n tâlcuri pământul.

Mulţimea de lacrimi, ce-au curs liniştit. Sufletul nostru T topi în natură; Adânc înţeleserăm, gură pe gură, Ce dulce e pierderea în infinit.

Târziu, ideală de pal idă, luna Ivi peste-o salcie candidu-i chip; Abia de lăsai picioruşu'n nisip, Strânsă pe inima-mi beată, nebună!

V. DEMETRIUS

Pasăreal Cânta o pasăre la geam Dorindu-şi zborul 'nalt spre s lavă — O biată inima bolnava — Şi eu de mila ei plângeam —

In casa mea întunecată Prin besnă 'mi dibnii un gând Şi'n casă m'am sbătut plângând C u pasărea nemângâiată.

Vânjos m'am înălţat sa strig In lnme dorul de lumină, D a r gratii le cu rugină Mă sângerară. Îmi fu frig

Şi'n noaptea odăiţei scunde Ce 'mi fu sălaş dintru'nceput Sărmanul suflet s'a sbătut Şi-afară n'a putut pătrunde.

EUGEN VICTOR

10 mVEttSÜÍ UtEUAß

Considerajiuni asupra catharsis-ului aristotelic

Succesorul cei ma i a u t e n t i c a l lu i Scho­p e n h a u e r fă ră a moş ten i şi m i rosu l de „pompe funeb re ' ' p a r t i c u l a r pe s imi s tu lu i filosof, F r . N ie izehe desc inde în ace laş t i m p şi d in Schi ler , glosatorul] lu i Kan t .

In fa ta miiracolului airtistic Nie t sche îm­bogăţ i t cu aceas t ă m o ş t e n i r e î ncea rcă o cxipli cairo, r e fe r indu-se m a i a l e s la t ra­gedie. (Die geburt der Tragoedie oder gricchenthum und Pessimismus, 1872 , fr., fr. L'origine de la tragedie ou Hel­lénisme et Pessimisme. P a r i s , f. a.).

Schi l ler sus ţ inuse î n t r e a l t e l e , că ex i s t ă u n frumos graţios ce c o n v i n e suf le te lor c â r m u i t e m a i mul t d e e x c i t a r e a s en t imen­te lor , sau a ide i lor , şi frumosul energ ic ce conv ine m a i /mul t suf le te lor moleşi te , ("el d in tâ iu o a m e n i l o r sub in f luen ţa şi do­m i n a r e a exc lus ivă a impulsiiunii r ea l e şi fo rmale ; cel d e dl d o i l e a oamen i lo r smulş i a p r o a p e in f luen ţe i e x t e r n e . (Ueber die aesthetische Erziehung e tc . sc r i soa rea XVII).

In a l t ă p a r t e Schi l ler a r ă t a s e , că în s t a r e a de s impi ic i ta te n a t u r a l ă , toa te fa­cu l tă ţ i l e omulu i , e x e r o i t â n d u - s e î m p r e u ­nă, f i in ţa sa se man i f e s t ă încă î n t r ' o a r m o n i o a s ă u'niiitate, şi că, p r i n u r m a r e , to ta l i t a tea n a t u r i i saile», e x p r i m â n d u - s e comple t î n c h i a r r e a l i t a t e a însăşi), ro lu l p o e t u l u i es te în m o d n e c e s a r de a imi ta r ea lu l câ t m a i comple t posibi l (poezia na­ivă) . S t a r e a de civiliziaiţie, d impot r ivă , p r e s u p u n â n d , că aces t concu r s a r m o n i o s a l î n t r eg i i n a t u r i o m e n e ş t i nu m a i e alt­ceva, de c â t o idee, ro lu l poe tu lu i es te î n mod neccsair de a r id ica r e a l i t a t e a la ideal , sau c e e a ce î n s e m n e a z ă a c e l a ş lu -огщ de a reprezenita idea lu l (poezia sen­t imen ta lă ) . Schi l ler c a u t ă în folul a ce s t a să p u n ă capă t in te rminab i l e i ' c e r t e , , între cei vechi şi m o d e r n i " .

Nie tzche n e vorbeş t e d e s p r e d o u ă g ra ­de a le func ţ iun i i a r t i s t i ce : starea apo­linică c a r a c t e r i z a t ă p r i n c a l m şi sen ină­tate , sau o d i h n ă a r o m i t o a r e , ş i starea dionisiacă c a r a c t e r i z a t ă p r i n t u r m e n t a r e şi v iolenţă . S t a r e a apoliaiică este funcţ iu­n e a a r t i s t i c ă c e în fă ţ i şează ac t iv i t a t ea l ă u n t r i c ă a celui! ce se od ihneş te , e s te g ra ­ţia sau d u l c e a ţ a sch i l l e r i ană .

S t a r e a d ionis iacă es te i z b u c n i r e a în a-f a ră a ce lu i c e s'a epu i za t p e s ine şi a r c o r e s p u n d e e n e r g i e i schilieriainie.

Es te t ica lui Schi l ler a r a t ă î n gene re , că forma şi m a t e r i a s e p o t e c h i l i b r a n u m a i î n t r ' o anumităaparenţă, în n ic i im caz în r e a l i t a t e ; a p a r e n ţ a a c e a s t a fi ind u n joc , cu câ t o m u l v a putea s ă se o p r e a s c ă m a i m u l t în fa ţa a p a r e n ţ e i pur; c r e a t e de e l în mi j locu l reailutăţii, d a r deoseb i t ă d e ea , c u a t â t c a r a c t e r u l e s te t i c a l joculu i se va pronunţa i mai' mu l t .

Fr. N ie tzsche î n l e g ă t u r ă c u aceas t a sus ţ ine , că l u m e a e s t e o b i e c t i v a r e a l ibe­r a t o a r e a lui' D u m n e z e u î n m o d p e r p e t u u şi. î n f iecare ol ipă c o n s u m a t ă , o b i e c t i v a r e vec in ie n o u ă a a ce lu i a , сате: p o a r t ă în s i n e clee mai m a r i su fe r in ţe , c e l e ma i i rezis t ib i le confl icte , ce le m a i e x t r e m e c o n t r a s t e ş i , d e o a r e mu se p o a t e l i b e r a de c â t p r i n t r ' o aparenţă (Tr. fr. cit. Es­sai d'une critiue de so imême. § 5, p . 10).

„ I n t r ' a d e v ă r c o n ţ i n ă Nie tzsche „cu câ t cons ta t î n n a t u r ă a c e s t e ' i n s t i n c t e p u t e r n i ­ce şi forţa i rezis t ib i lă , c a r e l e m â n ă să se ob iec t iveze în a p a r e n ţ ă , s ă se do­molească în a p a r e n ţ a l i b e r a t o a r e , cu a t â t m ă s imt m a i a n t r e n a t î n ipoteza^metaf iz i -c ă in oaire F i i n ţ a siupiremăi U n u l p r i m o r d i a l copleş i t de e t e r n e l e mize r i i şi p l in d e con t rad ic ţ i i l e i r educ t ib i l e , a r e n e v o e pen ­tru p e r p e t u a sa e l i b e r a r e şi de î n c â n t a r e a

viziuni i şi' dc b u c u r i a apa ren ţ e i şi, că in mod a b s o l u t şi, i n t eg ra l , cons idera ţ i în aceas t ă a p a r e n ţ ă şi. cons t i tu i ţ i de ea, noi s u n t e m obl iga ţ i a o concepe ca o nef i in ţă a b s o l u t ă ca o p e r p e t u ă d e v e n i r e în t imp, spa ţ iu să cauza l i t a t e , cu a l t e cu­v in t e d r e p t o r ea l i t a t e empi r ică . F ă c â n d p e n t r u m o m e n t a b s t r a c ţ i e de p r o p r i a noas t r ă r ea l i t a t e şi c o u c e p â n d ex i s t en ţ a n o a s t r ă în m o d empi r i c , i a r aceea a lu­mi i în gene ra l ca o r e p r e z e n t a r e i zvorâ tă în or ice m o m e n t d in Umi l -p r imord ia l , a-tunc i v isu l v a t r e b u i să n e a p a r ă ca o a p a r e n ţ ă a a p a r e n ţ e i şi, în a c e a s t ă cal i ­t a t e ca o sa t i s fac ţ ie ş i m a i pe r f ec t ă încă a a p e t e n ţ e i p r i m o r d i a l e p e n t r u a p a r e n ţ ă . (L 'or igine e t c . § 4 p . 46).

In felul aces ta a r t a n a i v ă d e s p r e c a r e vo rbeş t e Schüller, e o a p a r e n ţ ă a a p a r e n ­ţei . Nie tzsche a ţ i nu t să a r a t e necon ten i t c ă na ivu l n u p r e c e d e s en t imen ta lu lu i schi l lenian. FJ sus ţ ine ; fă 1 p r i n n a i v noi t r e ­b u e să î n ţ e l e g e m a p o g e u l s t ă r i i apo l in ice , deci n a i v u l e p u n c t u l f inal a l une i seri i , n u cel in i ţ i a l .

F ă c â n d a p o i a p e l la p r inc ip iu l imdivi-duaţiuiniă a i Jini S c h o p e n h a u e r Nie tzsche n e a r a t ă , c ă Apol lo ne a p a r e ca imag ina di­vinizată a ces tu i p r inc ip iu . î n c a r e se î n d e p l i n e s c scopur i le e t e r n e a l e Unu lu i -p r i m o r d i a l : « l i b e r a r e a sa p r i n v iz iune şi p r i n a p a r e n ţ ă ; cu ges tur i subl ime, el n e a r a t ă , c u m lumea su fe r in ţe i es te necesa ră , pentru! ca p r i n ea, / individul să fie m â n a t c ă t r e c r e a ţ i u n e a viziuni i l i b e r a t o a r e , când , scufunda t f i ind î n c o n t e m p l a r e a a-cestei viziunii, el va r ă m â n e ca lm şi pl in dc s e n i n ă t a t e în fragila, sa imbareaţ iuino înghesu i t de va lu r i l e măr i i fără marg in i .

(Aci Nie tzsche se r e f e ră la D i e Welt als Wil le und Vorstellung) I § 63.

Dur in mijlociii a ce s t e i lumi î n mod ar­tificial î n g r ă d i t ă d e oiparcnţă ş i d e m ă ­sură , i zbucneş te dim c â n d în c â n d be ţ i a e.Malică a s ă r b ă t o r i l o r Iui Dionysos ш melodi i i sp i t i toa re , in către r ă z b a t e e x c e ­sul n e m ă s u r a t a l n a t u r i i în ceeace pr iveş ­te bucur i a , d u r e r e a şi c u n o a ş t e r e a . S t a r ea d ionis iacă ailungă a p a r e n ţ e l e . Muze le a r ­tei apo l in ice p ă l e s c în faţa une i a r te , , c a r e p r o c l a m ă a d e v ă r u l în be ţ i a sa.

N e m ă s u r a t u l se r e v e l e a z ă ca a d e v ă r , zice Nie tzsche şi conflictul s en t imen ta l , e x t a z u l născu t d in d u r e r e ţ â şneş t e spon­tani d in in ima matur i i (Ibid § 4 p . 49).

P e n t r u N ie t z sche d ion is iacu l ocupă lo­cul a n t e r i o r apo l in icu lu i . D a c ă Schi l ler a r fi î n t r e b u i n ţ a t t e r m e n i i l u i Nie tzsche a-tunoi o r d i n e a s t ab i l i t ă de Nie tz sche ar fi fost i nve r sa t ă . i

Nietzsche cau t ă să dovedească , c u m sp i r i tu l apo l in i c şi diooiiisiac p r i n m a n i ­fes tăr i succesive, prun c r e a ţ i u n i vecinie noiui şi î n t ă r i n d u - s e rec iproc , a u d o m i n a t suf le tu l g recesc ; cum d in v â r s t a d e a-l a m ă cu l up t e l e t i t an i lo r şi a m ă r ă c i u n e a fi losofici p o p o r a n e , ste n a ş t e şi c r e ş t e înce tu l cu încetu l l u m e a omer i că s u b in­f luen ţa t u t e l a r a a ' i n s#b tu lu i ароШііс ; c u m a c e a s t ă s p l e n d o a r e „ n a i v ă " a fost îngh i ţ i t ă din nou d e t o r e n t u l d ionis iac nă-păd i to r , şi cum în fa ţa a c e s t o r p u t e r i noui se d e s e n e a z ă a p o i i a r ă ş sp i r i t u l la/polinic î n ma ies toasa s eve r i t a t e a a r t e i dor ice şl a conce ţ ie i d o r i e n e a lumii . L u p t a î n t r e aces te d o u ă p r inc ip i i v r ă ş m a ş e î m p a r t e is tor ia G reci lor in p a t r u m a r i p e r i o a d e a r t i s t i ce , d u p ă cane a p a r e airta s u b l i m ă şi g lor ioasă a t r a g e d i e i a n t i c e ca tel a l a ces to r d o u ă ilnsticte a c ă r o r u n i r e mis te r ioasă , d u p ă nn î n d e l u n g a t a n t a -

Scrisoare din han Priveşte în han văsduhiil cu ochi de fereşti. Şi-asculta poveşti le spuse de ruşii mrejeri. Şi 'n faptul umedei seri, Plâng ochii cu ste le , Ca lacrime grele. De-argint tremurate în ele .

Plâng ochii de-s triste poveşti le spuse, şi râd In ziuă, când galgăe soarele aur în ei, Şi râd şi pescarii de chipul hangiului chel , că vinul l-aduce 'n ulcele chiar el . —In han nu-i hangiţă cu-obrajii d e Jar,— nu freamătă strună şi glas de guslar. —

Pescarii cu bluze văpsite cum intră sau pier, par pete de sâr.ge şi pete de cer.

Se 'naltă trecutul din oalele p l ine cu vin, Şi fâlfâe duhuri aripele albe pe sus C;ând ziua s'a dus Şi hanul e plin. •

Atuncia aştepţi ca din zare şf veacuri pornit, Să cadă deodată cu-al umbrelor tainic ,norod, Sau, rupt din poporul de pete de sânge şi cer Cu chipul pălit, Ca de sfânt zugrăvit într'un schit, Şi ca 'n vioriul trecut, In mâna cu degete patru, Să prindă pocalul de lut Mrejerul Voevod...

R A D U BOUREANUL

VM'ËttsVL ШЁПАЁ it

Biruinţa Din noaptea incleţtutti cu fălci de lup în tine, D in balta otrăvită ce-ţi fuiuegă'n ruine, Zadarnic muşti albastrul cu aripe haine.

Eşti stârv!

Din chinul ce-ţi înfige toţi spinii sterpi din crânguri, Strivit de piua dură sub care toţi plâng sânguri In rima Intlorită din sânge, golu-ţi ganguri

Biet stârv...

Vrei luminişul proaspăt şi sfânt să te inunde, Să-ţi fulgeri diamantul din puşcării profunde, Şi'n pufnituri de hohot ţi se răspunde:

Stârv!...

In noaptea încheiată din ape pământoase Iuchide-ţi iarăşi visul sub giulgiuri de mătase, Şi dacă poţi mai ţipă-ţi de sub zăvoare trase,

Eşti stârv!

T. PÄUNESCU-ULMU

gomism se man i fes t ă în s p l e n d o a r e a une i od ra s l e , c u m am fost Amtigona şi Cas san -d ra în uce luş t imp . (Ibid, § i p . 50—51).

T o a t ă ideiaţiiunea lu i Nie tzsche nu e decâ t iun a m e s t e c d e m u l t e o r i a r b i t r a r , c â t eoda t ă p ro fund şi în t o t d e a u n a in te ­resant î n t r e d o c t r i n a Lui Schi l le r şi acea a lu i S c h o p e n h a u e r .

Din doc t r ina lu i Schi l ler r e ţ i n e funcţii-u n e a a p a r e n ţ e l o r cu co re l a tul ps ihologic a l jocului , p e ca r e îl e x t r a g e m a i a l e s d i n t r ' u n ci tat a l lui Goe the . Din concep­ţia ii ui S c h o p e n h a u e r r e ţ ine cu u n a n u m i t corec t iv teoria! voinţe i .

î n t r ' a d e v ă r S c h o p e n h a u e r sus ţ inuse că muzica a p a r e c a vo in ţă p u r ă . Nie tzsche c r ede că n u t r e b u e să l u ă m aces t c u v â n t în în ţe lesul lui Sehopen l i auer , a d i c ă d r e p t con t r a r iu l s e n t i m e n t u l u i es te t ic p u r con­t empla t iv şi l ipsi t de voinţă .

„ T r e b u e să d i s t i ngem aci" , zice Nie tzs ­che, cât ma i c la r pos ib i l n o ţ i u n e a eseu­r i unu i l uc ru şi no ţ iunea aparenţei sa le" . (Ibid. § 6 p . 65).

S p r e a e x p r i m a a p a r e n ţ a sa în ima­gini, poe tu l l i r i c p u n e la c o n t r i b u ţ i e t o a t e mişcă r i l e pas iun i i , d e la b â l b â i r e a încl i ­năr i i n ă s c â n d e p â n ă la cel madj def in i t iv de l i r ; saib in f luen ţa i rez i s t ib i lă a iin-pu l s iun i i c a r e î l m â n ă vsă t r a d u c ă muzica în s imbo lu r i apo l in i ce e l nu concepe na­t u r a întreajgă ş i p e el î n suş i în ea , decâ t ca e t e r n a voinţă , eteirna a p e t e n ţ ă nesă ­t u r a t ă d o r i n ţ ă . Suf le tu l a r t i s t u l u i d e v i n e •— şi a c i Nie tzsche t r a n s c r i e a i d o m a cu­ge t a r ea schopemhaur i ană — o p r i v i r e p u r ă , c a r e con templă , i r a p e r t u m b i l ă ş i rad ioasă ca şi p r i v i r e a soare lu i .

Deşi concep ţ i a n ie tzec l i e i ană i reprez in tă , după c u m vedem, o c o n t a m i n a r e î n t r e doc t r ina lu i Schi l le r şi a lu i Schopen­haue r , găs im to tuş i în a c e a s t ă con t ami ­n a r e un fruct p r e ţ i o s . Concep te l e î m p r u ­m u t a t e a u l ega t o concluzie aiottă. F ă r ă ca Nie tz sche să | fi voit a d a o i n t e r p r e t a r e făţ işă ca t ha r s i su lu i a r i s to te l i c , împăca­rea d ionis iaculu i cu apo l in icu l a p a r e în doc t r ina aces tu ia ca u n p r i l e j d e e l i b e r a ­r e din î nc l e ş t a r ea vie ţ i i şi as t fe l r a p o r t a ­rea concluz ie i lu i Nie tzsche la f enomenu l ca tha r t i c î n t r e v ă z u t d e Ar is to te l a p a r e firească. De s ignr , că vom găs i r u d i m e n ­tele aces te i el iberări prim a r t ă şi l a Scho­p e n h a u e r şi m a i ules Ia Schi l ler , d a r nici

i Í

u n u l nici a l t u l n ' a p u s î n relief c u a t â t a conv inge re c a r a c t e r u l c a t h a r t i c a l ope re i de. a r t ă , r e p e t ă m : f ă r ă să se fi r epo r t a t la Ar is to te l , ca Nie tzsche .

Iu t impu l be ţ ie i ex t a t i c e a s tăr i i dioni­siace, scr ie Nie tzsche , când se d ă r â m ă p i c d i e e l e şi l imi te le o r d i n a r e a l e e x i s ­tenţe i , a p a r e um m o m e n t l e t a rg ic , nmle se .şterge o r i ce a m i n t i r e p e r s o n a l ă a t r ecu­tu lu i . I n t r e lumea) realiitjaţn'i d ion is iace şi a c e e a a (lumii co t id iane se sapă acest a b i s a l u i tă r i i , c a r e le s epa ră . D a r de î n d a t ă c e a p a r e i n conş t i in ţa n o a s t r ă a cea s t a co t id iană r e a l i t a t e , ea e s imţ i tă ca a t a r e cu dezgust , şi o dispozi ţ ie a sce ­tică, c o n t e m p l a t o a r e a voin ţe i e s t e re­zu l t a tu l impres i e i fa ţă de r e a l i t a t e . In aces t sens , sus ţ ine Nietzsche, o m u l dio­n i s i ac es te a s e m ă n ă t o r lu i H a m l e t : a m â n ­doi scufundă în e s e n ţ a l u c r u r i l o r o p r iv i ­r e h o t ă r â t ă , văd şi de aceea sun t dez­gus ta ţ i dc ac ţ iune , perniru că activitatea lor nu p o a t e să s ch imbe n imic dám e t e r n a e sen ţ ă a l u c r u r i l o r ; li se p a r e ridicol sau ruş inos să re facă o l u m e dis locată . Cu ­n o a ş t e r e a o m o a r ă ac ţ iunea , c ă r e i a îi t re­b u e sp re a lua f i in ţă mi rag iu l i luziei . I a t ă ce ne î n v a ţ ă H a m l e t ; n u î n ţ e l epc iunea e f t ină a lui H a n s v i să toru l , c a r e 4 d in p rea m u l t ă t re f lex iune şi ca prinfcr o ser ie su­p e r f l u ă de pos ib i l tă ţ i , n u m a i poa t e a-j u n g e să l u c r e z e ; nu r e f l ex iunc , n u ! — ci a d e v ă r a t a cunoaş t e r e , v i z iunea o r ib i lu ­lui a d e v ă r , c a r e s t inge o r i ce impu l s iune , o r ice mot iv de a lucra , la Hamle t , ca şi la o r i ce d ionis iac . Nicio conso la re nu mai p o a t e p r e v a l a , ci -o d o r i n ţ ă s ă lba t i că se îna l ţ ă d ' a s u p r a ace s t e i lumi s p r e m o a r t e , d i s p r e ţ u i a d ch ia* p e zei ; e x i s t e n ţ a es te r e n e g a t ă şi ou e a r e f l exu l minc inos al imagini i sa le î n l u m e a zei lor s a u î n t r ' u n n e m u r i t o r , ,dincolo". Sub in f luen ţa a d e ­v ă r u l u i con templa t , omul n u m a i p e r c e p e d in toa te p ă r ţ i l e de cât î ng roz i to ru l şi a b s u r d u l ex i s t en ţe i ; î n ţ e l e g e a c u m ceea ce e s t e s imbol ic î n soa r t a Ofel ie i ; r ecu ­noaş te î n ţ e l e p c i u n e a lu i Sileme, zeu l p ă ­dur i lo r , dezgus tu l ii se sue în gât .

„ D a r în a c e a s t ă i m i n e n t ă p r i m e j d i e a voinţei , arta î n a i n t e a z ă atumci ca u n zeu mân tu i t o r , a d u c â n d f rumosul î n a j u t o r : n u m a i el a r e p u t e r e a să s ch imbe aces t dezgus t de c e e a ce e o r ib i l şi a b s u r d în e x i s t e n ţ ă î n t r ' o d e s f ă ş u r a r e de imag in i

ideale , ou sp r i j i nu l c ă r o r a v ia ţa d e v i n e posibila- ' . (Ibid. § VII, p . 75). .;

Cu a l t e cuv in te a r t a a r fi c a l m a r e a e-fuziuni lor d e b o r d a n t e d in p r i c i n a t u r m e n ­tăr i i , la c a r e e supus suf le tu l o m e n e s c în faţa a d e v ă r u l u i nud, p r i n a j u t o r u l imag i ­n i lor apo l in ice , c a r e a r fí v i z iunea idea lă a vieţui ce n u m a i domină , c i e d o m i n a t ă .

C o n s i d e r â n d a r t a cai o m a s c ă poto l i toa-r e ce n e l i b e r e a z ă de v iz iunea p r o f u n d ă a o r ib i lu lu i d in n a t u r ă , ad i că d r e p t o forţă pu r i f i c a toa re şi l i b e r a t o a r e , Nietzs­che , poa t e , f ă r ă să şt ie, con t i nuă p e Egge r în c o m e n t a r e a caiha.rs isului a r i s ­totelic, cel ce ne a r a t ă e l i b e r a r e a prim a r t ă de g roaza şi mi la , în c a r e suf le tul omenesc e încleştat , g ra ţ i e r ea l i t ă ţ i i co­p leş i toare .

D a c ă Nie tzsche ar fi e x t i r p a t e l emen­te le fa ta le a le unei metaf izici cc-i in-volvă s i s temul dincolo de da t e l e e x p e r i ­en ţe i şi n ' a r fi cons ide ra t p r o b l e m a es t e ­tică m a i mul t sub în fă ţ i şa rea i s tor ică a u n e i p e r i o a d e — a r t a g recească — poa t e , c ă a r fi pus a c c e n t e şi m a i p r e ţ i o a s e p e concep ţ ia ca t ha r t ică a ariei..

Voind să dovedească , ma i a les , î n a r t a g recească , p e n t r u sfera t r aged ie i , c a r ac t e ­rul d ionis iac a l o p e r e i lui Eschyl , cel apol in ic în d r a m a t u r g i a lu i Sophocle , şi acel socraticul es te t ic ce c a r a c t e r i z e a z ă t e a t r u l lui Eur ip ide , a j u n g e tot pe calc i s tor ică să a r a t e , că W a g n e r în d r a m a sa muz ica lă ; a r e a l i za t a r t a ce a m e n i n ţ ă să d i spa ră , i e s t a u r â n d u - i e l e m e n t e l e î n ă b u ­şite de Eur ip ide . W a g n e r air fi fost ace la , d u p ă c r ed in ţ a lu i Nie tzsche , c a r e a rea­d u s t e n d i n ţ a apo l in i că în locul s chema t i t -niiiilui logic, iar , p r i n p r e z e n ţ a e l emen tu ­lu i muzica l , a r fi c o n t u r a t e l e m e n t u l dio­nis iac ce fu sese înlocui t de ace l a ş Eur ip i ­d e cu s en t imen te na tu r i s t e , ob ţ i nând ast­fel a r m o n i a , pe ca r e o găs im în t ea t ru l grecesc s t r ă v e c h i u N u m a i în d r a m a t u r ­gia g recească d ina in t e de E u r i p i d e şi în cea w a g n e r i a n ă d i n t i m p u r i l e .noastre, a m găsi a c e a f loare a cu l tu r i i apol in ice p lu ­t ind des făcu tă d in a f u n d u l ab i su lu i în tu ­necos, ca o i z b â n d ă ob ţ inu t ă d e voinţa e len ică , g ra ţ i e v iz iuni i c l a r e a f rumosulu i ce î n ă b u ş e r ă u l si filosofia r ă u l u i . C e e a c e a p a r e însă în or ice caz c iuda t , es te faptul că Nie tzsche , deşi se ocupă în t r ea ­că t dc f enomenu l c a t h a r t i c a l lui Ar is to­tel şi ia pozi ţ ie î m p o t r i v a comen ta to r i ­lor, c a r e văd în p u n c t u l ca tha r t i c , fie e x c i t a r e a milei şi a t e r a a r c i clin prietini pe r i pe ţ i i l o r celor ma i î n tunecoase , fie o exp loz ie b ine f ă c ă t o a r e iv i tă în noi , g r a ­ţ ie izbânzi i b u n e l o r şi nob i le lo r pr inc ip i i p r i n sacr i f icarea e r o u l u i fa ţă dc ex igen ­ţ e l e concepţ ie i m o r a l e a lumii , — totuşi în loc să t r agă m a i ca tegor ic consec in ţe le teor ie i sa le a t â t d e suscept ib i lă p e n t r u a-ceas ta , se m u l ţ u m e ş t e să ci teze pe) Goe the , ca re vedea în emoţ ia e s t e t i că u n joc (Ibid. § 22 p . 202—203).

Nie tzsche a p r o b ă p e Goethe î n t ă r i n d idciea, că cel m a i îna l t pa t e t i c niu e s t e d e cât un joc es te t ic (Schil ler) , i a r m a i d e p a r t e s t r i e cu o a r e c a r e ins i s t en ţă : . .Cum e pos ib i l ca or ib i lu l şi m o n s t r u o ­sul, m a t e r i e de mi t t rag ic , să p o a t ă s t â r n i în noi o p l ă c e r e es te t ică ? Aci, e nece ­s a r să ne r i d i căm h o t ă r â t p â n ă l a ' o concep ţ ie metaf iz ică a a r t e i şi s ă n e a d u ­cem a m i n t e , că l u m e a şi e x i s t e n ţ a n n p o t p ă r e a jus t i f ica te d e c â t ca f enomen es te t i c ; în aces t în ţe les mi tu l t r a g i c a r e ca ob iec t t ocma i să ne conv ingă cum şi o r i bu lu l şi m o n s t r u o s u l n u sun t de c â t u n j oc es te t ic j u c a t d e c ă t r e voin ţa n o a s t r ă cu ea însăşi îm p l e n i t u d i n e a e-t e r n ă a sp r in t en ie i sa le" . (Ibid. § 24, p 218).

Cu câ teva l inii ma i sus însă Nie tzsche sus ţ ine , că , ,pr ima şi i nd i spensab i l a con-diţiu.ne p e n t r u î n ţ e l e g e r e a m i t u l u i t r a g i c e s t e d e a cân ta p l ă c e r e a spec ia l ă ce-i es te

12 UNIVERSUL LITERAR

NICOLAE G A N E 1835

I n seria poves t i r i lo r de là . Jun imea" Nicu G a n e ocupă un loc d e f run te . Ci l iar d in p r i m u l a n a l revis te i „Convorbiri l i ­terare'' e l î ncepuse să pub l ice o ser ie de n u v e l e : „Fluerul lui Ştefan",, ,,Piatra lui Osman" „Comoara de pe muntele Ra-răn" etc... c a r e a t r ă s e s e a t en ţ i a pub l i cu lu i şi î l f ăcuse ră b ine cunoscut în cercu l li­t e r a r ieşan . Deş i înce rcase să scr ie şi ve r su r i , d u p ă câ ţ iva a n i r e n u n ţ ă la e le . P r o z a îl ducea m a i r e p e d e sp re glor ie . Muza a b a n d o n a t ă p e n t r u m o m e n t îl is­p i t e ş t e mai t â rz iu , f ă r ă succes b ine în ţe ­les, când t r a d u c e d in i t a l i eneş t e „Infer­nul" lu i D a n t e Al igh ie r i .

O r ă ş e a n p r i n na ş t e r e , Nicu G a n e a t r ă i t m u l t ă v r e m e la ţ a r ă şi a a v u t p r i ­le ju l să cunoască d e a p r o a p e toa t e legen­de le şi c r ed in ţ e l e b ă t r â n i l o r sfătoşi d e p e va l ea Bis t r i ţe i , p e c a r e le cu lege şi l e pub l i că sub fo rmă de poves t i r i , sau le î n c a d r e a z ă în d i fer i te descr ie r i de că lă ­tori i p r i n aces te m e l e a g u r i f rumoase . In desc r i e rea m i n u n a t ă a m ă r e ţ i l o r m u n ţ i a i Moldovei el es te p r e c u r s o r u l lui Ca l i s -t r a t Hogaş , c a r e a v e a să n e d e a cu m u l t ma i t â r z i u amin t i r i l e sa le d e p e r e g r i n ă r i „Pe drumuri de munte".

Suflet p a t r i o t i c şi en tuz ia s t , G a n e scr ie şi o s e r i e de n u v e l e i s tor ice d i n t r e c u t u l e b u c i u m a t a l ţ ă r i i sale . C re scu t şi edu ­ca t la şcoa la r o m a n t i c ă g e r m a n ă , c a r o e x e r c i t a o in f luen ţă des tu l de p r o n u n ţ a t ă î n ce rcu l jun imiş t i lo r , el a reuş i t să c r e ­e z e p ro to t i pu l aces te i n u v e l e cu toa t e e x a g e r ă r i l e şi r e to r i smu l ei superf ic ia l . Mai p u ţ i n t a l e n t a t decâ t C. Negruzz i şi mai p u ţ i n cunoscă tor în d o m e n i u l is to­r ic decâ t A l e x a n d r u Odobescu , Nicu Ga ­ne n a p u t u t să înfăţ işeze în n u v e l e sa le n ic i a tmos fe r a v r e m e i p e c a r e o desc r i e şi n ic i d r a m a t i s m u l e ro i lor săi, p e c a r e deal t fe l a ş t iu t să-i a l e agă des tu l de b i n e .

Născu t în Fă l t i cen i în a n u l 1835 d i n t r ' o v e c h e famil ie boerească , Nicu G a n e şi-a făcut s tud i i l e p r i m a r e la o şcoală n u d e m u l t t i m p înf i in ţa tă în acel o raş . E i n t e ­r e s a n t de r e l e v a t une l e a m i n t i r i poves­t i te d e el cu p r i l e ju l a n i v e r s ă r i i ace le i şcoli î n 1912, ((Cf. „ F l a c ă r a " I p a g . 201).

p r o p r i e n u m a i î n s fera p u r es te t ică , f ă r ă a j u t o r u l mi le i t e r o a r e i siau a l nob le ţe i m o r a l e " . ( Ibid. § 24, p . cit .).

In a l t ă p a r t e Nie tzsche (Le c répuscu le des Idoles , tir. fr. p . 255) e şi ma i p r e c i s : „ N u s p r e a s e d e g a j a c ineva de g roază şi mi lă , n u sp re a se pur i f i ca de o pas iu ­n e p r i m e j d i o a s ă p r i n d e s c ă r a e r e a vehe­m e n t ă a a ce s t e i p a s i u n i . — a ş a c rezuse n u m a i Ar i s to te l — ci sp re a se p e r s o n i ­fica p e s ine , d ' a s u p r a g roaze i şi' a milei , e t e r n a b u c u r i e a deven i r i i , a c e a s t ă b u ­cu r i e ce p o a r t ă c u ea şi b u c u r i a d i s t ruge ­rii f ina le" .

N e - a m fi a ş t e p t a t m a i de g rabă , ca în locul t e r m e n u l u i „ joc" ce î n s e m n e a z ă , fi­r e ş t e , a p a r e n t ă , şi p e c a r e îl m o ş t e n e ş t e d e la Sch i l l e r d e fapt, n u d e l a Goe the , c u m îi p l ace a u t o r u l u i n o s t r u să c r e a d ă , şi î n loc d e p a r a f r a z a r e a concep tu lu i Bchopemhanerian a l vo in ţe i ca e t e r n ă b u c u r i e a deven i r i i şi a d i s t r u g e r i i f inale , Nietseche eă ne fi e x p l i c a t f e n o m e n u l c*th*rtlc, «sa o eliberare apolinică din ju-

1916

Mate r i a lu l d idac t ic de pe a c e a v r e m e r r a foa r te p r imi t iv . In loc d e t a b e l ă cu c re tă , e lev i i s c r i au cu o nu i a p e p r i s p a şcolii a c o p e r i t ă cu n i s ip !

D u p ă a c e e a t r ece l a Iaşi , u n d e sud iază d r e p t u l şi a j u n g e în c u r â n d m a g i s t r a t şi advoca t . Pol i t ic ian pas iona t , e l ocupă p e r â n d d i fer i te r a n g u r i : depu ta t , sena to r , p r i m a r a l l a şu lu i , m i n i s t r u şi p r eged in t e a l Sena tu lu i . >

N. GANE

Deşi e r a u n pol i t ic ian act iv , el n u re­n u n ţ ă nic i l a l i t e r a t u r ă şi d u p ă ac t iv i t a ­tea cunoscu tă d in p r i m a epocă a J u n i m e i ieşene , Nicu G a n e c ă t r e b ă t r â n e ţ e scrie o serite d e a m i n t i r i t i p ă r i t e sub d ive r se n u m e : „Pagini răsleţe", „Zile trăite'» şi „Păcate m ă r t u r i s i t e " şi tot a c u m publ ică şi t r a d u c e r e a i n t e g r a l ă a „Infernului". Nicu G a n e r ă m â n e în l i t e r a t u r a noas t r ă , p r i n cele câteva, n u v e l e sau m a i b ine

g u l cauze lo r î n g r o z i t o a r e şi generatoare în ace l a ş t imp ce înc leş tează f i inţa ome­n e a s c ă d in a fundă r i l e cele m a i t a in ice a l e ex i s t en ţ e i , e l i b e r a r e ce ş t e rge şi a c o p e r ă t a s u l s in i s t ru şi p l ă m ă d i t o r de panică a l lu i Dionpsos . i

Ne t r ă g â n d toate consecinţele teroriei s a l e în domendul es te t ic , Nie tzsche , când a j u n g e la fa imoasa e x p l i c a r e c a t h a r -tică» se m u l ţ u m e ş t e cu o des tu l de ne­semnif ica t ivă e o o n t a m i n a r e între doctri­n a lu i Schi l le r şi aceea a lu i Schopenha ­u e r . Cu t oa t e ace s t ea doc t r i na estet ică a Iui Nie tzsche r ă m â n e u n foa r t e preţ ios e l e m e n t î n c o m e n t a r i u l p o s t u m al poeticii ar i s to te l i ce , deşi lu i îi p l ăcea să treacă m a i a l e s d r e p t descope r i t o ru l esenţei dionis iace , i a r c a is tor ic se dec l a r a cel d in t â iu , c a r e a î n ţ e l e s decaden t i smu l lu i Socra te î n ceea p r i v e ş t e ro lu l / său î n fac­tura tragicului euripidian.

(Va urmai SCAKLAT STÄÜTEANÜ

2is povestiri, în care vrea să reprezinte ogl inda vie ţe i n o a s t r e p a t r i a r h a l e d in t r ecu t cu e ro i i e i r e p r e z e n t a t i v i pe c a r e a u t o r u l a r euş i t să-i facă deosebi t d e s im­pa t i e i p e n t r u lec tor i .

Vom m a i cet i încă cu m u l t ă p l ă c e r e p e ,,AIiuţă şi Petrea Dascălul" şi vom r ă ­m â n e îngroz i ţ i la i sp răv i l e ves t i tu lu i h a i d u c C o d r e a n u l c a r e î n s p ă i m â n t a s e şi D i v a n u l Ţ ă r i i .

In ce p r i v e ş t e nuve l e l e sa le i s tor ice , e l e vor t r ă i p e n t r u p o s t e r i t a t e cu ace iaş i v a l o a r e educa t i vă şi in t s ruc t ivă , c u m sun t şi d r a m e l e i s to r i ce a l e l u i B a r b u D e l a v r a n c e a .

D a c ă a u t o r u l n ' a a v u t d a r u l să c r e e z e o p e r a c a r e să p o a r t e pece t ea genia l i tă ţ i i c r e a t o a r e , în sch imb ne-a da t ceva ma i puţ in , d a r c a r e n u t r e b u e să t r e a c ă n e o b ­serva t .

O p e r a l i t e r a r ă p o a t e t r ă i şi p r i n l egă ­tu ra ei s t r â n s ă cu socie ta tea <şi med iu l c a r e a p r o d u s - o şi fa ţă d e c a r e n u p o a t e să r ă m â n ă ind i fe ren tă .

Iu o p e r a lu i Nicu G a n e v o r b e ş t e în ­t r e a g a g e n e r a ţ i e de a c u m 50—60 de a n i cu toa te p r e o c u p ă r i l e e i . cu to t cu l tu l e i p e n t r u trecut, a şa c u m n u m a i şcoala ro ­m a n t i c ă î nce rca se să-1 r e înv ieze . Des igur , a s t ăz i o p e r a lui nu m a i p o a t e a v e a a c e ­laş r ă s u n e t în l u m e a ci t i tor i lor , ca a l t ă da tă . A c u m s u n t e m p r e o c u p a ţ i d e a l t e p r o b l e m e , a c u m ne i m p r e s i o n e a z ă şi n e p r o d u c e emoţ ie es te t i că o ailtă l i t e r a t u r ă .

P r i v i t ă în og l i nda v r e m u r i l o r d e a l t ă da tă , o p e r a ?n p r o z ă a sc r i i to ru lu i Nicu C a n e îşi p ă s t r e a z ă va loa rea e i necon tes -tab i l ă ; i a r f igura s impa t i că a s c r i i t o ru lu i va m a i t r ă i î ncă m u l t ă v r e m e în i s tor ia l i t e r a tu r i i noas t r e .

GH. C A R D A Ş

A. — OPERA, E D I Ţ I I : 1. Discurs pronunţat cu ocaziunea inau­

g u r ă r i i anului judiciar 1869—1870. Iaşi 1869. ^

2. Domniţa Ruxandra. Nove l ă i s tor ică . Iaşi 1873.

3. Poezii . Iaş i 1873. 4. încercări l iterare, Iaşi 1873. 5. Nove le vol . 1, 1880, vol. II, I a ş i 1880.

Edi ţ ia I l -a î n 3 vo lume, Buc, 1886. Edi ţ i a I lI-a în 3 vo lume . Buc, 1889, Edi ţ i a IV-a Rue Nove le în ,,Bib. p. toţi" N - r e l e 305 etc., Buc. 1907—1908.

6. Poezii, Iaş i 1886. 7. Dare de seamă despre activitatea

consil iului comunal. Iaşi 1898. 8. Pagini r ă s l e ţ e , Iaş i 1901. 9. Zile trăite, Iaş i 1903. 10. Păcate mărturisite, Iaş i 1904. 11. Dante . Infernul, t r a d u c e r e în ve r ­

s u r i Iaş i 1906 îşi a l t e ed i ţ i i . 12. B. P. Haşdeu, discurs de recepţie în

Academia Română 26 I u n i e 1909. 13. Spice, Buc. 1909 şi a l t e ed i ţ i i . 14. Aliuţă, Şanta şi Petrea Dascălul ,

N- le 3 şi 11 d in „Bib. Scriitorii Români" Buc. Alcalay.

UNIVERSUL LITERAR 13

EXPOZIŢII — EXPOZIŢII — EXPOZIŢII...

Acum cât-va t imp a m oetiit în ziaire o publicaţitine a „Ateneului Român" în care respectivii "gospodari se străduiau să îm­părtăşească publicului ~ (din gologanul căruia a prins să se înfiripe, cândva, acea­stă instituţie) — un soi de buget-progrnm ori program-buget, tarei caracteristic, pen­tru vremuri şi oameni , din multe puncte de vedere.

Ne vom rezuma numai l i ceia ise inte­resează acesta rubrică. Adică la săli le de expoziţ ie 'ş i expozanţ i i pe care Ateneul se crede îndatorai, ca factr cultural, să Ie înlesnească um cât mai des şi mai intim contact cu maissá — fireşte, pentru: edu­carea şi afirmarea sufletească a acesteia.

Cu excepţia a două-tret clemieiice car i cântăresc ceva în mişcarea artistică ac­tuală, comitetul Atentului a ţinut necurmat să « v i e z e majoritatea sălilor sale exc lu­siv mior personagi i cari, cai o înfricoşată îndârjire, se dau — anual bianuil şi tria-nual — Ia nenorocitul de amator intrat prin imprudenţă sub cupolă, sârguindu-i retina, f lagelându-i suftotuil şi — cu con­simţământul comitetuiluà care sub formă tic chirie îş i încasează partea — jefuin-du-I de banul bwiinat adeseori onorabil şi pentru scopuri altcile de cât î încurajarea trândăviei.

Cenzurarea expoziţ i i lor ar fi, de bună seamă un aßt care n'ar a v e a justificarea nici chiar la noi, unde cenzura a a juns un feil de articol d e prima necesitate, ca de pildă: frauda, ciorpii d e mătasă şi ţiga-retele, cu păr, aromând a mosc.

Arta trebuie să rămână un joc liber al faiiotuziiei şi nimănui, decât artistului, nu i se poate îngădui să scormonească în con­ţinutul şi forma unei opere, s-o muti leze sau s'o oprească delà întâlnirea ei cu lu­mea.

Nimănui decât artistului, creatorului însuşi.

Dar, în tara aceasta binecuvântată de Dumnezeu, mişună prea multă plodăciune în neamul artist icesc.

O domnişoară dactilografă surprinsă de consoarta legit imă, în braţele şefului de bkirou, e dată a doua zi afară. Exact la patru zeci şi cinci d e z i le după întâmpla­rea cu ghinion, gazete le vestesc expoz i ­ţia d e pictură — la Atenau — a Domni­şoarei Violeta C a i m a c

Tudor Ţugui, z is Raţă, sergent major la cercul de recrutare e implicat într'o învârteală compromiţătoare. Scapă nevă­tămat din mâna judecătorilor — şi nu se mai întoarce la cazarmă. Trec doi ani şi jurnale le anunţă vernisagiul — la Ateneu — a expoziţ iei . THEODOR CIGUY

într'o cafenea din calea Moşilor moare subit Ia table, te legrafistul pensionar Ior-fu Ficăţel — Văduva n e c o n s o l a t ă — (are un băiat în şcoala mil itară şdi o fetiţă care frecventează damcingul) — îşi aduce amin­te că în cei d o i an i de pension, l a Roşiorii de Vede, a pictat Dunărea albastră după coperta unui caet c u note pentru piano, a doamnei directoare. Atâta a fost dea-juns. La c â t e v a săptămâni p e gri lajul Ateneului, trecătorii cetesc, în l i tere cât iedul şi roşii ca sânge le :

EXPOZIŢIA D E PICTURA CALIOPE FICATEL

S u b l o c o t e n e n t u l T i t i G ă v a n e î n a m o r a t de d o m n i ş o a r a V i r g i n i a Mi t ra fak , un ica o d r a s l ă я moaşe i c m u n a l e d in cu loa r ea de rosu . D o m n i ş o a r a G i n a îşi p r e p a r ă t ru -soul şi d o m n u l Ti t i îi d ă . î n f r igura t , o m â n ă de a j u t o r : p ic tează , p e n t r u p e r n e l e de m ă t a s ă a le d i v a n u l u i v i i toa re i căsn i j i i : gândăce i în t o a t e cu lor i l e , cât h o m a r d u l , c r i s a n t e m e a l b a s t r e , papaigali cu c i r e şe în cioc şi p i s icu ţe ve rz i cu m u s t e ţ i n e g r e şi ochi por tocal i i .

T o a t ă casa, t oa t ă famil ia , t o a t ă m a h a ­l aua e în c u l m e a a d m i r a ţ i e i :

— Vai , Tit isor. . . oe f r u m o s ! ;

— Ah, i-mblocotenente. c â t e de sp lend id ! — D o m n u l e ofiţer, d a r a v e ţ i un ta len t , să

fie a l d r a c u l u i c ine minte,. . . . superb!! . . . — Div in ! .. ; — Ei, ei,... p r e a vă în t r ece ţ i c u l a u d a —

s a r e d o m n i ş o a r a Gina . a fec tând . supărarea —• p a r ' c ă Ce, n u m a i d â n s u l l u c r e a z ă ? Л -mândo i l u c r ă m : el începe cu c re ionul , eu le p u n l a punc t —- pe u r m ă m a i vint,-dânsu l , n i te luş . pe d e a s u p r a , cu d e t o a t e !

In pos tu l cel m a i e , în a j u n u l nunţ i i , ca­re m u s a i t r e b u i e să se Iacă p â n ă la Sf. Gheorg l i e — (Coana moaşa p r e t i n d e că şi Vir j in i şi Tit i vin tot de là Gheorgl ie) — p o r ţ d e A t e n e u l u i sun t febr i l î m b r ă c a t e , de d o u ă o r d o n a n ţ e , zd ren ţu i t e , în s t r ă lu ­c i toa re p l a c a r d e decora t ive , p e c a i i , î n t r e s t e a g u r i t r ico lore , fâ l iâ ind m â n d r u ca !<i zece Mai, se p o a t e ceti, l impede , suggest iv , cuce r i to r :

EXPOZIŢIA D E P I C T U R A

şr A R T A D E C O R A T I V A .

V I R G I N I E M I T R A F A K &

TI III H I G A W A N

Seri i de cor teg i i şcolăreş t i se p e r i n d ă , apoi , sub conduce rea maeş t r i lo r d e de­semn şi a 'profesori lor de l imba r o m â n ă sau pedagogie, — pr in faţa a c e s t o r impro ­vizate p roduc tu lu i uirtistioe.

D-na F i l imon l e exp l ică t echu ica . na ­t u r a l u l si poesia in i n t e r m i n a b i l e foiletoa­ne zi lnice, d. prof. D r a g o m i r e s c u le a n a -l isează, în t r a n s p i r a t e confe r in ţe , genia l i ­t a tea , o lasându- i pe ca tegor i i , g r u p e , g ru -puişoare, g r u p u l e ţ e ; d. min i s t ru al Ar t e ­lor le ach iz i ţ ionează In eră rille p e n t r u re-cons t i tu i ra muzee lo r de a r t ă a l e R o m â ­niei M a r i ; Suve ran i i îi felicită s incer şi-i î n d e a m n ă Ia p e r s e v e r e n ţ ă ; m a r i l e cot i ­diene si rev is te le r e p r o d u c c h i p u r i l e şi pe isag i i le ; toa tă l u m e a o în f i e rbe rea fe-nicirei şi u n soi de m â n d r i e na ţ i ona l ă simţii că s'a înfipt în ob razu l t u t u r o r a — comite t , e x p o z a n t şi publ ic .

Scr i ind r â n d u r i l e aces tea , m ă copleşeş te u n sen t imen t de ne îmb lânz i t ă t r ie te ţă . Nu ştiu p e n t r u ce. d a r a m p re s imţ i r ea că foa r te c u r â n d set vor p r ă b u ş i în haos toate c â t e s 'au înch iega t p â n ă a c u m a cu r ă b ­d a r e mu l t a , cu t r u d ă necunoscută^ ou d r a ­goste a p r o a p e re l ig ioasă p e n t r u f rumos— gi ou n e b ă n u i t e sacrificii .

Doamne!. . i A r t a şi l i be r t a t ea — suror i l e g e m e n e şi bune , a u î n c e p u t să s e î n v r ă j ­bească .

C i n e o a r e e inconş t i en tu l c a r e a a r u n ­c a t î n t r e ele s ă m â n ţ a v r a jbe i — de s 'au p o r n i t p e ca lea z in inte le i? '

N. N. TONITZA

N o t i f e Cum se scrie o recenzie ?

CONSTATĂRI.

A p r o a p e toa t e r ev i s t e l e n o a s t r e l i t e r a ­r e îşi fac o d a t o r i e d in a u m p l e a u l t imi le pag in i c u „recenzi i ' ' . Nu e d e m i r a t că, în felul aces ta , locul c r i t i ce i l i t e r a r e ca re , m a i m u l t l âncezeş te , a fost o c u p a t d e a-eeastă d isc ip l ină h i b r i d ă p e c a r e c h i a r . subci i t ică d a c ă a m nunri-o, a m g reş i a-m a r n i c .

D a r să l u ă m l u c r u r i l e m a i d e a p r o a p e . Deş i a r fi m o t i v a t ă c a f i ind o e x t e n s i u ­n e l i t e r a r ă a iu ţe le i c a r e n e c a r a c t e r i ­zează veacu l , r ecenz iea e a s t ă z i im a n a ­cron ism. La locul ei pe v r e m e a lu i H c -l i ade şi K o g ă l n i c e a n u c â n d e n t u s i a s m u l pa t r io t i c şi c u l t u r a l s u p l i n e a — î n m o d n a t u r a l — l ip sa u n e i l i t e r a t u r i în ' teme-iea te şi cu ea , a une i c r i t ic i def in i t ive — ea n u - ş i ma i a r e n ic iun ros t a s t ăz i când , în a m b e l e disc ipl ine , a m p r o g r e s a t a t â t a .

Şt d a c ă a r fi n u m a i aceas t ă d e o s e b i r e : d a r r ecenz ia de azi c a r e — de ce le m a i m u l t e or i — e l a u d ă t u r n a t ă cu gă lea ta pe s t e u n a u t o r n e p ă t r u n s şi o c a r t e nece­t i tă , es te c e a ma i b u n ă d o v a d ă de cul tu l i ncompe ten ţ e i c a r e n e s t ăpâneş t e . Nu e de m i r a r e — p r in u r m a r e — că scrieiii d e s p r e tot şi t oa te . O ш d o u a g r e şa l ă e aceea că n e g r ă b i m să l u ă m în ser ios a-s e m e n e a s e c r e ţ i u n i a l e c r e e r u l u i ca re , de ­p a r t e de a a v e a vre^o ca l i t a t e , d e p a r t e de a serv i Ia a l t c e v a decâ t la r e c l a m ă n e m e ­r i t a t ă , dovedesc c e a m a i d u r e r o a s ă apl i ­c a r e a p r inc ip iu lu i „do ut des ' ' a d e c ă : l a u d h - m ă să t e l aud . D e aici c a r a c t e r u l cons tan t l ă u d ă r o s al „ recenzie i ' ' şi tot de a ic i l ipsa comple t ă de con tac t d i n t r e r ecenzen t şi c a r t e a r ecenza tă . E û|| f e rea lă p e ca r e o î n ţ e l eg dc m i n u n e şi c a r e r e ­d u c e „ r e c e n z i a " la :

„A a p ă r u t o nouă c a r t e de... ,,D.... a u t o r u l acestei. . . . a p ă s t r a t o notă

de o r i g ina l i t a t e p u t e r n i c ă . „ C a r t e a sa e va r i ea t ä , p i to rească ,

vioae, spir i tuală . . . . „ R e c o m a n d â n d cu c ă l d u r ă v o l u m u l a-

• cesta a g r e a b i l ce t i to r i lo r noş t r i , r e p r o d u ­cem...."

d u p ă c a r e u r m e a z ă : r e p r o d u c e r i l e şi s e m n ă t u r a (în e x t e n s o sau î n ini ţ ieaie) a fer ic i tu lu i a u t o r a l une i a s e m e n e a nă s -bâ i i i .

Aceas ta — în locul unu i s tud iu serios, cuge ta t , î n t e m e i a t d in c a r e ce t i to ru l să p o a t ă în ţ e l ege m a i m u l t decâ t c â t e v a p r o b a b i l i t ă ţ i sau c h i a r a s i g u r ă r i p e o-noefrea r e c e n z e n t u l u i .

Dece ? F i i n d c ă o a s e m e n e a c e r c e t a r e , m i n u ţ i o a s ă şi mo t iva tă , c e r e a l t cap, a l t ă p r i c e p e r e , a l t ă idee d e s p r e c r i t i că , o a-p io f iu ida re — n u o răs fo i re d e 5 m i n u t e a v o l u m u l u i o se lec ţ iune b ine jus t i f ica tă , i a r nu r e p r o d u c e r e a î n t â m p l ă t o a r e a bu ­că ţ i lo r la oa re se desch ide c a r t e a , o a u t o -în ţe l ege re , i a r n u o s i m p l ă p a p a g o l i z a r e a unor clişee ca re , d e a p r o a p e 50 d e an i , n u mai i m p r e s i o n e a z ă pe n i m e n i p e n t r u ' à nu a u p r i n ce impres iona .

C â t d e s p r e p r i e t e n i a c a r e se c r e d e se rv i t ă în felul a ce s t a —e o e r o a r e : ce­t i torul i n t e l igen t îşi dă s e a m a d e ca l i t a ­tea recenz ie i gi t r ece p e s t e ea. Ce lă la l t— t r e c e r e p e d e în r ev i s t ă e x e m p l e l e — şi a t â t .

Conc luz ie : c r e d că, şi l a noi, a veni t m o n t e a t u l ca „ r e c e n z i e a " să fie abo l i t ă , i a r locul e i să-1 ocupe „sch i ţa c r i t i ca" c a r e p r e s u p u n e : p r i c e p e r e şi m o t i v a r e . R e d a c t o r u l „Un ive r su lu i l i t e r a r " a d a t s e m n a l u l .

PAUL L P A P AJQOPÛL

14 UNIVERSUL LITERAR

Buletin bibliografic săptămânaltt)

de AL.-SADI IONESCU

' 1 F I L O Z O F I E . MORALA.

Pel i t (Aba te le 1. A.). — P r e v e s t i r e a Ioa­ne i d 'Arc . C o m u n i c a r e m e d i a n i m i c ă P r e z i c e r e a diin 1913 a r ă zbo iu lu i m o n d i a l şi a une i n o u i e re religi­oase . P r e f a ţ ă şi t r a d u c e r e de Mihai l D r ă g ă n e s c u . C ra iova , (Tip . Ramuri) , [1926], 24 p. Led 30. (Bibl ioteca meta-ps ih ică ) .

Popesco (Alex.). — A s t r o n o m i e . Uno, lé­g e n d e des a s t r e s e t la c a u s e de la g u e r r e m o n d i a l e . Gra jova , (Typ. Ha­muri) , 1921), 57 p . Lei 30.

L a p u ( Іоап) . — M y s t i s c h e s D e n k e n bot d e n R u m a e n e n . Die T r ä u m e . Sozio­log ische Be i t r äge . C e r n ă u ţ i , (Buch­d r u c k . I s i d o r Wiegler) ' , 1926, 62 p .

Velovan (Ş tefan) . — C u n o ş t i n ţ e pregăt i ­t o a r e şi mecanica- ps iho log ică . Stu­d iu o r i g ina l . Cra iova , (Tip. Scrisul Românesc ) , 1926, 51 p . Lei 30.

Săulescu (Căp i t an S p . N.). — Ches t i un i do e d u c a ţ i e m o r a l ă şi soc ia lă . P i teş t i (Tip . Artist ica, P . Mi tu ) . 1926, 132 p

Nedelescu (Ion I.). — Codu l o n o a r e i şi r egu le l e d u e l u l u i . C u o p re fa ţ ă dc d-i g e n e r a l Gh. C a n t a c u z i n o . Buc.u reş t i , (Tip. F u n d a ţ i e i c u l t u r a l e P r i n cipele Carol), 1920, 187 p.

33 ECONOMIE POLITICĂ.

Ioanifiu ( Ing. George) . — L ' i n d u s t r i e r o u m a i n e à domic i l e . B u c a r e s t , In­s t i tu tu l economic românesc , 1926, C P- F ig .

Lecca (Teodor C.). — S o l u ţ i a l o g i c ă a p r o b l e m e i n o a s t r e m o n e t a r e . Bâr ­lad, Edi tura autorului , 1926, 24 p Lei 20.

P o p e s c u (Aure l i u Ion) . — C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a f l uc tua t i ö l I cu lu i . Cu o pre­faţă, de d-1 V. N. M a d g e a r u . B u c u ­reş t i , (T ip Reforma Socială) , [1926], 23 p . Lei 20.

W a p p n e r (Rudolf) . — Die l i q u i d a t i o n d e r L a t e i n i s c h e n M ü n z u n i o n u n d i h r e F o l g e n für die e i n z e l n e n B u n ­d e s s t a a t e n . B u k a r e s t , ( B u c h d r u c k . Socec & Co.), 1926, IV - f 72 p . + V ta­be le + I I d i a g r a m e .

Congresul g e n e r a l a l coopera ţ i e i ţ i n u t în B u c u r e ş t i î n zilele de 3, 4 şi 5 Ia­n u a r i e 1925. B u c u r e ş t i . (Tip . Cartea Românească) , f. d., 327 p. + 16 pl. F ig .

Bereczky E-rno Dr. — R o m á n i a uj behoz ta№ v á m t a r i f á j a . F é m - és t e x t i l i p a r i c i kkek . Cluj , K i a d j a n y o m Lepage, 1926, VII I + 134 p .

N o u l t a r i f v a m a l de i m p o r t p e n t r u m e . t a l u r g i e şi t ex t i l e cu t axe le în Iei-a u r . l e i - h â r t i e şi r e p e r t o r i u comple t c u n o u a n o m e n c l a t u r ă . Va lah i i de l a 5 I u n i e 1926. B u c u r e ş t i , (Tip . „Tipa-ra l Românesc") , 1926, 76 p . Lei 40.

36 A S I S T E N Ţ A . ASOCIAŢIE . A S I G U R A R E .

l a n c u (Dr. Axen te ) . — Din l u m e a copi i­lor părăsl i ţ i . D e m o n s t r a ţ i u n i p r a c -t i ce - s t a t i s t i ce d i n a c t i v i t a t e a az i lu ­lu i d e copii d i n C lu j . Cu o p r e f a ţ ă (te Dr. T i t u G a n e . Cluj', (Tlip. Ardea­lul) , 1926, I I I + 1 5 5 p . Lei 100.

4 F I L O L O G I E .

Bocâneţu (Al.). — T e r m i n o l o g i a a g r a r ă î n l i m b a r o m â n ă . S t u d i u fi lologic-

*). A se v e d e a t ab lou l clasificaţiun'iu zocimaie îa n u m ă r u l t.

is toi- ic-cul turul . C e r n ă u ţ i , (Tip . Gla­s u l Bucovine i ) , 1926, p . 119—161. F ig .

Bologa (V.). — T e r m i n o l o g i a m e d i c a l ă r o m â n e a s c ă a d o c t o r u l u i l o a n P i u a -r iu (Molná r von M ü l l e r s h e i m ) . Cluj , (Tip. Ardealul) , 1926, 11 p.

Ginglea (G.). — O p r o b l e m ă dc fone t ică Clu j , (Tip. Ardealul) , 1926, 12 p .

Isopescu (C laud iu ) . — O p r e d i c ă r o m a n c a s c ă ţ i n u t ă în R o m a la 1608. Cer­n ă u ţ i , (Tip. Glasul Bucovine i ) , 1926, p. 275—284. F ig .

Mateescu (G. G.). — Epigráf ia , s a u s tu­diul i n s c r i p ţ i i l o r în l e g ă t u r ă cu i s to ­r ia şi a n t i c h i t ă ţ i l e c las ice . Lecţ ie de d e s c h i d e r e ţ i n u t ă î n 20 Apitilie 1926. Cluj , (Tip. Viaţa Nonă) , [1926], 16 p.

Morariu (Loca). — Morfologia v e r b u l u i p r e d i c a t i v r o m â n . P a r t e a II : F lex iu­nea . Fasc . I-a : P r e z e n t u l indicatîiv. C e r n ă u ţ i . (Tip . Glasul Bucovinei ) , 1925. p . 285—349. Lei 100.

Popovic i (Iosif). — A b a t e l e I l o u s s e l o t c r e a t o r u l fone-tioeti e x p e r i m e n t a l e . Cu 7 f iguri în text.. Cluj , (Tip. Ardea­lul) , 1920, 35 p. F ig . Elei 25. (Pub l i ca -t i u n i l e l a b o r a t o r u l u i de f o n e t i c ă ex-p e r i m e n t a l ă . a l u n i v e r s i t ă ţ i i d i n Clu j . 4).

Popovic i (I.). — Fone t ica e x p e r i m e n t a l ă şi a p l i c a r e a ei la s t u d i u l l imb i lo r . B u c u r e ş t i , (Tip. Socec & Co.), 1926, 15 p .

Procopovlc i (Al.). — I. P r i n c i p i u l •sono­r i tă ţ i i î n e c o n o m i a l imbi i . I I . Din i s tor ia r a p o r t u r i l o r n o a s t r e i n t e r d i a ­lec ta le . Cluj , (Tip. Ardealal ) , 1926, p . 1 1 - 6 6 .

6 Ş T I I N Ţ E A P L I C A T E .

Moţiuni le v e t a t e de c o n g r e s u l V A. G. I R. C h i ş i n ă u . B u c u r e ş t i . (Tip. Lupta, N. S t ro i l ă ) , 1926, 4 p. (Bibl ioteca Л-soc i a t i une i g e n e r a l e a I n g i n e r i l o r d in R o m â n i a No. 34).

Ottetel lşanu ( Ing. P.). — Dc l 'occlus ion d e s E a u x a u x s o n d a g e s de P é t r o l e . B u c a r e s t , E d i t i o n d e l a revue Anna­les des Mines de Roumanie , 1926, IV + 181 p . F ig . Lei 250.

Ottetelişamu ( Ing. P.) . — T e c h n i c a ex­p l o a t ă r i i p e t r o l u l u i . Vol. I I . Izo la rea a p e l o r l a sonda je l e de pe t ro l . B u c u ­reşti, E d i t u r a revistei Anale le Mine­lor din România , 1926, IV + 179 p. F ig . Lei 250.

; 7 A R T E .

Balş (G.) şi G. Bo lomey . — Sfân t a P a r a s-chíva d in Ş t e f ăneş t i -Bo toşan i . C ra ­iova . (Tip . Ramuri) , 1926, 9 p. F ig .

Bucov ina p i t o r e a s c ă . S e r i a I.- P u t n a . E-di ţ ia II-a. F ă l t i c e n i , (Tip . Sali'dman). [1926]. 2 f . + 16 pl . A l b u m .

Georges Georgesco . B u c u r e ş t i , T y p . Cul­tura Naţională) , 1926, 24 p. F ig .

Schlüter-Ungar ( H a n n s ) . - Löns l i ede r . Op. 51. A u s g a b e fü r G e s a n g u n d Kla­vier . S e h ä s s b u r g . Turn-Verlag, 37 p . Lei 200.

8 L I T E B A T U R Ä . I. L I T E R A T U R A ROMANA.

a) Poezie .

Ardeleanu ( loi-dache Gh.). — N e a m u l n o s t r u . Poez i i . 1900—1925. R o m a n , (Tip. Beram-Tatăl) , 1926, 48 p. F ig . Lei 20.

Chiffa (Emi l A.). — P a s e r i c ă l ă t o a r e . Poezi i . Clu j . (Tip. Dr. S. Bornemisa) , 1926, 110 p .

Suoiu ( E m a u o i l ) . — Ţ i g a n i i lu vot . Anec­d o t ă p o p o r a l ă . S c r i s ă î n v e r s u r i . Si­biu, Edi tară autorului , 1926, 8 p . Lei 4.

hi Teatru.

B a c i u ( l oan ) . — S U t i s t u l . Mono log loca­l izat . Ediitia I I . L u g o j , Editura auto xului , [1926]'. 8 p. Lei 9. (Bibl ioteca a m a t o r i l o r de t e a t r u No. 52).

c) Proză. ( R o m a n . N u v e l ă . Etc.) .

Rebreanu (Liviu) . —. A d u m şi Eva . Ho-m a n . Ed i ţ i a a d o u a . B u c u r e ş t i , Car­tea R o m â n e a s c ă , [1920], 409 p . Le'i 100.

Vlahuţă (A.). — D a n . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , [1926], 273 p. Lei 70. (Scr i i to r i i R o m â n i ) .

Tnomescu-Bac iu (N.). — Femeea . . . Edi­ţ i a I. B u c u r e ş t i , (Tip. Richard Ser-gies), [1926], 67 p. Lei 30.

Urechiă (Nes tor ) . — Vra ja Buceg i lo r . B u c u r e ş t i , Turing-Clubul Românie i , [1926]. 235 p. F ig . Leli' 60. (Bibl ioteca l i t e r a r ă No. 2).

I l u s t r a ţ i i dc Ary MurnU şi A imée U r e c h i a .

111. L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N A T B A D U S A .

Jacobson ( J e n s . P e t e r ) . — O î m p u ş c ă t u r ă în cea ţ ă şi a l t o n u v e l e . T r a d u c e r e de P . P . S t ă n e s c u . B u c u r e ş t i , A d e v ë m L [1926], 93 p. Let 6. (Bib l io teca D i m i ­n e a ţ a No . 63).

Alechem (Şa lom) . — U n şaizeci şi şa să şi a l t e n u v e l e u m o r i s t i c e . T r a d u s e de C. S ă t e a n u . B u c u r e ş t i . Adevărul, [1926], 79 p. Lei 6. (Bibl io teca Dimi­n e a ţ a No. 64).

Barbusse (Henr i ) . — Ş a m p i o n u l . In ro­m â n e ş t e die Aure l B . L u c a . B u c u r e ş t i . Adevărul , [1926], 31 p . Lei 4. (Lec tu ra No. 75).

France (Ana to le ) . -— R e v o l t a î nge r i l o r . In r o m â n e ş t e de I o n P a s şi I I . Iu­l i an . B u c u r e ş t i , Cugetarea, S. Cior­ne i & P . C. Georgcscu , [1926], 320 p Ueli 60.

M a y (Kar l ) , i— „ S a i w a - T j a l e m " . In româ­neş t e de Sofia N ă d e j d e . B u c u r e ş t i , AdevëruL [1926), 31 p . Lei 4. (Lec­t u r a N o . 74).

Vergi l ius M a r o (P.). — Aene i s . T r a d u ­cere î n f o rme le o r i g ina l e de George Coşhuc . E d i ţ i u n e a V. B u c u r e ş t i , Car­tea Românească , [1926], 229 p . Leii 70.

Sologub (Feodor ) . — M i r e a s a c e r n i t ă . In româneş t i» die L iv iu H. Arteniiie B u c u r e ş t i , Adevërul , [1926], 31 p . Lei 4. (Lec tu r a N o . 76).

Turgheniev ( Ivan) . — A m o r şi n e s t a t o r ­n ic ie . D m i t u i R u d i n . B o m a n . T e x t u l r o m â n e s c de George B. R a r e s . Bucu­reşti ', Victoria, [1926], 192 p . F ig . Lei 80.

Cope r t a ş i i l u s t r a ţ i i l e d e A r y M u r n u .

U n a m u n o (M. de). — E u ! Im r o m â n e ş t e de Seb . L e o n a r d . Bucureştii 1 . Adevë­rul, [1926], 32 p . Lei 4. ( L e c t u r a No 77).

91 G E O G R A F I E .

Mihăi lescu (G.) si P . Vas i l scu . — Călă­r a ş i . ( S t u d i u Geograf ic -Etnograf ic -Is-toric). Călăraşi , (Tip .Socec) , 192C, 21 p . LeS; 25.

O p r e a n u (Sab in) . — C o n t r i b u ţ i u n i la to­p o n i m i a d j n ţ i n u t u l S ă c u i l o r . Clujs (Tip . Ardealul) , 1926, 40 p . + h a r t ă .

UNIVERSUL LITERAR 15

-a scris Emil Gâr leanu? IV. EPICE ORIGINALE

P a r t e a aceia d iu suf le tu l lui Gârlenuiu oni'C-1 l a s ă p e n t r u vecie nedes l ip i t de su­fletul şi de a r t a t ă r i i n o a s t r e o cons t i tu -esc tocmai cunoscu te le sa le vo lume, a c e ­lea p e c a r e , u n l i m b a g i u des tu l de de­fectuos şi de să rac , le g r u p e a z ă sub t i-fulatuna de proză. Aici ' ş i n u m a i aici t r e b u e ş t e cău ta t de noi a d e v ă r a t u l Emi l G â r l e a n u , a r t i s t u l , du iosul c â n t ă r e ţ a l bă ­t r â n i l o r fericiji în n a i v i t a t e a lo r şi a l n a t u r i i p l i ne de frumuseţi» al e ro i smulu i cal(d şi d e m n şi a l g ingaşe lor gângăn i i d e to t fe lu l — în acele v o l u m e v igu roase şi p l i n e d e .poezia vieţii de là t a r ă c a r e se in t i tu lează , m a i totdeaiuna, a ş a d e p o ­tr ivi t cu p r o p r i u l lo r c o n ţ i n u t sufletesc. Ia tă d i n ce c auză şi c a r a c t e r i z a r e a b ib l io­graf ică p r e z e n t ă v a s t ă ru i ma i cu deose­b i r e a s u p r a a c e s t u i capi to l ho tă r î tor p e care-1 va u r m ă r i în c las i f icare gl î n o rd ine cronologică , în ce le de m a i jos . P e n t r u î n l e sn i r ea î n ţ e l ege r i i I e vom g r u p a astfel :

I. Culegeri supraveghiate de autor: 1. Schije patriarhale :

a) Bătrâna — Schite din vieaţa boerilor moldoveni ; Mine rva 1905, Bucureş t i .

Idem. Socec. Bucureş t i , 1909. 2. Schite din răsboiu :

b) ÍS7? — Schite din răsboiu în „bi­bl io teca r o m â n e a s c ă Socec" No. 1, 190S. Bucureş t i .

3. Schite din lumea an imale lor : c) D in lumea celor care nu cuvântă,

l'd. „Convorb i r i l o r l i t e r a r e " Bucureş t i 1910.

4. Schite fantastice : d) Culegătoarea de rouă. Ed. Luceafă­

rul. Bucureş t i . (No. 1). 5. Amintiri, schije :

e) Amintiri şi schite în „bibl ioteca S teaua" . Bucureş t i . 1910. (No. 22).

6. Nuve le şi schite : f) Cea dintâi durere — n u v e l e şi schi ţe .

Bucureş t i . Minerva . 1907 : Idem. Socec. 1909. g) Nucul Iui Odobac — nuve le şi schi te .

Bucureşt i i Mine rva . 1909; Idem, ib idem, 1910. h) Punga în b ib l io teca r o m â n e a s c ă

encic lopedică Socec" Bucu re ş t i 1909. (Nu-m e r e l e .54—55).

i) Trei vedenii în b ib l io teca „ L u m i n a " Bucureş t i 1910 (No. 1).

11 Visul lui Pillât, ib idem. 1911 (No. 39).

7. Nuve le : k) într'o noapte de Maiu — nuve le . Bu­

cureşti. Socec. 1906 : , S. Amintiri , schije, nuve le :

1) Odată în „bibl io teca p e n t r u toţ i 1 ' Bucureş t i . A l c a l a y , 1907 (Nr. 292).

II. T o a t e a c e s t e a p â n ă 'n 1914 (moar t ea au toru lu i ) . In a n u l imed ia t u r m ă t o r , notăm următoa i re le v o l u m e de postume, copr inzând o p e r e mic i p u b l i c a t e de au ­tor prim rev i s t e şi z i a re , d a r neadumate Ia un Ioc. I a t ă - l e :

m) O lacrimă pe-o geană — nuvele — Bucureşt i . M i n e r v a 1915 şi :

n) Privelişti din tară, schite, însemnări . Bucureşt i . Ed. Case i Şcoale lor . 1915.

III. Afană d e aces te v o l u m e — p e c a r e le c u n o a ş t e m p e r s o n a l , în ch i a r ed i ţ i un i l e men ţ iona te — t r e b u e s c a d ă o g a t e încă două : I

o) Pe Bistriţa la vale... Călătorie. Cu i lustraţ i i şi fotografi i de A. Satmary. 1910 pe oaire o găs im — p r i n t r e a l t e l e — pe coper ta de là fine a ed. a I l ^ a ă vo lumulu i de là litera, f şi

p) Suflete, înregistrat c u singura men­ţiune a 'preţului (pe atunci numai 1 l e u

r>0) in „Ca ta logu l l i b r ă r i e i ş i ed i tu r i i iAJcalay şi C o m p " . în tocmi t (p robab i l pohi î ncepu tu l a n u l u i 1915) de r e g r e t a t u l Victor Aneetim şi n e p r e v ă z u t în a l t e ca­t a loage ca acela a l e d i t u r i l o r Socec, Mi­nerva, Stănciulescu, e tc . .

IV. In eopr insu l aces to r 16 vo lume şi ll>rostiri se găseş te înch i să t o a t ă o p e r a poetică, a uovelistululi 1 G â r l e a n u ş i , a p ă r u ­t ă p â n ă iu p r e a j m a m a r e l u i r ă sbo iu de g roaza că ru i a suf le tu l lui gingaşi fşi\ pliat de duioşie p a r c aş fi l ua t s b o r u l d i n t r e noi. Vor fi ramais delà el o a r e şi ceva' pos­tume — în a d e v ă r a t u l în ţe les a l c u v â n ­tul ufi ? Nu, iştim. Ia tă , dec© n e in t e rz i cem ide a vorbi d e s p r e un Gârleanu inedit c a r e . or ice s ' a r zice, trebue isă ex is te . Vârs ta t â n ă r ă la c a r e a, i nu r i t — n e în­d r e p t ă ţ e ş t e aceaistă a f i r m a ţ i u n c .

C e r t c că aces t a r t i s t a i c u v â n t u l u i a scris destul de mult şi că a fost apreciat şi solicitat d e ed i tor i . D o v a d ă e faptu l de a-1 în tâ ln i în t o a t e s a u m a i t o a t e b i ­b l io tec i le de j iopu la r i za re (Steaua, Lucea­fărul, Lumina, Socec, etc.) — l a u l t imele "5 fiind c h i a r n u m ă r u l d e desch ide re , por-te-bonneheur-ul ed i to r ia l . U n l u c r u însă nu I trebuie să n e g l i j e m : u n e l e bucă ţ i sân t (publicate de câ te două o r i — obiceitu p e cu i-o-l p r ac t i că mul ţ i d i n t r e scr i i tor i i con­t i m p o r a n i n u n u m a i când t r e c de là vo lum Ia b r o ş u r ă sau invers , d a r ch i a r de là vo­l u m la vo lum.

PAUL I. P A P A D O P O L

Virtuţile cămilei C o m e n t â n d s t u d i u l r e c e n t a p ă r u t , în

2 v o l u m e , Le chameau, cd . J. B. Ba i l -Hère, a l c o m a n d a n t u l u i Cauve t , d-1 H e n r y de V a r i g n y p u b l i c ă în „ J o u r n a l d e s d é b a t s " u n i n t e r e s a n t foi le ton, r ezu ­m â n d o b s e r v a ţ i u n i l e d e s p r e v i r t u ţ i l e cămi l e i :

Nimeni, se 'ntelege, nu-i va acorda cine ştie ce farmec fizic, însă caracterul cămilei n'are

nimic displăcut. Este, după cum spune coman­dantul Cauvet, o fiinţă blândă, răbdătoare şi cu totul fricoasă. E adevărat că n'are pentru om o pasiune dezordonată.

Dar asta dovedeşte sensibilitate si discer­nământ.

Puneti-vă de altfel în locul ei... Îşi iubeşte foarte mult semenii : dar poate că printr'asta se arată superioară mediei oamenilor. Are me­morie, e docilă : iată două calităţi reale ; nu-i de loc proastă. Trebuie să recunoaştem : e văi-căritoare şi haină. Dar tocmai noi o să-i facem o vină dintr'asta ? Evident, nu-i place, ca şi nouă de altfel, să fie încărcată de poveri, şi când o încărcăm, are obiceiul să scoată nişte sunete foarte discordante, exprimând tulburarea ei sufletească pricinuită de sensatii displăcute : apoi. când şi-a arătat zadarnic durerea şi dis­perarea, se văicăreşte amarnic şi'n urmă se re­semnează. După ce a încercat tot ce putea contra destinului, i se încovoae. Dar oare noi facem altfel ? Ajungem noi din prima dată la resemnarea filozofică ?

Vorbind de manifestatiunile vocale ale cămi­lei, d-1 Cauvet semnalează marea lor varietate. De oarece cămila nu se mulţumeşte numai să

cârtească, să blesteme şi să insulte când i se impune o treabă care îi displace ; «a arc un limbaj foarte nuanţat ; bărbatul care suprave­ghează şi conduce turma scoate mârâituri în-tundate ; femeia are note diverse ca să cheme la dânsa puiul sau să retie un camarad care pleacă : cămila are felul ei de a spune că-i e sete, sau bucuria că i s-e dă iarbă proaspătă. In scurt, dă dovadă de mult sentiment şi ex­presia.

Cu ce se hrăneşte cămila ? Cu rare plante ordinare pe care !e găseşte ici şi colo şi pc care Ie lasă celelalte animale domestice, chiar şi simpaticul măgar, care n'are aptitudinea că­milei să reziste lipsei de băutură. Nu trebuie dedus de aici că ea refuză un prânz suculent când se oferă ocazia. Ierbarul ei are o capaci­tate de 80 de litri, în care poate să bage o a-bondentă provizie, după împrejurări. Insă în deşert, n'are norocul ăsta. Aici, ea înghite ve­getaţia din pustiu, alcătuită din plante fără frunzătură, plante grase, care acumulează apa şi n'o evaporează deloc, trăind intermitent, de oarece rădăcinile lungi rezista uscăciunii şi prind viată de cum cade putină apă. Ba şi fără apă. căci în timpul nopţilor răcoroase cade rnuS.

Aşa dar, hrana cămilei în deşert este foarte sărăcăcioasă. Ea o găseşte cu greu şi în can­titate mică şi cu toate astea, şi din asta ştie să economisească şi să facă rezerve. Economiile, şt le centralizează cămila in cocoaşă. Aceasta consistă dintr'o umflătură grasă, dintr'un {esut fibrös special, alcătuind o reţea în găurile că­reia se acumulează vezicule de grăsime. Din grăsimea aceasta trăieşte animalul când ali­mentele vegetale se fac tot mai rare. La ani­malul care a suferit prea multe privaţiuni, co­coaşa devine flască, dimpotrivă e tare şi plină la cămila hrănită la păşune. De aceea, când e vorba de expeditiuni mai grele, se aleg cămi­lele cu cocoaşa cea mai mare.

In Geographica! Journal, s'a discutat de cu­rând aptitudinea cămilei de a se lipsi de apă. Negreşit, la păşune, în perioada răcoroasă, că­mila se poate lipsi de apă şi şase luni. Insă în pustiu, în timpul căldurii, e altceva : ea tre­buie să bea tot la 4 sau 5 zile, după corespon­dentă englezi şi tot asta e şi părerea coman­dantului Cauvet. Insă nu utilizează deodată toată apa absorbită. Ea procedează ca şi cum n'ar avea siguranţa că va mai avea apă în cu­rând şi înmagazinează apa rămasă într'o serie de celule aquifere, în număr de 100, situate în lobii ierbarului, putând să conţină fiecare delà 200 la 300 centilitri de apă. Şi tocmai aceasta expune cămila unui pericol considerabil ; de nenumărate ori, călătorii sau nomazii, murind de sete, n'au stat la gânduri să omoare ani­malul ca să bea conţinutul celulelor aquifere.

16 VmVERSUL LITERAR

E C O U R I PARASTAS LUI

I. SLAVICI

• Mâine Duminică, 15 August se vor aduna la Panciu lângă pridvorul mănăsti­rii „Brazi'' rudele* cunoscuţii şi aceia care au admirat pe Ioan Slavici spre a lua parte Ia parastasul de un an de la moartea aceluia .care a însemnat în făgaşul l i te­raturii româneşti o brazdă adâncă, deşi mulţi sunt aceia, care tot văd în Ioan Slavici pe stegarul unor anumite rosturi politice ale neamului nostru.

Valma vremurilor va irosi stăruinţele omului şi crucea înfiptă în coasta mănăs­tirii va arăta drumeţilor locul unde se risipeşte trupul ce a înve l i i sufletul româ­nesc al unui povestitor cu care se poate mândri orice neam.

Pământul tării pe care a slăvit-c* cu scrisul şi cu fapta<; îl va ohihni pen-tru toată truda marelui său suflet.

ERATA • D e s e n u l de pe coper ta n u m ă r u l u i

t r ecu t & fost greşi t a t r i b u i t d-lui Vasi le Popescu. Au to ru l lui e d. D . Ghia jă .

UNIVERSITATEA POPULARĂ. „COASTA DE ARGINT"

Unive r s i t a t ea p o p u l a r ă de l a Balcic şi-a deschis oursuMLe de vui-ă p r i n t r e i p r e l e ­ger i a l e d-lui E u g e n T i t e a n u de sp re O-f e n s n a spiritului contra-i-evoluţionar. P r i m i p r e l e g e r e a tţvut ca temă. „Critica democraţiei şi doctrina contra-revolu-tiei'', a 11-a „Fascism şi monarhie 1 ' şi u 111-a „Charles Maurras şi rolul „Actiu-nei franceze''.

Ciclul confer in ţe lor va c o n t i n u a du­pă p r o g r a m u l a n u n ţ a t p â n ă la mij locul l une i Sep t embr i e . P r i m e l e p r e l e g e r i vor fi a l e d l o r : N a e Ionesou, G a l a Galac t ion , Wal t e r Cizec, Pamfi l ScAcairu, Ci. Mugur , Neni ţescu , prof. Onicescu , etc . e tc .

ŞCOALA ROMANEASCA

S u b a c e s t t i t lu , d-1 p ro feso r I. S in#o-nescu , de la U n i v e r s i t a t e a d i n Iaş i , a l e c ă r u i c o n t r i b u ţ i i m i la c u l t u r a r o m â ­n e a s c ă s u n t n e n u m ă r a t e şi g e n e r o a s e , p u b l i c ă p e n t r u c l a r i f i ca rea p r o b l e m e i şcoale i r o m â n e ş t i , u n n o u s t u d i u , î n „Via ţ a R o m â n e a s c ă " (XVIII , 5—6, Mai— Iun ie ) .

E o p r o b l e m ă pe ca r e d-1 I. S imio -n e s c u a t r a t a t -o . în n e n u m ă r a t e r â n d u r i şi c ă r e i a A-a a d u s p r i cepe rea , e x p e r i e n ţ a şi i n f in i t a s a d r a g o s t e . S t u d i u l s ă u a s u ­p r a b a c a l a u r e a t u l u i , p u b l i c a t a n u l t r e ­cut , t o t î n V. R„ s t ă r u e ş i azi în a t e n ţ i a c e t i t o r u l u i . S t u d i u l de a c u m p r i n d e în­t r 'o ser ie de o b s e r v a ţ i u n i la fa ţa l ocu lu i şi die sugges t i i de l a p o p o a r e l e cu o p ro ­n u n ţ a t ă c u l t u r ă e tn ică , p r e c u m Dane ­zii, J aponez i i , t o a t ă g r a v a c h e s t i u n e a s p i r i t u l u i s t r ă i n de r e a l i t ă ţ i l e n o a s t r e e tn ice , în ca r e se e l a b o r e a z ă c u l t u r a î n şcoa la r o m â n e a s c ă . T r i m i ţ â n d pe lec tor la p a g i n i l e s t u d i u l u i î n s u ş i , r e p r o d u ­c e m a c e s t e r â n d u r i s u b s t a n ţ i a l e :

In reformele şcolare, introduceam dispoziţii neaplicabile, fără daună, la noi. Aşa a fost cu orarul pe jumătate de zi, aiurea complectat cu organizată disciplină pentru educaţia fizică şi sufletească, la noi dând loc ta hoinăreala dău­nătoare elevilor. Aşa a fost cu trifurcarea cursului superior, dovedit ca nenatural, etc.

Aceiaşi inertie se vede şi în alcătuirea pro­gramelor. In loc să se formeze o tradiţie a a-propiatului, necesar de cunoscut şi demn de

iubit, am rămas în calea imitaţiei şi a repetării laudelor exagerate a tot ce e exotic. Istoria Românilor pusă în clasa IV-a şi a VIII-a e prea îngrămădită spre a se da importantă şi însu­fleţire faptelor adesea uriaşe, care au menţinut neştirbită etnicitatea noastră. Inşirarea domni­lor nu e istorie, iar punerea pe acelaşi plan a cunoaşterii evenimentelor desfăşurate în nea­mul întregit, şi al celor întâmplate în lumea veche, nu poate fi de folos nici pentru o cul­tură generală. Cunoaşterea frumuseţilor tării şi variatelor ei bogăţii este îngrămădită în clasa a IV-a în 31 de lecţii, cât şi pentru Asia ori America. In clasa V-a se dau puţine noţiuni generale de geografie economică a României, la un loc cu a celorlalte, ţări. Pe urmă nimic.

Dar nu e de luat în scamă numai programa, însuşi spiritul predării la toate materiile e par­tea cea mai neglijată. Atmosfera generală în care cresc copiii c de aşa natură încât nu-i a-lipeşlc sufleteşte dc locul unde funcţionează şcoala.

Vizitam mai săptămânile trecute una din şco­lile normale de fete, admirabil organizată ca ordine, disciplină şi chiar ca educaţie. Deo­parte şi de alta a scării principale, în vestibul, se afla o adevărată pinacotecă de litografii is­torice si artistice, presărate si prin clase. Za­darnic căutam printre ele măcar admirabila re­producere a Ilenii lui Grigorescu. ori Moartea Iui Stefan dc Stoica, ce se pot procura din co­merţ destul de ieftin. Elevele, venite dela tară, pregătite pentru tară, ajung să creadă că orice

•popor e în măsură să dea ceva de seamă, nu­mai al nostru nu. Pentru unele, mai simţitoare, e o durere : la altele naşte indiferentismul fată de producţia proprie. Aşa e în şcoala normală, aşa e în şcolile secundare, în vechiul regat dar mai ales în afara lui. cu material didactic moş­tenit. Nu trebue să ne mire atunci că volumele despre Luchian ori Grigorescu stau nevândute, pe când scumpele volume străine, sunt date co­piilor drept daruri de anul nou.

In orele de desemn se fac exercită după sar-bedele modele de gips, ce nu spun nimic, sau reproduc cine stie ce motiv gotic din vreo ca­tedrală apuseană ; frumoasele medalioane va­riate ce încadrează intrarea mănăstirilor noa­stre, ori încolătăcirile şerpilor de piatră, vigu­roase şi totuş svelte, din jurul ferestrelor, ad­mirate de străini, rămân nefolosite de noi. Chiar şi când se vorbeşte de petrol, bogăţia noastră netăgăduită, cea mai de seamă din Eu­ropa, se pomeneşte întâiu : Bacu, America si chiar Galitia, ad'ăogându-se la sfârşit, în trea­căt : „se găseşte şi la noi" ! Pentru că în căr­ţile franceze, după care s'au făcut • cele mai multe ale noastre. Petrolul din România nu e pomenit !

SIRIA, FLAUBERT şi DEPÄRÄTEANU

ba 15 I a n u a r i e 1850, în c u r s u l ^voiaju­lui pe care-1 face în Eg ip t , cu M a x i m e Du C a m p , G u s t a v e F l a u b e r t scr ia , d in Cairo , d o c t o r u l u i . Julies C l o q u e ! (Cores-p o n d a n c e , eil. C e n t e n a r u l u i , I. 291—292):

De oarece, pre cât îmi amintesc, d-na Clo-ciuet e foarte patrioată, îi puteţi face această confidentă : anume, că e aproape cu neputinţă ca peste foarte pufni timp, Anglia să nu de­vină stăpâna Egiptului : ea şi-a si instalat de pe acum numeroase trupe în Aden. Transitul prin Suez va fi foarte comod să ne trezim în­tr'o bună dimineaţă cu uniformele roşii în Cairo. Vestea va ajunge în Franţa, abia peste 15 zile şi va mira foarte mult. Aminteşte-ti de prezi­cerea mea. La prima mişcare ce se va întâm­pla în Europa, Anglia va lua Egiptul, Rusia Constantinopolul şi noi, ăştialalţi, în chip de represalii, vom merge să fim masacraţi în mun­ţii Siriei.

Şi c r o n i c a r u l c ă r u i a îi î m p r u m u t ă m a c e a s t ă i n f o r m a ţ i e , îşi a m i n t e ş t e c ă R u ­şii n ' a u l u a t î n c ă C o n s t a n t i n o p o l u l , d a r

că Englez i i a u l u a t E g i p t u l , i a r F r a n c e ­zii a u m e r s î n S i r i a ş i î n c ă î n ce condi ­ţii ! A f l ă m i n t e r e s a n t s ă r e p r o d u c e m d i n „ D o r u r i şi a m o r u r i " a lu i A l e x a n d r u D e p ă r ă ţ e a n u , a p ă r u t ă în 1861, u r m ă t o a ­rea poezie ca u n ecou r o m â n e s c a l f ră­m â n t ă r i l o r pol i t ice i n t e r n a ţ i o n a l e pe car i p ro fe ţ i a lu i F l a u b e r t le s ch i ţ a se şi a c ă r o r a c t u a l i t a t e m a i d u r e a z ă — do­v a d ă r ă s c o a l e l e d i n a n u l t r e c u t d i n S i r i a :

FRANCII MERG IN SIRIA

Din 'naltele moschee ce pare că pământul, Le asvârle ca pe nişte săgete către cer, Dervişi cu turban verde pe cap şi cu veşmântul Tot verde, cea mai sântă coloare, ţipă, sbier, Se 'ngătue, se vaită şi braţele 'şi ardică, Si capetele 'şi mişcă şi strigă : „— II-Alah ! — „Cicştinii ! infidelii de Franci cari n'au frică, De niniini, nici de tine, Al ah, vin a călca, Pământul tau de aur, de soare şi de viaţa, Pământul tău cu cipri şi cedri de Liban."

Si 'n câmpi arabul ager, pârlit şi ars la fată, D'arşiţa tropicală, armat de iatagan, Se 'nfăşura 'n burnuzul ilui alb pân' Ia picioare, Si vânt ca o fantasmă, s'aruncâ p'armasar.

Deliul, turconianul, dervişul care moare. La Meca 'n rugăciune, şi zi şi noapte afar' Agalile, şeicul-islam şi ulemalc, Toţi câţi n'atiiige carnea de porc şi nu bea viu, S j spală, se mai spală, şi toţi gătiţi, de cale. Iau armele si pleacă strigând: — „giaur, creştin".

Femei, bătrâni, prunci, răul păgân, cerule sânte! Nimic nu cruţa 'n marea'i turbare, e destul Creştin să fie... moarte la toţi fără cruţare, De sânge nici odată păgânul e sătul ! Copii 'nfipţi în săbii, şi mamele scăldate In sânge, sunt ce place mai mult lui Mahomet. Hl însuşi zice: —„Moarte la infideli!" ') — O! state Creştine ! O ! Europă ce sprijini pe profet !

1) Vezi Alcoranul (N. A.).

15 August , 1837 : S'a n ă s c u t în l a ş i •Ncculai Scbe lc t i .

1838 : S'u n ă s c u t în s a t u l E rb icen i , d i n j u d e ţ u l l a ş i , C o n s t a n t i n K r b ' c e a n u .

1883 : S'a n ă s c u t în B â r l a d poe tu l Cor­n e l i a M o l d o v a n u .

1888 : Apa re în B u c u r e ş t i z i a ru l „Ade­vărul", s u b c o n d u c e r e a lu i Alex. V. Bei­demal). . 16 August , 1811 : S'a n ă s c u t A lexan ­d ru J .ahova ri .

17 August , 1923 : Л m u r i t la Reş i ţa (Ral ia t) Dr. C. Diaconov ich .

18 Autţust, 1877: A n n r e în Sibiu re­v i s t a „Albina Carpaţilor", s u b c o n d u c e ­rea lui I. Al. L a p o d a t şi V ' s a r i o n R o m a n .

19 August , 1891 : A m u r i t p x t o r u l Th. A m a n .

1922 : A m u r i t i s to r icu l A n d r e i Bâr -Si'iillll.

20 August , 1833 : S'a n ă s c u t în Iasi Vasi le Pogor .

1873: A m u r i t la s p i t a l u l P a n t e l i m o n d i n B u c u r e ş t i , poe tu l D imi t r i e Bo l in t i -n e a n u .

1884 : Apatie în B u c u r e ş t i z i a ru l „Uni­versul", s u b d i r ec ţ i a lui Lu ig i Cazza-v i l l an .

21 August , 1723 : A m u r i t în R u s i a , is­t o r i c u l D. C a n t e m i r .

1856 : S'a n ă s c u t în B u c u r e ş t i , pub l i -c i s tu l Cons t . C. B a c a l b a ş a .

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE S O C ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11, BUCUREŞTI .